Breviar Bazin

Facultatea de Arhitectura si Constructii
Specializarea: Inginerie Sanitara si Protectia Mediului
CALCULUL STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR

HIDROEDILITARE
Tema 1
-PROIECT-
1 Tema proiectului.
Sa se intocmeasca proiectul de executie al unui bazin de aerare cu 2
compartimente executat din beton armat avand caracteristicile geometrice
indicate mai jos.
1.1 Elemente de geometrie.
 Inaltimea maxima a apei:
 Latimea unui compartiment:
 Lungimea interioara al unui compartiment:
 Grosimea peretelui:
 Inaltimea de siguranta:
1.1.1 Date calculate.
 Inaltimea maxima a apei:
 Latimea unui compartiment:
 Lungimea interioara al unui compartiment:

 Grosimea peretelui:
 Inaltimea de siguranta:
1.2 Terenul de fundare.
 Nivelul apei subterane:
 Caracteristicile terenului de fundare:
a)
b)
c)
1.3 Materiale utilizate.
a) Pentru n=3k - C16/20; OB37;
b) Pentru n=3k+1 - C12/15; PC52;
c) Pentru n=3k+2 - C8/10; PC60
Se cere:
1. Calculul peretilor inclusiv dimensionarea armaturii.
2. Calculul radierului inclusiv dimensionarea armaturii.
3. Plan cofrag si armare pentru elementele calculate.
2 Verificare la plutire a bazinului.

Datorita prezentei apei subterane asupra bazinului de aerare actioneaza de jos

in sus forta arhimedica (greutatea volumului de apa subterana dislocuit de
bazin). Acestei forte care tinde sa „scoata” bazinul din pamant i se opune forta
de greutate a acestuia. Calculam in cazul cel mai defavorabil, adica in situatia in
care ambele compartimente sunt goale.
Conditia de verificare este:
In calculele practice se calculeaza coeficientul de siguranta la ascensiune:
- greutatea proprie a bazinului;
- forta arhimedica.

- greutatea specifica a apei;
Verificare:
3 Calculul de rezistenta al peretilor.

3.1 Evaluarea incarcarilor.
Ipoteze de incarcare.
 Ipoteza : greutatea proprie a peretilor.
Observatie: g actioneaza pe fiecare metru liniar de inaltime de perete iar

unitatea de masura va fi
 Ipoteza : incarcarea cu presiunea hidrostatica a apei din bazin.
Observatie: deoarece evaluarea incarcari se face pe un metru liniar de latime de

perete unitatea de masura va fi
 Ipoteza : incarcarea cu presiunea activa a pamantului de

umplutura (numai pentru peretii marginali).
Se considera ca umplutura in jurul bazinului de aerare se realizeaza cu pamant

rezultat din sapatura si deci se vor lua in considerare caracteristicile terenului de
fundare rezultat din studiul geotehnic.
Impingerea activa (pa) se obtine ca suma algebrica a componentelor sale:
- componenta datorita greutatii proprii a pamantului;
- componenta datorita coeziunii (numai pentru terenurile coezive);
- componenta datorita suprasarcinii q.
pentru terenuri necoezive
pentru argila prafoasa si praf argilos.
Observati: evaluarea se face pe o fasie de 1 m iar unitatea de masura este

kN/m.
Evaluarea suprasarcini q.
Suprasarcina q se datoreaza circulatiei in jurul bazinului de aerare care se
produce pe parcursul procesului de exploatare precum si datorita zapezii.
Observatie: in calculele curente de proiectare componenta datorita greutatii

zapezii se neglijeaza, in cazul de fata ea se va evalua din motive didactice.
Suprasarcina din circulatie.
Suprasarcina din zapada.
- coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis: ;
- coeficient de expunere al amplasamentului constructiei: ;
- coeficient termic: ;
- valoarea caracteristica a incarcarilor din zapada in amplasament
Corectii.
Datorita apei subterane pamantul situat sub nivelul apei subterane are o
greutate specifica mai mica, respectiv:
Din acest motiv ordonata din diagrama se micsoreaza pe portiunea din
perete situat sub nivelul apei subterane rezultand diagrama corectata
reprezentata cu linie intrerupta
- reprezinta cresterea impingerii active a pamantului situat sub nivelul apei

subterane care se datoreaza greutatii specifice a pamantului scufundat in apa
precum si a sarcinii provenita din greutatea pamantului de pe inaltime de
deasupra nivelului apei subterane.
3.2 Calculul eforturilor.
 Pentru pereti transversali.
(latimea unui compartiment)
- pentru ipoteza
- pentru ipoteza
- pentru ipoteza
- pentru ipoteza

Observatie: daca raportul rezulta ca peretii transversali lucreaza pe doua

directii.
 Pentru peretii longitudinali.
(lungimea unui compartiment)
- pentru ipoteza
- pentru ipoteza
- pentru ipoteza
- pentru ipoteza

Observatie: daca raportul rezulta ca peretii longitudinali lucreaza pe o

singura directie la incovoiere.
3.2.1 Eforturi in peretii longitudinali.

Schema statica pe care se determina eforturile in peretii longitudinali este de
consola verticala incastrat la baza in radier si libera la varf, incarcate cu
greutatea proprie a peretelui (ipoteza ) si de la caz la caz cu presiune
hidrostatica a apei din bazin (ipoteza ) si impingerea activa a pamantului de
umplutura (ipoteza ).
Calculele se vor efectua luand pentru consola o latime de 1 m.
a) Peretele longitudinal median.
b) Peretele longitudinal marginal.

3.2.2 Eforturi in peretii transversali.

Deoarece in cazul peretilor transversali raportul dintre latura maxima si cea
minima este , acestea lucreaza pe doua directii si rezulta deci ca eforturile
incovoietoare pe cele doua directii se vor obtine printr-un calcul de placa
dreptunghiulara incovoiata in doua situatii de incarcare.
I. Forta uniform distribuita;
II. Forta distribuita triunghiular.
Schema statica de rezemare a peretelui transversal este de incastrare pe trei

laturi (2-verticale, 1-orizontala de la baza), si a patra latura libera (orizontala
superioara).
a) Efortul in ipoteza : presiunea hidrostatica a apei.

Pentru calculul din tabel vom considera urmatoarele valori:
Momentele incovoietoare pe cele doua directii vor fi:
- coeficientul lui Poison

 la centru

 la mijlocul laturii libere

 la mijlocul laturilor AD si BC

 la colturile C si D

 la mijlocul laturii AB

b) Efortul in ipoteza : impingerea activa a pamantului

de umplutura.
Deoarece coeficientii pentru determinarea momentului incovoietor sunt dati
pentru incarcarea distribuita triunghiular pe intreaga inaltime a peretelui, se
inlocuieste incarcarea reala din presiunea hidrostatica a apei subterane ce
actioneaza numai pe o parte din inaltimea peretelui, cu o incarcare triunghiulara
echivalenta avand ordonata maxima . Ea se calculeaza din conditia ca
momentul in sectiunea de incastrare de la baza peretelui produs de forta
echivalenta sa fie egal cu momentul produs de forta reala.

 la centru





 la centru





 la centru

3.3 Dimensionarea armaturilor.
Peretii se armeaza cu doua plase dispuse la cele doua fete si alcatuite din doua
bare verticale si orizontale. Plasele se leaga intre ele cu agrafe pentru a putea fi
mentinute in pozitia corespunzatoare. Armaturile verticale sunt armaturi
principale (de rezistenta), iar sectiunea lor de calcul rezulta dintr-un calcul la
compresiune excentrica produs de forta axiala N determinat in ipoteza in
sectiunea de la baza peretelui si momentul incovoietor maxim din aceasta
sectiune rezulta din una sau alta dintre ipotezele de incarcare sau .
Pentru peretele transversal si reprezinta la mijlocul laturii de

incastrare de la baza.
Teoretic ar trebui sa se aleaga varianta de armare nesimetrica cu ariile de
armatura verticale din cele doua parti ale sectiunii verticale diferite.
In cazul de fata vom face armare simetrica.

3.3.1 Sectiunea de calcul pentru armatura verticala:
In cazul peretilor longitudinali (pereti armati pe o singura directie) armaturile

orizontale se dispun constructiv. In cazul peretilor transversali armaturile
orizontale rezulta dintr-un calcul de dimensionare (momentul incovoietor
determinat pentru peretele transversal calculat ca placa dreptunghiulara la
incarcare din ipotezele si ; deoarece s-a ales varianta de armare
simetrica va fi valoarea maxima dintre cele calculate in ipotezele si ).
Observatie:
In cazul in care momentul incovoietor variaza mult pe inaltimea peretelui iar

aceasta este mare pentru realizarea unor dimensionari economice se poate face
variatia pe inaltimea armaturii atat e cea orizontala cat si cea verticala.
3.3.2 Sectiunea de calcul pentru armaturile orizontale.
3.3.3 Prevederi de alcatuire constructiva.

Din punct de vedere al pozitiei in spatiu, elementele la care se fac
dimensionarea armaturilor sunt pereti, insa spre deosebire de peretii obisnuiti,
la care fortele verticale si cele orizontale actioneaza in planul median al
peretelui, peretii bazinului de aerare sunt actionati perpendicular pe planul
median atat de presiunea hidrostatica a apei cat si de impingerea pamantului de
umplutura din jurul bazinului, rezulta deci ca incovoierea peretilor are loc in plan
perpendicular ca in cazul placilor planseelor.
In consecinta rezulta ca din punct de vedere al pozitiei in spatiu si al modului de

executie peretii trebuie sa respecte prevederile de alcatuire constructive
specifice peretilor structurali din beton armat iar din punct de vedere al solicitari
peretilor bazinului trebuie sa respecte prevederile constructive specifice placilor
incovoiate.
a) Prevederi de alcatuire constructiva pentru placi.

 diametre de armaturi:
Pentru barele verticale de rezistenta: min=6 mm pentru PC52 si PC60
min=8 mm pentru OB37

Pentru armaturile orizontale: min=6 mm pentru PC52, PC60 si OB37
 Distanta dintre armaturi:
Pentru armaturile de rezistenta: (min 5 bare/m pentru placi

cu

Pentru armaturii constructive: (min 4 bare/m)
Procente minime si optime de armare: pe o fata
pe doua fata
pentru
PC60
pentru
PC52
pentru
OB37
b) Prevederi de alcatuire constructiva pentru pereti.
 Diametre minime de armaturi:
min=6 mm pentru PC52, PC60 si OB37
 Distanta maxime intre armaturi:
Pentru armaturile de rezistenta: (pentru armaturile verticale)
(pentru armaturile

orizontale)
Procente minime de armare: (pentru armaturile verticale)
(pentru armaturile

orizontale)
Concluzii:
- diametre minime: a) pentru armaturi verticale min=6 mm pentru PC52 si

PC60
min=8 mm
pentru OB37
b) pentru armaturile orizontale min=6 mm
- distante intre armaturi: - pentru armaturi verticale

- pentru armaturi orizontale

- procente minime de armare: pe cele doua fete atat pentru cele
orizontale cat si pentru cele verticale.
3.3.4 Dimensionarea armaturii verticala.
1. Calculul lui .
2. Calculul lui .
3. Calculul excentricitati fortei axiale.
4. Calculul excentricitati aditionale.
5. Calculul excentricitati de calcul al fortei axiale.
6. Calculul rigiditatii la incovoiere a sectiunii de beton armat.

- modulul de elasticitate al betonului
Pentru C8/10:
Pentru C12/15:
Pentru C16/20:
- momentul de inertie.
- moment incovoietor al fortelor de lunga durata.
7. Calculul coeficientului de zveltete.
- lungimea de flambaj
Lungimea de flambaj reprezinta inaltimea elementului comprimat excentric

corectat prin intermediul coeficientului de flambaj care tine seama de modul
de legare la capete al elementelor de rezistenta precum si de forta axiala N.
Observatie:
In cazul compresiunii excentrice (cazul nostru) exista un moment care

reprezinta momentul de ordinul intai care se noteaza la care se va adauga
efectul de zveltete materializat printr-o crestere al lui de la valoarea lui
la . In functie de valoarea lui cresterea este mai mica sau mai mare
urmand a se tine seama sau nu de ea.
- reprezinta momentul pe care o forta axiala de compresiune aplicata asupra

unui element il produce prin deplasarea axei initiale drepte ale elementului
comprimat prin fenomenul de pierdere al stabilitatii numit si flambaj.
Daca:
i) nu se tine seama de efectul zveltetei; momentul de

calcul al armaturii este ;
ii) se tine seama de efectul zveltetei; momentul de calcul

al armaturii este ;
iii) se tine seama de efectul zveltetei; printr-un calcul mai

exact si anume un calcul la stabilitate din care face parte
elementul comprimat excentric.
8. Calculul fortei critice de flambaj.

- formula lui Euler.
9. Calculul coeficientul de majorare a momentului incovoietor.
Daca se mareste folosind una sau mai multe din urmatoarele cai
- reducere lungimii de flambaj prin prevederea unor legaturi transversale

principale;
- marirea rigiditatii la incovoiere (prin majorarea lui );
- cresterea momentului de inertie ;
- alegerea unei clase superioare de beton.
10. Dimensionarea armaturii (la varianta de armare simetrica).
Inaltimea zonei comprimate:

- rezistenta la compresiune a betonului.
- coeficientul conditiei de lucru
Pentru C8/10:
Pentru C12/15:
Pentru C16/20:
Inaltimea relativa a zonei comprimate de beton:

Daca:
i) atunci avem cazul I de compresiune excentrica

(compresiune excentrica cu mica excentricitate);
ii) atunci avem cazul II de compresiune excentrica

(compresiune excentrica cu mica excentricitate).
Cazul I
- se calculeaza momentul fata de axul armaturii intinse:
- se verifica daca
daca atunci
daca atunci
- rezistenta de calcul al armaturilor.
Pentru PC52:
Pentru PC60:
Pentru OB37:
Cazul II
Dimensionarea armaturilor se face pe baza de tabele.
3.4.3.1 Dimensionarea armaturii verticale pentru peretele median.
1. Calculul lui .
2. Calculul lui .
Pentru C16/20:

se tine seama de efectul zveltetei; momentul de calcul al
armaturii este ;

10.Dimensionarea armaturii (la varianta de armare simetrica).
Pentru C16/20:
atunci avem cazul I de compresiune excentrica (compresiune

excentrica cu mica excentricitate);
Cazul I
- se calculeaza momentul fata de axul armaturii intinse:
- se verifica daca

daca atunci
Pentru OB37:
3.4.3.2 Dimensionarea armaturii verticale pentru peretii marginali.
1. Calculul lui .
2. Calculul lui .

Pentru C16/20:
se tine seama de efectul zveltetei; momentul de calcul al armaturii

este ;


Pentru C16/20:
atunci avem cazul I de compresiune excentrica (compresiune excentrica

cu mica excentricitate);
Cazul I
se calculeaza momentul fata de axul armaturii intinse:
se verifica daca
daca atunci
Pentru OB37:
3.4.3.3 Dimensionarea armaturii verticale pentru peretii

transversali.
1. Calculul lui .
2. Calculul lui .

Pentru C16/20:
se tine seama de efectul zveltetei; momentul de calcul al armaturii

este ;


Pentru C16/20:
atunci avem cazul I de compresiune excentrica (compresiune excentrica

cu mica excentricitate);
Cazul I
se calculeaza momentul fata de axul armaturii intinse:
se verifica daca
daca atunci
Pentru OB37:
3.4.3.4 Dimensionarea armaturii orizontale (la incovoiere) pentru
peretii transversali.
Pentru OB37:
4 Calculul de rezistenta al radierului.

4.1 Verificarea presiunii pe teren.
Determinarea presiunii pe teren se face in doua ipoteze:

 Ipoteza - din fortele gravitationale corespunzatoare
greutatii proprii al bazinului plus betonul de egalizare si
de greutatea apei, presupunand ambele compartimente pline.
Observatie:
Deoarece raportul dintre lungimea radierului si inaltimea lui este ,

calculul presiunilor pe teren se va face pe o fasie cu latimea de 1 m,
adica .

 Ipoteza - variatia presiunii pe teren e de forma

trapezoidala deoarece ea este produsa de greutatea bazinului
plus betonul de egalizare si forta de greutate a apei
considerand un singur compartiment plin.
Relatia de verificare.
- coeficient care tine seama de tipul solicitarii si gruparea de incarcare.
- pentru gruparea fundamentala de incarcare si compresiune

excentrica pe o directie.
- capacitatea portanta a terenului care se determina pe baza

presiunilor conventionale corespunzatoare tipului de teren de fundare
corectata in ordine ce latimea talpii de fundatie si adancime de fundare
.

a) Corectia de latime.

- valoarea de baza a presiunii conventionale pe teren.
- pentru terenuri necoezive;
- pentru argila prafoasa si praf argilos.
- pentru teren necoeziv;
- pentru teren coeziv.
 - pentru teren necoeziv

- pentru teren coeziv.
b) Corectia de adancime.


- pentru teren necoeziv;
- pentru argile;
- pentru praf argilos si argila prafoasa.
Observatie:
La constructiile cu subsol se adopta corectia de adancime corespunzatoare celei

mai mici dintre valorile si .
- suprasarcina transmisa de constructia cu subsol la nivelul

talpii subsolului (in cazul nostru calculat in ipoteza );
- greutatea medie ponderata a stratului de pe ; se face media

ponderata intre greutatea volumica a pamantului situat deasupra N.A.S. si
greutatea pamantului situat sub N.A.S.
Calule efective:
a)
b)

Minimul dintre cele doua valori
4.2 Calculul efortului in radier.
Calculul radierului se face luand in considerare a fasiei cu lungimea egala cu

latimea radierului ( ) si latimea cu 1 m. Radierul se considera incastrat e cele
trei pereti longitudinali si incarcat cu presiunile pe teren .
Schema statica si de incarcare este:
Se vor considera presiunile pe teren numai in ipoteza de incarcare a

radierului, iar schema statica si de incarcare este cea de grinda continua cu
doua deschideri egale ( ), in care incastrarea din pereti marginali se
inlocuiesc cu momentele de incarcare de la baza peretilor ( din ipoteza si
ipoteza ).
Observatie:
Schema statica este in concordanta cu tipul de incarcare si modul de rezemare a

grinzii, astfel incat pe reazemul B axa deformata a fasiei de radier este tangenta
la cea nedeformata, din cauza simetriei structurii si a incarcarii.
Diagrama de momente se obtine prin suprapunerea momentelor adica insumand
algebric diagrama de momente din incarcarea cu si din ipoteza si
ipoteza .

4.2.1 Eforturi pentru calculul armaturilor.
a) Eforturi la fata superioara a radierului (armatura se dimensioneaza
la momentul pozitiv deoarece aceste intind fibra superioara).
 sectiunea A (sau C)

 in camp (sectiunea 1 sau 2)
 in sectiunea B
b) Eforturi la fata inferioara a radierului.
 sectiunea A (sau C)

 in camp (sectiunea 1 sau 2)
 in sectiunea B
4.3 Dimensionarea armaturilor.
Armaturile transversale ale radierului se dimensioneaza la incovoiere, pentru

sectiunea dreptunghiulara simplu armata, avand latimea 1 m. Armaturile
longitudinale din radier au rol de repartitie si se dispun constructiv respectand
prevederile de alcatuire
constructiva
- pentru OB37
- pentru PC52 si PC60
Daca atunci se mareste sectiunea de beton (h).

Pentru armatura longitudinala
4.3.1 Armaturi pentru fata superioara.

4.1.3.1 Pentru armatura transversala.
- pentru OB37
marim sectiunea betonului.

- pentru OB37

4.1.3.2 Pentru armatura longitudinala.

4.3.2 Armaturi pentru fata inferioara.

4.2.3.1 Pentru armatura transversala.
- pentru OB37

4.2.3.2 Pentru armatura longitudinala.

Politica de confidentialitate
Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate
Constructii
Search
Arhitectura
Cadastru
Instalatii
PARAMETRII CLIMATICI UTILIZATI IN
PROIECTAREA HIGROTERMICA
SIGURANTA CONSTRUCTIILOR,
FIABILITATE
LIANTII RUTIERI
LEMNUL SI MATERIALE PE BAZA DE
LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII
Note de calcul referitoare la verificarea
stabilitatii taluzului adiacent danei
STALPI
MATERIALE DE VOPSITORIE
Proiect de diploma constructii -
infrastructura
Proiect constructii - Sa se proiecteze
structura de rezistenta a unei cladiri cu
P+8 nivele din diafragme de beton armat
turnate monolit. Cladirea est
BOLTILE CUPTOARELOR

Breviar Bazin

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Breviar Bazin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Arhitectura si Constructii

Specializarea: Inginerie Sanitara si Protectia Mediului

CALCULUL STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR

1.1 Elemente de geometrie.

 Inaltimea maxima a apei:

 Latimea unui compartiment:

 Lungimea interioara al unui compartiment:

 Inaltimea maxima a apei:

 Latimea unui compartiment:

 Lungimea interioara al unui compartiment:

1.2 Terenul de fundare.

 Nivelul apei subterane:

 Caracteristicile terenului de fundare:

1.3 Materiale utilizate.

a) Pentru n=3k - C16/20; OB37;

b) Pentru n=3k+1 - C12/15; PC52;

c) Pentru n=3k+2 - C8/10; PC60

2. Calculul radierului inclusiv dimensionarea armaturii.

3. Plan cofrag si armare pentru elementele calculate.

2 Verificare la plutire a bazinului.

Datorita prezentei apei subterane asupra bazinului de aerare actioneaza de jos

Conditia de verificare este:

In calculele practice se calculeaza coeficientul de siguranta la ascensiune:

- greutatea proprie a bazinului;

3 Calculul de rezistenta al peretilor.

 Ipoteza : greutatea proprie a peretilor.

Observatie: g actioneaza pe fiecare metru liniar de inaltime de perete iar

 Ipoteza : incarcarea cu presiunea hidrostatica a apei din bazin.

Observatie: deoarece evaluarea incarcari se face pe un metru liniar de latime de

 Ipoteza : incarcarea cu presiunea activa a pamantului de

Se considera ca umplutura in jurul bazinului de aerare se realizeaza cu pamant

- componenta datorita greutatii proprii a pamantului;

- componenta datorita coeziunii (numai pentru terenurile coezive);

- componenta datorita suprasarcinii q.

pentru terenuri necoezive

pentru argila prafoasa si praf argilos.

Observati: evaluarea se face pe o fasie de 1 m iar unitatea de masura este

Observatie: in calculele curente de proiectare componenta datorita greutatii

Suprasarcina din circulatie.

Suprasarcina din zapada.

- coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis: ;

- coeficient de expunere al amplasamentului constructiei: ;

- valoarea caracteristica a incarcarilor din zapada in amplasament

- reprezinta cresterea impingerii active a pamantului situat sub nivelul apei

3.2 Calculul eforturilor.

 Pentru pereti transversali.

(latimea unui compartiment)

Observatie: daca raportul rezulta ca peretii transversali lucreaza pe doua

 Pentru peretii longitudinali.

(lungimea unui compartiment)

- pentru ipoteza

Observatie: daca raportul rezulta ca peretii longitudinali lucreaza pe o

3.2.1 Eforturi in peretii longitudinali.

a) Peretele longitudinal median.

b) Peretele longitudinal marginal.

3.2.2 Eforturi in peretii transversali.

I. Forta uniform distribuita;

II. Forta distribuita triunghiular.

Schema statica de rezemare a peretelui transversal este de incastrare pe trei

a) Efortul in ipoteza : presiunea hidrostatica a apei.

Momentele incovoietoare pe cele doua directii vor fi:

- coeficientul lui Poison

 la mijlocul laturii libere

 la mijlocul laturilor AD si BC