DISPOZITIVE SPECIALE PENTRU REDUCEREA EFECTELOR ACTIUNII SEISMICE

ncercarea Construciilor Curs 7 21.12.2011

Cutremurele

poteniale evenimente naturale care amenin viei, distrug bunuri materiale i ntrerup servicii necesare pentru meninerea vieii i a relaiilor sociale.
criterii de performan

Proiectarea seismic convenional

capacitatea structurii de rezisten de a absorbi i disipa energie ntr-o manier ct mai stabil i pentru ct mai multe cicluri

Disiparea de energie se poate produce prin formarea de articulaii plastice

Metod alternativ de protecie seismic

utilizarea unor dispozitive speciale cu rolul de a absorbi i/sau disipa energia indus n structur de micarea seismic.

Dispozitive speciale
ECUATIA DE ECHILIBRU DINAMIC

sau
Clasificarea dispozitivelor speciale dupa rolul avut la modificarea ecuatiei de echilibru dinamic
DEPENDENTE DE DEPLASARE
Dispozitive liniare [LD] Dispozitive neliniare [NLD] (histeretice)
Dispozitive cu metale ductile [YMD] Dispozitive cu frecare [FD]

DISPOZIT TIVE

DEPENDENTE DE VITEZA (amortizori vascosi

[VD])

Dispozitive cu fluid vascos [FVD] Dispozitive cu fluid magneto-reologic [MRD]

DEPENDENTE DE ACCELERATII MODIFICATOARE DE INPUT COMBINATII

DISPOZITIVE DEPENDENTE DE DEPLASARE Dispozitive histeretice prin deformare plastic

Comportarea histeretica a dispozitivelor cu materiale ductile (dispozitive elasto-plastice) este rezultatul capacitatii de deformare a materialului constituent; capacitatii constituent; p p g p p p Dispozitivul de disipare absoarbe energia seismica utilizand proprietatile de deformare plastica a metalelor puternic disipative precum otelul, plumbul si cateva aliaje speciale; pot fi folosite atat in controlul pasiv, cat si cel semiactiv al sistemelor structurale Exemple de amortizori folosind metale ductile Pot avea diverse forme: pivot, semiluna, fluture, sina, placa trunghiulara sau X, scopul comun al acestora fiind acela ca elementele sa se plastifice cat mai uniform
AVANTAJE Stabilitate si durabilitate ridicata; Cicluri stabile pentru curba histeretica; Sensibilitate limitata la schimbarile conditiilor mediului inconjurator; Controlul incarcarii maxime transferate structurii ca urmare a unei consolidari scazute; lid i t Capacitate mare de disipare de energie pentru deplasari relativ mici; Usurinta inlocuirii elementelor; Comportare multi-directionala DEZAVANTAJE In cazul sudurilor, acestea au o comportare casanta; Ductilitatea dispozitivului este puternic influentata de forma acestuia

Exemple disipatori prin deformare plastic

Unbonded Braces

Diagrama histeretic pentru dispozitivele care folosesc metale ductile: (a) curba experimental; (b) curba teoretic

Domenii de utilizare
Dispozitivele pot fi folosite att la cldiri ct i la poduri, dovedindu-se foarte eficiente n cazul consolidrilor i restaurrilor cldirilor istorice. n funcie de modelul structural al cldirii aceste dispozitive pot ndeplini diverse roluri: la structuri in cadre: reducerea rspunsului structural sub ncrcri seismice, reducerea deplasrilor relative de nivel, reducerea degradrii elementelor structurale ca urmare a disiprii energiei. la cldiri din zidrie: reducerea rspunsului structural sub ncrcri seismice, creterea amortizrii in structura i a capacitaii de disipare de energie. l poduri: reducerea d l il i t partea superioara si b la d i d deplasrilor intre t i i baza, absorbia efectului f b bi f t l i frnarii 6ii vehiculelor.

DISPOZITIVE DEPENDENTE DE DEPLASARE Dispozitive cu frecare

Dispozitivul cu frecare disipa o mare cantitate de energie prin frecarea dintre doua suprafee glisante. Introducerea amortizrii suplimentare, cu care este nzestrat amortizorul cu frecare, reduce forele laterale de inerie si amplitudinea vibraiilor. Aceste dispozitive sunt folosite att in cazul controlului structural pasiv, cat si cel semi-activ. cazul amortizrii i t i n l ti ii interioare a structurii, d l il sunt d t t d l il t t ii deplasrile t datorate deplasrilor relative d nivel, aplicate l ti de i l li t amortizorilor cu frecare. Aceasta necesita ca amortizorul sa fac legtura intre doua nivele consecutive, conexiunea realizndu-se prin intermediul unor elemente structurale cum ar fi diagonale sau panouri de perete cu rigiditate finita, legtura dintre acestea fiind fcuta in serie cu amortizorului

Amortizor cu frecare de tip Pall

realizat dintr-un set de platbande cu gauri, tratate special pentru a produce o foarta buna frecare. Aceste platbande sunt imbinate i i bi intre ele i asa f l i l in fel incat l o la anumita valoare a incarcarii este permisa glisarea unora peste celelalte

Dispozitiv de amortizare cu frecare tip Damptech

consta in trei placi metalice si doua tampoane de frecare plasate intre acestea. Un surub de inalta rezistenta pretensionat in combinatie cu discuri resort si saibe intarite sunt folosite pentru a mentine f t d compresiune pe suprafetele d f ti forta de i f t l de frecare. C tit t Cantitatea de energie disipata este proportionala cu rezistenta la frecare rezultata din glisare si rotirea relativa dintre placile amortizorului.

7
Amortizor cu frecare de tip Pall Amortizor Damptech Contravantuiri in V cu amortizor Damptech

Legatura disipatoare de energie (EDR - Energy Dissipating Restraint)

mecanism care permite frecarea pe o zona de miscare, cu blocaje la capetele aceste zone. Dispozitivul, are doua calitati care il diferentiaza de celelalte: capacitatea de autocentrare ridicata si directa proportionalitate intre forta de frecare si deplasare

Amortizor Electromagnetic Semiactiv cu Frecare (SAEMFD -Semi-Active Electromagnetic Friction Damper)

reglarea fortei de frecare se face prin folosirea unui camp electromagnetic. Acesta consta dintr-un suport de frecare prins intre doua placi de d otel. A l Aceste trei straturi sunt i bi i i imbinate cu buloane in asa fel incat frecarea sa aiba loc intre placile metalice si tamponul de frecare. Forta normala in SAEMFD poate fi variata prin reglarea curentului care strabate bobinele electrice si amortizorul in timp real

Sistem de izolare care incorporeaza reazeme p glisante semiactive cu frecare controlabila Forta de frecare pe suprafata de glisare dintre suprastructura si fundatie este controlata in asa f l i fel incat sa se minimalizeze d l t i i li deplasarile si il i transferul fortei seismice catre suprastructura

Caracteristici structurale
Amortizor cu frecare ideal amortizor de tip Coulomb, avnd fora rezultant

Curba histeretic a unui amortizor cu frecare ideal, de tip Coulomb

Curba histeretic a unui amortizor cu frecare determinata experimental

Amortizorii cu frecare sunt proiectai ca sa nu lucreze sub aciunea ncrcrilor de serviciu sau a celor datorate vntului. In schimb, in timpul unui seism major, acetia se activeaz (la o valoare optima a ncrcrii, nainte ca alte elemente structurale sa prezinte incursiuni in domeniul plastic) i disipa o mare cantitate din energia seismic.

Curba histeretic teoretica a unui amortizor cu frecare

AVANTAJE Simplitate din punctul de vedere al materialelor, realizarii si implementarii; Eficienta in reducerea pagubelor datorate cutremurelor; Economie di punct d vedere al costurilor si ti E i din t de d l t il i timpului d instalare; l i de i t l Flexibilitatea aplicarii la structuri din beton, otel, zidarie si cadre de lemn; In lucru au deplasari limitate; Controlul flambajului in contravantuirile comprimate; Curba histeretica stabila; Sensibilitate scazuta la schimbari ale conditiilor de mediu; Valori mari ale energiei disipate raportate la valori mici ale deplasarilor; Posibilitate de reutilizare. DEZAVANTAJE Necesitatea unei intretineri regulate, datorata faptului ca prin utilizare, interfata de frecare poate suferii modificari si implicit rezulta modificari in comportarea sistemului; Uzura mecanica a suprafetelor de contact dupa numeroase cicluri de incarcare; Dificultati in identificarea fortei de frecare dupa instalare; Imperfectiuni ale suprafetelor. Domenii de utilizare
Dispozitivele se pot aplica atat la cladiri cat si la poduri, dovedindu-se foarte eficace la consolidarea si reabilitarea cladirilor istorice si monumentale. Astfel, amortizorii cu frecare se pot intalni la diverse tipuri de structuri, avand diverse roluri, in functie de tipul acesteia: Cladiri in cadre: pentru reducerea raspunsului structural sub actiunea seismica, reducerea deplasarilor relative 10 de nivel, reducerea degradarilor la elementele structurale ca urmare a disiparii de energie; Structuri din zidarie: pentru reducerea raspunsului structural sub actiunea seismica, cresterea amortizarii structurii si a capacitatii de disipare de energie; Poduri: pentru reducerea deplasarii dintre varf si baza, amortizarea efectului de franare al autovehiculelor.

Exemple structurale

Patient Tower, Seattle, SUA [Contravntuiri ncruciate - amortizor cu frecare tip Pall]
Templul Yaguriji, Japonia (Amortizori cu frecare tip Damptech) (A i i f i D h)

Fabrica de avioane comerciale Boeing Everett, Boeing, Everett SUA [Contravntuire diagonal i contravntuiri n cruce amortizori cu frecare Pall]

Cldire cu 5 etaje, Japonia (Amortizor Damptech folosit la izolarea bazei)

11

Rezultate experimentale
Amortizor cu frecare de tip Pall 1987 - Structura cu noua etaje si trei deschideri echipata cu amortizori cu frecare (model, scara 1:4, avand o inaltime de 8.50 m si o latime de 5.50 m), test pe masa vibranta efectuat la Centrul de cercetare in inginerie seismica al Universitatii California din Berkeley Concluzii Dispozitivele devin mai eficiente in absorbtia de energie cu cat magnitudinea fortelor disturbatoare creste.

Curba histeretica a dispozitivului, PGA 0.447g PGA=0.447g

12

Amortizor cu frecare de tip Damptech (FDD) La Centrul national pentru cercetare in inginerie seismica [National Center for Research on Earthquake Engineering (NCEER)] a fost testata pe masa vibranta, in 2001, 2001 o cladire d t i etaje. St l di de trei t j Structura d rezistenta a cladirii pentru t t a f t t de i t t l di ii t test fost realizata din cadre metalice cu noduri rigide avand inaltimea etajului de 3.0 m si deschiderea pe directia micarii de 4.5 m In laboratoarele Universitatii Tehnice a Danemarcei s-a realizat si t t t un cadru cu D i li t i testat d un nivel si o deschidere Pentru a verifica experimental concepul sistemului de amortizare, testele efectuate au fost atat teste statice cat si dinamice. Dimensiunile globale ale cadrului sunt 1 125 m inaltimea si 1 10 m 1.125 1.10 deschiderea

Concluzii
Comportarea histeretica a amortizorului este aproape independenta de frecventa, pentru zonele de frecvente inalte conform rezultatelor obtinute pentru momentul preluat de amortizor versus rotirea relativa intre placile amortizorului. Acest lucru justifica alegerea legii Coulomb pentru modelarea frecarii; Energia disipata pe ciclu de incarcare este proportionala cu amplitudinea deplasarii laterale; O comportare foarte stabila si fara degradari sub un numar mare de cicluri de incarcare; O comportare de incredere a amortizorului, atribuita calitatii materialului placii de frecare; FDD a disipat aproape 89% din energia de intrare atunci cand p p p g modelul cadrului a fost excitat cu o frecventa de 3 Hz si o forta maxima de 0.8 kN

13

13
Curbele de variatie ale momentului

DISPOZITIVE DEPENDENTE DE VITEZA Amortizori vascosi

Amortizorul vascos, consta intr-un cilindru inchis ce contine un fluid vascos. Fluidul poate fi silicon, ulei sau alt fluid cu vascozitate controlabila. Un brat al pistonului este conectat la un element cu orificii. Prin fortarea fluidului prin gaurile capului de piston se creeaza o presiune rezultand o forta de amortizare, disipandu-se in acest fel de energie. Datorita faptului ca forta de amortizare variaza numai cu viteza de incarcare, amortizorul vascos poate fi clasificat ca viteza. un dispozitiv disipator de energie dependent de viteza In general, amortizorii vascosi sunt utilizati ca sisteme de control pasiv, dar prin controlul asupra dimensiunilor orificiilor sau a vascozitatii fluidului ei pot fi utilizati si in cadrul sistemelor de control semi-active. Amortizorii vascosi reprezinta o alternativa la plastificarea sau cedarea unor elemente structurale, ca o cale de a absorbi energia seismica. Acestia pot disipa aproape intreaga energie seismica, lasand structura intacta si gata pentru utilizare imediat dupa eveniment

Piston Cilindru cu fluid

Punct de legatura

Caracteristici structurale
Forta rezultanta a unui amortizor vascos depinde de viteza relativa dintre cele doua capete ale amortizorului

Camera 1 Capat cu orificii

Camera de acumulare Valva de control Camera 2

Amortizor vascos uzual

V viteza relativa intre cele doua capete ale amortizorului C si - constante de amortizare

14

Curbe Forta Viteza in functie de valorile exponentului

Influenta exponentului de amortizare asupra curbei histeretice

Curba histeretica pentru un amortizor liniar este o elipsa pura. Cu cat exponentul de amortizare scade, forma curbei histeretice se apropie de o forma dreptunghiulara. Parametrul C produce o marire a ariei din interiorul ciclului histeretic rezultand o crestere a energiei di i t d t i i disipate, dar si o i crestere a fortei in amortizor. Uzual amortizorii structurali au coeficientul cu valori intre 0.3 si 1.0; orice valoare a lui peste 1.0 aducand foarte slabe performante pentru amortizor. De altfel = 0.3 este cea mai mica valoare pe care exponentul de amortizare poate sa o aiba in mod normal

Eficacitatea amortizorului este o functie de gradul de deformatie. De aceea, amortizorii vor trebui amplasati intre punctele cu deformatiile relative cele mai mari.

AVANTAJE curba histeretica stabila; functiunea de transmitere a socurilor; se pot realiza teste experimentale; stabilitate si durabilitate ridicata; usor de implementat; sensibilitate limitata la schimbarea conditiilor de mediu. DEZAVANTAJE necesitatea de a se produce deplasari mari pentru o comportare optima; fenomenul de uzura si imbatranire a fluidului; necesitatea existentei unei f t d revenire. it t i t t i i forte de i DOMENII DE UTILIZARE la cladiri in cadre: pentru reducerea raspunsului structural sub actiunea seismica, cladiri cadre reducerea deplasarilor relative de nivel, reducerea degradarilor la elementele structurale ca urmare a disiparii de energie. la cladiri din zidarie: reducerea raspunsului structural sub incarcari seismice, zidarie cresterea amortizarii in structura si a capacitatii de disipare de energie. la poduri: reducerea deplasarilor intre partea superioara si baza, amortizarea efectului poduri franarii vehicolelor, dispozitive de rezemare provizorii

Posibilitati de montaj

Amortizor montat in paralel cu izolatorii bazei unei structuri

Amortizori instalati in pozitie orizontala intre structuri adiacente

Amortizori cu parghii cotite

Amortizor inclus intr-o contravantuire diagonala

Amortizori montati in ambele brate ale unei contravantuiri excentrice

Amortizori montati in pozitie orizontala la partea superioara a contravantuirilor

Exemple structurale

San Francisco Civic Center, SUA (amortizori vscoi in cadrul sistemelor de contravntuiri diagonale) Torre Mayor Building, Mexico City, SUA (megaamortizori vscoi in cadrul sistemelor de contravntuiri excentrice)

Retail Store Costa Mesa Store, Mesa, CA, SUA (amortizori vscoi in conlucrare cu diagonale tip chevron)

18

Amortizor vscos dispus pe direcie longitudinal la un pod din beton armat

Amortizori vscoi dispusi pe direcie longitudinal i transversal la un pod din beton armat

Curba histeretic teoretic i C b hi t ti t ti i experimental a unui amortizor vscos

19

DISPOZITIVE DEPENDENTE DE VITEZA Amortizori magneto-reologici [MR]

Amortizorul cu fluid magneto-reologic este un dispozitiv de control semiactiv pe baza unui fluid controlabil care aduce amortizorului cateva caracteristici speciale. Fluidul, numit magneto-reologic, consta intr-o suspensie de micro-particule intr-un lichid p p p p g purtator, cum ar fi uleiul sintetic, apa sau uleiul siliconic. Cand este expus unui camp magnetic, particulele capteaza un moment bipolar ce este aliniat campului extern, rezultand formarea unui lant de particule palalel cu campul Proprietatea principala a acestui fluid este abilitatea de a se modifica reversibil dintr-un lichid vascos cu o curgere libera liniara, intr-un semisolid avand rezistenta la curgere controlabila, totul realizandu-se intr-un realizandu se intr un timp de ordinul milisecundelor
x
Bouc - Wen

Fluid magneto-reologic Moduri de funcionare

Modelul simplificat al amortizorului MR

Schema amortizorului MR

20
Mod supap Mod tangenial direct Mod de strivire

Rezultate experimentale

Concluzii experimentale
La 0 V, amortizorul MR are o comportare caracteristica unui dispozitiv vascos (de exemplu: relatia forta-deplasare este aproape eliptica, iar relatia forta-viteza este aproape liniara) La cresterea voltajului, forta necesara curgerii fluidului creste si are o comportare asemanatoare cu comportarea unui material plastic in paralel cu un amortizor vascos.

21

Exemple structurale

Nihon Kagaku Cladirea Nihon-KagakuMiraikan, Tokyo (Mozeul Natioanl al Stiintei si Inovatiei)

vant Amortizori MR pentru vantploaie folositi la cablurile podului peste lacul Dongting

Cladire cu baza izolata in Japonia

DISPOZITIVE DEPENDENTE DE ACCELERATII

Amortizori cu masa acordata
Un amortizor cu masa acordata [TMD Tuned Mass Damper] este un dispozitiv compus dintr o masa un dintr-o masa, resort si un amortizor atasate unei structuri cu rolul de a-i reduce raspunsul dinamic. Frecventa amortizorului este acordata la o anumita frecventa a structurii in asa fel incat atunci cand este excitat, amortizorul va vibra defazat cu miscarea structurii. Energia este disipata de forta de inertie a amortizorului care actioneaza asupra structurii. Controlul ib tiil C t l l vibratiilor cu ajutorul amortizorilor cu masa acordata poate fi pasiv, activ, semi-activ sau hib id j t l ti il d t t i ti i ti hibrid in functie de existenta sau inexistenta unui dispozitiv de control activ conectat la masa acordata sau in functie de strategiile de control ce sunt adoptate pentru dispozitiv. Dispozitivul se caracterizeaza prin masa, rigiditate si amortizare. Masa si rigiditatea amortizorului cu masa acordata sunt alese in asa fel incat sa apropie frecventa proprie a dispozitivului de frecventa de rezonanta a structurii ce t b i amortizata. t t ii trebuie ti t suport
resort masa aditionala

Resort Amortizor

Mas u0+xs

Pi

Reprezentare schematica a amortizorului pasiv cu d d masa acordata de translatie unidirectionala

planseu (grinda) Directie de miscare
masa auxiliara

u0 u0(t)

amortizor
mecanism de actionare suport

resort

Structur cu absorbitori dinamici TMD

Reprezentare schematica a amortizorului hibrid cu masa acordata

planseu (grinda) masa aditionala Directie de miscare amortizor

23

DOMENII DE UTILIZARE
TMD-urile sunt adaptate pentru utilizarea in cadrul structurilor flexibile actionate de fenomene exterioare caracterizate prin frecvente disturbatoare care sa excite frecventa proprie a acestora. Cele mai potrivite excitatii asupra structurilor sunt cele de tip armonic. [Ex: incarcarea cu vant asupra cladirilor inalte,incarcarile utile pentru podurile pietonale] Pentru excitatii aleatoare [Ex: miscarea seismica] se pot dipune dispozitive de amortizare cu masa acordata de tip multiplu, activ, semi-activ sau hibrid. Este problematica utilizarea in cazul cutremurelor a TMD-urilor active sau semi-active datorita dependentei de o sursa de curent. Structuri inalte si zavelte, structuri cu deschideri mari ( Turnuri, cladiri, poduri, piloni pentru poduri, cosuri de fum) care au tendinta de fi actionate de p vant sau de cutremur corespunzator unui mod propriu de vibratie; Scari, tribune, poduri pietonale actionate de mersul sau sariturile oamenilor; Structuri metalice, ca de exemplu planseele uzinelor excitate corespunzator uneia di perioadele i l it t t i din i d l proprii de vibratie de masini, cum ar fi cazul centrifugilor.

24

Exemple structurale

Centrul Financiar Internaional Taipei, Taiwan Taipei,

Trump World Tower, New York, SUA

Citicorp Tower, Manhattan, New York

25

Millennium Bridge - Londra

Montarea amortizorilor M t ti il

Amortizori montai sub pod

26

DISPOZITIVE CARE MODIFICA ACTIUNEA ASUPRA STRUCTURII Izolarea bazei

Se poate implementa un anumit control structural prin amplasarea unor dispozitive speciale care permit decuplarea suprastructurii de fundatii. Amplasarea izolatorilor seismici duce la o marire a flexibilitatii bazei in plan orizontal, vibratie, orizontal in scopul cresterii perioadei de vibratie in asa fel incat acceleratia transmisa structurii sa fie considerabil redusa. Izolarea seismica se poate atinge cu sau fara amortizare aditionala.
A Amplificarea forte ei
drift neglijabil

F Fara amplificare

Principiul mecanismului pentru izolarea bazei

placa de baza fundatie f d ti

fundatie

izolator

Principiul teoretic al izolrii bazei

27

Dispozitive elastomere

Reazeme de cauciuc natural sau neopren [NRB] Reazeme de cauciuc cu amortizare ridicata [HDRB] Reazeme de cauciuc cu miez de plumb [LRB] Reazeme de cauciuc cu amortizare aditionala [ADRB] Reazeme de cauciuc armate cu fibre [FRRB] Reazeme glisante plate Reazeme glisante curbate [FPS] Reazeme elasto-plastice

Dispozitive glisante (cu frecare)

Dispozitive elasto-plastice

Reazeme de cauciuc natural sau neopren [NRB Natural Rubber Bearings]

DISPOZITIVE ELASTOMERE

Placasuperioara Placa superioara

Fasiideneopren sideotel

Miezdeplumb Protectiede Protectie de cauciucsintetic Placainferioara

Reazeme de cauciuc cu miez de plumb [LRB Lead Rubber Bearings]

28

Reazeme de cauciuc cu amortizare ridicat [HDRB - High Damping Rubber Bearings]

Captusealacompozita autolubrifianta

Articulatieglisanta Placaconcava Blocajpentru jp deplasarelaterala

Suprafataconcavadin otelinoxidabil

Placadebaza

Reazeme de tip pendul cu frecare [FPS - Friction Pendulum System]

Tipul dispozitivului Elastomeric

Cu frecare

Avantaje eficacitate mare n reducerea att a rspunsului ct i a degradrilor atunci cnd este utilizat corect (n cazul cldirilor rigide i pe teren tare); g p ) capacitate de deformare orizontal cu capacitate de ncrcare pe vertical mare, mai ales n cazul HDRB; amortizare vscoas n cazul ADRB; costuri i greutate redus n cazul FRRB. reducerea deplasrilor n stadiul de lucru limit datorat frecrii curba histeretic stabil capacitate de revenire n cazul FPS costuri sczute de fabricaie curba histeretic stabil stabilitate i durabilitate ridicat costuri reduse de fabricare, instalare i ntreinere valori mari ale energiei disipate n particular, foarte potrivite pentru poduri

Dezavantaje probleme de stabilitate atunci cnd au loc deplasri orizontale mari; p probleme din cauza fenomenului de mbtrnire n cazul unor tipuri de materiale elastomere un exces de deformaie pentru stadiul de lucru limit probleme n definirea coeficientului de frecare datorate sensibilitii la coroziune sensibilitate ridicat la ncrcrile de compresiune pe suprafeele de glisare degradarea suprafeelor de glisare dup cteva cicluri de ncrcare proprietile de ductilitate influenate de geometria reazemului comparativ, capacitate sczut la fore verticale

Elasto-plastice

29

Cldirea colii Pestlozzi, Skopje, Macedonia, izolat cu reazeme de neopren (prima cldire din lume la care s-a folosit sistemul de izolare a bazei)

Pasadena City Hall, SUA (pentru realizarea izolrii bazei s-au folosit 240 de reazeme izolatoare)

San Francisco City Hall, SUA (475 de izolatori HDRB n combinaie cu 60 FPS i 52 d amortizori vscoi, i de ti i i numai la nivelul bazei izolate)

30

Pasajul Basarab Bucureti Amortizori vscoi i reazeme izolatoare

Viaduct din beton armat Centura oraului Constana

31