PROIECTAREA STRUCTURILOR 4

S1​.
6.​ De ce se calculeaza si se armeaza riglele de cuplare inaintea elementelor verticale la
peretii din beton armat ?

➔ studiile dupa modul de cedare a peretilor structurali cu goluri - dupa diverse

evenimente seismice - avariile s-au inregistrat in riglele de cuplare
➔ cauza principalelor avarii - conceptia gresita de calcul - deoarece riglele de cuplare
s-au considerat bare incovoiate si s-au neglijat efectele fortelor taietoare
➔ pentru a evita cedarea casanta a riglelor de cuplare - trebuie luate in considerare si
fortele taietoare, asociate momentelor capabile ale rigelor
➔ capaciratea de preluare a fortelor taietoare este mult redusa - se fisureaza puternic
betonul din riglele de cuplare dat aactiunii alternante a incarcarilor seismice
➔ in cazul peretilor structurali cu goluri - pentru a se obtine un mecanism corect de
plastificare a structurii - trebuie ierarhizata aparitia articulatiilor plastice -
➔ factorii care influenteaza ordinea aparitiei articulatiilor plastice :
● rezistenta si rigiditatea riglelor de cuplaer
● modul de cuplare al montantilor
● intensitatea seismului
● tipurile de cedare corecte - armarea peretilor structurali si marimea actiunii seismice

➔ ordinea de cedare ductila a elementelor pereteilor portanti ai unei cladiri

S = forta seismica
Δ = deplasarea maxima la varful cladirii
7. ​Desenati ​modurile de armare ​recomandate in z​ onele sensibile ale peretilor ​din beton
armat cu​ rigle slab armate si care nu sunt rigide.

➔ dupa rigiditatea riglelor de cuplare - trei tipuri de cedari ale peretilor structurali cu
goluri
➔ cedarea din incovoiere a riglelor de cuplare - pentru rigle slab armate si nu sunt rigide
deloc
➔ prim faza - la incarcari seismice reduse - fisuri din incovoiere in perete si la capetele
riglelor
➔ forta orizontala creste - grinzile de cuplare vor avea un comportament asemenator
grinzilor incovoiate - apar din in ce mai multe fisuri
➔ daca incarcarea creste in continuare - riglele se vor fisura puternic pe inaltimea
peretelui - cedarea structurii se va produce prin zdrobirea la baza montantului
comprimat - capacitatea portanta portanta a riglelor de cuplare va fi depasita inainte
de zdrobirea betonului la baza montantului celui mai comprimat

Zonele plastice(pereti structurali) :

● la grinzile de cuplare, intreaga deschidere libera(lumina),
daca lo ≤ 3 hg si in zonele cu lungimea hg , la grinzi cu lo
> 3 hg
● la pereti structurali(izolati/cuplati) - zona de la baza
acestora(situati deaspura nivelului superior al structurii)
cu lungimea lp = 0.4 h+0.05 H
 Armarea peretilor structurali - prevederi generale

● armaturi de rezistenta - dimensionarea/necesiratea rezulta din calculul la

eforturile din actiunea incarcarilor verticale si orizontale
- armaturi longitudinale(verticale) - capacitatea de rezistenta la
incovoiere
- armaturi transversale(orizontale) - rol in preluarea fortei taietoare
Obs.​ La peretii scurti si armaturile long vert - contribuie la capacitatea de rezistenta la forte
taietoare

- armaturi long de conectare in lungul rosturilor de turnare

- armaturi de confinare a betonului in zona comprimata
- armaturi tranv. - evitarea flambajului armaturilor comprimate
● armaturi constructive - rol: acoperirea unor solicitari neevidentiate in calcule
curente (ex. contractiile betonului, variatiile de temperatura, etc.) si confirmata
de comportarea in exploatare a cladirilor(tot aici se incadreaza si armaturile
cu rol de montaj)
8​. Ce solutie trebuie adoptata pentru ca la ​etajele superioare ale unei structuri duale din BA
sa se reduca ​forta taietoare din stalpi sub solicitari seismice​ ?

Perete scurt: ​perete la care deschiderea de forţă tăietoare normalizată este mai
mică decât 2 şi influenţa forţei tăietoare asupra comportării este preponderentă.
Încadrarea în această categorie a pereţilor se poate face simplificat şi cu relaţiile de
la 5.2.2.2(4).
Sistem structural tip pereţi​: sistem structural în care pereţii verticali, cuplaţi sau
nu, preiau majoritatea încărcărilor verticale şi orizontale, contribuţia acestora la
preluarea forţelor tăietoare la baza clădirii depăşind 65% din forţa tăietoare de bază
- Sistem structural tip cadru​: sistem structural în care încărcările verticale cât şi
cele orizontale sunt preluate în principal de cadre spaţiale a căror contribuţie la
preluarea forţei tăietoare la baza clădirii depăşeşte 65% din forţa tăietoare de bază
Notă: Structurile alcătuite din stâlpi și planșee fără grinzi nu sunt considerate cadre
spațiale și nu se încadrează în această categorie.
- Sistem structural dual​: sistem structural în care încărcările verticale sunt preluate
în principal de cadre spaţiale, în timp ce încărcările laterale sunt preluate parţial de
sistemul în cadre şi parţial de pereţi structurali, individuali sau cuplaţi. Sistemul poate
avea două variante de realizare:
- ​Sistem dual cu pereţi predominanţi​: sistem dual în care contribuţia pereţilor la
preluarea forţei tăietoare, la baza clădirii, depăşeşte 50% din forţa tăietoare de bază
- ​Sistem dual cu cadre predominante​: sistem dual în care contribuţia cadrelor la
preluarea forţei tăietoare, la baza clădirii, depăşeşte 50% din forţa tăietoare de bază

- cadrele disipeaza o cantitate ridicate de energie seismica in special la etajele

superioare
- din graficul de influenta a rigiditatii peretilor , se poate concluziona ca structurile in
cadre sunt cele care preaiu fortele taietoare pe toate inaltimea constructiei,
- in legatura cu peretii structurali , dni punct de vedere al preluarii fortei taietoare
aceqasta scade direct proportational odata cu inaltimea cladirii : la etajele inferioare
relativ incet, dar de la un anumit etaj brusc

9.​ De cine sunt preluate fortele de intindere, lunecare si compresiune la structurile

prefabricate cu panouri mari din BA ?

Structura cu panouri mari prefabricate = structurile portante realizate din panouri

mari prefabricate imbinate intre ele realizeaza un sistem spatial rigid, capabil sa
preia toate solicitarile din incarcari verticale si orizontale
 - schema de lucru a unei structuri din panouri mari prefabricate nu diferă în
principiu de cea a peretilor structurali monoliti
- cerința specifică structurilor cu pereti portanti prefabricati : asigurarea unor
zone monolite care sa confere structurii capacitatea de conlucrare spațială
prin impunerea unor sisteme adecvate de îmbinări intre elementele
prefabricate
- calculul se face ~ calculul pereților structurali de beton armat
- zona sensibila : îmbinările verticale - trebuiesc protejate - a. i . sa fie capabile
sa preia eforturile de alunecare ca urmare a solicitărilor verticale si orizontale
- incarcari orizontale - panourile prefabricate se comporta ca console
elementare incastrate in fundatie sau console complexe incastrate in fundatie

- peretii din BA pot ceda din incovoiere(pereti BA monolit),

taiere(pereti BA monolit si prefabricati) si prin flambaj(pereti BA monolit si
prefabricati)

- alcatuirea imbinarilor - principii generale :

-dimensionarea elementelor de imbinare se va realiza o comportare in

domeniul elastic - pentru solicitarea de lunecare - imbinarile vor avea un
grad superior de asigurare(cedarea lor la forte orizontale mai mari fata de alte
sectiuni si alte solicitari)
-fortele de compresiune - se transmit de la panou la panou prin
intermediul betonului din imbinari
-fortele de intindere - se transmit exclusiv prin armaturile innadite prin :
sudurea, petrecere prin bucle petrecute
-fortele de lunecare intre panouri se transmit prin alveole, praguri(dinti),
armaturi care traverseaza imbinarea si corespunzator ancorate - intinderea
acestor armaturi - creeaza un efect de diagonala comprimata sau un efect =
de frecare pe suprafata de separatie intre betoane de varste diferite

10.​ Desenati si explicati ​modurile de cedare ale fundatiilor izolate sub stalpi de BA

Fundatie = ​Element structural al constructiei, aflat la baza acesteia avand rolul de a

transmite solului si a asigura repartizarea uniforma a presiunilor exercitate de constructie
asupra acestuia astfel incat sa nu fie depasita presiunea specifica admisibila pe stratul de
fundare.

- Fundatiile pot fi directe (continue sau izolate) sau indirecte (pe piloti) tipul acesteia
stabilindu-se in functie de natura terenului de fundare si caracteristicile constructiei.
- Fundatie continua: bloc de fundare in forma de retea, utilizat in general pentru
structuri cu diafragme (ziduri, pereti).
- Fundatie izolata: fundatie cu bloc de fundare de forma poligonala (dreptunghi in
general), sub stalpi sau sub nodurile retelelor de grinzi. A nu se confunda cu izolarea
elementelor care compun fundatia.

FUNDATII IZOLATE
a) Fundatii pentru stalpi de beton armat monolit:
- fundatii de tip talpa de beton armat
- fundatii de tip bloc si cuzinet
b) Fundatii pentru stalpi de beton armat prefabricat
- fundatii de tip pahar
c) Fundatii pentru stalpi metalici:
- fundatii de tip bloc si cuzinet
- Eforturile transmise peretilor paharului de catre momentul incovoietor si forta
taietore din stalp, se preiau prin presiuni pe peretii paharului.
Se recomanda ca dimensiunile golului paharului sa fie mai mari decat cele
ale sectiunii stalpului pe fiecare directive cu 50-75 mm la baza paharului,
respective 85-120 mm la partea superioara, acest spatiu urmand a fi betonat.

11. ​ Care sunt factorii care influenteaza modul de cedare prin flambaj a panourilor
prefabricate din BA ?

Verificarea panourilor prefabricate din BA la compresiune cu flambaj

- calculul se realizeaza pentru o fasie de 1m

- sectiunea se stabilieste in functie de : forma sectiunii transversale, module de fixare a
capetelor panourilor si raportul dintre inaltimea panoului si latimea acestuia

Verificarea capactitatii de preluare a fortei taietoare

- necesar ca forta taietoare sa fie majorata cu un coeficient supraunitar

- trebuie sa fie mai mica decat capacitatea portanta limita a panoului

12. Ce tipuri de eforturi se regasesc in terenul de fundare ?

Terenul de fundare = volumul de roca/pamant influentat de incarcarile transmise prin

intermediul fundatiei

- sub actiunea sarcinilor exterioare + greutatea proprie in masa pamantului - eforturi

unitare normale si tangentiale
- eforturile unitare - indesarea granulor pamantului
- eforturile unitare tangentiale impun o deplasare laterala unele fata de altele
- fortele de legatura dintre elementele constitutive ale pamantului se opun eforturilor
tangentiale
- La materialele de constructie obisnuite mediul este considerat continuu iar starea de
solicitare este definita prin intensitatile eforturilor ce trec pe unitatea de suprafata
numite TENSIUNI.
- In acest caz intre particulele de teren se pot transmite DOAR EFORTURI DE
COMPRESIUNE si din acesta cauza in calculul paminturilor se foloseste doar
termenul de PRESIUNE

13.​ Formule de predimensionare a grinzilor de fundare

- la proiectarea fundatiilor continue sub stalpi avand alcatuirea de grinda- conditii:
 -inaltimea sectiunii grindii de fundare se alege cu valori cuprinse inre ⅓ - ⅙
din distanta maxima intre doi stalpi succesivi
-clasa min de beton c12/15

14. ​ Formula de predimensionare a radierului din BA cu grosime constante

● Alcatuire generala si domenii de aplicare

Fundatia tip radier general reprezinta tipul de fundatie directa, realizata ca un planseu întors
si care asigura o suprafata maxima de rezemare pe teren a constructiei.
Fundatiile tip radier se utilizeaza, de regula, în urmatoarele situatii:
- terenuri cu rezistenta scazuta care impun suprafete
mari ale talpii fundatiilor;
- terenuri dificile sau neomogene, cu risc de tasari
diferentiale;
- prezenta apei subterane impune realizarea unei
cuve etanse;
- elementele verticale (stâlpi, pereţi) sunt dispuse la distanţe mici care fac dificilă realizarea
(execuţia) fundaţiilor izolate sau continue;
- radierul împreună cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie să realizeze
o cutie rigidă şi rezistentă;
- construcţii cu înălţime mare care transmit încărcări importante la teren.

● Radierul general se poate realiza în următoarele soluţii constructive:

a) radier general tip dală groasă, în care elementele

verticale (stâlpi sau pereţi structurali) sunt rezemate
direct pe acesta:
- radier cu grosime constantă hr ≥ 1/8 lmax
- radier cu grosime variabilă . Soluţia poate fi adoptată în
cazul unei construcţii cu pereţi structurali din beton armat
care transferă eforturi secţionale importante într-o zonă
centrală a acestuia
GROSIME MINIMA RADIER : 40 CM

15.​ Deformata si modul de armare al unei grinzi de fundatie solicitata la incovoiere

FUNDATII CONTINUE
Solutia de retele de grinzi de fundare se adopta in cazul constructiilor civile, in conditii
normale de fundare si fara prezenta apei freatice la:
- Constructii in cadre de beton armat sau metalice, eventual
conlucrand cu pereti de b.a. sau zidarie
- Constructii cu pereti de beton armat sau zidarie
Ca regula generala, solutia se adopta atunci cand se doreste o infrastructura relative rigida
care asigura conlucrarea spatiala a elementelor structurale, insa presiunile effective pe
terenul de fundare nu impun realizarea unui radier general.
16.​ Cum determinam in faza de proiectare daca o cladire este solicitata la torsiune

- structurile in cadre din BA - situate in zone seismice - dimensionat astfel incat sub solicitari
ciclice sa prezinte o capacitate adecvata de disipare a energiei seismice fara o reducere
semnificativa a rezistentei la forte orizontale si verticale
-eforturile inregistrate la structuri in cadre din BA - moment incovoietor [M], forte axiale [N],
forte taietoare [T] si momente de torsiune [V]

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROIECTARII CONCEPTUALE

● Simplitate structurala
● Redunta structurala - capacitatea ueni cladiri de a dezvolta mecanisme de cedare
avantajoase + bunua exploatare a rezervelor de rezistenta si dupa ruperea unei elem
sau a unei legaturi
● Uniformitate si simetrie
● Rezistenta si rigiditate bidirectionala
● Rezistenta si rigiditate la torsiune

-cauza care duce aparitia solicitarilor neuniforme intre elemente : fenomenul de torsiune
generala - datorita amplasarii neuniforme in plan a elelementelor structurale cu mase si
rigiditati diferite + amplasarea gresita a casei de scara in zonele perimetrale ale cladirilor
-dispunerea simetrica in plan a elem structurale - o corelare eficienta intre distributia
maselor, rezistentelor si rigiditatilor
-avantaj : redistributia favorabile a eforturilor intre elemente structurii cu participarea intregii
structurii la preluarea eforturilor

SOLUTIE PENTRU CLADIRIR MULTIETAJATE

-reamplasarea in plan a elem portanta - scopul reducerii bratului de parghie dintre centrul
amsic si centrul de rigiditate
-amplasarea elem principale de rezistenta aproape de perimetrul cladirii cu scopul de a
rezista actiunilor orizontale

SOLUTIE PENTRU CONSTRUCTII CU FORMA RECTANGULARA IN PLAN

- dispunerea peretilor structurali a. i structura sa aibe rigiditati sensibil egale pe cele doua
directii(rigiditati bidirectionale)

SOLUTIE PENTRU CONSTRUCTII CU FORME SPECIALE

- amplasarea peretilor structurali dupa directiile principale date de forma cladirii
- dispunerea unor pereti BA perimetrali si ⊥ directiile actiunii sesimice - reducerea eforturilor
datorate de torsiunea generala prin bratul de parghie avantajos in preluarea acestora
-nuclee de BA inchise

SOLUTII PENTRU AMPLASAREA CASELOR DE SCARA

- dispunerea unor stalpi/pereti structurali suplimentari in jurul acestora - preluarea mai
usoara a incarcarilor - creste rigiditatea structurii in zona casei de scara
- dispunerea simetrica a peretilor structurali + inlocuirea peretilor nucleului casei de scara cu
pereti nestructurali - limitarea si uniformizarea deplasarilor in saiba rigida

17.​ Ce masuri trebuie luate ​in proiectare​ pentru a​ corecta efectul interactiunii dintre zidarie
si samburele de beton armat la zidaria confinata ​?

-structura de rezistenta poate sa fie de 3 feluri: zidarie portanta, cadre (de mai multe feluri)si cu
pereți din beton armat. La o casa de tip unifamilial primele doua se folosesc in mod regulat.

Zidaria portanta:

Pe scurt, înseamnă ca ​forțele gravitaționale și seismice care acționează asupra unei construcții
sunt preluate de pereții din zidărie ai acesteia.​ De regula​ zidăria este întărită cu sâmburi
(stâlpișori), centuri si/sau planșee din beton armat. In acest caz se numește zidărie portanta
confinata. Sâmburii (stâlpișorii) asigura legătura cu fundațiile, rigidizarea colțurilor si intersecțiilor
de pereti.​ In plus ei suplinesc zidăria, in zona golurilor mai mari de 2mp. Centurile, împreună cu
planșeul, asigura conlucrarea spatiala a tuturor peretilor si transmiterea forțelor seismice către
aceștia. Planșeul este alcătuit din placa și grinzi. Fac aceasta precizare pentru ca de regula se
face confuzie intre placa și planșeu.

Caramizile sunt solicitate la intindere transversala si compresiune verticala;

• Mortarul este supus la o tensiune laterala de compresiune fiind impiedecat sa se deformeze.

• Primul material care cedeaza este mortarul prin zdrobire inainte ca peretele sa cedeze, insa el
nu este expulzat din rosturi datorita caramizilor.

REGULI DE PROIECTARE A STRUCTURILOR CU PERETI PORTANTI DIN ZIDARIE DE

CARAMIDA
 1. Conditia de rezistenta
2. Conditia de stabilitate
- este asigurata rigidatea spatiala a cldirii
- la cladirile amplasate in panta - masivulde pamant pe care este rezemata cladirea nu
prezinta risc de alunecare
- nu exista pericol de rasturane a cladirii datorita fortelor orizontale
- stabilitatea locala a peretilor - peretii sunt rigidizati + eforturile unitare de compresiune in
peretii structurali sunt limitati tinand seama de efectele flambajului si a excentricitatilor de
aplicare a incarcarilor
3. Conditia de rigiditate (controlul deplasaruilor si rotirilor)
4. Conditia de ductilitate
- comportarea fragila: structura poate prelua forte seismice impo dar cedea frusc fara
deformatii marii
- comportarea ductila: structura poare prelua forte seismica mai reduse, dar se poate
deforma mai mult
- cazul ideal : cedarea se face progrersiv prin iesirea din lucru a elementelor portante

PRINCII DE ALCATUIRE ARHITECTURAL-STRUCTURALA A CLADIRILOR

- faza de proiectare preliminara - arh+inginerul proiectant de structuri - forma in plan,

volumetria cladirii si distributia spatiilor
- amplasarea peretilor structurali - comportarea cladirii la actiuni oriz si gravitatioanle
sa fie favorabil
- raspunsul cladrii poate fii determinat prin calcul

CARACTERUL SPATIAL AL STRUCTURII DIN ZIDARIE :

 1. Legaturile din peretii structurali de pe cele dooua directii pincipalel la colturi,
intersectii si ramificatii se realizeaza prin :
- teserea zidariei pt zidaria nearmata, cu armaturi de leg dispuse in rosturile oriz
- stalpisori de BA turnati in strepii zidariei in cazul zidariei confinate
- teserea zidariei din straturile exterioare si continutea betonului si armaturii din stratul
median(zidarie cu IA)
2. Legaturile intree plansee si peretii structurali - dupa tipul zidariei :
- la ZNA : centuri de BA turante pe toti peretii
- la ZC: inglobarea/ancorarea armaturilor din stalpisori in sistemul de centuri de la
fiecare planseu
- la ZIA : inglobarea/ancoarea armaturii din stratul median al peretului in sis de centuri
de la fiecare planseu

18. ​ Factorii care se iau in calculul radierelor(grosimea radierului)

-calculul radierelor - factori pentru calul :
-rigiditatea si geometria radierului
-mariema si distributia incarcarilor
-caraceristiciel de deformabilitate si de rezistenta ale terenului
-etapele de executie

-calculu urmareste:

1. determinarea presiunilor de contact

2. calculul deformatiilor radierului si a terenului de fundare
3. determinarea momentelor incovoietoare si fortelor taietoare ce solicita radierul

-in calcule radierul poate fi considerat rigid/flexibil

19.​ Peretii structurali din zidarie de caramida se calculeaza la ?

Dispunerea în plan a pereţilor structurali:

- uniform în raport cu axele principale ale clădirii: se evita efectele defavorabile ale
răsucirii de ansamblu;
- pentru asigurarea rezistenţei şi a rigidităţii la torsiune :pereţii structurali cu rigiditate
mare să fie dispuşi cât mai aproape de conturul clădirii;
- sumele ariilor nete de zidărie ale pereţilor de pe cele două direcţii principale ale
clădirii să fie aproximativ egale;
- în planul clădirii, pereţii cu forme complexe cu o singură axă de simetrie (L,T) să aibă
tălpile amplasate simetric faţă de axele principale ale clădirii.

-
 - stabilitatea locala a peretilor - peretii sunt rigidizati + eforturile unitare de compresiune in
peretii structurali sunt limitati tinand seama de efectele flambajului si a excentricitatilor de
aplicare a incarcarilor
- Pentru calculul sub acţiunea încărcărilor verticale, în toate situaţiile de proiectare, ​pereţii
structurali vor fi consideraţi console rezemate la nivelul planşeului peste subsol sau la
faţa superioară a fundaţiilor (la clădirile fără subsol)​. (2)
- La proiectarea pereţilor structurali din zidărie vor fi luate în considerare, simultan cu
încărcările verticale, încărcările orizontale, perpendiculare pe planul peretelui provenite
din: a. acţiunea cutremurului, pentru toţi pereţii; b. presiunea vântului, pentru pereţii
exteriori din suprastructură; c. împingerea pământului, pentru pereţii de contur de la
subsol; d. forţe laterale (împingeri) transmise de alte părţi de structură (bolţi, arce, sau
şarpante); e. încărcări de exploatare (mobiler sau echipamente / instalaţii suspendate pe
console, împingerea oamenilor în spaţii aglomerate, etc​.).

20. ​Diferenta dintre un montant si un spalet de zidarie ?

Perete cuplat: element structural alcatuit din doi sau mai multi pereti (montanti), conectati
într-un mod regulat prin grinzi ductile (grinzi de cuplare) capabile sa preia prin efect indirect
cel putin 30% din momentul de rasturnare la baza.

21.​ Moduri de cedare a spaletilor de zidarie solicitati seismic in planul lor.

Moduri de cedare a
zidăriei Pereții din zidărie
pot ceda în mai multe
feluri, și anume Fig. 3.1.:
- alunecare în rost
orizontal (a);
- forfecare (b) ;
- încovoiere ©

● spalet de zidarie =
Denumire folosita uneori pentru plinul de ​zidarie​ ce desparte ​doua​ ​ferestre​.
- caz special - structuri in cadre cu panouri de umpluta de zidarie de caramida -
aparitia art plastice la extremitatile stalpului solicitat seismic
 - daca deplasarile intre etaje > limitele admise - zidaria de umplutura se desprinde de
stalp pe o anumita inaltime + mecanism periculos de cedare casanta de tip stalp
scurt
- modurile de cedare ale panoului de zidarie depind de rigiditatea acesteia
- cedarea casanta de tip stalp scurt - generata de zidaria de umputura si in cazul in
care zidaria este intrerupta la partea superioara a panoului pentru a lasa loc de
geamuri

- ZIDARIA NU POATE PRELUA EFORTURI DE INTINDERE​ - cadrul cu panul de

zidarie se comporta precum un sistem cu zabrele - diagnolale comprimate din
zidarie de caramida + rigle-montantii intinsi

SOLUTIE - evitarea aparitiei acestor mecanisme casante de cedare, se recomanda ca​ intre
zidaria de caramida si stilpul cadrului de beton armat sa fie prevazut un spatiu liber (rost)
suficient de mare in asa fel incit, materiale introduse in acest rost nu vor putea transmite
eforturile intre stilp si zidaria de caramida
22. ​Prin ce se deosebesc fortele provenit din explozii fata de fortele seismice ce actioneaza
asupra unei structuri ?

Din punct de vedere al duratei de solicitare, actiunile se clasifica astfel:

a) actiuni permanente a caror variatie in timp este aproape nula sau variaza foarte putin;
b) actiuni variabile a caror variatie a parametrilor ce definesc intensitatea actiunii nu este
nici monotona si nici nu se poate neglija (vint , zapada);
c) actiuni accidentale caracterizate de durate scurte de actiune dar de intensitate
ridicata care se pot inregistra cu o probabilitate redusa de aparitie in timpul
duratei de viata proiectate a constructiei. In acesta categorie se inscriu
cutremurul, tsunami ( fig.1.13), explozii ( fig.1.14) si impactul( fig.1.15);
d) actiuni seismice, generate de miscari ale terenului, cauzate de cutremure;
e) actiuni geotehnice, transmise structurii de pamint sau apa subterana

Acţiune seismică (A) - Acţiune asupra structurii datorată mişcării

terenului provocată de cutremure.

Modul de actiune al unei explozii produse in ext cladirii(normativ American FEMA)

-etapa 1 - presiunea exercitata asupra unei suprafete exterioare sparge geamurilere si
peretii exteriori
-etapa 2 - presiunea actioneaza ⊥ de ↑ asupra planseelor - deformatii din incovoiere
-etapa 3- presiunea actioneaza asupra intregii cladiri / exercita forte verticale ↓ asupra
ultimului planseu si orizontale contrare ca sens de directie de explozie asupra celeilalte
fatade

Modul de actiune al fortei seismice

- cutremurele sunt cauzate de alunecarea sau ruperea scoartei terestre prin degajarea de
energie - parte din aceasta energie este transmica cladirilor
-miscarea sesimica este una aleatorie - structurile pot fii afectate sau pot suferii cedari
partiale sau totale
- proiectarea la cutremur urmareste satisfacerea unor conditii :

● CERINTA DE SIGURANTA A VIETII

● CERINTA DE LIMITARE A DEGRADRILOR

- indeplinirea cerintelor - verificari la SLU(ruperea elementelor structurale/alte forme de

cedare care pot pune in pericol vietile)
- verificari la SLS(dezvoltarea degradarilor pana la un anumit nivel

-Îndeplinirea prin calcul a celor două cerinţe fundamentale (de siguranţă a vieţii şi de limitare
a degradărilor) se realizează verificând structurile la două stări limită: Stări limită ultime
(SLU), asociate colapsului structural şi altor forme de degradare structurală care pot punea
viaţa oamenilor în pericol. Verificarea la SLU implică asigurarea de către proiectant a unui
echilibru între rezistenţa şi ductilitatea structurii. Stări limită de serviciu (SLS), asociate
apariţiei unor degradări, dincolo de care nu mai sunt îndeplinite cerinţe specifice de
exploatare. Poate fi necesară limitarea atât a degradărilor structurale, cât şi a celor
nestructurale. În general verificarea la SLS implică limitarea deplasărilor relative de nivel,
pentru asigurarea protecţiei elementelor nestructurale, echipamentelor, etc.
- fortele seismice vor crea mecanisme de cedare plastica in cladire - dar daca aceasta este
proiectata la cele doua stari limita si indeplineste conditiile de proiectare poate creea
mecanisme de disipare graduala a energiei seismice

23.​ O structura de rezistenta la care grinzile din BA sunt solicitate la torsiune.

Sistem flexibil la torsiune: in această categorie se încadrează sistemele cu pereţi, şi cele
duale fără rigiditatea suficientă la torsiune, de exemplu sisteme structurale constând din
cadre flexibile combinate cu pereţi concentraţi în zona din centrul clădirii (sistem cu nucleu
central).

Sistem in cadre -

24. ​Raportul laturilor unui planseu pentru a fi considerat planseu flexibil

Principiile fundamentale ale proiectarii conceptuale :

- realizarea difragmei rigide la nivelul etajului
-planseele au un rol imp in comportarea sesimica globala a structurii- comportament de
saibe orizontale - rol : primesc si transmit forte de inertie la sistemele structurale verticale +
asigura conlucrearea acestor sisteme la forte seismice
- planseul elastic - deformatii orizontale mari in plan + capabilitatea redusa de transmitere a
acestor forte spre peretii perimetrali
-Cerinte pentru o comportare corecta a planseelor :

● utilizarea betonului la plansee - evitarea planseelor din lemn/metal la cladiri cu

solicitari ridicate
● respectarea unui raport ​: Lungime/latime(grosimea planseului) > 5 - se pot considera
plansee flexibile
● evitarea formelor necompacte/alungite in plan - goluri mari in plansee sau dispuse in
vecinatatea elem structurale principale - SOLUTIE : rigidizarea planselui prin
contravantuiri metalice in plan/grinzi rigide din BA
● suprafetele planseelor dintr-un tronson de cladire = aceleasi la fiecare nivel

25.​ Explicati care sunt dezavantajele sistemului structural tip cadre

STRUCTURILE IN CADRE DIN BA = structuri spatiale alc din bare verticale(stalpi)+

orizontale(grinzi) intersectate in noduri - capabile sa preia incarcari orizontale si verticale -
transmitere la ternul de fundare + nodurile leaga rigid grinzile de stalpi+nodurile pentru bare
sunt reazeme interioare
 AVANTAJE DEZAVANTAJE

-executie rapida -momente incovoietoare mari - solutii

-buna utilizare a spatialui din interior -
modificare de comportimentare ulterioare
costisitoare(stalpi cu deplasari orizontale
mari)
-rigiditate redusa - deplasari orizontale si
deplasari relative de nivel mari(story drift)
-dezvolta mecanisme de cedare casante de
tip etaj slab/ parter elastic
-neeficiente din punct de vedere economice
pt cladiri cu > 10-15 niveluri

26.​ Explicati modul de cedare al stalpilor din BA neconfinati

Solicitarile principale ale stalpilor:

1. forta axiala de compresiune
2. momentul de incovoiere
3. fortele taietoare – sunt mici si pot fi neglijate
- Flambaj: cedarea datorită instabilității elementului sau structurii sub efectul compresiunii
centrice și fără forțe transversale.
- Flambajul pur nu există datorit datorită imperfecțiunilor și forțelor transversale, dar o forță
nominală de flambaj poate fi folosită ca parametru în unele metode pentru analiza efectelor
de ordinul II.
- Forța de flambaj: forța care produce flambajul; pt. elementele izolate elastice este dată de
relația lui Euler.
-Efecte de ordinul I: eforturile determinate fără a considera deformațiile structurale, dar
incluzând efectele imperfecțiunilor geometrice.
- Efecte de ordinul II: creșterea eforturilor datorită deformațiilor structurale.
- Moment încovoietor nominal de ordinul II: moment încovoietor total utilizat în unele metode
de proiectare.
- Elemente izolate: elemente care sunt izolate, sau elemente care aparțin unei structuri dar
care din rațiuni de calcul pot fi considerate ca fiind izolate.
27.​ Care este valoarea maxima admisibila a deplasarii relative de nivel in starea limita
ultima la structuri din BA

VERIFICAREA LA STARE LIMITA ULTIMA :

- cerinta de verificare a structurii - scop : protejarea vietii omenesti si evitarea prabusirii
totale a elem nestructurale
- impunerea unei marje de siguranta suficiente fata de stadiul cedarii elem structurale

drSLU = c q dre ≤ dra

SLU

SLU
dr = deplasarea relativa de niveul sub actiunea seismica asociata SLU
q = factor de comportrare specific tipului de structura
dre = d​ eplasarea relativa a aceluiasi nivel - calcul static elastic sub incarcari
seismice de proiectare
dSLU
ra = valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel = 0,025 h, h=inaltimea de
nivel
c = coeficient de amplificare al deplasarilor

Faţadele cortină se asigura la deplasări laterale la ULS prin măsuri constructive care
împiedică desprinderea şi căderea elementelor faţadei la cutremurului asociat acestei stări
limită.

VERIFICAREA LA STAREA LIMITE DE SERVICIU :

- scop : mentinerea functiunii principale a cladirii in urma unor cutremure - limitarea
degradrilor elem nestructurale si a componentelor instalatiilot constructiei
-constrolul asupra degradrilor elem nestructurale se detine prin limitarea deplasarii relative
de nivel
- Trebuie respectate următoarele relaţii de calcul:

● pentru clădiri cu elemente nestructurale din materiale fragile atașate structurii:

ν dr ≤ 0,005h (2.2)

● pentru clădiri având elemente nestructurale fixate astfel încât nu afectează

deformaţiile structurale sau având elemente nestructurale cu deformabilitate înaltă:

ν dr ≤ 0,008h (2.3)
unde:
- dr= deplasarea relativă de nivel ;
- h =înălţimea de nivel
- ν =este factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai scurtă a acţiunii
seismice. Valoarea factorului este 0.4 pentru clădirile încadrate in clasele I si II de
importanta si 0.5 pentru clădirile încadrate in clasele III si IV de importanta.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei
drSLS = ν q dre ≤ dSLS
ra (2.4)
unde:
SLS
dr = ​deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismica asociata S.L.S.
q = factorul de comportare specific tipului de structură;
dre =​ deplasarea relativa a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic sub
încărcări seismice de proiectare;
dSLS
ra = valoarea admisibila a deplasării relative de nivel. In lipsa unor valori specifice
elementelor nestructurale utilizate, determinate experimental, deplasarea admisă
poate fi selectată conform tabelului 2.2

Valoarea de proiectare a deplasarii laterale este cu 50% mai mare decât cea obţinută prin
aplicarea relaţiei de mai sus la faţadele cortină vitrate sau a altor faţade agaţate de structura.
Valorile admisibile ale deplasarii relative de nivel sunt cele garantate de producatorul faţadei.
Tabelul 2.2 Valori admisibile ale deplasării relative de nivel

tipuri de componente Materiale fragile atasate Componente nestructurale

nestructurale structurii care nu interactioneaza cu
structura

Rigiditate sectionala 0,005 h 0,008 h

h= inaltimea de nivel

28.​ Cum determinam daca daca aria sectiunii de beton a peretilor din BA este suficienta
pentru a prelua fortele seismice dintr-o cladire ?

Clădirile situate în zonele seismice de calcul A – D cu pereţi structurali rari sau/şi cu mai mult
de 6 niveluri, pereţii trebuie să fie prevăzuţi la extremitaţi cu bulbi sau tălpi. Se consideră
tălpi, lamelele transversale cu grosimea minimă de 150 mm şi lungimea de cel putin 25% din
înăltimea etajului .

SECTIUNI DE CALCUL ACTIVE ALE PERETILOR STRUCTURALI DIN BA :

- identificarea sectiunilor active ale peretilor :

● talpa = bulb - bp ( latimea activa) = B p (latimea reala a bulbului)

● pereti structurali a caror sectiune prezinta la talpi la una sau ambele extremitati -
intersectia peretilor de pe doua directii

bp = b+ Δ bst + Δ bdr
hi
Δb = hi +hi+1 l0 ≤ 1.5 hi
Δb ≤ distanta pana la primul gol (pana la marginea peretelui)
b = grosimea inimiii
 hi, hi+1 = inaltimile sectiunilor unor pereti || consecutivi
l0 = distanta libera intre doi pereti consecutivi

- peretii structurali din structurile cu etaje inalte si goluri relativ mici - grinzi de cuplare rigide
in domeniul elastic - stalpii sunt considerati in calcul ca elem unice cu sect indeformabile
- daca peretii care se intersecteaza formeaza un nucleu - elem unic ce preia cu toata
sectiunea solicitarile seismice
-sectiunea activa a peretilor structurali se ia egala cu sect inimii din calc deformatiilor
produse de forte taietoare

29.​ Actiunile indirecte asupra constructiilor sun generate de :

actiuni indirecte generate de acceleratii produse de seisme ( fig.1.9) sau alte
surse, sau deformatii produse de variatii de temperatura (fig. 1.10), umiditate
sau tasari diferentiate ale fundatiilor

30. ​De ce este necesar ca planseele sa fie saibe rigide in cadrul unei structuri de rezistenta

Asigurarerea conclucrarii spatiale a elementelor portante a unei cladiri, in vederea preluarii si

uniformizarii repartitiei fortelor orizontale, se realizeaza prin intermediul saibei rigide.
-planseele au un rol imp in comportarea sesimica globala a structurii- comportament de
saibe orizontale - rol : primesc si transmit forte de inertie la sistemele structurale verticale +
asigura conlucrearea acestor sisteme la forte seismice

31.​ Care este diferenta intre deformata unei structuri in cadre de BA solicitata la incarcari
verticale si orizontale
- sunt prezentate comparativ modurile de deformare ale structurii sub forte orizontale si forte
verticale.
- Se poate observa ca sub solicitari gravitationale, se produc in general
rotiri ale nodurilor iar deplasarile nodurilor sunt reduse (fig3.5b), iar la actiuni orizontale
deplasarile orizontale sunt mari decit rotirile nodurilor (fig.3.5a).

Modul de deformare a elementelor structurilor in cadre, depinde de raportul dintre

rigiditatea riglelor si rigiditatea stilpilor. In figura 3.6 sunt prezentate modurile de deformare a
cdrelor cu rigle foarte rigide (fig.3.6a), obisnuite (fig3.6b) si foarte flexibile ( fig3.6c).
32.​ Explicati principiul dupa care se dispun armaturile de pretensionare in grinzile
structurilor in cadre din BA

- Asigurarea impotriva ruperii din forta taietoare, prin calcularea fortei taietoare
maxime in functie de momentele incovoietore capabile de la extremitatile grinzii

33. ​Care este inaltimea unei grinzi cu zabrele din BA. La ce deschiderei se utilizeaza ?
Structuri cu stalpi, si grinzi cu zabrele cu noduri rigide (grinzi Vierendell) (fig.10).
Aceste tipuri de structuri, se utilizeaza la cladiri cu deschideri de maxim 24 m.
grosime : 15-70 cm
inaltime : 120 cm

34. ​Cand se pot utiliza pereti din BA de ductilitate medie ?

Ce masura trebuie impusa unei structuri cu ductilitate medie ?

Structurile de rezistenţă ale construcţiilor amplasate în zonele seismice caracterizate de

valori ag ≤ 0,16g , pot fi proiectate cu o capacitate de ductilitate mai mică dar cu un spor
corespunzător de rezistenţă. Aceste construcţii se încadrează în clasa de ductilitate medie
(M).
Măsurile de ductilizare urmăresc ca la solicitări de încovoiere, cu sau fără efort axial,
secţiunea sau peretele structural să posede capacităţi de rezistenţă şi stabilitate superioare
celor care produc ruperi casante generate de:
- forţele tăietoare (ruperi în secţiuni înclinate);
- forţele de lunecare (ruperi în lungul rosturilor de lucru);
- reducerea aderenţei dintre beton şi armături în zonele de ancoraj şi suprapunere;
- cedarea zonelor întinse armate;
- valoarea eforturilor de compresiune în secţiunea de beton şi a armăturii comprimate.
35. ​Modul de dispunere a golurilor pentru ca peretele sa cedeze din forfecare verticala

- tipuri de cedari ale peretilor structurali cu goluri dispuse decalat pe verticala

1. Cedarea din intindere
2. Cedarea din forfecare verticala
3. Cedarea din compresiune
4. Modul de cedare rigid
36.​ Unde se disipeaza energia seismica in stalpi si grinzi la structurile duale ? De ce?

Comportarea structurilor duale la actiunea seismica este diferita de comportarea cadrelor

sau peretilor structurali.Astfel:
• sistemul de cadre dezvolta deformatii de forfecare;
• sistemul cu pereti structurali se comporta ca o bara incovoiata;

SISTEMUL DUAL la actiuni seismice actioneaza diferit:

a) la nivelurile inferioare cadrele si peretii structurali se sustin reciproc si isi reduc eforturile;
b) la nivelurile superioare cele doua sisteme interactioneaza si se incarca suplimentar fata
de forta seismica!!!!

La actiuni seismice importante, ordinea de aparitie acceptabila a articulatiilor plastice este

urmatoarea:
1. in toate grinzile;
2. la baza stalpilor ;
3. la baza peretilor structurali.
La etajele superioare pot aparea articulatii plastice in stalpi sau in grinzi.

Daca structura are grinzi cu deschideri mari, sau se dimensioneaza de la inceput in functie
de incarcarile gravitationale si nu seismice se accepta aparitia articulatiilor plastice la ambele
capete ale stalpilor pe toata inaltimea cladirii.

37.​ De ce imbinarile intre plansee si pereti la structurile prefabricate din beton armat
prefarbicate se realizeaza din alveole ?

ALCATUIREA IMBINARILOR
La alcatuirea îmbinarilor se vor avea în vedere urmatoarele principii:
a) Prin dimensionarea elementelor de îmbinare se va realiza o comportare a îmbinarilor în
domeniul elastic de comportare pentru solicitarea de lunecare. Pentru aceasta îmbinarile vor
avea un grad superior de asigurare (cedarea lor corespunde la forte
orizontale mai mari fata de alte sectiuni si alte solicitari);
b) Fortele de compresiune se transmit de la panou la panou prin contact nemijlocit prin
intermediul betonului din îmbinari;
c) Fortele de întindere se transmit exclusiv prin armaturile înnadite prin diferite procedee:
sudura, petrecere prin bucle petrecute;
d) Fortele de lunecare între panouri se transmit prin alveole, praguri(dinti),armaturi care
traverseaza îmbinarea si care sunt corespunzator ancorate. Prin întinderea acestor armaturi
se creaza, în beton, un efect de diagonala comprimata sau un efect echivalent de frecare pe
suprafata de separatie între betoane de vârste diferite;
e) Transmiterea eforturilor normale si tangentiale se va face cât mai uniform distribuit pentru
a evita concentrarea de eforturi în anumite zone;
f) Alegerea gabaritelor elementelor de îmbinare (sectiunile stâlpilor si centurilor) va avea în
vedere crearea spatiilor necesare pentru montarea si înnadirea armaturilor, o betonare si o
compactare a betonului în conditii corespunzatoare.

Imbinari verticale( sunt si alveole) - Tipuri :

- de inchidere si etansare;
- de rezistenta, cu rol in preluarea eforturilor unitare tangentiale;

38.​ Adancimea minima de fundare se stabileste in functie de :

Un rol important in alegerea adâncimii si tipului sistemului de fundare îl constituie natura
terenului de fundare. De exemplu, clădirile amplasate pe terenuri lichefiabile, sub solicitări
seismice importante, se pot răsturna ca urmare a refulării terenului de fundare. In asemenea
cazuri se recomanda fundaţii adânci, bine incastrate in terenul de fundare, care sa
împiedece pierderea stabilităţii generale a clădirii prin răsturnare

Etapele preliminare ale proiectarii geotehnice

Stabilirea adancimii de fundare : adancimea de fundare este distanta masurata de la nivelul
terenului (natural /sistematizat) pana la baza fundatiei
-criterii pentru stabilirea adancimii de fundare :

● geotehnice, hidrologice si climatice

● proiectul de arhitectura prin care se impune cota utila (cota ± 0,00) sau cota ultimului
nivel subterna , dupa caz
● vecinatati
● conditii speciale in exploatarea constructiei ce pot influenta caracteristicile si
comportarea terenului de rundare
● adancimea minima de fundare se stabileste ca fiind adancimea cea mai mare care
rezulta in functie de criteriile de mai sus

39. ​Zonele in care se inregistreaza cea mai mare valoare a momentului incovoietor la
grinzile de fundare + armatura in grinda de fundare
40. ​Modurile de cedare ale fundatiilor
- din forte taietoare
- din incovoiere

41.​ Enumerati starile limita semnificate pe care le parcurge peretele de zidarie solicitat la
compresiune excentrică
- CEDAREA IN AFARA PLANULUI ZIDARIEI SOLICITATA LA COMPRESIUNE
EXCENTRICA CU FORTA TAIETOARE
- cedarea in afara planului zidariei(plasarea peretului de zidarie)
- plastic hinge = articulatie plastica - zona care devine def plastica formata pe un element
structural
- zona de cedare este fix deasupra def plastice
- se formeaza de obicei la
capatul peretelui frontal
- zonele de intersectie ale
fortelor de la capatul unui
perete sunt predominante
pentru cedari in afara planului
T= rezistenta la incovoiere
C= compresiune
M = momente incovoietor
V = forta taietoare
P = compresiune axiala
42. ​Modurile de cedare a montantilor de zidarie neconfinata la forte orizontale
Condiţia de ductilitate (1)
Condiţia de ductilitate pentru pereţii structurali din zidărie se referă la situaţia de proiectare
seismică şi are ca scop:
a. asigurarea unei capacităţi suficiente de rotire plastică în secţiunile de la baza montanţilor
şi, dacă este cazul, în riglele de cuplare, fără reducerea semnificativă a capacităţii de
rezistenţă;
b. reducerea, prin dimensionare şi detaliere constructivă, a probabilităţii de producere a
ruperilor cu caracter fragil (ruperea pe secţiune înclinată din forţă tăietoare, de exemplu).

Comportare ductila: structura poate prelua forte seismice mai reduse, dar se poate deforma
mai mult. Cedarea se face PROGRESIV, prin iesirea din lucru a elementelor portante.

43. Explicati zonele in care pot aparea avarii structurale la subsolul unei cladiri realizate din
BA generate de impingerea pamantului

- actiuni variabile in timp cum sunt actiuni pe plansee si acoperisuri, actiunea

zapezii, actiunea vintului, actiunea prafului, impingerea pamintului ( fig.1.19) si
a fluidelor
44. Cauzele care conduc la coliziunea unor cladiri amplasate in zone seismice
- rosturile seismice - cladirile amplasate in zone seismice sunt separate in mai multe corpuri
de constructie prin intermediul rosturilor seismice deoarece :

● au caracteristici diferite - fiecare corp de cladire sa poate oscila independept sub

actiunea fortelor seismice
● evitarea coleziunilor acestor corpuri de cladire dimen in ipoteza unei comportari
seismice independente - conditie din Normativul de proiectare seismic P100-1/2006

-corpurile de cladire invecinate au caract dinamice diferite - mase,rigiditati,dimensiuni

-au plansee decalate pe verticala
-ai rezistente laterale foarte diferite
-corpurile sunt in pozitii excentrice unele fata de altele

CAUZE - latimea rostului prea mica - solicitari seimice ale cladirilor adicente - ciocnirea
EFECTE - avarii ale etajelor superioare ale cladirilor si cedarea cladirilor invecinate
P100-1/2006 - Δ = latimea rostului seismic
- in timpul cutremurului, tronsoanele separate prin rosturi nu se vor avaria prin coleziune
atunci cand oscileaza defazat si se respecte dimen rostului

Δ = d1 + d2 + 20 mm
d1 , d2 = deplasarile max ale tronsoanelor sub actiunea incarcarilor
seismice oriz la niv extremitatilor

45. Mecanismele de cedare dezvoltate de structurile din cadre de BA amplasate in zone

seismice (art plastice)
- structurile in cadre din BA dezvolta mecanisme de cedare casante de tip etaj slab sau
parter elastic
- nodurile cadrelor din BA - actiuni seismice - solicitari diferite pe stalp - SOLUTIA - nodurile
si planseele solicitate trebuie sa ramana in domeniul de comportare elastic
- sub actiunea solicitarilor seismice alternante in nod apar rezultante ale fortelor de intindere
si compresiune pe directia celor doua diagonale
SOLUTII - evitarea aparitiei cedarii nodurilor din structurile in cadre din BA -

● indesirea etrierilor pe inaltimea nodului

● dispunerea pe langa etrieri perimetrali si neperimetrali
● utlizarea unui beton de clasa superioara - C20/25

- dezvoltarea zonei de disipare a energiei seismice relativ uniform pe intreaga structura in

cadre cu cerinte de ductilitate reduse
- se evita aparitia concentrarilor de deformatii plastice in anumite zone relativ slabe - aparitia
mecanismelor de cedare de tip etaj slab
- cedarea de tip etaj slab - apare dat salturilor de rigiditate pe verticala
- cedarea din cauza art plastice la stalp si la baza
-cedarea de tip grinda - aparitia art plastice la marginea grinzilor
-disiparea energiei seismice uniform pe structura in cadre

46. Zonele in care se imbina prin monolitizare structurile in cadre din BA prefabricate
Moduri de armare

- imbinari umede - Clasificari ale imbinarilor

I. IMBINARI UMEDE
-imprima un caracter monolit structurilor;
-reduce eficienta tehnologiei (prelungeste timpul de executie).
Solutii:
-sprijinirea provizorie a elementelor prefabricate pana la intarirea betonului;
-utilizarea betoanelor cu intarire rapida;
-mutarea imbinarilor in afara nodurilor
Factori care influenteaza realizarea imbinarilor umede:
-pozitia imbinarii;
-fazele de monolitizare a imbinarii (una sau mai multe etape)
-modul de innadire a armaturilor:
a) prin sudura;
b) suprapunerea barelor sau buclelor;
c) prin mufe speciale
In zone cu seismicitate ridicata se recomanda innadirea armaturilor prin sudura.

47. Grinzi Vierendel - cand se utlizeaza si def

- grinzi Vierendel - sistem structural asemanator unei griinzi cu zabrele(fara diagonale) dar
cu preluarea incarcarilor exterioare prin eforturi de incovoiere in nodurile rigide formate de
montanti si talpile sistemului
- avantajele utilizarii acestui sistem consta in neobstructionarea deschiderilor intre montanti
- deschideri de max 24 m
- se utilizeaza la structuri parter in cadre din BA
-nodirile sunt incastrate - nu articualte - noduri rigide

48. Influenta asupra modului de cedare pe care o au grinzile de cuplare foarte puternice la
peretii din BA scurti
Def pereti din BA scurti

-in urma diverselor evenimente seismice cedarea peretilor structurali cu golutri s-a inceput la
nivelul rigelor de cuplare
- cauza aparitiei avariilor in riglele de cuplare este conceptia gresita de calcul - riglele au fost
considerate bare incovoiate si s-a neglijat efectul fortelor taietoare
- mecaniscul corect de plastifiere este influentat de rezistenta+rigiditatea riglelor de cuplare
Tipuri de cedari :

1. Cedarea din incovoiere - rigle slab armate si nerigide deloc

-incarcari seimice redue - fisuri din incovoiere in perete si la capatul grinzilor

- cresterea incarcarii - grinzile de cuplare vor avea un comportament asemanator
grinzilor incovoiate - creste nr fisurilor
-cresterea incarcarii in continuare - riglele vor fisura puernic pe inaltimea peretelui -
cedarea structurii - zdrobirea la baza montantului comprimat(capacitatea portanta a
riglelor va fii depasita inainte de zdorbire)
-la incovoieri apar fisuri verticale

2. Cedarea din taiere cu fisurare in diagonala a riglelor

 - riglele de cuplare cu rigiditate medie si armare cu procente medii cedeaza din taiere
cu fisurare in diag
-procesul de cedare incepe cu primele fisuri din incovoiere la baza montantului
-la forte orizontale mari - fisurile minore de incovoiere la capetele grinzilor de cuplare
care pornesc din mijloc spre extremitati(fisuri diagonale) dups directia diagonalelor
comprimate
-la cedare doar o foarte mica parte din betonul cokmprimat se va zdrobi
-la cresterea fortei - fisurile din incovoiere pe toata inaltimea peretului si fisurile in
diagonala vor aparea si alte rigle de cuplare
-CEDAREA PERETELUI se va produce prin zdrobirea betonului comprimat din
incastrarea simultana cu fisurarea in diagonala a majoritatii riglelor de cuplare

3. Cedarea la nivelul incastrarii a montantului cel mai apropriat

-riglele de cuplare foarte rigide vor duce la cedarea peretelui la nivelul incastrarii
montantului cel mai comprimat
-rigla de cuplare va inregistra un nr redus de fisuri
-in momentul de incovoiere(intins) vor aparea fisuri pe toata inaltimea peretelui -
peretele se va comporta precum o consola incastrata la baza
-o rigla de cuplare prea rigida - zdorbirea peretelui la baza
49. Formule de predimensionare a bulbilor peretilor din BA
Aria bulbilor/talpilor At = la capetele sectiunii peretilor cu aria inimii AI

AT
Zone seismice A-D n0 ≤ 1.5 AI + 0.35

AT
Zone sesimice E-F n0 ≤ 1.5 AI + 0.50

N
n0 = b h Rc
n0 = f orta reala care apare pe perete
N = efort axial de compresiune in pereti
b,h = dimen inimii peretelui
Rc = rezistenta de calcula betonului la compresiune

50. Care este distributia pe verticala intre subsistemele unei structuri duale in preluarea
fortelor taietoare generate de seism

1. Daca creste rigiditatea peretilor structurali va creste si momentul de rasturnare de la baza

peretelui;
2. La partea superioara tendinta de deplasare a celor doua subsisteme este foarte mare =>
peretii structurali si cadrele actioneaza in sens opus;
3. Peretii structurali preiau o mare parte din fortele taietoare numai la etajele inferioare.
4. La etajele superioare fortele taietoare sunt preluate de subsistemul de cadre;
51. Modurile de cedare ale peretilor monoliti si prefabricati plini din BA
- diferenţa între betonul armat prefabricat şi cel monolit este că unul se toarnă pe
şantier, iar celalalt vine ca un produs gata să fie montat
- Schema de lucru a unei structuri din panouri mari prefabricate nu difera in principiu
de cea a peretilor structurali monoliti;
- Modul de alcatuire si dispunere a acestor cladiri cu panouri mari, nu difera de
filozofia de proiectare si conformare a cladirilor cu pereti structurali din beton armat;
- Cerinta specifica structurilor cu pereti portanti prefabricati: asigurarea unor zone
monolite care sa confere structurii capacitatea de conlucrare spatiala prin impunerea
unor sisteme adecvate de imbinari intre elementele prefabricate;

52. La ce solicitari se verifica radierele din BA

- eforturi ce solitica radierul -

● presiuni transmise terenului de fundare

● presiunea apei subterane si a reactriunii terenului de fundare

1. Verificarea la incovoiere. Armarea radierelor se realizează cu reţele orizontale de

armătură, dispuse pe feţele plăcii pentru preluarea momentelor pozitive şi negative.
2. Verificarea la forte taietoare. În varianta în care nu se prevăd armături înclinate, se face
verificarea la forţă tăietoare a secţiunii de beton simplu cu relaţia:
Q≤0.7bhrRt unde R
3. Verificarea la strapungere. Radierele se verifica si la strapungere in zona stilpilor sau a
peretilor de beton armat foarte solicitati
4. Verificarea la solicitari de contractie a betonului. Este necesară şi o armare pe zona
centrală a plăcii pentru a impiedica fisurarea generata de fenomenele de contracţie a
betonului daca radierul are o grosime mai mare de 60cm.
• Este posibil ca în zona lifturilor, înălţimea radierului să se reducă, micşorându-se
capacitatea betonului simplu la forţă tăietoare.

53. Formula de predimensionare a grosimii peretilor din ZC

- grosimea minimă a pereţilor structurali: 240 mm

Din punct de vedere al siguranţei structurale:
- zidărie nearmată (ZNA) het/t ≤ 12;
- zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) het /t ≤ 15;
La pereţii solicitaţi predominant la forţa axială:
- ZC, ZC+AR, ZIA: hef / t ≤ 20;
- ZNA: h ef / t ≤ 16; h ef = (0,75…1) hetaj
Alte solutii :
- schimbarea tipului / alcătuirii zidăriei ;
- sporirea grosimii pereţilor;
- folosirea unor materiale (elemente de zidărie şi/sau mortar) cu
rezistenţe superioare.

54. Explicati modul in care se determina daca o cladire din zidarie de caramida are un
planseu din BA rigid

-cedarea in afara planului la actiuni seismcie

55.
56.
O serie de factori, pot modifica aparitia zonelor potential plastice si in alte parti ale
grinzilor de cadru, ceea ce conduce la proiectare incorecta a acestor zone. Dintre
acesti factori putem mentiona:
- deschiderile grinzilor,
- marimea actiunilor,
- directiile de actiune a fortelor, etc.
In figura 3.28 se pot observa factorii care influenteaza pozitia de aparitie a zonelor
potential plastice in functie de
- intensitatea incarcarilor,
- a directiei de actiune seismica si
- a deschiderii grinzilor