CONSTRUCŢII

DIN
ZIDĂRIE ȘI BETON ARMAT
 Construcțiile din zidărie
au o tradiție multimilenară
CĂRĂMIDA
este cel mai vechi material de
construcție produs de om

Piramida lui Kheops, ansamblul de la Giseh, Mercati Traianei, Roma, cca 100-110 e.n.
2575 – 2465 î.e.n. arhitect Apolodor din Damasc
 ZIDĂRIA: probleme specifice

Alegerea MATERIALULUI DE BAZĂ = elementele „legate”:

 PIETRE NATURALE
 PIETRE ARTIFICIALE – de la cărămizi … la blocurile moderne
din material ceramic sau beton

ASOCIEREA elementelor de bază şi asigurarea continuităţii zidăriei

Realizarea GOLURILOR de uşi şi ferestre

Realizarea STRUCTURILOR ORIZONTALE

Preluarea ACŢIUNILOR ORIZONTALE (în plus faţă de încărcările

gravitaţionale) – în zone seismice

Necesitatea de a îndeplini şi ALTE FUNCŢII decât cea portantă

(protecţia contra factorilor climatici, cerinţe estetice etc)
 ZIDĂRIA: probleme specifice

În rezolvarea acestor probleme,

principala dificultate a reprezentat-o
întotdeauna SLABA REZISTENŢĂ LA
ÎNTINDERE A ZIDĂRIILOR.

De aici au rezultat:

Limitări (privind deschiderile, golurile, înălţimea construcţiilor)

Rezolvări constructive particulare (folosind mijloacele tehnice

disponibile în diverse epoci istorice)
 ZIDĂRIA: permanenţă, continuitate, inovaţie

Zidăria a fost constant utilizată în diverse epoci istorice.

Pe parcursul istoriei, concepţia construcţilor din zidărie a inclus elemente

de continuă inovare.

Dar arhitectura din zidărie portantă păstrează anumite caracteristici cu

continuitate milenară, pe care inovaţia nu le anulează.
 ZIDĂRIA: permanenţă, continuitate, inovaţie

Caracteristicile construcţiilor din zidărie portantă

Peretele din zidărie este deopotrivă STRUCTURĂ şi ÎNCHIDERE.

Construcţia este organizată din «celule» delimitate de pereţi portanți

– conform unor criterii impuse de logica structurală.

Stabilitatea la solicitări (verticale, orizontale, înclinate) impune

organizări spaţiale pe cât posibil simetrice + trasee continui pentru
transportul încărcărilor către terenul de fundare.

Tehnica constructivă este principiul ordonator al proiectului.

 ZIDĂRIA
CA STRUCTURĂ
ŞI ÎNCHIDERE
În cea mai mare parte a istoriei arhitecturii peretele din zidărie a
îndeplinit ambele funcții – de STRUCTURĂ şi de ÎNCHIDERE.
Apariţia scheletului portant din oţel și din beton armat (sfârşitul sec.19)
a făcut posibilă SEPARAREA ÎNCHIDERII DE STRUCTURĂ.
Cărămida a continuat să fie curent utilizată la ÎNCHIDERI neportante,
pentru calităţile sale „nestructurale”: costul rezonabil, durabilitatea,
rezistenţa la impact, flexibilitatea şi – nu în ultimul rând – aspectul.
 FUNCŢIA PORTANTĂ A ZIDĂRIEI

Funcția portantă presupune CONTINUITATEA zidăriei.

Continuitatea zidăriei este asigurată de:

apareiaj

conexiunea între elementele de zidărie

 FUNCŢIA PORTANTĂ A ZIDĂRIEI

Funcția portantă presupune CONTINUITATEA zidăriei.

Continuitatea zidăriei este asigurată de:

apareiaj

conexiunea între elementele de zidărie

 FUNCŢIA PORTANTĂ A ZIDĂRIEI

APAREIAJ = modul de dispunere a elementelor de bază într-o zidărie

(sin. țesere). Apareiajul poate fi portant sau neportant.

Perete cu rosturi verticale continui. Perete cu rosturi verticale decalate.

Încărcarea este concentrată pe o Încărcările se repartizează în toată
singură „coloană”. masa peretelui.

APAREIAJ NEPORTANT APAREIAJ PORTANT

 FUNCŢIA PORTANTĂ A ZIDĂRIEI

Construcţia zidăriei PORTANTE se

subordonează unui sistem de reguli de
compunere a elementelor de bază astfel
încât să NU se formeze plane de lunecare
şi separare → APAREIAJ PORTANT.
 FUNCŢIA PORTANTĂ A ZIDĂRIEI

apareiaj
neportant

La un perete portant, decalajul

rosturilor trebuie să aibă în vedere toate
posibilele planuri verticale de lunecare: apareiaj
portant

 în direcţie longitudinală (în planurile

paralele cu feţele zidului) şi
 în direcție transversală (în secţiunile
transversale ale zidăriei).
 FUNCŢIA PORTANTĂ A ZIDĂRIEI

Funcția portantă presupune CONTINUITATEA zidăriei.

Continuitatea zidăriei este asigurată de:

apareiaj

conexiunea între elementele de zidărie - bazată pe:

● frecarea între elemente
● ancoraje mecanice
● aderenţa mortarului
 FUNCŢIA PORTANTĂ A ZIDĂRIEI

MORTAR: amestec de liant (var aerian, var hidraulic, ciment, ipsos etc) +
agregate (nisip, praf de cărămidă, praf de piatră etc) + apă

Mortarul este „materialul de legătură” în zidării, care asigură:

⚫ conlucrarea „elementelor legate”, prin aderenţă

⚫ transmiterea şi repartizarea
solicitărilor între „elementele legate”
 FUNCŢIA PORTANTĂ A ZIDĂRIEI

Continuitatea zidăriei şi fenomene de «adaptare»

Continuitatea zidăriei face ca fiecare rând („asiză”) să descarce pe cel de

dedesupt.

Această continuitate poate fi întreruptă de prezenţa unor goluri. In astfel

de cazuri, zidăria se comportă ca o placă şi deviază eforturile către şpaleţi.

Devierea eforturilor se face după un arc

virtual obţinut prin console succesive între
elemente.

El devine vizibil atunci când în pereţi apar

fracturi la separaţia între materialul
„activ” şi cel „inactiv”.
 FUNCŢIA PORTANTĂ A ZIDĂRIEI

Continuitatea zidăriei şi fenomene de «adaptare»

Același fenomen de «adaptare» a

apareiajului zidăriei se manifestă şi în
cazul unor cedări la baza zidului.
 Efectul estetic al apareiajului

Modul de aşezare a elementelor de zidărie (apareiajul) este lizibil la nivelul

paramentului. Dacă acesta nu este tencuit, apareiajul este perceput ca
textură cu valenţe estetice.

Aceste valenţe estetice ale

apareiajului de cărămidă
au fost și sunt exploatate
în arhitectură.
Michael de Klerk, Het Schip, Spaarndammerbuurt, Amsterdam, 1919
Michael de Klerk, Het Schip, Spaarndammerbuurt, Amsterdam, 1919
Michael de Klerk, Vrijheidslaan, Amsterdam, 1919
Michael de Klerk, Vrijheidslaan, Amsterdam, 1919
 Margaret Staal-Kropholler,
Holendrechtstraat 1-4, Amsterdam, 1922-23
Piet Kramer, Ansamblul rezidenţial De Dageraad, Amsterdam, 1923
Piet Kramer, Ansamblul rezidenţial De Dageraad, Amsterdam, 1923
Fritz Höger, Chilehaus, Hamburg, 1921-1924
Fritz Höger, Chilehaus, Hamburg, 1921-1924
Fritz Höger, Chilehaus, Hamburg, 1921-1924
Fritz Höger, Chilehaus, Hamburg, 1921-1924
Böttcherstrasse, Bremen, 1922-1931
Böttcherstrasse, Bremen, 1922-1931
Böttcherstrasse, Bremen, 1922-1931
Böttcherstrasse, Bremen, 1922-1931
Mario Botta, Cathédrale d’Evry, France, 1988-1995
Mario Botta, Cathédrale d’Evry, France, 1988-1995
Mario Botta, Cathédrale d’Evry, France, 1988-1995
Mario Botta, Cathédrale d’Evry, France, 1988-1995
Mario Botta, Cathédrale d’Evry, France, 1988-1995
Alvaro Siza, Vitra Shop Building, Birsfelden, Elveţia, 1994
Frank O. Gehry, Vontz Center for Molecular Studies, University of Cincinnati, 1997-1999
Frank O. Gehry, MARTa Museum, Herford, Germany, 2005
Herzog & de Meuron, extindere Tate Modern Art Gallery, Londra, 2016
Herzog & de Meuron, extindere Tate Modern Art Gallery, Londra, 2016
Herzog & de Meuron, extindere Tate Modern Art Gallery, Londra, 2016
Herzog & de Meuron, extindere Tate Modern Art Gallery, Londra, 2016
Herzog & de Meuron, extindere Tate Modern Art Gallery, Londra, 2016
 Pentru detalierea geometriei cu curbe complexe, s-au folosit tehnologii
digitale – respectiv Digital Project, un instrument de proiectare 3D
dezvoltat de Gehry Technologies, care generează modele geometrice
precise, conectate parametric

Frank O. Gehry, Dr. Chau Chak Wing Building, University of Technology, Sydney, Australia, 2014
 Pavilionul Elveției la Bienala de la Veneția 2008
Gramazio & Kohler ( ETH Zurich) - proiectare și execuție digitală
Gramazio & Kohler ( ETH Zurich) - proiectare și execuție digitală
Gramazio & Kohler ( ETH Zurich) - proiectare și execuție digitală
 Winery Gantenbein, Fläsch, Switzerland, 2006

Gramazio & Kohler ( ETH Zurich) + Bearth & Deplazes Architekten - proiectare și execuție digitală
Gramazio & Kohler - proiectare și execuție digitală
 FUNCŢIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul «conservativ» şi controlul climatic

Până la sfârşitul secolului 19, pereții de închidere din ZIDĂRIE MASIVĂ

(cu masa termică* mare) au constituit principalul element de reglare a
micro-climatului interior al clădirilor.

*MASA TERMICĂ: proprietatea unui material de a absorbi și stoca energie termică.

Materialele cu densitate mare (beton, zidărie, apă) consumă o cantitate mare de căldură
pentru a-și ridica temperatura  au masă termică mare.
 FUNCŢIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul «conservativ» şi controlul climatic

Zidăria masivă (cu masă termică mare)

permite controlul micro-climatului
interior în relaţia cu clima exterioară
prin capacitatea sa de a acumula
căldură şi efectul de „volan termic” (sau
„schimbător de căldură”)
 FUNCŢIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul «conservativ» şi controlul climatic

Rolul masei termice VARA – răcirea spațiului interior prin

activarea ventilării naturale
 FUNCŢIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul «conservativ» şi controlul climatic

Rolul masei termice IARNA – încălzirea spațiului interior

 FUNCŢIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul «conservativ» şi controlul climatic

AVANTAJELE MASEI TERMICE

⚫ Menținerea unor temperaturi confortabile în casă pe tot parcursul zilei și anului.

⚫ Moderarea extremelor de temperatură (de ex. ziua comparativ cu noaptea).

⚫ Reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze de seră, prin:

- maximizarea aportului solar, reducând necesarul de combustibil pentru încălzire
- atenuarea fluctuațiilor de temperatură interioară
- reducerea supraîncălzirii, limitând necesitatea aerului condiționat
- reducerea consumului de energie pentru încălzire și răcire, deci mai puține emisii
de CO2
 FUNCŢIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul «conservativ» şi controlul climatic

In diverse regiuni s-au

născut în timp diverse
rezolvări constructive
capabile să optimizeze
raporturile clădirii cu mediul
înconjurător, bazate pe
MASIVITATEA zidăriei.
 FUNCŢIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” şi controlul climatic

Trulli: construcţii din piatră în Puglia, sud-estul Italiei (climă mediteraneană)

Pseudo-cupola din piatră are grosimi din ce în ce mai mici către partea superioară; grosimea
variabilă şi forma determină vara un efect de aspirare a aerului interior care se ridică spre vârful
mai cald al cupolei şi este evacuat prin gol.
 FUNCŢIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Trulli – construcții tradiționale din piatră, Puglia, Italia (climă mediteraneană)

 Construcţii din piatră în Masivul Pasubio (Alpii de est), nordul Italiei

Acoperişul din piatră cu pantă mică acumulează căldură din radiaţiile solare şi contribuie la limitarea
pierderilor de căldură în nopţile reci.
 Construcţii piatră în Masivul Pasubio (Alpii de est), nordul Italiei

Construcţii din piatră în Masivul Pasubio (Alpii de est), nordul Italiei

In zonele cu climă
caldă şi uscată din
Asia, faţadele
expuse la soare
rămân blindate iar
încăperile sunt
deschise spre curţi
interioare.
 Sistem de climatizare naturală «badgir-sirdab»
Casele tradiţionale din Bagdad au închideri din zidărie dublă care captează vânturile
dinspre NV, răcesc aerul trecându-l prin pivniţă şi îl utilizează pentru ameliorarea
climatului interior. Diferenţa de temperatură între zonele înalte şi nivelul terenului
permite activarea naturală a ventilării.
Sisteme de climatizare naturală în zone calde și uscate
The Desert Living Center, Las Vegas, 2007 / Lucchesi Galati Architects
In climele reci, închiderile
includ suprafeţe vitrate mari
orientate S/SE/SV pentru a
beneficia de aportul solar
pasiv.
F. L. Wright, Solar Hemicycle, Middleton, Wisconsin, 1944

Ferestrele ample funcționează ca sisteme de captare a energiei solare

şi, prin valorificarea capacităţii de acumulare a pereţilor interiori masivi,
se poate realiza încălzirea spaţiilor.
 F. L. Wright, Solar Hemicycle, Middleton, Wisconsin, 1944.
Casa utilizează aportul solar pasiv într-o climă rece continentală captând razele joase ale soarelui de
iarnă prin ferestre şi acumulând căldura în peretele masiv din spate și planșeul de b.a.
 F. L. Wright, Solar Hemicycle, Middleton, Wisconsin, 1944.
Casa utilizează aportul solar pasiv într-o climă rece continentală captând razele joase ale soarelui de
iarnă prin ferestre şi acumulând căldura în peretele masiv din spate și planșeul de b.a.
 F. L. Wright, Solar Hemicycle, Middleton, Wisconsin, 1944.
Casa utilizează aportul solar pasiv într-o climă rece continentală captând razele joase ale soarelui de
iarnă prin ferestre şi acumulând căldura în peretele masiv din spate și planșeul de b.a.
 FUNCŢIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

La sfârşitul secolului 19 şi
începutul secolului 20,
extinderea sistemelor portante
de tip schelet a condus la
progresiva „dematerializare” a
închiderilor.

Pe de altă parte, introducerea instalaţiilor centralizate de încălzire şi

climatizare a făcut posibilă relativa autonomie a confortului interior în
raport cu clima şi performanţele închiderilor.
 FUNCŢIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

In anii ‘70, criza energetică mondială a readus în

atenție problema funcţiei termice a închiderilor.

S-a urmărit ameliorarea capacităţii de izolare termică prin dezvoltarea

de noi produse pentru zidării mai performante şi noi moduri de
alcătuire a pereţilor: pereţii multistrat, cu termoizolaţie eficientă.
 FUNCŢIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Astăzi, preocupările privind reducerea consumurilor energetice în

utilizarea clădirilor se asociază cu folosirea de TEHNOLOGII ECO-
COMPATIBILE – care să nu irosească resursele şi să nu polueze.

Din această perspectivă, revin în atenţie CALITĂŢILE ECOLOGICE ALE

ZIDĂRIEI TRADIȚIONALE și CAPACITATEA DE CONTROL AMBIENTAL A
PERETELUI MASIV.
 FUNCŢIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Diversele soluţii constructive tradiţionale locale bazate pe zidărie devin

în prezent surse de inspirație pentru pentru rezolvări arhitectural-
tehnologice SUSTENABILE*

* Sustainable development: “development which meets the needs of the present without compromising the ability of
future generations to meet their own needs.” (The World Commission on Environment and Development, 1987)
Wienerberger Brick Award 2012
Grand-prize winner and winner of the category “Special Solution with Brick”
Mapungubwe Interpretation Centre, South Africa
Peter Rich Architects

“The low-tech hi-tech balance, together with references to the extraordinary

local landscape, creates an architecture with universal and timeless
dimensions” (Hrvoje Hrabak, jury member)