INFLUENTA SISTEMELOR DE AMORTIZARE ASUPRA STRUCTURILOR SUPUSE LA ACTIUNI SEISMICE

EFECTE . EXEMPLE . CONCLUZII

Reprezint unul dintre cele mai mari pericole ale

Cutremurele
naturii, la via, de pe aceast planet i, de-a
lungul timpului, au distrus nenumrate orae i
sate, pe aproape fiecare continent
O performan acceptabil a unei
criterii de performan
Proiectarea seismica convenional
structuri n timpul unui seism se
bazeaz pe ipoteza ca sistemul
structural rezista la actiunea forelor
laterale si are capacitatea de absorbtie
Disiparea de energie
i disipare a energiei ntr-un mod stabil
se poate produce prin
pentru un numr mare de cicluri
formarea de articulaii
(Constantinou et. al., 1998)
plastice
Metod alternativ de
protecie seismic

Utilizarea unor dispozitive

speciale cu rolul de a absorbi
i/sau disipa energia indus
n
structur de micarea
seismic

Ecuatia de echilibru
dinamic

Dispozitive
speciale

sau
Clasificarea dispozitivelor speciale dupa rolul avut la modificarea ecuatiei de echilibru dinamic

DISPOZITIVE

DEPENDENTE DE
DEPLASARE

DEPENDENTE DE
VITEZA (amortizori
vascosi [VD])

Dispozitive liniare [LD]

Dispozitive neliniare [NLD]
(histeretice)

Dispozitive cu fluid vascos [FVD]

Dispozitive cu fluid magnetoreologic [MRD]

DEPENDENTE DE
ACCELERATII
MODIFICATOARE DE
INPUT

HIBRIDE

Dispozitive cu metale
ductile [YMD]
Dispozitive cu frecare [FD]

Dispozitive histeretice prin deformare plastic

dependen
te

de deplasare

AVANTAJE

Comportarea histeretica a dispozitivelor cu materiale ductile (dispozitive elasto-plastice)

este rezultatul capacitatii de deformare a materialului constituent;
Dispozitivul de disipare absoarbe energia seismica utilizand proprietatile de deformare
plastica a metalelor puternic disipative precum otelul, plumbul si cateva aliaje speciale;
pot fi folosite atat in controlul pasiv, cat si cel semiactiv al sistemelor structurale
Exemple de
amortizori folosind
metale ductile:
Pot avea diverse forme:
pivot,semiluna, fluture,
sina,placa trunghiulara
sau X, scopul comun al
acestora fiind acela ca
elementele sa se
plastifice cat mai
uniform

Stabilitate si durabilitate ridicata;

Cicluri stabile pentru curba histeretica;
Sensibilitate limitata la schimbarile conditiilor mediului
inconjurator;
Controlul incarcarii maxime transferate structurii ca urmare a
unei consolidari scazute;
Capacitate mare de disipare de energie pentru deplasari relativ
mici;
Usurinta inlocuirii elementelor;
Comportare multi-directionala

DEZAVANTAJE
In cazul sudurilor, acestea au o
comportare casanta;
Ductilitatea dispozitivului este
puternic influentata de forma
acestuia

Exemple de disipatori prin deformare plastic

Diagrama histeretica a unui a mortizor

metalic de forma triunghiulara

Diagrama histeretic pentru dispozitivele care folosesc metale ductile:

(a) curba experimental; (b) curba teoretic

Domenii de utilizare
Dispozitivele pot fi folosite att la cldiri ct i la poduri, dovedindu-se foarte eficiente n cazul
consolidrilor i restaurrilor cldirilor istorice.
n funcie de modelul structural al cldirii aceste dispozitive pot ndeplini diverse roluri:
la structuri in cadre: reducerea rspunsului structural sub ncrcri seismice, reducerea
deplasrilor relative de nivel, reducerea degradrii elementelor structurale ca urmare a disiprii
energiei.
la cldiri din zidrie: reducerea rspunsului structural sub ncrcri seismice, creterea
amortizrii in structura i a capacitaii de disipare de energie.
la poduri: reducerea deplasrilor intre partea superioara si baza, absorbia efectului frnarii
vehiculelor.

Dispozitive cu frecare
dependen
te

de deplasare

Dispozitivul cu frecare disipa o mare cantitate de energie prin frecarea dintre doua suprafee glisante.
Introducerea amortizrii suplimentare, cu care este nzestrat amortizorul cu frecare, reduce forele laterale
de inerie si amplitudinea vibraiilor.
Aceste dispozitive sunt folosite att in cazul controlului structural pasiv, cat si cel semi-activ.
n cazul amortizrii interioare a structurii, deplasrile sunt datorate deplasrilor relative de nivel, aplicate
amortizorilor cu frecare. Aceasta necesita ca amortizorul sa fac legtura intre doua nivele consecutive,
conexiunea realizndu-se prin intermediul unor elemente structurale cum ar fi diagonale sau panouri de perete
cu rigiditate finita, legtura dintre acestea fiind fcuta in serie cu amortizorul.

Dispozitiv de amortizare cu frecare tip Damptech

Consta in trei placi metalice si doua tampoane de frecare plasate
intre acestea. Un surub de inalta rezistenta pretensionat in
combinatie cu discuri resort si saibe intarite sunt folosite pentru a
mentine forta de compresiune pe suprafetele de frecare. Cantitatea
de energie disipata este proportionala cu rezistenta la frecare
rezultata din glisare si rotirea relativa dintre placile amortizorului.

Amortizor Damptech

Legatura disipatoare de energie (EDR

- Energy Dissipating Restraint)
Mecanism care permite
frecarea pe o zona de
miscare, cu blocaje la
capetele acestor zone.
Dispozitivul, are doua
calitati care il diferentiaza
de celelalte: capacitatea de
autocentrare ridicata si
directa proportionalitate
intre forta de frecare si
deplasare

CARACTERISTICI
STRUCTURALE

Curba histeretic a
unui amortizor cu
frecare ideal, de tip
Coulomb

Curba histeretic
teoretica a unui
amortizor cu frecare

Curba histeretic a
unui amortizor cu
frecare determinata
experimental

Amortizorii cu frecare sunt

proiectai ca sa nu lucreze
sub
aciunea ncrcrilor de
serviciu
sau a celor datorate
vntului. In
schimb, in timpul unui seism
major, acetia se activeaz
(la o
valoare optima a ncrcrii,
nainte ca alte elemente
structurale sa prezinte
incursiuni in domeniul

AVANTAJE
Simplitate din punctul de vedere al materialelor, realizarii si implementarii;
Eficienta in reducerea pagubelor datorate cutremurelor;
Economie din punct de vedere al costurilor si timpului de instalare;
Flexibilitatea aplicarii la structuri din beton, otel, zidarie si cadre de lemn;
In lucru au deplasari limitate;
Controlul flambajului in contravantuirile comprimate;
Curba histeretica stabila;
Sensibilitate ridicata la schimbari ale conditiilor de mediu;
Valori mari ale energiei disipate raportate la valori mici ale deplasarilor;
Posibilitate de reutilizare.
DEZAVANTAJE
Necesitatea unei intretineri regulate, datorata faptului ca prin utilizare, interfata de frecare poate
suferii modificari si implicit rezulta modificari in comportarea sistemului;
Uzura mecanica a suprafetelor de contact dupa numeroase cicluri de incarcare;
Dificultati in identificarea fortei de frecare dupa instalare;
Imperfectiuni ale suprafetelor.
Domenii de utilizare
Dispozitivele se pot aplica atat la cladiri cat si la poduri, dovedindu-se foarte eficace la consolidarea si reabilitarea
cladirilor istorice si monumentale.
Astfel, amortizorii cu frecare se pot intalni la diverse tipuri de structuri, avand diverse roluri, in functie de tipul
acesteia:
Cladiri in cadre: pentru reducerea raspunsului structural sub actiunea seismica, reducerea deplasarilor relative de
nivel, reducerea degradarilor la elementele structurale ca urmare a disiparii de energie;
Structuri din zidarie: pentru reducerea raspunsului structural sub actiunea seismica, cresterea amortizarii
structurii si a capacitatii de disipare de energie;
Poduri: pentru reducerea deplasarii dintre varf si baza, amortizarea efectului de franare al autovehiculelor.

EXEMPLE STRUCTURALE

Rezultate experimentale
Amortizor cu frecare de tip Damptech (FDD)
La Centrul national pentru cercetare in inginerie seismica [National Center
for Research on Earthquake Engineering (NCEER)] a fost testata pe masa
vibranta, in 2001, o cladire de trei etaje. Structura de rezistenta a cladirii
pentru test a fost realizata din cadre metalice cu noduri rigide avand
inaltimea etajului de 3.0 m si deschiderea pe directia micarii de 4.5 m
In laboratoarele Universitatii Tehnice din Danemarca s-a
realizat si testat un cadru cu un nivel si o deschidere
Pentru a verifica experimental concepul sistemului de
amortizare, testele efectuate au fost atat teste statice cat
si dinamice. Dimensiunile globale ale cadrului sunt
1.125 m inaltimea si 1.10 m deschiderea

Concluzii
Comportarea histeretica a amortizorului este aproape independenta de frecventa, pentru zonele de
frecvente inalte conform rezultatelor obtinute pentru momentul preluat de amortizor versus rotirea
relativa intre placile amortizorului. Acest lucru justifica alegerea legii Coulomb pentru modelarea
frecarii;
Energia disipata pe ciclu de incarcare este proportionala cu amplitudinea deplasarii laterale;
O comportare foarte stabila si fara degradari sub un numar mare de cicluri de incarcare;
O comportare de incredere a amortizorului, atribuita calitatii materialului placii de frecare;
FDD a disipat aproape 89% din energia de intrare atunci cand modelul cadrului a fost excitat cu o
frecventa de 3 Hz si o forta maxima de 0.8 kN

Amortizori
vascoelastici
(VE) solizi

Dispozitive
dependente
de viteza

Amortizori
cu fluid
vascos

Amortizoarele VE solide, sunt construite din straturi constrnse de polimeri acrilici sau copolimeri, i concepute pentru a
produce fore de amortizare prin deformatii de forfecare n materialele VE. Atunci cnd, materialele VE, sufera deformatii, acestea
prezint caracteristicile combinate, ale unui lichid vscos, solid i elastic, adic se ntorc la forma lor iniial dup fiecare ciclu de
deformare i disipa o anumit cantitate de energie sub form de cldur.

Amortizori cu fluid vascos

Amortizorul vascos, consta intr-un cilindru inchis ce contine un fluid vascos. Fluidul poate fi silicon, ulei sau alt fluid
cu vascozitate controlabila. Un brat al pistonului este conectat la un element cu orificii. Prin fortarea fluidului prin
gaurile capului de piston se creeaza o presiune rezultand o forta de amortizare, disipandu-se in acest fel de energie.
Datorita faptului ca forta de amortizare variaza numai cu viteza de incarcare, amortizorul vascos poate fi clasificat ca
un dispozitiv disipator de energie dependent de viteza.
In general, amortizorii vascosi sunt utilizati ca sisteme de control pasiv, dar prin controlul asupra dimensiunilor
orificiilor sau a vascozitatii fluidului ei pot fi utilizati si in cadrul sistemelor de control semi-active.
Amortizorii vascosi reprezinta o alternativa la plastificarea sau cedarea unor elemente structurale, ca o cale de a
absorbi energia seismica. Acestia pot disipa aproape intreaga energie seismica, lasand structura intacta si gata pentru
utilizare imediat dupa eveniment

Caracteristici structurale
Forta rezultanta a unui amortizor vascos depinde de
viteza relativa dintre cele doua capete ale amortizorului

V viteza relativa intre cele doua capete ale

amortizorului
C si - constante de amortizare

Influenta exponentului de amortizare

asupra curbei histeretice

AVANTAJE
curba histeretica stabila;
functiunea de transmitere a socurilor;
se pot realiza teste experimentale;
stabilitate si durabilitate ridicata;
usor de implementat;
sensibilitate limitata la schimbarea conditiilor de mediu.
DEZAVANTAJE
necesitatea de a se produce deplasari mari pentru o comportare
optima;
fenomenul de uzura si imbatranire a fluidului;
necesitatea existentei unei forte de revenire.

Curba histeretica pentru un amortizor

liniar este o elipsa pura. Cu cat
exponentul de amortizare scade, forma
curbei histeretice se apropie de o forma
dreptunghiulara.
Parametrul C produce o marire a ariei
din interiorul ciclului histeretic rezultand
o crestere a energiei disipate, dar si o
crestere a fortei in amortizor.
Uzual amortizorii structurali au
coeficientul cu valori intre 0.3 si 1.0;
orice valoare a lui peste 1.0 aducand
foarte slabe performante pentru
amortizor. De altfel = 0.3 este cea mai
mica valoare pe care exponentul de
amortizare poate sa o aiba in mod normal

DOMENII DE UTILIZARE
la cladiri in cadre: pentru reducerea raspunsului
structural sub actiunea seismica, reducerea
deplasarilor relative de nivel, reducerea degradarilor
la elementele structurale ca urmare a disiparii de
energie.
la cladiri din zidarie ,reducerea raspunsului
structural sub incarcari seismice, cresterea
amortizarii in structura si a capacitatii de
disipare de energie.
la poduri: reducerea deplasarilor intre
partea superioara si baza, amortizarea
efectului
franarii vehicolelor, dispozitive de rezemare

Posibilitati de montaj

Exemple structurale

Rezultate experimentale
Sistemul de perete cu amortizare vscoas a fost dezvoltat Sumitomo Construction
Company din Japonia. Dispozitivul const dintr-o carcas exterioar din oel ataat la
etajul inferior, umplut cu un lichid foarte vscos. O plac de oel, ce produce o micare
interioar, este agata de la etajul superior n interiorul carcasei din oel. Fora de
amortizare este indus de viteza relativ dintre cele dou etaje. Arima et al., (1988) a
efectuat testul experimental pe un cadru de oel cu 4 etaje, la scara naturala, cu i fr
perei de amortizare vscosa. Rezultatele, cadrului prevzut cu perei de amortizare
vscosa, au dezvluit reduceri de rspuns de 66 pn la 80%. O cldire, din beton
armat cu 4 etaje, prevazuta cu perei de amortizare vscoasa a fost construita n
Tsukuba, Japonia i din acel moment, a fost monitorizat rspunsul acesteia la
cutremur. Pereii de amortizare, cu lichid VE, instalati ntr-o cldire, din oel, cu o
inaltime de 78 m, din Shizuoka City, Japonia, au produs o amortizare de cca. 20 - 35%
i a redus rspunsul seismic al construciei cu pn la 70 -80% (Miyazaki i Mitsusaka,
1992).

Sistem de pereti cu amortizare

vscoas

Amortizori magneto-reologici [MR]

dependen
te

Dispozitiv
e

Amortizorul cu fluid magneto-reologic este un dispozitiv de control semiactiv pe baza unui fluid
controlabil care aduce amortizorului cateva caracteristici speciale.
Fluidul, numit magneto-reologic, consta intr-o suspensie de micro-particule intr-un lichid
purtator, cum ar fi uleiul sintetic, apa sau uleiul siliconic. Cand este expus unui camp magnetic,
particulele capteaza un moment bipolar ce este aliniat campului extern, rezultand formarea unui
lant de particule palalel cu campul
Proprietatea principala a acestui fluid este abilitatea de a se modifica reversibil dintr-un lichid
vascos cu o curgere libera liniara, intr-un semisolid avand rezistenta la curgere controlabila, totul
realizand -se int -un timp de ordinul milisecundelor

de viteza

Fluid magnetoreologic

Modelul simplificat
al amortizorului
MR

Moduri de funcionare
Schema amortizorului MR

Mod
supap

Mod tangenial
direct

Mod de
strivire

Concluzii experimentale
La 0 V, amortizorul MR are o comportare caracteristica unui dispozitiv vascos (de
exemplu: relatia forta-deplasare este aproape eliptica, iar relatia forta-viteza este
aproape liniara)
La cresterea voltajului, forta necesara curgerii fluidului creste si are o comportare
asemanatoare cu comportarea unui material plastic in paralel cu un amortizor
vascos.

Exemple structurale

DISPOZITIVE DEPENDENTE DE ACCELERATII

Amortizori cu masa acordata
Un amortizor cu masa acordata [TMD Tuned Mass Damper] este un dispozitiv compus dintr-o masa, un resort si un
amortizor atasate unei structuri cu rolul de a-i reduce raspunsul dinamic. Frecventa amortizorului este acordata la o anumita
frecventa a structurii in asa fel incat atunci cand este excitat, amortizorul va vibra defazat cu miscarea structurii. Energia este
disipata de forta de inertie a amortizorului care actioneaza asupra structurii.
Controlul vibratiilor cu ajutorul amortizorilor cu masa acordata poate fi pasiv, activ, semi-activ sau hibrid in functie de
existenta sau inexistenta unui dispozitiv de control activ conectat la masa acordata sau in functie de strategiile de control ce
sunt adoptate pentru dispozitiv.
Dispozitivul se caracterizeaza prin masa, rigiditate si amortizare. Masa si rigiditatea amortizorului cu masa acordata sunt
alese in asa fel incat sa apropie frecventa proprie a dispozitivului de frecventa de rezonanta a structurii ce trebuie amortizata

DOMENII DE UTILIZARE
TMD-urile sunt adaptate pentru utilizarea in cadrul structurilor flexibile actionate de fenomene
exterioare caracterizate prin frecvente disturbatoare care sa excite frecventa proprie a acestora. Cele
mai potrivite excitatii asupra structurilor sunt cele de tip armonic. [Ex: incarcarea cu vant asupra
cladirilor inalte,incarcarile utile pentru podurile pietonale]
Pentru excitatii aleatoare [Ex: miscarea seismica] se pot dipune dispozitive de amortizare cu masa
acordata de tip multiplu, activ, semi-activ sau hibrid. Este problematica utilizarea in cazul
cutremurelor a TMD-urilor active sau semi-active datorita dependentei de o sursa de curent.
Structuri inalte si zavelte, structuri cu
deschideri mari ( Turnuri, cladiri, poduri, piloni
pentru poduri,
cosuri de fum) care au
tendinta de fi actionate de
vant sau de
cutremur corespunzator unui mod propriu de
vibratie;
Scari, tribune, poduri pietonale actionate de
mersul sau sariturile oamenilor;
Structuri metalice, ca de exemplu planseele
uzinelor excitate corespunzator uneia din
perioadele proprii de vibratie de masini, cum
ar fi cazul centrifugilor.

Exemple structurale

DISPOZITIVE DEPENDENTE DE ACCELERATII

Amortizori cu masa , de lichid ,acordata (TLD/TLCD)
Sistemele TLD constau n rezervoare rigide umplute cu lichid, unde energia este
absorbit de micarea reversiva a lichidului i este disipata prin ac iunea vscoasa a
lichidului. TLD-urile au mai multe avantaje fata de TMD-urile descrise anterior, acestea
fiind urmatoarele:

Reducerea, simultana, a micrii n dou direc ii;

Nu este necesar nici un mecanism de activare;
Cost minim de ntreinere;
Nu necesita lungimi de cursa mari;

Sistemele TLD nu sunt foarte sensibile la raportul de frecven real ntre

sistemul primar i sistemul secundar. Cu toate acestea, masa relativ mica de lichid,
comparativ cu masa mare a sistemelor TMD, necesit spa ii mai mari pentru a ob ine
acelai efect de amortizare. Sistemele TLCD con in recipiente tubulare umplute cu
lichid, care sunt fixate rigid de structura. Energia este disipat prin deplasarea lichidului
din tub printr-un orificiu. Frecvena de vibra ie a aparatului poate fi reglat prin
schimbarea lungimea coloanei de lichid (Sakai, 1989). TLCD-urile sunt relativ simplu
de pus n aplicare n cldirile existente, deoarece acestea nu interfereaz cu directiile
verticale i orizontale ale sarcinilor. TLCD-urile nu necesit foarte mult spa iu,
amortizarea este crescut prin ajustarea deschiderii orificiului

Cladiri cu sisteme TLD si TLCD

(Crystal Tower din Chicago)

Amortizori hibrizi

Caracteristicile amortizoarelor vscoase si VE, sunt ca acestea disipa energia la toate

nivelurile de deformare i pe o gam larg de frecven e de excita ie (Chang et al.,
1993). Pe de alt parte, amortizoare cu frecare disipa energia numai n cazul n care
fora de prag este atins sau dep ita (Aiken et al., 1991). Amortizoarele elastice disipa
energia prin deformarea uniform a o elului (Tsai et al., 1992). O combina ie a acestor
mecanisme de amortizare poate fi aplicata n cadrul structurii, pentru acoperirea
eficienta a unei game largi de frecven e produse de excita iile seismice (Hisano., 2000,
Ribakov 2004, Shao., 1999). Un astfel de dispozitiv este de obicei men ionat ca un
sistem de amortizare hibrid. Cu toate acestea, datorit unei variet i de problem
practice, dezvoltarea i utilizarea sistemelor de amortizare hibride este nc destul de
limitata. Ca exemplu, de astfel de probleme, pot fi folosite amortizoarele hibride
frecare-VE. n cazul n care materialul VE disipa energia, se nclze te i se nmoaie.
Suprafeele de frecare ale elementului nu sufera aceste schimbari, astfel nct la un
anumit punct, elementul nu este mpins suficient pentru a aluneca. Din moment ce sunt
intampinate aceste dificulti, doar un numr limitat de amortizoare hibride au gsit
aplicare practic.

Amortizorul hybrid cu frecare-VE, dezvoltat de compania Damptech (2000), este,

probabil, cel mai popular reprezentant al acestei categorii. Acest amortizor combin
avantajele frecarii pure si a mecanismului de disipare a energiei de catre materialul VE.
Amortizorul este format din plcu e de frecare i tampoane din polimeri VE, separate
prin plci de oel (Fig. 2.22). Un bol precomprimat, n combina ie cu arcuri i aibe
clite este utilizat pentru meninerea forei de strngere pe interfe e cerut n conceptul
original FD. Testarea intensiv este nc n curs de desf urare cu diferite materiale
VE. S-a confirmat experimental, c un amortizor hybrid cu frecare-VE, bine conceput,
este capabil s disipe cca. 75% -90% din energia seismica de intrare.

DISPOZITIVE CARE MODIFICA ACTIUNEA ASUPRA STRUCTURII

Izolarea bazei

Se poate implementa un anumit control structural prin amplasarea unor dispozitive

speciale care permit decuplarea suprastructurii de fundatii.
Amplasarea izolatorilor seismici duce la o marire a flexibilitatii bazei in plan orizontal,
in scopul cresterii perioadei de vibratie, in asa fel incat acceleratia transmisa structurii
sa fie considerabil redusa.
Izolarea seismica se poate atinge cu sau fara amortizare aditionala.

Avantaje/Dezavantaje

Exemple structurale

BIBLIOGRAFIE

Abbas, H. and Kelly, J. M., (1993). A Methodology for Design of Viscoelastic Dampers in Earthquake-Resistant Structures,
Report No. UCB/EERC 93/09,Earthquake Engineering Research Center, University of California at Berkeley,Berkeley, CA.

Abdullah, M., (1999). Optimal Placement of DVFC Controllers on Buildings Subjected to Earthquake Loading, Earthquake
Engineering and Structural, Dynamics, vol. 28, pp. 127-141.

Ahlawat, A.S and Ramaswamy, A., (2000). Optimum Design of Hybrid Mass Damper System for Vibration Control of MDOF
Structures, Proceedings, 14th Engineering Mechanics Conference 2000 May 2124, ASCE, Austin T

Bergman, D. M. and Goel, S. C., (1987). Evaluation of Cyclic Testing of Steel-Plate Devices for Added Damping and Stiffness,
Report No. UMCE 87-10,University of Michigan, Ann Harbor, MI.

Bergman, D. M. and Hanson, R. D., (1993). Viscoelastic Mechanical Damping Devices Tested at Real Earthquake
Displacements, Earthquake Spectra, 9(3),389-418.

Bhaskararao A.V. and Jangid, R.S., (2006). Seismic Analysis of Structures Connected with Friction Dampers, Engineering
Structures 28 April 2006, Pages690-703.

Caughey, T. K., (1998). The Benchmark Problem, Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol. 27, pp.1125-1142

Chang Ch. L., Min J. U. and Huang, T. Ch., (1999). Seismic Response Reduction of Irregular Buildings Using Passive Tuned
Mass Dampers, Engineering Structures 22 Pages 513524.

Chang, K. C., Soong, T. T., Lai, M. L., and Nielsen, (1993). Viscoelastic Dampers as Energy Dissipation Devices for Seismic
Applications, Earthquake Spectra, 9(3), 371-388.

PROIECT REALIZAT DE:

COSTEA VASILE TEDY

VA MULTUMESC!