TEORIE STRUCTURI

CURS 1

Cerințe de performanță și condiții de îndeplinire

1. Cerința de siguranța a vieții
- Capitolul 3 P100-1
- Perioada de recurenta 225 de ani
- Probabilitate de depășire 20% in 50 de ani
2. Cerința de limitare a degradărilor
- Probabilitate de apariție > proiectare seismica
- Perioada de recurenta 40 de ani
- Probabilitate de depășire 20% in 10 ani

- Răspunsuri pentru domeniul post elastic de deformare

Stări de limita
a) ULS (stare de limita ultima) = ruperea elementelor structurale și alte forme de
cedare -> pot pune în pericol siguranța vieții oamenilor
b) SLS (stare de limita de serviciu) = dezvoltarea degradărilor până la un nivel ->
cerințele specifice de exploatare nu mai sunt îndeplinite după el

a) ULS
Capacitate de rezistenta = ductilitate (capacitatea de disipare a energiei) in zonele disipative /
critice (zone special create pentru disiparea energiei seismice)
- Clădirea trebuie sa fie verificata la stabilitatea de ansamblu (stabilitate la răsturnare &
stabilitate la lunecare)
- Limitate deplasările laterale:
 Marja de siguranță suficienta fata de cea responsabila prăbușirii
 Evitarea prăbușirii elementelor nestructurale peste persoane (prindere de
structura in așa fel încât sa se evite riscul)
b) SLS - deplasările relative de nivel sa nu depășească pe cele care țin de protecția
elementelor nestructurale, echipamentelor etc.
Masuri suplimentare
- amplasamente favorabile
- conformare generala favorabila
 forme favorabile în plan și pe verticală
 dispunerea și conformarea corectă a elementelor structurale, nestructurale, a
echipamentelor etc.
 evitarea interacțiunilor necontrolate intre clădirile alăturate, elementele
structurale, nestructurale etc.
 rigiditate laterală suficientă (limitarea deplasărilor seismice)
 mecanism de plastificare (structura ductila)
 rigiditatea fundațiilor suficientă (transmite la teren, cât mai uniform, a
eforturilor primite la baza suprastructurii)
 materiale prevăzute si atestate
 masuri de funcționare si întreținere
Condiții de planificare a construcțiilor
- evitarea sporirii riscurilor implicate de efectele potențiale (viitoarele cutremure)
- să se limiteze densitatea de construire (înălțimea clădirii, cu multiple cai de acces si
evacuare de urgenta)
- limitarea duratelor situațiilor provizorii (când gradul de protecție structurala este mai
redus)
Condiții privind amplasarea construcțiilor
- zone cu structura geologica si straturi superficiale care sa permită construirea, fără
intervenții costisitoare
- EVITAREA amplasării construcțiilor pe maluri, râpe sau alte terenuri care prezintă risc de
alunecare sau surpare si pe terenuri cu proprietăți mecanice inferioare (daca nu se
poate evita -> luate masuri necesare)

Alcătuirea de ansamblu a construcțiilor

Aspecte de bază ale concepției de proiectare

- simplitatea structurii
sa nu existe discontinuități în acest drum de transmitere a forțelor
- redundanța structurii
ruperea unui element nu afectează structura & sa existe zone plastice
 - geometria structurii (modul de distribuire a elementelor structurale, nestructurale și a
maselor)
reducerea în cât mai mare măsură a excentricităților care pot favoriza torsiunea de ansamblu
(structura cat mai regulata, distribuita uniform, FARA ZONE SENSIBILE -> ruperi premature)
- rezistența și rigiditatea laterală, ÎN ORICE DIRECȚIE
sistem ortogonal (structura poate fi diferita pe cele doua direcții însă) & la clădirile supraetajate
sa fie pereți structurali pe toata înălțimea clădirii (pe doua direcții)
elemente suficient de rigide și rezistente pe perimetrul construcției
- planșee = diafragme orizontale
asigură angajarea solidară, coordonată, a elementelor verticale în preluarea forțelor seismice
orizontale
- fundații adecvate
excitate seismica uniforma
cat mai simetrica -> simplificarea calculelor etc.
Condiții referitoare la masele construcțiilor
- dispunerea cât mai uniform a încărcărilor gravitaționale pe planșee
- construcții cu mase cat mai mici
Condiții pentru evaluarea regularității structurale
 construcții cu structura regulata
 construcții cu structura neregulata
Criterii pentru regularitatea structurală în plan
- aproximativ simetrică în plan în raport cu 2 direcții ortogonale
- formă compactă, cu contururi regulate
- fiecare retragere sa nu depășească 10% din aria planșeului
- tronsonarea construcției prin rosturi seismice (când e neregulata)
- reduceri de gabarit pe verticala elementelor portante
- rezemări stâlpi pe grinzi evitate (acceptate pe le ultimele niveluri)
- deformația planșeelor să aibă un efect neglijabil asupra distribuției forțelor orizontale
între elementele structurale verticale
- construcție regulata = deplasarea maximă înregistrată </ 35% din media deplasărilor
max si min
Criterii pentru regularitatea structurală pe verticală
- retrageri pe înălțime < 20% din H nivel anterior
- reduceri de rigiditate laterale < 30% din rigiditatea nivelului imediat superior / inferior
(fără niveluri flexibile)
- rezistență laterală < 20% din cea a nivelului inf / sup (fara niveluri slabe)
- masa aferenta nivelului </ 50% din a celor adiacente
CURS 2

a) condiția de REZISTENȚĂ
situația de proiectare persistentă & situația de proiectare tranzitorie
situația de proiectare seismica
b) condiția de STABILITATE
DE ANSAMBLU
- evitarea riscului natural de alunecare
- evitarea riscului de răsturnare a clădirii (împingerea masivului)
- rigiditate spațiala
LOCALA
- rigidizări, prinderi, rezemări
- ... flambaj si excentricitate
c) condiția de RIGIDITATE
- cerințe specifice de limitare a degradărilor
- evitarea pericolului de ciocnire
d) condiția de DUCTILITATE
- capacitate suficienta de rotire plastică în secțiunile de la baza montanților
- evitarea ruperilor cu caracter fragil

Proiectarea preliminară arhitectural - structurală a clădirilor etajate

1. Stabilirea formei generale a clădirii în plan și în elevație
2. Proiectarea preliminară a suprastructurii verticale (ansamblul elementelor structurale –
pereți, stâlpi)
3. Proiectarea preliminară a planșeelor
4. Proiectarea preliminară a infrastructurii

Caracterul spaţial unitar al structurii din zidărie se va obţine prin:

- legături între pereţii structurali de pe cele două direcţii principale, la colţuri, intersecţii şi
ramificaţii
 ţeserea zidăriei
 armături dispuse în rosturile orizontale
  stâlpișori de beton armat turnați în strepii zidăriei
 continuitatea betonului şi armăturilor din centuri sau stratul median al ZIA
(zidărie cu inimă armată)
- Legături între planșee şi pereţii structurali
 (ZNA) prin centuri de beton armat turnate pe toți pereţii
 (ZC) prin înglobarea / ancorarea armăturilor din stâlpișori în sistemul de centuri
de la fiecare planșeu
 (ZIA) prin înglobarea / ancorarea armăturilor din stratul median al peretelui în
sistemul de centuri de la fiecare planșeu
ZNA = zidărie nearmată
ZC = zidărie confinată
ZIA = zidărie cu inimă armată
Alcătuirea clădirilor în plan
- Simetrie geometrica si simetrie mecanica (in plan versus a pereților structurali)
- Arie constanta (reduceri de 10 – 15%)
- Rigiditate si rezistenta aprox. egale si constante (reduceri de 25% in plan si 20% in
elevație)
Criterii de regularitate în plan
- traseu direct şi neîntrerupt al forţelor
IN PLAN
- forma aprox. simetrică
- forma compactă, cu contururi regulate şi cu un număr redus de colţuri intrânde
- eventualele retrageri / proeminențe fiecare < 10% din aria planșeului sau 1/5 din
dimensiunea laturii respective
PT PERETI IN PLAN
- distanța între CG şi CR < 0.1L, L = latura clădirii pe direcție perpendiculara celei de calcul
IN ELEVATIE
- variații de max. 20% pe înălțime
- reducerea lungimii unui perete < 20%
- pt +3 niveluri, reducerea ariei de zidărie < 30% (pe una / doua direcții)
Separarea clădirii în tronsoane
- când lungimea clădirii depășește valorile maxime
- neregularități care depășesc limitele
 - teren cu neregularități
RAPOARTE TRONSOANE
- înălţime / lăţime ≤ 1.5
- lungime / lăţime ≤ 4.0
- lungime max. 50 m
ROSTURI TRONSOANE
- rosturi complete (suprastructura + infrastructura) – rosturi de tasare
- - rosturi parțiale (suprastructura)
 rosturi seismice (pot merge si in infrastructura pentru clădirile cu lungimi mari)
 rosturi de contracţie – dilatare
Rosturile se vor realiza prin dublarea pereţilor structurali, separând structural si nestructural,
nu se închid cu tencuiala
Pereți structurali
- sistem fagure / pereți deși
 H nivel ≤ 3,50 m
 distanțele maxime între pereți ≤ 5,00 m
 aria celulei formată de pereţii ≤ 25,0 mp
- sistem celular / pereți rari
 H nivel ≤ 4,00m
 distanţele maxime între pereţi ≤ 9,00 m
 A celula ≤ 75,0 mp
- sistem dual / mixt
 cele cu cadre de B.A.
- golurile de uși și ferestre vor fi, de regulă, dispuse pe aceeași verticală la toate nivelurile.
Poate fi acceptată dispunerea alternantă cu respectarea unor distanțe care să permită
transmiterea încărcărilor printr-un sistem tip grindă cu zăbrele
- grosimea minima = 240 mm
- ZNA H etaj / t ≤ 12, t = grosimea peretelui structural
- ZC şi ZIA H etaj / t ≤ 15
Prevederi referitoare la centuri
- La nivelul fiecărui planșeu
- In poziție intermediara pt sistem celular si construcții tip sala / hala
- Pe toata lungimea peretelui, contururi închise
Stare aparenta de superficialitate = absorbția apei in urma contactului dintre mortar / umed si
zidărie / uscat. Cărămizile care au suprafața uscată dar sunt umede la interior realizează cea
mai bun aderență.
CURS 3

Tipuri de zidărie
a) Zidărie simplă / nearmată (ZNA)
b) Zidărie confinată (ZC)
c) Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR)
d) Zidărie cu inimă armată (ZIA)
e) Zidărie înrămată în cadre (ZIC)
Tipuri de pereţi de zidărie
a) Perete structural
b) Perete structural de rigidizare = perete dispus perpendicular pe un perete structural
pereţi de contravântuire = pe direcția pereților structurali
c) Perete nestructural
d) Perete înrămat
Materiale ce alcătuiesc zidăriile
Elemente pentru zidărie
– din argilă arsă (produse ceramice)
– din beton celular autoclavizat (BCA)
– din beton, din piatră, etc.
Clasificare
I. Element pentru zidărie categoria I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea de
a nu atinge rezistenţa medie / caracteristică la compresiune declarată < 5%
Element pentru zidărie categoria II: element pentru zidărie care nu îndeplineşte nivelul
de încredere al elementelor pentru zidărie categoria I
II. elemente cu toate feţele plane (fără amprente sau profilaţie, cu/fără cavitate interioară
de prindere)
elemente cu locaş de mortar
elemente cu locaş de mortar şi amprente suplimentare pentru mortar
elemente cu profilaţie tip “nut şi feder”
III. elemente LD (low density) – elemente cu densitate aparentă ≤ 1000 kg/mc (se utilizează
numai în zidărie protejată)
elemente HD (high density) - se utilizează în zidărie protejată sau neprotejată
Mortar
mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (fără caracteristici speciale)
- mortar industrial (uscat sau proaspăt)
- mortar semifabricat industrial (predozat sau preamestecat)
- mortar preparat la șantier
mortar pentru zidărie pentru straturi subţiri (mortare T)
1. Mortar-betonul (grout) este un mortar pentru zidărie pentru utilizare general (G),
obţinut din amestec de ciment, nisip, pietriş monogranular şi apă
- tasare de circa 20 - 25 cm pe conul etalon de 30 cm înălţime
2. Mortarul adeziv (glue) este un mortar performant pe bază de ciment, nisip foarte fin şi
adezivi (polimeri)
- straturi subţiri
Proprietăţi de rezistenţă ale zidăriei
- Rezistenţa la forfecare a zidăriei
 lunecare în rost orizontal
 rupere în secțiune înclinată
CURS 4

BETONUL
- material de construcție artificial
- material energointensiv
- eterogen şi anizotrop (nu are aceleaşi proprietăţi după orice direcţie)
- casant
- rezistenţa foarte bună la compresiune
- rezistenţă slabă la întindere (c. 10% din compresiune)
- structura conglomerat:
 un liant (ciment) (c)
 apă (a)
 agregate naturale sau artificiale (pietriș, nisip, piatra sparta, etc.)
 uneori adaosuri
- a/c = 0.24 - 0.28 pentru amestec pasta de ciment
- a/c = 0.50 - 0.70 pentru amestec beton
- c. 75% din volumul betonului proaspăt este ocupat de agregate
Avantajele betonului armat Dezavantajele betonului armat
- ieftin - coroziune
- rezistenta mecanica superioara - structura poroasa -> PERMEABIL
- rezistenta superioara la foc (3 – 4 - conductivitate termica, fonica
ore) ridicate
- ia orice forma, in matriță - poluant
- rigiditate structura beton > - rezistenţa redusă la întindere ->
rigiditate structura otel fisurarea zonei întinse -> armătura
- precomprimare se poate coroda
- greutate proprie mai mare
BETONUL ARMAT
- coeficienți de dilatare liniara otel si beton aprox. identici
Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului
- Formarea structurii betonului: trecerea betonului de la starea de beton proaspăt
(material păstos, umed, nerezistent) la starea de conglomerat uscat şi rezistent, prin
întărirea amestecului apa-ciment
- Priza – procesul de întărire, ce începe după câteva ore
2-3 săptămâni
- Piatra de ciment = “microbeton” (granule de ciment + produse de hidratare)
 - Lucrabilitatea betonului (proaspăt)
- Durabilitatea în timp
- Rezistenţa la foc a betonului (30 – 60 de minute)
- Rezistenţa la medii agresive
- Impermeabilitatea la apă şi aer
Betoanele uzuale (clasificare in funcţie de agregate)
- betonul obişnuit sau greu (agregate naturale grele)
- betonul uşor (agregate uşoare naturale sau artificiale)
- beton foarte greu (agregate naturale foarte grele)
Piatra de ciment este un pseudosolid (fază solidă, vâscoasă, lichidă şi gazoasă)
Microfisurile iniţiale = motivul de bază al degradării structurii betonului, sub efectul încărcărilor
-> ruperea betonului
Mecanismul ruperii betonului la compresiune
- influenţată de rezistenţele materialelor componente
Factorii ca influenţează rezistenţa betonului la compresiune
- Condiţiile de încărcare
- Forma elementelor încărcate
- Viteza si vârsta de încărcare
- Marca cimentului
- Dozajul de ciment
- Raportul a/c
- Agregatele
Clasa betonului = valoarea minimă valoare (fck). Determinarea se face pe
garantată a rezistenţei la compresiune cuburi (prisme) cu latura de 141mm.
exprimată în N/mmp, determinată la 28 de
Marca betonului = rezistenţă medie la
zile, corespunzătoare unei probabilităţi ca
compresiune, exprimată în kgf/cmp,
95% din valori să se situeze peste această
determinată la 28 de zile. Determinarea se
face pe cuburi cu latura de 141mm.
CURS 5