Analiza comparativa intre un tablier de beton precomprimat

si unul cu structura mixta otel beton

În cadrul proiectului se va face un studiu de fezabilitate pentru realizarea suprastructurii unui
pod, având schema statică grindă simplu rezemată cu 2 deschideri. Podul traversează râul "L"'
şi este amplasat în afara localităţii.
Pentru lucrările de construire a celor 2 poduri s-au avut în vedere 2 soluțiile tehnice prezentate
în cele ce urmează:
Varinata 1
Structura - tablier din grinzi prefabricate precomprimate

Date generale
In plan podul traverseaza raul in aliniament si perpendicular pe albia acestuia. In elevatie podul
va avea o panta longitudinal de min. 1.00%, simetric fata de pila P1.

Lungimea totala a podului este de 39.50m, din care lungimea suprastructurii (intre fetele
zidurilor intoarse) este de 32.50m, iar lungimea zidurilor intoarse este de 3.50m atat pentru
culeea C1 cat si pentru culeea C2. Podul este alcatuit din doua deschideri egale cu lungimile
de 16.20m+16.20m, avand schema statica de grinzi simplu rezemate continuizate la nivelul
placii de suprabetonare pe zona pilei P1.

Suprastructura

Suprastuctura podului are o latime totala de 11.10m din care partea carosabila are o latime de
9.50m la care se adauga, pe ambele parti ale caii, doua lise de parapet din beton armat avand
latimea de 80cm fiecare. In sectiune transversala podul este alcatuit din 4 grinzi din beton
prefabricat precomprimat tip I dispuse joantiv, avand lungimea de 40.00m, inaltimea de 2.00m
si latimea de 1.20m, solidarizate la partea superioara prin intermediul unei placi de
suprabetonare din beton armat cu grosimea minima de 25cm ți a predalelor. La partea
superioara placa de suprabetonare este protejata cu o hidroizolatie de 1cm. Pe zona rostului
format intre lisa de parapet din beton armat si stratele partii carosabile se va dispune un mastic
de etansare. In sectiune transversala partea carosabila apodului este in acoperis si va avea o
panta transversala de 2.50%.
Stratele care alcatuiesc partea carosabila sunt urmatorele:
- MAS 16 – 4cm, Strat de uzura
- BAP 16 – 4cm, Strat de baza
- BA8 - 3cm, Protectie hidroizolatie

Pe cele doua lise din beton armat se dispun parapeti metalici directionali cu rol de a asigura un
nivel de protectie corespunzator vehiculelor ce traverseaza podul.
Scurgerea apelor pluviale de pe pod se va face prin intermediul gurilor de scurgere.

Infrastructura

Infrastructurile podului, doua culei si o pila, sunt fundate indirect prin intermediul unor radiere
din beton armat si a unui numar de 24 de piloti. Cele doua culei, din beton armat, sunt masive
si au inaltimea de 2.50m. Pila podului este lamelara, din beton armat, cu o grosime de 1.80m
si avand la partea superioara o bancheta de rezemare cu grosimea de 0.75m.
Rezemarea suprastructurii podului pe cele trei infrastructuri se face prin intermediul a 16
aparate de reazem din neopren armat, si anume 5 bucati aparate de reazem pe bancheta
culeei C1, 5 bucati aparate de reazem pe bancheta culeei C2 si 10 bucati aparate de reazem
pe bancheta pilei P1.
pe bancheta pilei P1.
Dipozitivele pentru acoperirea rosturilor de dilatatie se vor dispune la capetele suprastructurii
pe rostul dintre cele doua culei si tablier. Dispozitivele vor fi etanse si continue pe toata latimea
suprastructurii, al nivelul asfaltului, urmarind panta transversala a caii.

Racordarea cu terasamentele

Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul placilor de racordare pe zona platformei

drumului si prin intermediul sferturilor de con din piatra bruta pe zona taluzelor de racordare la
cele doua culei. La capetele podului, pe cele doua rampe de la C1 si C2 sunt prevăzute
casiuri pentru preluarea apelor pluviale de pe pod.

Structura-Solutia 2 (tablier mixt otel-beton)

Date generale

Lungimea totala a podului este de 80m, din care lungimea suprastructurii (intre fetele zidurilor
intoarse) este de 80m, iar lungimea zidurilor intoarse este de 3.50m atat pentru culeea C1 cat
si pentru culeea C2. Podul este alcatuit din doua deschideri egale cu lungimile de 40m+40m,
avand schema statica de grinda continua.

Suprastructura

Suprastuctura podului are o latime totala de 11.10m din care partea carosabila are o latime de
9.50m la care se adauga, pe ambele parti ale caii, doua lise de parapet din beton armat avand
latimea de 80cm fiecare. In sectiune transversala podul este alcatuit din 4 grinzi metalice profil
HEA 800 dispuse la distanta de 1.1m interax, avand lungimea de 16.00m+16.00m, inaltimea
de 0.79m si latimea talpilor de 0.3m, solidarizate la partea superioara prin intermediul unei
placi de suprabetonare din beton armat cu grosimea minima de 20cm. Pe zona rezemarilor
precum si in camp se vor dispune antretoaze metalice. La partea superioara placa de
suprabetonare este protejata cu o hidroizolatie de 0.5-1cm. Pe zona rostului format intre lisa
de parapet din beton armat si stratele partii carosabile se va dispune un mastic de etansare. In
sectiune transversala partea carosabila apodului este in acoperis si va avea o panta
transversala de 2.00%.

Stratele care alcatuiesc partea carosabila sunt urmatorele:

- BAP 16 – 4cm, Strat de uzura

- BAP 16 – 4cm, Strat de baza

- BA8 - 3cm, Protectie hidroizolatie

Pe cele doua lise din beton armat se dispun parapeti metalici directionali cu rol mixt, atat
Pe cele doua lise din beton armat se dispun parapeti metalici directionali cu rol mixt, atat
pentru a asigura un nivel de protectie corespunzator vehiculelor ce traverseaza podul cat si cu
rol de mana curenta pentru pietoni.

Scurgerea apelor pluviale de pe pod se va face prin intermediul casiurilor dispuse la capetele
podului pe zona rampelor.

Infrastructura

Infrastructurile podului, doua culei si o pila, sunt fundate direct prin intermediul unor radiere
din beton armat. Cele doua culei, din beton armat, sunt masive si au inaltimea de 2.50m. Pila
podului este lamelara, din beton armat, cu o grosime de 1.10m si avand la partea superioara o
bancheta de rezemare cu grosimea de 0.75m.

Rezemarea suprastructurii podului pe cele trei infrastructuri se face prin intermediul a 15

aparate de reazem din neopren armat, si anume 5 bucati aparate de reazem pe bancheta
culeei C1, 5 bucati aparate de reazem pe bancheta culeei C2 si 5 bucati aparate de reazem pe
bancheta pilei P1.

Dipozitivele pentru acoperirea rosturilor de dilatatie se vor dispune la capetele suprastructurii

pe rostul dintre cele doua culei si tablier. Dispozitivele vor fi etanse si continue pe toata latimea
suprastructurii, al nivelul asfaltului, urmarind panta transversala a caii.

Racordarea cu terasamentele

Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul placilor de racordare pe zona platformei

drumului si prin intermediul sferturilor de con din piatra bruta pe zona taluzelor de racordare la
cele doua culei. La capetele podului, pe cele doua rampe de la C1 si C2 sunt prevăzute
casiuri pentru preluarea apelor pluviale de pe pod.
 Breviar de calcul

Elementele geometrice ale suprastructurii

a. Deschiderea de calcul

Lgr := 40m

b. Lungimea totala
Lsupr := Lgr 2 + 2 0.4m = 80.8 m

c. Inaltimea grinzilor longitudinale

hg := 2m

d. Latimea inimii grinzilor longitudinale

bw := 22cm

e. Dinstanta intre axele grinzilor longitudinale

λ := 2.9m

Suprastructura podului va fi consolidată şi verificată pentru grupa 1a de încărcări -

modelul de încărcare LM1 pe partea carosabilă + pietoni pe trotuare 3 kN/ m2 ;
clasa de încărcare: aQi = aqi =aqr = 0,80. Suprastructura va asigura o lăţime de
parte carosabilă de 7,80 m, iar pentru circulaţia pietonilor, două trotuare, fiecare
trotuar având lăţimea de 1,00 m. Delimitarea părţii carosabile de trotuar va fi
realizată cu borduri înalte cu lăţimea de 20 cm.

Durata de viaţă normată proiectată este de cel puţin 100 de ani, suprastructura
podului încadrându-se în clasa structurală S6 (pod definitiv). Acoperirea armăturilor
cu beton (cerinţă de durabilitate) va corespunde clasei de expunere XC4 şi XF4,
pentru placa de monolitizare), respectiv XC3, pentru inima grinzilor.

Calităţile materialelor ce vor fi luate în considerare la proiectarea consolidării

elementelor structurale ale suprastructurii podului vor fi: beton de clasa ≥C35/ 45
(fck = 35 MPa; fctm = 3,2 MPa; Ecm = 34 GPa); armături de rezistenţă din oţel
beton de înaltă aderenţă B500S(C), clasa C de ductilitate (fyk = 500 MPa; Es =
205 GPa); armătură de montaj şi constructivă din oţel beton profilat la cald S 355
(fyk = 355MPa, Es = 200GPa) şi/sau oţel beton S 235 (fyk = 235MPa, Es =
200GPa);
αQi := 1
se va considera 1
αqi := 1

αqr := 1
Caracteristicile materialelor

Beton fck := 35MPa fctm := 3.2MPa Ecm := 34GPa

Armatura B500S fyk.B := 500MPa Es.B := 205GPa

Armatura de montaj si constructie S355 sau S235

fyk.S355 := 355MPa Es.S355 := 200GPa

kN
fyk.S235 := 235MPa Es.S235 := 200GPa γ b.a. := 25
3
m

1.1 Evaluarea acţiunilor din încărcări permanente

1.1.1 Calculul greutatii grinzii prefabricate
Aria grinzii prefabricate Agp

2
Agp := 0.7146m

Greutatea grinzii prefabricate pe metru :

Agp L γ b.a. kN
ggpk := = 17.86
L m
Datorită greutaţii grinzii , reacţiunea din reazemul de
situat în axa pilei , are valoarea de 357.2kN.
Rgg := 357.2kN

Unde Rgg reprezintă reacţiunea produsă pe reazemul de pe pilă.

1.1.2 Calculul greutăţii placii monolite si a antretoazelor
În momentul turnării plăcii monolite , grinzile nu conlucrează între ele şi ca urmare,
fiecare preia greutatea placii monolite aferenta ei.
Pentru grinda 1 , se determina greutatea placii monolite gpm1 si greutatea
antretoazei.
Aria placii monolite, corespunzătoare din punct de vedere al preluarii greutaţii
acesteia de grinda 1:
2
Abm1 := 0.885m
Greutatea placii monolite 1:
 Abm1 L γ b.a. kN
gpm1 := = 22.13
L m

Rpm := 442.6kN
2
Abm2 := 0.77m
Greutatea placii monolite 2:
Abm2 L γ b.a. kN
gpm2 := = 19.25
L m
 kN
Determinarea greutăţii antretoazei si a reacţiunilor γ bet := 25
3
m

Conform FTOOL , valoarea reacţiunii, in axul pilei, din placa monolita si din
antretoaza are valoarea Rpm_A:

Rpm +
Reacţiunea totala in axul pilei
R1 := Rpm_A + Rgg =  kN

1.1.3 Greutatea caii

kN
γ cale := 24
3
m

a.4) Greutate cale + parapet

2
Acalek := 1.14m
 Acalek 2
Acale := = 0.29 m
4
kN
gcale := Acale 1.00 γcale = 6.84
m
kN
gparapet := 2.5
m
gparapet kN
gcp := gcale + = 8.09
2 m
 2.1 Calculul forţei tăietoare şi a momentelor din acţiuni permanente:

Vperm_k := Vgr_k + Vbm_k + Vcale_k

A se vedea tabelele anexate!
Vperm_d := 1.35 Vperm_k

Mperm_k := Mgr_k + Mbm_k + Mcale_k

Mperm_d := 1.35 Mperm_k
Unde V reprezintă forţa tăietoare ( pentru permanente,grindă, beton monolit si
cale) si M reprezintă momentul încovoietor ( pentru permanente,grindă, beton
monolit si cale).

2.2 Acţiuni variabile

1. Calcul longitudinal
Se încarcă grinda simplu rezemată în FTOOL cu LM1

Dimensiunile convoiului LM1 şi aşezarea lor pe suprastructură s-a făcut ţinand

cont de prescripţiile din SR EN 1991-2
2. Calcul transversal --> repartiția transversală a acțiunilor din trafic.
Pentru structura analizată (4 grinzi longitudinale solidarizate prin placă de
suprabetonare ).
b) Variabile:
b.1) O forta uniform distribuita de 1kN/m (se va folosi pentru UDL )
b.2) Doua forte concentrate de 100kN la 1.20m (pentru TS)
 Calculul transversal- repartitia transversala a actiunilor din trafic
Pentru structura analizata (4 grinzi longitudinale solidarizate prin placa
desuprabetonare)
Metoda Leonhardt( conform PD-165)
Aceasta metodă rezolvă repartiţia transversală la reţele cu mai mult de două grinzi
principale în secţiune transversală.
Metoda constă în determinarea forţelor de legătură din noduri între grinzile
longitudinale şi antretoaze făcând ipoteza ca aceste noduri să fie considerate
articulaţii simple.
Admiţând această ipoteză simplificatoare, s-a stabilit pentru fiecare tip de reţea, în
funcţie de numărul de grinzi principale, o serie de formule algebrice, în locul
sistemelor de ecuaţii elastice, cu ajutorul cărora se pot determina coeficienţii de
repartiţie transversală.
Domeniul de aplicaţie al metodei nu este limitat de dimensiunile exterioare sau
Domeniul de aplicaţie al metodei nu este limitat de dimensiunile exterioare sau
interioare ale reţelei sau de numărul de grinzi. Această metodă se poate aplica şi la
calcularea reţelelor rezemate pe patru laturi.
Dat fiind că prelucrarea formulelor lui Leonhardt este foarte laborioasă, s-au
întocmit tabele şi diagrame pentru calculul rapid al liniilor de influenţă ale repartitiei
transversale pentru reţele de grinzi simplu rezemate pe două laturi şi având 3 până la
10 grinzi principale în secţiune transversală, precum şi pentru reţele de grinzi
rezemate pe patru laturi având 1 până la 8 grinzi principale în secţiune transversală.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o reţea de grinzi pentru ca, coeficienţii

de repartiţie transversală calculaţi în tabele să fie riguros exacţi sunt (conf. fig. 5.24):
a) grinzile principale să fie egale între ele cu excepţia grinzilor marginale care pot
diferi de cele intermediare, raportul momentelor de inerţie notându-se cu:

j = Im / Ii

b) grinzile principale să fie simplu rezemate şi cu moment de inerţie constant;

c) distanta r dintre grinzile principale ale reţelei să fie constantă;

d) grinzile principale să fie paralele şi egale ca deschidere;

e) momentul de inerţie al antretoazei să fie constant.

Elementul caracteristic cu care se intră în tabele şi diagramă este un coeficient

numeric în funcţie de dimensiunile geometrice ale reţelei, denumit "coeficient de
rigiditate al
reţelei".
Acest coeficient se notează cu "z" şi are expresia:

Ia L 3
z :=   
I  2 r 
în care:
Ia = momentul de inerţie al antretoazei
I = momentul de inerţie al grinzii longitudinale
l = deschiderea grinzilor principale
r = distanţa între grinzile principale

În cazul reţelelor cu mai multe antretoaze, se introduce Ia = i ·Ia1, în care valorile

lui "i" sunt date în tabelul 5.1.
În cazul suprastructurilor alcătuite din grinzi joantive cu suprabetonare (care nu au
antretoaze) se poate asimila structura cu o reţea de grinzi cu 10 antretoaze ale căror
caracteristici rezultă în urma împărţirii plăcii în 10 zone aproximativ egale, fiecare
zonă
reprezentând o antretoază, calculul efectuându-se în continuare ca pentru o reţea cu
10 antretoaze.
i := 2
j := 1
3
4m ( 26cm) 4
Ia1 := = 585866.67 cm
12
4
Ia := 2Ia1 = 1171733.33 cm

2
Aria placii Aplaca := 0.771m lplaca := 2.90m

Aplaca
Inălțimea echivalentă pentru placă este hplacă := = 0.266 m
lplaca

Pentru determinarea momentul de inerţie al grinzii longitudinale se va ține seama de

clasele de beton din grinda si din placa, asfel se va calcula o arie echivalenta de
placa

EC35.40 := 34GPa

EC50.60 := 37GPa

EC35.40
= 0.919
EC50.60

Astfel se calculeaza lungimea echivalenta de placa

 lpl.echiv := 2.90m 0.919 = 2.67 m

4
I := 0.896m
L := 40m
r := 2.90m
Ia L 3
z :=    = 4.29
I  2 r 

Se considera z=10 si se extrag din PD 165 coeficientii repartitiei transversale:

cRT.TS.gr1 :=   ( 0.326 + 0.124)  1

150 100
 ( 0.737 + 0.458) +
 100 100 
cRT.TS.gr1 = 2.24

cRT.UDL.gr1 :=   1.793 +  ( 0.676 + 0.033)  1 = 17.91

9 2.5
1 1 