Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate

curente cu pereti structurali de zidarie: suprastructura

Arnold şi Reitherman
"Un aspect al proiectării antiseismice de importanţă egală sau chiar mai mare decât calculul
structurii este alegerea configuraţiei clădirii."
Degenkolb
"Unele dintre cele mai dificile probleme legate de proiectarea antiseismică sunt ridicate de
concepţia iniţială de alcătuire aleasă de arhitect."
Dowrick
"Niciodată nu va fi în puterea unui inginer structurist să realizeze o structură suficient de
rezistentă la cutremur pentru o clădire prostconcepută."

Proces iterativ de "propunere-evaluare" la care trebuie să participe, încă din faza

iniţială a proiectului, arhitectul şi inginerul structurist

1.Stabilirea formei generale a clădirii în plan şi în elevaţie. (propunerea arhitectului)

2.Proiectarea preliminară a suprastructurii verticale (ansamblul pereţilor structurali).
(propunerea inginerului bazată, în primă aproximaţie pe configuraţia de ansamblu propusă şi la
etapa de "proiectare preliminară a structurii" (alegerea tipului de zidărie, alegerea materialelor,
stabilirea grosimii pereţilor, etc.).
3.Proiectarea preliminară a planşeelor.
4.Proiectarea preliminară a infrastructurii.

Structurile cu pereţi din zidărie sunt folosite în mod curent pentru: clădiri etajate cu
înălţime până la P+4E inclusiv: locuinţe, alte clădiri cu funcţiuni similare (hoteluri, moteluri,
cămine, internate, creşe,etc.), clădiri pentru învăţământ şi ocrotirea sănătăţii, alte tipuri de clădiri
social-culturale care nu necesită spaţii libere mari şi care au funcţiuni în general fixe (nu sunt
susceptibile de a suferi transformări majore în timpul exploatării);

Asigurarea caracterului spaţial unitar al structurii din zidărie prin:

-legături între pereţii structurali de pe cele două direcţii principale, la colţuri, intersecţii şi
ramificaţii, care se vor realiza prin: tesere, armaturi dispuse in rosturile orizontale, stalpisori de
beton armat;
- legături între planşee şi pereţii structurali care se vor realiza după cum urmează:
* la pereţii din zidărie nearmată (ZNA): prin centuri de beton armat turnate pe toţi pereţii;
* la pereţii din zidărie confinată (ZC): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din stâlpişori în
sistemul de centuri de la fiecare planşeu;
* la pereţii din zidărie cu inimă armată (ZIA): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din stratul
median al peretelui în sistemul de centuri de la fiecare planşeu.

-Se recomandă adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometrică (dată de forma
în plan) şi cu simetrie mecanică (rezultată din dispunerea în plan a pereţilor structurali) sau cu
disimetrii limitate.
 -Rezistenţa şi rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele două direcţii
principale ale clădirii şi vor fi menţinute aproximativ constante pe toată înălţimea clădirii. Se
recomandă ca diferenţa între valorile respective, să nu depăşească, la fiecare nivel, 25% iar în
elevaţie eventualele reduceri de rezistenţă şi de rigiditate să fie ≤ 20% .
Reducerile de rezistenţă şi/sau de rigiditate se vor realiza prin scăderea:
a. densităţii zidurilor;
b. grosimii zidurilor;
c. rezistenţei zidăriei la compresiune.

Criterii de regularitate structurala

Regularitatea clădirilor în plan depinde de satisfacerea a două categorii de cerinţe:

· Cerinţe geometrice: forma şi proporţiile clădirii în plan.
· Cerinţe structurale: dispunerea pereţilor structurali în planul clădirii şi rigiditatea acestora.

Sistemul structural va fi simplu, continuu, va avea suficientă capacitate de rezistenţă şi rigiditate şi va

asigura un traseu direct şi neîntrerupt al forţelor verticale şi orizontale, până la terenul de fundare.

Clădirile cu pereţi structurali din zidărie vor fi considerate cu regularitate geometrică

şi structurală în plan dacă:
a. forma în plan satisface următoarele condiţii:
- este aproximativ simetrică în raport cu 2 direcţii ortogonale;
-. este compactă, cu contururi regulate şi cu un număr redus de colţuri intrânde;
. eventualele retrageri/proeminenţe în raport cu conturul curent al planşeului nu depăşesc, fiecare,
cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planşeului sau 1/5 din dimensiunea laturii respective;
- dispunerea în plan a pereţilor structurali satisface următoarele condiţii:
- nu există disimetrii importante ale capacităţilor de rezistenţă şi/sau ale încărcărilor
permanente în raport cu axele principale ale clădirii;
- distanţa între centrul de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu depăşeşte 0.1 L
unde L este dimensiunea clădirii pe direcţia perpendiculară direcţiei de calcul.
- rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de mare încât să fie asigurată
compatibilitatea deplasărilor laterale ale pereţilor structurali sub efectul forţelor orizontale;
Clădirile cu pereţi structurali din zidărie sunt considerate cu regularitate geometrică şi
structurală în elevaţie dacă:
a. înălţimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variază cu cel mult 20%;
b. pereţii structurali au, în plan, aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau prezintă
variaţii care se încadrează în următoarele limite:
- reducerea lungimii unui perete faţă de nivelul inferior nu depăşeşte 20%;
- la clădirile cu nniv≥ 3, pentru fiecare direcţie principală, reducerea ariilor nete totale de
zidărie la nivelurile superioare nu depăşeşte 20% din aria zidăriei de la parter pe direcţia
respectivă; dacă se reduc simultan ariile de zidărie pe ambele direcţii principale, reducerea totală
nu depăşeşte 30% din aria totală de zidărie de la parter .
c. clădirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate şi/sau capacitate de rezistenţă mai mică decât
cele ale nivelurilor superioare ca urmare a suprimării unui perete); .

Clasificarea clădirilor cu pereţi structurali din zidărie în grupe de regularitate

Tabelul 5.1
Grupa de regularitate a Tipul structurii Regularitate
clădirii Plan Elevaţie
Clădiri cu regularitate Tip 1 1.1 Da Da
1.2 Nu Da
Clădiri fara regularitate Tip 2 2.1 Da Nu
2.2 Nu Nu

Clădirile cu structuri de tip dual, la care pereţii structurali din zidărie conlucrează cu cadre din
beton armat, se încadrează în clasa clădirilor neregulate al căror răspuns seismic depinde de
raportul între cele două subsisteme. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinţelor din P
100-1. Subsistemul "pereţi structurali din zidărie" va fi proiectat conform prevederilor din P 100-
1, cap.8 şi CR6-2013

Trebuie menţionat efectul favorabil al regularităţii alcătuirii în plan şi în elevaţie a

clădirii.
-Regularitatea în plan favorizează eliminarea / reducerea efectelor răsucirii de ansamblu.
-Regularitatea în elevaţie asigură, în primul rând, uniformitatea cerinţelor de rezistenţă la
diferitele niveluri ale clădirii eliminând concentrările de eforturi care ar putea rezulta prin
devierea traseului normal/ direct, către fundaţii, al forţelor verticale şi/sau orizontale.
Clădirile cu regularitate structurală în plan şi în elevaţie prezintă şi avantajul de a putea
fi analizate cu modele şi metode de calcul simple.

Neregularităţile formei în plan şi discontinuităţile volumetrice pe înălţimea clădirii

au ca rezultat neuniformitatea, uneori exagerată, a distribuţiei spaţiale a maselor şi rigidităţilor şi
conduc la structuri complicate, confuze chiar, în care, adesea, se fac compromisuri tehnice grave.
Analiza prin calcul a răspunsului seismic al structurilor cu neregularităţi nu mai poate fi făcută
cu metodele simplificate aplicabile construcţiilor cu structuri regulate. Sunt necesare abordări
complexe, care să ţină seama de comportarea structurii, sub acţiunea dinamică a cutremurului,
ca un ansamblu spaţial, în domeniul deformaţiilor inelastice

Aprecierea regularităţii sau neregularităţii structurale se bazează, în toate reglementările,

numai pe considerarea rigidităţilor liniar-elastice fără a implica rezervele de rezistenţă ale
clădirilor în domeniul post - elastic şi nici diferenţierea modurilor de cedare (ductil/fragil).
Neglijarea acestor aspecte poate ascunde unele carenţe de alcătuire susceptibile de a avea
consecinţe grave (de exemplu, pierderea stabilităţii de ansamblu a clădirii după cedarea
prematură a unui perete).

Separarea clădirii în tronsoane

Separarea clădirii în tronsoane se va face în următoarele condiţii:

a. lungimea clădirii depăşeşte valorile maxime :
- pentru clădirile din zidărie fundate pe terenuri normale, lungimea maximă a tronsoanelor
va fi de 50.0 m.
b. forma în plan are neregularităţi care depăşesc limitele descrise mai sus.;
c. terenul pe care este amplasată clădirea prezintă neregularităţi (de stratificaţie, de
consistenţă, umpluturi locale, etc.).
Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea
clădirii cu rosturi se vor încadra în limitele:
a. înălţime / lăţime ≤ 1.5, indiferent de zona seismică;
b. lungime / lăţime≤ 4.0. pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag≤ 0.20g şi ≤ 3.0
în zonele seismice cu ag ≥ 0.25g
 Rosturile de separaţie între clădirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta în funcţie de rolul
în structură, după cum urmează:
• rosturi complete, care traversează atât suprastructura cât şi infrastructura:
-rosturi de tasare, care au rolul de a limita eforturile din structură datorate neuniformităţii
terenului de fundare şi/sau valoarea tasărilor clădirii în cazul fundării pe terenuri dificile;
• rosturi parţiale, care se realizează numai în suprastructură:
-rosturi seismice, care au, în principal, rolul de a elimina sau de a diminua efectele negative ale
torsiunii de ansamblu în cazul clădirilor cu forme complexe în plan; în cazul clădirilor cu
lungime deosebit de mare, rosturile seismice vor traversa şi fundaţiile cu scopul de a evita
efectele nesincronismului mişcării seismice la fundaţiile situate la distanţe relative mari;
-rosturi de contracţie – dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din variaţiile
de temperatură sau ca efect al fenomenelor reologice specifice zidăriei/betonului.

- Pentru clădirile cu pereţi structurali din zidărie fundate pe terenuri dificile de fundare
(PSU), lungimea maximă a tronsoanelor se va stabili în conformitate cu reglementările tehnice în
vigoare privind proiectarea şi execuţia pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflături şi
contracţii mari.
a. Separarea construcţiilor în tronsoane delimitate prin rosturi de tasare; rapoartele dintre
dimensiunile generale ale tronsonului se recomandă a se situa între următoarele limite,
daca prin calcule şi prevederea unor măsuri constructive specifice nu rezultă alte valori
b 1 ht 1
≤ ; ≥
l 2 l 2
în care:
b, l – lăţimea şi lungimea tronsonului,
ht – înălţimea totală de la nivelul de fundare până la ultimul planşeu acoperiş
c. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane vor avea deschideri corespunzătoare,
pentru a permite rotirea independentă a tronsoanelor, ca urmare a tasării inegale.
Lăţimea minimă a rosturilor se determină cu relaţia:
brost =2ht ⋅ tg θ + 0, 05 [m]

∆B − ∆A
în care: tg θ = - este rotirea posibilă a tronsonului în cazul umezirii la unul din capete;
l
l – lungimea totală a tronsonului;
∆ B − ∆ A - diferenţa de tasare între capetele A şi B ale tronsonului, ţinând seama de
caracteristicile terenului natural şi de soluţia de fundare.
Se va analiza la rost soluţia unor fundaţii comune sau independente.
Se recomandă ca tronsoanele alăturate să fie fundate în general la acelaşi nivel.
Închiderea spaţiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu
împiedică mişcarea relativă a tronsoanelor alăturate, sunt impermeabile la apă şi la aer, nu permit
propagarea focului şi sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului. Aceste materiale trebuie să
aibă o durabilitate comparabilă cu durata de viaţă proiectată a structurii. Nu se permite închiderea
rostului cu tencuială

Tipuri de structuri

Structuri cu pereţi deşi

Poziţiile în clădire ale pereţilor structurali interior rezultă, de regulă, din concepţia planului de
arhitectură (în cazul locuinţelor, de exemplu,separă încăperile principale ale clădirii). Sistemul
structural cu pereţi deşi corespunde şi cerinţelor funcţionale ale clădirilor de locuire colectivă
(hoteluri, moteluri, cămine şi similare).
Dacă prin această operaţie aria pereţilor structurali de pe direcţia respectivă se reduce cu mai
mult de 20%, clădirea va fi încadrată pentru calcul în clasa clădirilor fără regularitate (tipul 2)
• înălţimea de nivel ≤ 3,50 m;
• distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale < 5,00 m;
• aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 25,0 m2.

Structuri cu pereţi rari (sistem celular)

În această alcătuire pereţii structurali interiori se dispun, de regulă, la limita între unităţile
funcţionale (între apartamente – la locuinţe, între sălile de clasă – la unităţile de învăţământ,
etc.,) ceea ce elimină, în cele mai multe cazuri, slăbirea lor cu goluri de trecere.
 • înălţimea de nivel ≤ 4,00m;
• distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 9,00 m;
aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 75,0 m2

Structuri mixte (dual) la care peretii structurali conlucreaza cu cadre din beton armat pentru
preluarea fortelor seismic.

Structuri de tip “sala/ hala”pentru săli de gimnastică, ateliere, depozite, clădiri agrozootehnice,
etc.
-distantele maxime intre pereti 9-15m;
-inaltimea de nivel 6-8m
-planseele intermediare partiale vor avea structura verticala proprie, independent de structura care
sustine acoperisul cladirii principale;
-eventual zona respectiva va fi separata prin rosturi verticale.

Densitatea pereţilor structurali ai clădirilor din zidărie, pe fiecare din direcţiile

principale ale clădirii, este definită prin procentul ariei nete totale a pereţilor din zidărie (Az,net) de
pe direcţia respectivă, raportată la aria planşeului (Apl) de la nivelul respectiv
A z , net
p(% ) = 100
A pl

Conditii de utilizare pentru structuri cu pereti din zidarie nearmata (ZNA)

Tabelul 8.8.Numarul de niveluri peste sectiunea de încastrare si densitatea minima a
peretilor structurali (p%) pentru cladiri cu pereti structurali din ZNA
Acceleratia terenului pentru proiectare (ag)
nniv 0,10g si 0,15g 0,20g si 0,25g 0,30g ÷ 0,40g
Argila Argila arsa Argila Argila arsa Argila Argila arsa
arsa gr.2S si arsa gr.2S si arsa gr.2S si
gr.1 si 2 BCA gr.1 si 2 BCA gr.1 si 2 BCA
1 (P) ≥4,0% ≥4,5% ≥5,0% ≥5,5%
2 (P+1) ≥4,5% ≥5,0% ≥5,5% ≥6,0% NA NA
3 (P+2) ≥5,0% ≥5,5% NA NA
NA - nu se accepta folosirea zidariei nearmate (ZNA)
Valorile din tabelul 8.8 se refera la primul nivel peste sectiunea de încastrare.
Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu maximum 1% pe nivel
pastrând conditiile de regularitate în elevatie.

În cazul cladirilor cu pereti structurali din ZNA mansarda si/sau constructiile anexe (uscatorii,
spalatorii, etc) , se considera "nivel" care se include în numarul total admis conform tabelului
8.8. chiar daca sunt îndeplinite conditiile speciale de alcatuire constructiva

Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) pot fi folosite, în toate zonele
seismice, fara verificarea sigurantei în situatia de proiectare seismica, pentru: (0)
- constructii cu un singur nivel peste sectiunea de încastrare, cu functiunea de anexe gospodaresti
care adapostesc bunuri de valoare redusa si în care accesul oamenilor este întâmplator;
- constructii provizorii, cu durata de utilizare prevazuta mai mica de trei ani (constructii pentru
organizare de santier, de exemplu).
Regimul de înaltime redus care este prevazut în Cod (2÷3 niveluri peste sectiunea de încastrare)
asigura, pentru grosimea minima de zid, eforturi unitare de compresiune aflate în intervalul 0.3 fd
÷ 0.5fd
Pentru amplasamentele cu acceleratie seismica de proiectare slaba si/sau moderata (orientativ
ag≤0.15g) eforturile tangentiale în rosturile orizontale ale zidariei ramân la valori scazute daca se
realizeaza ariile minime constructive de zidarie

Criteriile care au stat la baza stabilirii parametrilor din tabel au fost urmatoarele:
- limitarea intensitatii efortului unitar normal de compresiune mediu pe structura la o valoare
moderata: σ0 ≤ 0.5 fd ≅ 0.20 fk;
- limitarea intensitatii efortului unitar tangential mediu pe structura produs de actiunea seismica
de proiectare la o valoare moderata: τ0,max ≤ 0.5 fvd ≅ 0.20fvk;
- s-a considerat ca limita superioara a densitatii peretilor valoarea p= 6% dincolo de care spatiile
care rezulta nu mai pot fi utilizate corespunzator nici pentru locuinte modeste sau este necesara
îngrosarea excesiva a zidurilor.

Limitarile severe propuse în Cod au la baza urmatoarele considerente:

- Pentru zidariile din elemente de argila arsa cu perforatii verticale din grupa 2S
comportarea fragila la rupere sub efectul încarcarilor verticale (compresiune centrica);
* degradarea rapida a rezistentei si rigiditatii pentru încarcari laterale ciclice alternante;
* valoarea scazuta a deplasarii relative de nivel la care se produce fisurarea extinsa a zidariei;
* degradarea integritatii peretilor în stadiile avansate de solicitare prin: deschiderea pronuntata a
rosturilor verticale, expulzarea fetei exterioare a elementelor, etc;
* imposibilitatea practica de remediere a avariilor

Pentru elementele din BCA:

* în lipsa unor date experimentale elocvente privind comportarea la cutremure puternice a
peretilor structurali din zidarie cu elemente BCA nu exista modele de calcul suficient de sigure.

Prezenta centurilor are si rolul de a limita extinderea fisurilor între nivelurile adiacente.
Acest tip de avarie poate conduce la prabusirea peretelui sub efectul combinat actiunii
seismice în planul peretelui si perpendicular pe plan.
Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata cu nniv ≥ 2 (_ P+1E) în zonele seismice cu
ag≤ 0,25g indiferent de materialul si de caracteristicile geometrice si mecanice ale elementelor
pentru zidarie, vor fi prevazute cu stâlpisori si centuri de beton armat la colturi si intranduri,
pentru asigurarea integritatii ansamblului cladirii în stadiile avansate de solicitare sub efectul
unor cutremure .
Rezistenta acestor elemente nu se va lua în considerare pentru calculul rezistentei de proiectare a
peretilor structurali si nici pentru verificarea sigurantei ansamblului structurii.

Conditii de utilizare pentru structuri cu pereti structurali din zidarie armata

(ZC, ZC+AR, ZIA)

Densitatea peretilor structurali stabilita în tabelul 8.9 se refera la primul nivel peste
sectiunea de încastrare.
Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu maximum
1% pe nivel cu obligatia de pastrare a conditiilor de regularitate în elevatie.
În cazul în care, prin aceasta reducere, conditiile de regularitate nu mai sunt satisfacute, calculul
fortei taietoare de baza se va face cu metoda de calcul modal folosind, dupa caz, modele de calcul
plan sau spatial.
În zonele seismice cu ag=0,15g si ag=0,20g cel putin 75% din forta taietoare de baza,
trebuie sa fie preluata cu pereti structurali din zidarie confinata cu stâlpisori din beton armat la
ambele extremitati sau cu pereti structurali din zidarie cu inima armata.
În zonele seismice cu ag≥0,25g forta taietoare de baza trebuie sa fie preluata integral cu
pereti structurali confinati cu stâlpisori din beton armat la ambele extremitati sau cu pereti
structurali din zidarie cu inima armata.

In cazul cladirilor cu pereti structurali din zidarie armata (ZC, ZC+AR si ZIA) cu mansarda
peste ultimul nivel curent, aceasta nu se include în numarul de niveluri peste sectiunea de
încastrare maxim admis conform tabelului 8.9. numai daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii
constructive:
(a) densitatea minima constructiva a peretilor din tabelul 8.9 se majoreaza cu 1,0%, ceea ce face
ca eforturile unitare de compresiune si de forfecare în zidaria de la parter sa ramâna în aceleasi
limite ca si la o cladire similara fara mansarda;
Din punct de vedere practic, sporirea densitatii peretilor structurali cu 1% poate sa conduca la
rezolvari arhitecturale dezavantajoase sau cu costuri suplimentare importante. În aceasta situatie,
proiectantul trebuie sa aprecieze posibilitatile de adoptare a unei solutii cu rezistenta si ductilitate
sporite din zidarie sau trecerea la o structura din beton armat sau din otel;
(b) peretii perimetrali din zidarie nu depasesc înaltimea medie de 1,25 m;
(c) peretii de compartimentare sunt de tip usor (gips-carton sau similar);
(d) sarpanta din lemn este proiectata astfel încât sa nu rezulte împingeri în peretii perimetrali.
(e) zidaria peretilor structurali de la mansarda este confinata cu stâlpisori de beton armat în
continuarea celor de la nivelul inferior;
(f) la partea superioara a peretilor de zidarie ai mansardei este prevazuta o centura de beton
armat. ( )( )

Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de încastrare (nniv) dat în tabelul 8.9 poate fi depasit
cu un nivel, dar fara a depasi înaltimea de P+4E pentru zonele cu ag≤ 0,15g, daca sunt îndeplinite
urmatoarele doua conditii:
- se folosesc elemente pentru zidarie si mortar cu care se obtine rezistenta caracteristica la
compresiune a zidariei fk ≥ 4,5 N/mm2;
- siguranta structurii este verificata prin calcul cu un procedeu static neliniar (biografic).

Pereţii structurali
1)Pereţii structurali care intră în alcătuirea unei structuri din zidărie sunt de două categorii:
• pereţi plini (montanţi), legaţi între ei, la fiecare nivel, numai cu placa planşeului;
• pereţi cuplaţi (cu goluri de uşi şi/sau ferestre), constituiţi din montanţi (spaleţi) legaţi
între ei, la nivelul fiecărui planşeu prin grinzi de cuplare de beton armat sau plinuri
orizontale din zidărie care vor fi considerate ca grinzi de cuplare numai dacă sunt ţesute
efectiv cu montanţii alăturaţi şi dacă sunt legate atât cu centura planşeului cât şi cu
buiandrugul de beton armat de sub zidărie (dacă acesta este separat de centura planşeului).
2) Dispunerea în plan a pereţilor structurali se va face cât mai uniform în raport cu axele
principale ale clădirii, pentru se evita efectele defavorabile ale răsucirii de ansamblu. Pentru
asigurarea rezistenţei şi a rigidităţii la torsiune se recomandă ca pereţii structurali cu rigiditate
mare să fie dispuşi cât mai aproape de conturul clădirii.

(3)Se recomandă ca pereţii structurali transversali de la capetele tronsoanelor să fie cât mai puţin
slăbiţi prin goluri.

(4) Se recomandă ca sumele ariilor nete de zidărie ale pereţilor de pe cele două direcţii principale
ale clădirii să fie aproximativ egale

(5)În cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie, neregularităţile în plan provin, în general,
din două cauze majore (sau dintr-o combinare a acestora) care decurg din concepţia arhitecturală
a clădirii:
• dispunere neregulată / nesimetrică a golurilor majore în pereţi
• forma în plan cu nesimetrie pronunţată.
Existenţa pereţilor lungi şi fără goluri (calcane) este inerentă, în special, în cazul clădirilor
"plombă" şi introduce efecte puternice de răsucire.

(6)Condiţiile de regularitate în elevaţie urmăresc, în primul rând, realizarea unui traseu direct şi
clar al încărcărilor verticale şi orizontale până la fundaţii şi asigurarea conlucrării spaţiale
dintre pereţii de zidărie de pe cele două direcţii şi dintre pereţi şi planşee.
În acest

(7)Pereţii de zidărie care nu îndeplinesc condiţiile de continuitate, geometrice şi de materiale, pentru a

fi consideraţi pereţi structurali sau pereţi de contravântuire vor fi consideraţi "pereţi nestructurali" şi
vor fi proiectaţi, pentru toate grupările de încărcări, cu respectarea prevederilor date în Capitolul 6 şi
în P 100-1, cap.10.

Prevederi referitoare la buiandrugi si rigle de cuplare

(1) În cladirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planseului.
(2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe peretii de zidarie va fi ≥40cm
(3) Latimea riglelor de cuplare va fi egala cu grosimea peretelui. Pentru peretii de fatada se
accepta o reducere de 5cm pentru aplicarea protectiei termice.
(4) În conditiile de la (1) armarea elementului constituit din centura si rigla de cuplare buiandrug)
va satisface urmatoarele conditii:
(a) la partea superioara, armatura din centura va fi continua în rigla de cuplare
(b) la partea inferioara procentul de armare va fi 0,1% raportat la sectiunea de beton;
(c) pentru elementele cu h>700 mm se aplica prevederile SR EN 1992-1-1;
(d) capacitate de rezistenta la forta taietoare va fi superioara cu cel putin 25% celei
corespunzatoare momentelor ultime ale elementului calculate tinând seama de suprarezistenta
armaturilor. )
(5) Daca buiandrugul prevazut la (4) nu este legat cu centura planseului, armarea acestuia se va
determina numai pentru încarcarile verticale aferente si va respecta conditiile din SR EN 1992-1-
1 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur

Deoarece în cazul zidariilor nearmate (fara stâlpisori la colturi) legatura între zidurile
perpendiculare se asigura numai prin tesere, pentru zonele cu ag  0.15g -asprevazut, ca o
masura de asigurare suplimentara, montarea în rosturi a unor armaturi de legatura.

Goluri în pereţii structurali din zidărie

 h gol h et

l l
h gol h et

l l

ZNA ≥0.6 hgol ≥0.5 hgol

≥1.20m ≥1.00m
ZC; ≥0.5 hgol ≥0.4 hgol
ZCA ≥1.00m ≥0.80m

-Golurile de uşi şi de ferestre vor fi, de regulă, dispuse pe aceaişi verticală la toate nivelurile.
• pentru zidăria nearmată (ZNA):
- spaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori :
lmin = 0.6 hgol ≥ 1.20 m
- spaleţi intermediari la pereţi de faţada şi interiori :
lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m
• pentru zidăria confinată (ZC sau ZC+AR):
- spaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori :
lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m
- spaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori :
lmin = 0.4 hgol ≥ 0.80 m
• pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): lmin = 3 t unde t este grosimea totală a peretelui.

Tabel 8.11 - Raportul ρ intre ariile în plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de
zidarie
ag 0.10g 0.15g; 0.20g;0.25g 0.30g;0.40g
Perete n niv≤3 n niv≤3 ρ≤1.00 ρ≤0.80
exterior ρ≤1.5 ρ≤1.25
n niv=4,5 n niv=4
ρ≤1.25 ρ≤1.00
Perete n niv≤3 n niv≤3 ρ≤0.35 ρ≤0.25
interior ρ≤0.55 ρ≤0.45
n niv=4,5 n niv=4
ρ≤0.45 ρ≤0.35
 Ariile in plan ale golurilor de usi si ferestre
ρ=
Ariile plinurilor de zidarie

-Poate fi acceptată dispunerea alternantă a golurilor cu respectarea unor distanţe care să permită
transmiterea încărcărilor printr-un sistem de tip "grindă cu zăbrele".

-Grosimea minimă a pereţilor structurali, indiferent de tipul elementelor din care este
executată zidăria va fi 240 mm.

-Raportul între înălţimea etajului (het) şi grosimea peretelui (t) trebuie să satisfacă următoarele
condiţii minime:
• zidărie nearmată (ZNA); het /t ≤ 12;
• zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA); het /t ≤ 15.

Dispunerea stâlpişorilor de beton armat la zidarie nearmata (ZNA)

La toate cladirile cu pereti structurali din zidarie simpla (ZNA) cu elemente din argila arsa si din
BCA, se vor prevedea, ca masura constructiva, stâlpisori de beton armat în urmatoarele pozitii:
- pentru zonele seismice cu ag_≤0,15g. la toate colturile exterioare si intrânde de pe conturul
constructiei (SC1)
- pentru zonele seismice cu 0,15g<ag_≤0,25g la toate colturile exterioare si intrânde de pe
conturul constructiei (SC1) si la casa scarii (SC2).
Prezenţa stâlpişorilor la intersecţii, colţuri şi ramificaţii de ziduri contribuie eficient la
realizarea legăturii dintre pereţii de pe cele două direcţii principale ale clădirii şi prin aceasta
la realizarea conlucrării spaţiale a subansamblurilor structurale verticale. Prezenţa
stâlpişorilor elimină avariile tipice care se manifestă prin expulzarea zidăriei de la colţurile
clădirii chiar şi la clădirile cu puţine niveluri supraterane

Dispunerea stâlpişorilor de beton armat la zidarie confinata (ZC)

La cladirile cu pereti din zidarie confinata (ZC), cu elemente din argila arsa si din BCA,
stâlpisorii de beton armat vor fi amplasati în urmatoarele pozitii:
- la toate colturile exterioare si intrânde de pe conturul constructiei (S1) ;
- la capetele libere ale fiecarui perete;
- de ambele parti ale oricarui gol (S3) cu suprafa_a 2,5 m2 în zonele seismice cu ag≤_0,20g si
de ambele parti ale oricarui gol cu suprafata≥_1,5 m 2 în zonele seismice cu ag≥0,25g ; golurile
cu dimensiuni mai mici vor fi marginite cu stâlpisori daca necesitatea acestora rezulta din calcule
sau din cerinta d;
- în lungul peretelui (S2), astfel încât distanta între axele stâlpisorilor sa nu depaseasca:
*5.0 m în cazul structurilor cu pereti desi (sistem fagure);
*4.0 m în cazul structurilor cu pereti rari (sistem celular); ( )
- la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stâlpisor amplasat conform regulilor de mai sus
se afla la o distanta mai mare de 3t unde t este grosimea peretelui
- în toti spaletii care nu au lungimea minima ;

Stâlpisorii vor fi executati pe toata înaltimea constructiei.

- Sectiunea transversala a stâlpisorilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
- aria sectiunii transversale ≥625cm2 ;
- latura minima ≥ 25cm. ( )

Armarea stâlpisorilor se va stabili prin calcul, cu urmatoarele conditii minime:

- procentul de armare longitudinala:
- ≥1,0% pentru zonele seismice ag≥0,25g;
- ≥ 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag=0,20g.
- ≥0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
- diametrul barelor longitudinale ≥12mm;
Barele longitudinale ale stâlpisorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile ultimului nivel
Înnadirea barelor longitudinale din stâlpisori se va face prin suprapunere, fara cârlige, pe o
lungime ≥50ф; în sectiunea de la baza (sectiunea de încastrare), suprapunerea barelor
longitudinale ale stâlpisorilor din suprastructura cu mustatile din socluri sau din peretii de subsol
se va face pe o lungime ≥60ф. (

0- armare transversala: ( )
- etrieri închisi cu ф≥6 mm;
- distanta între etrieri: ≤15cm în câmp curent si ≤10 cm pe lungimea de înnadire a barelor
longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu centurile (peste si sub centura). ( )

Prevederi referitoare la centuri

Sistemul de centuri participă la asigurarea caracterului spaţial al structurii prin:
• legarea pereţilor de pe cele două direcţii;
• constituirea unei carcase spaţiale cu elemente armate, capabile să preia eforturi de întindere,
prin legarea tuturor stâlpişorilor la nivelul fiecărui planşeu;
• sporirea rigidităţii în plan orizontal a planşeelor;
• realizarea transferului forţelor seismice de la planşee la pereţii structurali.

În afară de aceasta, centurile constituie reazeme orizontale pentru pereţii solicitaţi de încărcările
normale pe plan (seismice sau chiar din vânt).
Centurile contribuie şi la limitarea propagării fisurilor înclinate de la un nivel la altul.
Acest tip de avarie poate conduce la prăbuşirea peretelui sub efectul combinat acţiunii seismice în
planul peretelui şi perpendicular pe plan. Aportul armăturilor din centuri nu este luat considerare
la calculul rezistenţei la forţă tăietoare pentru clădirile din ZNA.
Prevederea centurilor intermediare la clădirile cu pereţi rari şi la clădirile tip "sală/hală"
are ca scop sporirea rezistenţei peretelui la:
• ruperea în scară din forţa tăietoare (prin concentrarea unei cantităţi semnificative de
armătură în această centură intermediară);
• acţiunea seismică perpendiculară pe planul peretelui (prin realizarea unui reazem intermediar
pentru panoul de zidărie).

Pentru toate cladirile, indiferent de alcatuirea zidariei (ZNA, ZC sau ZIA) si de zona
seismica, se vor prevedea centuri de beton armat în planul peretilor:
- la nivelul fiecarui planseu, indiferent de materialul din care este realizat (beton armat sau
lemn) si de tehnologia de realizare a acestuia,
- în pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari (sistem celular) si la constructiile
tip “sala/hala” ai caror pereti structurali au înaltimea >3,20 m, în zonele seismice cu ag≥0,15 g,
sau >4,00 m - în zonele seismice cu ag=0,10g.; prevederea centurilor intermediare la cladirile cu
pereti rari si la cladirile tip "sala/hala" are ca scop sporirea rezistentei peretelui la:
- ruperea în scara din forta taietoare (concentrarea unei cantitati semnificative de
armatura în aceasta centura intermediara);
- actiunea seismica perpendiculara pe planul peretelui.
()

Continuitatea centurilor poate fi întrerupta numai în urmatoarele situatii:

- centura planseului curent, în dreptul casei scarii, cu conditia sa se prevada:
* stâlpisori din beton armat la ambele margini ale golului;
* o centura-buiandrug, la podestul intermediar, legata de cei doi stâlpisori;
()
Sectiunea transversala a centurilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
(a) aria sectiunii transversale ≥500cm2, cu respectarea urmatoarelor dimensiuni: ( )
(i) latimea ≥25 cm, dar ≥2/3 din grosimea peretelui;
(ii) înaltimea ≥ decât grosimea placii planseului pentru peretii interiori si ≥ decât dublul acesteia
pentru peretii de pe conturul cladirii si de la casa scarii. ( )

Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu urmatoarele conditii minime

-procentul de armare longitudinala:
≥ 1,0% pentru zonele seismice ag ≥ 0,25g;
≥ 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag =0,20g.
≥0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
- diametrul barelor longitudinale ≥12mm;
- armare transversala: ( )
etrieri închisi cu ф≥6mm;
-distanta între etrieri: ≤15 cm în câmp curent si ≤ 10 cm pe lungimea de înnadire a barelor
longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu stâlpisorii.

(Înnadirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere, fara cârlige, pe o

lungime de ≥ 60ф. Sectiunile de înnadire ale barelor vor fi decalate cu cel putin 1.00m; într -o
sectiune se vor înnadi cel mult 50% din barele centurii)
La colturi, intersectii si ramificatii se va asigura legatura monolita a centurilor amplasate pe cele
doua directii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizata prin ancorarea barelor
longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime ≥60ф.
Tipul planşeului

Planşeele clădirilor cu pereţi structurali din zidărie se clasifică, din punct de vedere al rigidităţii în
plan orizontal, care depinde de alcătuirea constructivă şi de dimensiunile şi poziţiile golurilor mari, în
două categorii:
a. planşee rigide în plan orizontal;
b. planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal.

-"rigide în plan orizontal" planşeele care au următoarele alcătuiri constructive:

• planşee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continuă cu
grosime ≥ 60 mm, armată cu plasă de oţel beton cu aria ≥ 250 mm2/m pe fiecare directie;
• planşee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat îmbinate pe
contur prin piese metalice sudate, bucle de oţel beton şi beton de monolitizare;
• planşee executate din elemente prefabricate de tip "fâşie", cu bucle sau cu bare de
legătură la extremităţi şi cu suprabetonare continuă cu grosime ≥ 60 mm, armată cu
plasă din oţel beton cu aria ≥ 250 mm2/m pe fiecare directie (≥ 5Φ8/m).

-planşee sunt considerate cu rigiditate nesemnificativă, în plan orizontal:

• planşee din elemente prefabricate de tip "fâşie" cu bucle sau cu bare de legătură la
extremităţi;
• planşee executate din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici, sau din blocuri
ceramice, fara suprabetonare armată sau cu şapă nearmată cu grosimea ≤ 30 mm;
• planşee din lemn.
Planseele cu rigiditate nesemnificativa în plan orizontal sunt permise numai pentru:
- ultimul nivel al cladirilor cu pereti structurali din zidarie, cu un singur nivel cu sau fara
mansarda - (P) sau (P+M) , pentru zonele seismice cu ag=0,10g;
- planseele intermediare ale constructiilor cu doua si trei niveluri (P+1E÷2E), din clasele de
importanta III si IV, în zonele seismice cu ag≤0,15g (cu exceptia planseului peste subsol);

Poziţiile golurilor de dimensiuni mari în planşee vor fi alese astfel încât să nu conducă la
reducerea rigidităţii şi a rezistenţei planşeelor
Alegerea alcătuiri/detaliilor constructive care asigură comportarea planşeului ca diafragmă
rigidă în plan orizontal va ţine seama de rolul planşeului în ceea ce priveşte:
• colectarea forţelor de inerţie şi transmiterea lor la pereţii structurali;
• asigurarea conlucrării pereţilor structurali pentru preluarea forţelor seismice orizontale:
- distribuţia forţei seismice de nivel între pereţii structurali proporţional cu rigiditatea de translaţie
a fiecăruia;
- retransmiterea către pereţii care dispun de rezerve de capacitate portantă a încărcărilor
suplimentare care rezultă după cedarea pereţilor cu capacitate de rezistenţă insuficientă;
Se recomandă folosirea planşeelor care transmit încărcările verticale pe toate laturile, astfel incât
să se realizeze solicitarea cât mai uniformă a pereţilor de pe ambele direcţii. Această rezolvare
este obligatorie pentru clădirile amplasate în zone seismice cu ag ≥ 0.30g.