3.puskas Attila - Proiectarea Elementelor Liniare

PROIECTAREA ELEMENTELOR LINIARE DIN
BETON PRECOMPRIMAT
Vol. 1 – Pană trapezoidală de acoperiș
Attila Puskás, Gábor Álmos Sándor, Balázs Karkiss
U.T. PRESS
Cluj-Napoca, 2015
ISBN 978-606-737-075-1
Editura U.T.PRESS
Str.Observatorului nr. 34
C.P.42, O.P. 2, 400775 Cluj-Napoca
Tel.:0264-401.999 / Fax: 0264 - 430.408
e-mail: utpress@biblio.utcluj.ro
www.utcluj.ro/editura
Director: Ing. Călin D. Câmpean
Recenzia: Prof.dr.ing. Traian Oneţ

Ş.l.dr.ing. Radu Olar
Copyright © 2015 Editura U.T.PRESS

Reproducerea integrală sau parţială a textului sau ilustraţiilor din această carte este
posibilă numai cu acordul prealabil scris al editurii U.T.PRESS.
Multiplicareaă executat la Editura U.T.PRESS.
ISBN 978-606-737-074-4
ISBN 978-606-737-075-1 vol. 1
Bun de tipar: 15.06.2015
Tiraj: 100 exemplare
Proiectarea elementelor liniare din beton precomprimat
CUPRINS
CUPRINS .................................................................................................................... 3
Cuvânt înainte ........................................................................................................... 6
1 Descrierea elementului calculat .......................................................................... 7
1.1 Date generale .................................................................................... 7
1.2 Încărcări ............................................................................................ 8
2 Predimensionare .............................................................................................. 10
2.1 Stabilirea numărului de toroane ....................................................... 10
2.2 Dispunerea toroanelor în secțiunea transversală .............................. 12
3 Acțiuni și grupări de încărcări ........................................................................... 14
3.1 Schema statică a panei ..................................................................... 14
3.1.1 Grupări de acțiuni în starea limită ultimă (SLU) ...................................................... 14
3.1.2 Grupări de acțiuni în starea limită de serviciu (SLS) ................................................ 14
3.1.3 Combinația frecventă: ............................................................................................ 15
3.2 Calculul momentelor încovoietoare în diferite etape ......................... 15
3.3 Calculul forței tăietoare maxime....................................................... 15
4 Materiale......................................................................................................... 16
4.1 Betonul (C40/50).............................................................................. 16
4.2 Armături active – toroane Y1860S7................................................... 18
4.3 Armăturile pasive (BST 500S) ............................................................ 19
5 Contracția, curgerea lentă și relaxarea ............................................................. 19
5.1 Valori de referință ............................................................................ 20
5.2 Contracția ........................................................................................ 20
5.2.1 Contracția de uscare ............................................................................................... 20
5.2.2 Evoluția contracției de uscare ................................................................................. 21
5.2.3 Contracția de uscare în timpul depozitării și montajului ........................................ 21
5.2.4 Contracția de uscare după încărcare ...................................................................... 22
5.2.5 Contracția endogenă............................................................................................... 22
5.2.6 Contracția totală ..................................................................................................... 23
5.3 Curgerea lentă ................................................................................. 23
5.4 Relaxarea......................................................................................... 25
6 Caracteristici secționale.................................................................................... 26
6.1 Valori de bază .................................................................................. 26
6.2 Determinarea caracteristicilor secționale .......................................... 27
6.3 Caracteristicile secțiunii compozite în timpul transferului .................. 29
6.4 Caracteristicile secțiunii compozite calculate cu valorile finale ale
rezistențelor, neglijând curgerea lentă .......................................................... 30
7 Pretensionarea ................................................................................................ 32
Puskás, Sándor, Karkiss 3

Pană trapezoidală de acoperiș
7.1 Starea de tensiuni la transfer ............................................................ 32

7.2 Pierderi înaintea transferului ............................................................ 33
7.2.1 Contracția................................................................................................................ 33
7.2.2 Contracția de uscare ............................................................................................ 34
7.2.4 Relaxarea ................................................................................................................ 34
7.2.5 Pierderi de tensiune totale înaintea transferului .................................................... 36
7.3 Transferul forței de precomprimare .................................................. 36
7.3.1 Caracteristicile secțiunii ideale la transfer .............................................................. 37
7.3.2 Tensiuni datorate forței de pretensionare ............................................................. 37
7.3.3 Deformațiile betonului............................................................................................ 38
7.3.4 Pierderi datorate scurtării elastice a betonului ...................................................... 39
7.3.5 Calculul săgeții din pretensionare ........................................................................... 40
7.4 Tensiuni datorate greutății proprii a grinzii ....................................... 41
7.4.1 Tensiuni datorate efectului greutății proprii .......................................................... 41
7.4.3 Schimbarea stărilor de tensiune din toroane datorate influenței greutății proprii 43
7.4.4 Calculul săgeții din greutatea proprie ..................................................................... 43
7.5 Pierderea totală de tensiune imediat după transfer .......................... 44
7.5.1 Tensiuni în beton .................................................................................................... 44
7.5.3 Tensiunile din toroane ............................................................................................ 45
8 Pierderi de tensiune de la transfer la momentul încărcării ................................. 46
8.1 Contracția ........................................................................................ 46
8.1.1 Contracția de uscare ............................................................................................... 46
8.2 Curgerea lentă ................................................................................. 47
8.3 Relaxarea......................................................................................... 49
8.4 Pierderile totale pe durata intervalului t1 la t2 ................................... 49
8.5 Tensiuni în element la timpul t2 în momentul dinaintea încărcării...... 52
8.6 Tensiunile la timpul t2, chiar înaintea incărcării ................................. 53
8.6.1 Forța de precomprimare ......................................................................................... 54
8.6.2 Tensiuni datorate precomprimării .......................................................................... 55
8.6.3 Tensiuni datorate greutății proprii ......................................................................... 57
8.6.4 Tensiuni totale la momentul t2 - înaintea aplicării forțelor exterioare ................... 59
9 Tensiuni din încărcări ....................................................................................... 61
9.1 Combinația Caracteristică................................................................. 61
9.2 Combinația Rară – QP ...................................................................... 63
9.3 Tensiuni de lungă durată, imediat după aplicarea încărcării .............. 65
10 Pierderi de tensiune de la t2 la t3 ....................................................................... 68

10.1 Contracția ........................................................................................ 68

10.2 Curgerea lentă ................................................................................. 69
10.2.1 Prima încărcăre ....................................................................................................... 69
10.2.2 A doua încărcare ..................................................................................................... 70
10.2.3 A treia încărcăre ...................................................................................................... 72
10.2.4 A patra încărcăre ..................................................................................................... 73
10.3 Relaxarea......................................................................................... 74
10.4 Pierderile totale pe durata intervalului t2 la t3 ................................... 75
11 Tensiuni în element la timpul t4........................................................................ 79
11.1 Săgeata ............................................................................................ 80
11.2 Tensiuni în element la timpul t4 ........................................................ 81
11.3 Tensiuni maxime de scurtă durată t4 ................................................. 82
12 Analiza secțiunii fisurate .................................................................................. 84
12.1 Imediat după aplicarea forțelor totale la t2 ....................................... 84
12.2 Analiza secțiunii fisurate cu momentul de fisurare ............................ 89
12.2.1 Calculul deschiderii fisurilor .................................................................................... 89
12.3 În faza finală la t3 ............................................................................. 92
12.4 Analiza secțiunii fisurate cu momentul de fisurare la t3 ..................... 97
12.5 Calculul deschiderii fisurilor în faza finală la t3................................... 98
12.6 În faza finală la t3 sub acțiunea încărcărilor qp ................................... 99
12.7 Calculul deschiderii fisurilor în faza finală la t 3 sub acțiunea încărcărilor
qp 104
13 Rezistența la încovoiere.................................................................................. 106
13.1 Calculul înălțimii zonei comprimate prin metoda Moersch .............. 106
14 Armarea si verificarea secțiunii la forța tăietoare ........................................... 110
15 Ancorarea armăturilor preîntinse ................................................................... 114
16 Verificarea grinzii în dreptul zonei de transmitere ........................................... 118
16.1 Tensiunile totale în faza inițială ...................................................... 118
16.2 Armarea în dreptul lungimii de transmitere .................................... 119
16.3 Calculul etrierilor suplimentari pe lungimea de transmitere ............ 119
Bibliografie ............................................................................................................ 122
Lista tabelelor și figurilor ........................................................................................ 124
Notațiile principale ................................................................................................ 126
ANEXA 1 – Caracteristicile betoanelor uzuale .......................................................... 132
ANEXA 2 – Caracteristicile armăturilor active utilizate în mod curent la elemente din
beton precomprimat .............................................................................................. 134
ANEXA 3 – Caracteristicile armăturilor pasive utilizate în mod curent la elemente din
beton precomprimat [7] ......................................................................................... 136
ANEXA 4 – Exemplu de armare pentru pană trapezoidală........................................ 137

Cuvânt înainte
Efectele introducerii standardelor europene armonizate încă se resimt printre proiectanții

structurilor prefabricate din beton armat. Chiar dacă principiile precomprimării sunt cât
se poate de evidente, în lipsa unor reglementări specifice aplicarea tuturor prevederilor
poate ridica unele obstacole în procesul de proiectare a elementelor din beton
precomprimat.
Prin exemplul detaliat în această carte autorii și-au propus urmărirea de îndeaproape a
tuturor secvențelor de dimensionare și verificare ale unui element liniar din beton
precomprimat. Exemplul reprezintă o unealtă practică în vederea asimilării metodei de
calcul ale elemente liniare. Datorită detaliilor multe prezentate calculul poate părea
anevoios, însă toate aceste calcule pot fi eficientizate și reduse prin experiență. Calculele
din exemplu sunt astfel structurate încât succesiunea prezentării informațiilor să
favorizeze elaborarea de calcule automatizate pentru elemente similare.
Elementul prezentat este orientat spre viitor prin modul de utilizarea a doar armăturilor
active longitudinale în element, fără să fie necesare armături pasive longitudinale în
element.

1 Descrierea elementului calculat
1.1 Date generale
Elementul liniar precomprimat propus spre studiere este o pană de acoperiș, având
secțiunea trapezoidală. Aceste elemente se realizează industrializat în tipare metalice cu
baza fixă (Figura 1.1), astfel în etapa de predimensionare a acestor pane doar înălțimea
totală a panei rămâne de stabilit (celelalte elmente geometrice fiind date de tipar),
precum și numărul, dispunerea și efortul de control al toroanelor.
SECTIUNEA TRANSVERSALA - COFRARE
PANA
22
60
°
87
87
16
Figura 1.1 Secțiunea transversală a tiparului pentru pane

În calculul și dimensionarea elementelor din beton precomprimat se utilizează metoda
încercare-eroare, deoarece succesiunea etapelor se prezintă astfel:
- Propunerea secțiunii transversale;
- Propunerea dispunerii armăturilor active în secțiune și stabilirea tensiunii inițială
de pretensionare;
- Efectuarea verificărilor pentru secțiunea și dispunerea propuse. Dacă toate
verificările efectuate în starea limită de serviciu (SLS) și starea limită ultimă (SLU)
sunt îndeplinite, se poate conclude că elementul propus este corespunzător. În
caz contrar se reiau etapela pentru secțiune sau dispunere diferită.
Verificarea elementului se va efectua după standardul SR EN 1992-1-1:2004 [1] și anexa
națională a acestuia [2]. În cele ce urmează se va utiliza notația EC2 pentru aceste
referințe.
Deschiderea elementului este de L1=11.0 m, iar clasa de expunere XC1 (EC2 tabel 4.1
pagina 44).

1.2 Încărcări
Încărcările considerate în dimensionarea panei vor fi cele gravitaționale: încărcări

permanente și încărcări variabile, definite conform standarului Eurocod 1 [3]. Încărcările
permanente sunt cele date de greutatea proprie a construcţiilor [3] (în cazul nostru
încărcarea dată de greutatea proprie a panei și greutatea acoperișului aferent panei), iar
încărcările variabile sunt cele date de zăpada aferentă panei (evaluată pe baza codului CR
1-1-3/2012 [4]) și de încărcarea tehnologică de exploatare (impusă prin tema proiectului
sau evaluată [3]).
Încărcarea permanentă dată de acoperiș din tema proiectului este:
kN
q  2.75
perm m
Pentru evaluarea greutății proprii a elementului este nevoie de stabilirea secțiunii
transversale. În această etapă se propune secțiunea din Figura 1.2.
Dimensiunile secțiunii transversale sunt caracterizate prin următoarele dimensiuni:
h  600 mm
b  160 mm
1
b  220 mm
2
22
60
16
Figura 1.2 Secțiunea transversală a panei

Încărcarea dată de greutatea proprie (pentru dimensiunile stabilite anterior):
b b  kN
q  h   1 2   25  2.85
gp  2  m
 
kN
Încărcarea variabilă dată de zăpada aferentă panei este: q  8.25
zap m
kN
Încărcarea variabilă de exploatare (tehnologică): q  2.75
tehno m

2 Predimensionare
Predimensionarea elementului presupune stabilirea secțiunii transversale și a numărului

de toroane dispuse în secțiune. Pentru evaluarea încărcării permanente date de greutatea
proprie a elementului secțiunea transversală s-a propus la 1.2 Încărcări (Figura 1.2).
2.1 Stabilirea numărului de toroane
Valoarea momentului încovoietor în SLU pentru încărcările date:
M  358 kNm
SLU
Pentru armături active se vor utiliza toroane de tip Y1860, iar diametrul toroanelor de
12.9 mm (Tabel A-3).
12.9  S Raportul
(A)  100mm 2 rezistenta - deformatie
curbelor
n
pentru otelurile folosite

Y1860
f pk=1860 MPa
fp0.1k=1602 MPa
f yk=500 MPa Bst 500 S
0 
Figura 2.1 Raportul curbelor efort-deformație pentru oțelurile utilizate
Pentru toroane Y1860 avem rezistența caracteristică la limita de elasticitate fp0.1k=1602
MPa, iar pentru oțel Bst 500S avem rezistența caracteristică fyk=500 MPa.
Raportul dintre rezistențele caracteristice ale armăturilor active și pasive (β) este:
1602
  3.204
500

Pentru stabilirea numărului de toroane se efectuează un calcul simplificat, echivalând

secțiunea precomprimată cu o secțiune de beton armată cu armături obișnuite.
Presupunând poziția centrului de greutate al toroanelor la cca. 6 cm de partea inferioară
a elementului din echilibrul secțiunii rezultă (Figura 2.2):
M
F
z
22
X/2
zona
comprimata
d
60 Z
~6 cm
16
Figura 2.2 Echilibrul secțiunii de beton

Valoarea aproximativă a forței de compresiune este F  b  x  f  220mm  x  f ,iar
cd cd
x x
brațul de pârghie z  d   540mm  .
2 2
Din rezolvarea ecuației de ordinul doi se poate obține valoarea corespunzătoare a forței
de întindere, de unde se poate determina aria necesară de armătură activă.
O altă posibilitate pentru determinarea ariei de armătură activă necesară este dacă brațul
de pârghie este calculat simplificat cu formula z=0.85·d. În această situație forța de
întindere sau compresiune se poate scrie:
M
F SLU  358kNm  780 kN
0.85  d 0.85  0.54m
Această întindere poate fi preluată de o cantitate de armătură:
780  103 N
A   1793 mm2 ,
s
435N mm2

As 1793mm2
Care corespunde unei cantități de armătură activă: A    560 mm2
p  3.204
560mm2
Numărul necesar de toroane Ø12.9 (A1p=100 mm2): n  5.6 buc
100mm2
Se aleg 6 toroane pentru preluarea întinderi calculate.
2.2 Dispunerea toroanelor în secțiunea transversală
În secțiune se vor utiliza doar armături longitudinale active, dispuse la partea inferioară și
superioară a panei, însă preîntinse la valori diferite ale forței de întindere. Cele 6 toroane
stabilite la capitolul anterior vor fi dispuse pe două rânduri, cu distanța dintre toroane de
40 mm.
Poziția toroanelor inferioare:
răndul 1 3  12.9 n 3 c  40 mm de la partea inferioară
p1 1
răndul 2 3  12.9 n 3 c  80 mm de la partea inferioară
p2 2
22
7 8 7
2 TBP 9.5
4
Y1860
48
60
6 TBP 12.9
44
Y1860
4444
16
Figura 2.3 Dispunerea toroanelor în secțiune

La partea superioară a panei se vor utiliza două toroane Ø9.5mm:
răndul 3 2  9.5 n  2 d  9.5 mm c  560 mm
p3 p2 3
de la partea inferioară, d  c
2 3

Diametrul echivalent pentru cele două toroane:

  d  12.9 mm
n1 p1
  d  9.5 mm
ps p2
  d  0.013 m
pi p1
Deoarece nu se utilizează armătură pasivă, aria armăturii pasive este A  0 mm2.

s

3 Acțiuni și grupări de încărcări
3.1 Schema statică a panei
Zapada
8.25 kN/m
Înc. tehnologice
2.75 kN/m
Înc permanente
2.75 kN/m
Greutate proprie
2.85 kN/m
Figura 3.1 Schema statică a panei

Schema statică a panei este de grindă simplu rezemată, acționată de încărcările
specificate la 1.2 Încărcări și în Figura 3.1.
3.1.1 Grupări de acțiuni în starea limită ultimă (SLU)
 1.35   q  q   1.5  q
kN
q q  23.648
SLU  perm tehno gp  zap m
3.1.2 Grupări de acțiuni în starea limită de serviciu (SLS)

Combinația caracteristică:
 1  q  q   1 q
kN
q q  16.6
SLS.C  perm tehno gp  zap m

3.1.3 Combinația frecventă:
 1  q  q   0.7  q
kN
q q  14.125
SLS.F  perm tehno gp  zap m
Combinația rară:
 1  q  q   0.4  q
kN
q q  11.65
SLS.R  perm tehno gp  zap m
3.2 Calculul momentelor încovoietoare în diferite etape
q L 2
M  SLU 1  357.668 kNm
SLU 8
q L 2
M  SLS.C 1  251.075 kNm
SLS.C 8
q L 2
M  SLS.F 1  213.641 kNm
SLS.F 8
q L 2
M  SLS.R 1  176.206 kNm
SLS.R 8
3.3 Calculul forței tăietoare maxime
qSLU  L1
VEdmax   130.061 kN
2

4 Materiale
4.1 Betonul (C40/50)
Betonul utilizat la realizarea elementului are clasa C40/50. Caracteristicile acestei clase de
beton:
Rezistența cilindrică: f  40 MPa
ck
Rezistența cubică: f  50 MPa

ck.cu
Rezistența medie la compresiune: f  f  8  48 MPa

cm ck
Modulul de elasticitate secant: E  35 GPa (EC2 Tabel 3.1 pg. 26)
cm
Modulul de elasticitate tangent: E  1.05  E  36.75 GPa

c cm
(EC2 cap. 3.1.4. (2), pg 27)

Rezistența la întindere: f  2.5 MPa
ctm
Rezistența caracteristică la întindere: f  0.7  f  1.75 MPa

ctk ctm
Deformația ultimă a betonului:   0.0035

cu3
Factorul parțial de siguranță pentru beton:   1.5

c
Coeficientul de comportare la compresiune sub acțiunea încărcărilor de lungă durată:

 1
cc
Coeficientul de comportare la întindere sub acțiunea încărcărilor de lungă durată:
 1 (EC2 3.1.6.(1)(2)P. pg. 31)
ct
Valoarea de calcul a rezistenței la compresiune: (EC2 3.15. pg. 31)
 f
f  cc ck  26.667 MPa
cd 
c
Valoarea de calcul a rezisțentei la întindere: (EC2 3.15. pg. 31)

 f
f  ct ctk  1.167 MPa
ctd 
c

Rezistența medie la încovoiere: ( EC2 3.1.8 (3.23). pg. 33)
 h 
f  max  1.6  ,1  f  2.5 MPa
ctm.fl  1000  ctm
Vârsta betonului la transfer: t  3 zile

1
Vârsta betonului la încărcare t  28 zile

2
Tipul cimentului utilizat: Clasa R (EC2 3.1.2(6). pg. 24)

Parametrul efectului tipului de ciment asupra ratei de evoluție a rezistenței
s  0.2 pentru ciment de clasa R (EC2 3.1.2 (6). pg. 24)
1
Evoluția rezistenței în funcție de vârsta betonului:
  1 
   28  2  
s1  1    
   t  
   
 (t)  e 
cc (EC2 3.1.2 (6).(3.2) pg. 24)
Rezistența la compresiune la transfer: f   (t )  f  31.823 MPa
ck.tran cc 1 cm
Rezistența medie la compresiune la transfer: f f  8  39.823 MPa

cm.tran ck.tran
Temperatura în timpul depozitării și a montajului: T1=20 ºC

Temperatura după montaj pănă la faza finală: T2=20 ºC
Umiditatea relativă în timpul depozitării și a montajului:
RH1=80% (EC2 fig. 3.1. pg. 28)
Umiditatea relativă dupa montaj până la faza finală:
RH2=50% (EC2 fig. 3.1. pg. 28)
Tipul de ciment utilizat: CEM 42.5 R Clasa R (EC2 3.1.2 pg. 24)
6 1
Coeficientul de dilatare termică:   10  10 (EC2 3.1.3 (5))
c K

4.2 Armături active – toroane Y1860S7
Rezistența caracteristică la întindere: f  1860 MPa

pk
Rezistența definită prin valoarea limitei de elasticitate convențională la alungirea

reziduală de 0.1% (valoarea reală pentru tipul de toron):
f  1602 MPa
p.0.1k
Modulul de elasticitate: E  195 GPa

p
Toronul utilizat este cu relaxare redusă, Clasa 2. (EC2 3.3.2 (4)P)

Relaxare la 1000 ore sub un efort inițial egal cu 0.7·fpk
  2.5% (EC2 3.3.2 (6))
1000
Deformația ultimă:   0.0222 (EC2 fig 3.10 Nota)

uk
Deformația maximă:   0.9    0.02 (EC2 fig 3.10 Nota)

ud uk
Factorul parțial de siguranță de material:   1.15

sp
Valoarea de calcul a rezistenței definite prin valoarea limitei de elasticitate convențională

la 0.1%.
f
p.0.1 k
f   1.393  103 MPa
pd 
sp
Valoarea de dimensionare a rezistenței ultime:

f
pk
f   1.617  103 MPa
pud 
sp
Valoarea de dimensionare a deformației definită prin valoarea limitei de elasticitate

conventională de 0.1%:
f
 7.144  103
pd
 
01d E
p
Tensiunea inițială de pretensionare se stabilește diferențiat pentru toroanele inferioare și

superioare:

  1000 MPa
po.inf
  500 MPa
po.sup
Tensiunea de pretensionare maximă admisibilă:
  min  0.75  f , 0.85  f 

po.max  pk p0.1 k 
  1.362  103 MPa

po.max
 
po.max po.inf
Factorii de siguranță pentru pretensionare:

p.fav  1 (EC2 2.4.2.2 (1))
p.unfav  1.2 (EC2 2.4.2.2 (3))
Coeficienții de limitare superioară și inferioară a efectului precomprimării:

r  1.05 r  0.95 (EC2 5.10.9 Nota)
sup inf
Diametrul toroanelor: d  12.9 mm d  9.5 mm

1p.i 1p.s
Ariile toroanelor: A  100 mm2 A  55 mm2

1p.i 1p.s
4.3 Armăturile pasive (BST 500S)
Armături pasive se utiliează doar pentru etrieri și armarea suplimentară a zonei de

reazăm și de transmitere/ancoraj. Acestea vor avea calitatea BST 500S.
Rezistența caracteristică la întindere: f  500 MPa
ywk
Factorul de siguranță pentru armături:   1.15

S
Valoarea de proiectare a rezistenței la întindere:

f
ywk
f   434.783 MPa
ywd 
s
5 Contracția, curgerea lentă și relaxarea
Caracteristicile fizico-mecanice ale betonului sunt influențate de contracția și curgerea

lentă. În cazul armăturilor relaxarea produce pierderi de tensiuni în armătură și, în

consecință, în secțiunea de beton.

Deoarece elementul precomprimat se încarcă în momentul transferului (stabilit în
exemplul de calcul la t1=72 ore), comportarea elementului nu este influențată de
contracția timpurie ci doar de contracția de durată. Datorită efortului inițial din secțiunea
de beton, produs de transferul forței de precomprimare, efectele fenomenelor
dependente de timp nu pot fi neglijate. Așadar pentru fiecare etapă calculată efectele
contracției, curgerii lente și relaxării armăturilor vor fi luate în considerare.
5.1 Valori de referință
Aria secțiunii de beton: A 

b1  b2   h  1.14  103 cm2
c 2
 
2
 b b 
Perimetrul secțiunii de beton: u  b b  2  2 1   h2
1 2  2 
 
u  158.15 cm
Raza medie a secțiunii transversale:
2 A
h  c  144.167 mm (EC2 B.6)
0 u
5.2 Contracția
Contracția totală se compune din contracția de uscare și contracția endogenă. Sa

calculează valoarea acestora pentru fiecare etapă în parte.
5.2.1 Contracția de uscare

Rezistența medie la compresiune:
f  48 MPa
cm
f  10 MPa
cmo (EC2 B.6)
Clasa de ciment utilizată este clasa R.
Coeficient 1 în funcție de clasa de ciment:
 6 (EC2 B.12)
ds1

Coeficient 2 în funcție de clasa de ciment:

  0.11
ds2 (EC2 B.12)
Coeficient de umiditate relativă:
RH0=100%
 3
  RH  
 (RH)  1.55 1    
RH
   RH 
0 
  (EC2 B.12)
Deformația de contracție de uscare de referință:
  f 
    cm  
  ds2 f 

cd0  
(RH)  0.85   220  110  
ds1 
 e cmo    106  (RH)
 RH
 
 
 
(EC2 (B.11))
5.2.2 Evoluția contracției de uscare
Coeficient de evoluție:  (t,t ) 

 t  ts 
ds s
 t  ts   0.04  h 3
0
(EC2 (3.10))
t – vârsta betonului în momentul considerat, în zile
t s – vârsta betonului în zile la începutul contracției de uscare (sfârșitul tratamentului)

  
h  100  0.15 
k  1  0
h 100 
 
Valorile coeficientului  
pentru dimensiuni 100 mm < h  144.167 mm  200 mm

0
k  0.934 (EC2 Tab. 3.3 pg. 30)
h
5.2.3 Contracția de uscare în timpul depozitării și montajului

Umiditate relativă considerată în această etapă: RH  80%
1

Coeficientul de umiditate relativă:

 (RH )  0.756
RH 1
Deformația de contracție de referintă:
  (RH )  3.337  104

cd0.1 cd0 1
Valoarea finală a contracției de uscare:
k   3.116  104 (EC2 3.1.4.(6) pg. 29)

h cd0.1
5.2.4 Contracția de uscare după încărcare

Umiditate relativă după încărcarea elementului: RH  50%
2
Coeficientul de umiditate relativă:

 (RH )  1.356
RH 2
Deformația de contracție de referință:
  (RH )  5.983  104

cd0.2 cd0 2
Valoarea finală a contracției de uscare:
k   5.587  104
h cd0.2 (EC2 3.1.4.(6) pg. 29)
5.2.5 Contracția endogenă

Rezistența cilindrică caracteristică a clasei de beton utilizate:
f  40 MPa
ck
Valoarea finală a contracției endogene:

ca0 
ck 
 2.5  f  10  106  7.5  105
(EC2 (3.12))
Evoluția contracției endogene:
 (t)  1 e0.2  t
as (EC2 (3.13))
Deformația datorată contracției endogene:

 (t)   (t)  
ca as ca0
5.2.6 Contracția totală

Deformația totală de contracție:
  (RH,t,t )   (RH,t,t )   (t)
cs s cd s ca (EC2 (3.8))
5.3 Curgerea lentă
Rezistența medie la compresiune pentru clasa C40/50:

f  48 MPa
cm
Coeficienți ce țin seama de influența rezistenței betonului:

0.7
 35 
    0.802
1 f 
 cm  (EC2 (B.8c))
0.2
 35 
    0.939
2 f 
 cm 
0.5
 35 
    0.854
3 f 
 cm 
Factorul de influentă a rezistenței asupra coeficientului de fluaj/curgere lentă:

  RH  
  1  100  
 (RH)  1      (EC2 (B.3b))
RH  0.1 3 h 1 2
 0 
 
Factorul de influență a rezistenței asupra coeficientului de fluaj/curgere lentă

16.8
   2.425 (EC2 (B.4))
fcm f
cm
Factorul de influență a vârstei la încărcare asupra coeficientului de fluaj/curgere lentă:

1
(t ) 
 0
0 0.2
0.1  t
(EC2 (B.5))
Coeficientul convențional de curgere lentă:
 (RH,t )   (RH)  (t )
0 0 RH fcm 0 (EC2 (B.2))
Coeficient ce depinde de umiditatea relativă si raza medie a elementului
  18  
 (RH)  min 1.5  1  0.012  RH   h  250   , 1500    zile
RH    0 3 3
(EC2 (B.8b))
Influența tipului de ciment - Clasa R:
  1 pentru tipul R de ciment (EC2 (B.9))
Dezvoltarea fluajului/curgerii lente în funcție de timpul de încărcare
0.3
 tt 
 (t,t ,t ,t ,RH)   0  (EC2 (B.7))
c 0 T 0a  ( (RH)  t  t ) 
 H T 0a 
Figura 5.1 Metoda de determinare a coeficientului de luaj/curgere lentă φ(∞,t 0)

pentru beton în condiţii normale de mediu, pentru condiții de mediu
înconjurător - interior – RH = 50% (Figura 3.1 din EC2 [3])

Figura 5.2 Modul de determinare al valorilor coeficientului de fluaj/curgere lentă

pe baza figurii 5.1 (Figura 3.1 din EC2 [3])
5.4 Relaxarea
Clasa de relaxare a toroanelor utilizate: Clasa 2

Coeficient de clasă în funcția relaxare:
coef  0.66 pentru clasa 2 (EC2 (3.28, 3.29, 3.30)

r
Coeficient pătratic în funcție de clasa de relaxare:
coef  9.1 (EC2 (3.28, 3.29, 3.30))

pat.r
Funcția de relaxare :
coef 
pat.r
 ( , ,t ,t )  coef   e 
pr pi 1 2 r 1000
 t 0.75  (1   ) 0.75  (1   ) 
 2  
 t
 1 
     103
 1000   1000   pi
    
(EC2 (3.28, 3.29, 3.30))

6 Caracteristici secționale
6.1 Valori de bază
Înălțimea secțiunii de beton: h=600 mm

Lățimea secțiunii la partea inferioară: b1=160 mm
Lățimea secțiunii la partea inferioară: b2=220 mm
Toroane la partea inferioară a panei:
n 3 c  40 mm A  100 mm2
p1 1 1p.i
n 3 c  80 mm
p2 2
Toroane la partea superioară a panei:
n 2 c  560 mm A  55 mm2
p3 3 1p.s
Aria precomprimată inferioară totală:
 n  n   A  600 mm2
p.inf  p1 p2  1p.i
A
22
7 8 7
2 TBP 9.5
4
Y1860
48
60
6 TBP 12.9
44
Y1860
4444
16
Figura 6.1 Secțiunea transversală a panei

Aria precomprimată superioară totală:
A  (n )  A  110 mm2
p.sup p3 1p.s

Module de elasticitate:
E  35 GPa - beton clasa C50/60

cm
E  195 GPa - toroane Y1860S7
p
E
p
Raportul modulelor de elasticitate:    5.571
e E
cm
6.2 Determinarea caracteristicilor secț ionale
Aria secțiunii transversale de beton: A  1.14  103 cm2

c
Determinarea centrului de greutate al secțiunii trapezoidale față de fibra inferioară:
 h  2  b  b 
y  h    1 2    315.789 mm
c  3  b  b 
  1 2 
Determinarea centrului de greutate al ariei precomprimate inferioare:

c c
y  1 2  60 mm
p.inf 2
Determinarea centrului de greutate a ariei precomprimate superioare:

y  c  560 mm
p.sup 3
Momentul de inerție al unui toron, echivalând cu o secțiune circulară plină de același

diametru:
4

5 
I ( )  2
1p 4
Momentul de inerție a ariei de beton:
I ( ) 

h3  b2  4  b  b  b2
1 1 2 2   3.392  105 cm4
c

36  b  b
1 2 

Determinarea ariei secțiunii compozite (ideale):
 
A   A   1
i e c e     Ap.inf  Ap.sup 
 
A   1.172  103 cm2
i e
Determinarea centrului de greutate a secțiunii compozite:

A  y   1   Ap.inf  yp.inf  Ap.sup  yp.sup 
y
ci  e   c c e
A  
i e
y
ci e   310.853 mm
Momentul de inerție ideal al unui toron in funcție de centrul de greutate al secțiunii
compozite:
   
2
I ( ,d ,c ,A )  I (d )  A  | y  c |
1p.i e p1 1 1p,i 1p p1 1p.i ci e 1
Momentul de inerție ideal al unui toron in funcție de centrul de greutate al secțiunii

compozite:
I ( )  n  I ( ,d ,c ,A )  n  I ( ,d ,c ,A ) 
p e p1 1p.i e p1 1 1p,i p2 1p.i e p1 2 1p.i
 n  I ( ,d ,c ,A )
p3 1p.i e p2 3 1p.s
Determinarea momentului de inerție a secțiunii compozite
  
2
I ( )  I  A  | y  y  |  (  1)  (I ( ))
i e c c c ci e e p e
I ( )  3.599  105 cm4

i e
Modulele de rezistență ale secțiunilor superioare respectiv inferioare

I ( )
W ( )  i e W ( )  1.245  104 cm3
i.sup e (h  y ( )) i.sup e
ci e
I ( )
W ( )  i e W ( )  1.158  104 cm3
i.inf e y ( ) i.inf e
ci e

22
60
16
Figura 6.2 Schematizarea secțiunii compozite/ideale
6.3 Caracteristicile secțiunii compozite î n timpul transferului
Transferul forței de precomprimare betonului se realizează la t1=3 zile.

Rezistența la compresiune la transfer la t1=3 zile:
f  31.823 MPa
ck.tran
Rezistența medie la compresiune la transfer:

f  39.823 MPa
cm.tran
Modulul de elasticitate secant:
0.3
f 
E  cm.tran  E  33.093 GPa
cm.tran  f  cm
 cn  (EC2 3.1.3.(3) (3.5))
Modulul de elasticitate tangent:
E  1.05  E  34.748 GPa
c.tran cm.tran (EC2 3.1.4.(2))
Raportul modulelor de elasticitate la transfer:
E
p
   5.892
e.tran E
cm.tran
Caracteristicile sectionale pot fi calculate prin utilizarea relațiilor parametrizate

prezentate la capitolul 6.2:

Aria secțiunii compozite:
A  A ( )  1.175  103 cm2

i.tran i e.tran
Centrul de greutate a secțiunii compozite

y  y ( )  310.516 mm
ci.tran ci e.tran
Momentul de inerție a secțiunii compozite:
I  I ( )  3.614  105 cm4

i.tran i e.tran
Modulele de Rezistență: W W ( )  1.248  104 cm3

i.sup.tran i.sup e.tran
W W ( )  1.164  104 cm3

i.inf .tran i.inf e.tran
6.4 Caracteristicile secțiunii compozite calculate cu valorile finale ale

rezistențelor, neglijând curgerea lentă
Rezistența la compresiune în exploatare, valoarea finală: f  40 MPa

ck
Rezistența medie la compresiune la transfer: f  48 MPa
cm
Modulul secant: E  35 GPa
cm
Raportul modulelor de elasticitate cu valorile finale ale rezistențelor:
E
p
   5.571
e.ec E
cm
Caracteristicile sectionale pot fi calculate prin utilizarea relațiilor parametrizate

prezentate la capitolul 6.2:
Aria secțiunii compozite: A  A ( )  1.172  103 cm2

i.ec i e.ec
Centrul de greutate al secțiunii compozite:

y  y ( )  310.853 mm
ci.ec ci e.ec
Momentul de inerție al secțiunii compozite:
I  I ( )  3.599  105 cm4

i.ec i e.ec

Modulele de rezistență:
W W ( )  1.245  104 cm3

i.sup.ec i.sup e.ec
W W ( )  1.158  104 cm3

i.inf .ec i.inf e.ec

7 Pretensionarea
Etapele de realizare ale elementelor din beton precomprimat sunt prezentate în Figura
7.1.
Armaturile
Psup preintinse Psup
Pinf Pinf
Lst
Inainte de
Element de beton
transfer
dupa turnare
L L L
Psup Psup
Pinf Pinf
Lst
Inainte de
Element de beton
transfer
precomprimat
L L L
Psup Psup Psup Psup

Pinf Pinf Pinf Pinf
Lst
Dupa transfer
Figura 7.1 Fazele de executie ale elementelor precomprimate cu armaturi

preintinse
7.1 Starea de tensiuni la transfer
Temperatura maximă la care este expus betonul înainte de transfer, in °C:
T  40 °C
0
Vârsta betonului la transfer corectată in funcție de temperatură (t1=3 zile):
 4000 
  13.65 
 273  T 
t  t e  0   7.164 zile (EC2 (B.10))
1t 1
Evoluția rezistenței în funcție de vârsta betonului:

 (t )  0.823
cc 1t

Coeficient pătratic de evoluție a rezistenței la întindere:
2
 (t) 
t 3 pentru t≤28 zile
Evoluția rezistenței de întindere în timp:

 (t)
f (t)   (t) t  f
ctmt cc ctm
f (t )  2.195 MPa
ctmt 1t
Rezistența medie la întindere în timpul transferului

f f (t )  2.195 MPa
ctmt.tran ctmt 1t
Rezistența caracteristică la întindere în timpul transferului:

f  0.7  f  1.536 MPa
ctk.tran ctm.tran
Valoarea de dimensionare a rezistenței la întindere în timpul transferului:

f
f  ctm.tran  1.463 MPa
ctd.tran 
c
7.2 Pierderi înaintea transferului
7.2.1 Contracția
Presupunem că tratamentul termic nu afectează contracția, astfel contracția de uscare
începe în momentul turnării.
Timpul turnării (t0) t0=0 zile
Timpul începerii contracției de uscare: ts=0 zile
Timpul de realizare al transferului: t1=3 zile
Umiditatea relativă a mediului ambiant: RH1=80%

Valoarea finală a contracției de uscare: k   3.116  104

h cd0.1
Coeficienții de evoluție:
- la începutul perioadei de timp  (t ,t )  0
ds 0 s
- la sfârșitul perioadei de timp  (t ,t )  0.042
ds 1 s
Contracția de uscare înaintea transferului:

  ( (t ,t )   (t ,t ))  k  
cd1 ds 1 s ds 0 s h cd0.1
  1.294  105
cd1
Valoarea finală a contracției endogene:   7.5  105

ca0
Coeficienți de evoluție:
- la începutul perioadei de timp:  (t )  0
as 0
- la sfârșitul perioadei de timp:  (t )  0.293
as 1
Contracția endogenă înaintea transferului
  ( (t )   (t ))    2.196  105
ca1 as 1 as 0 ca0
Contracția totală înaintea transferului:
    3.49  105
cs1 cd1 ca1
Pierderea de tensiune din contracție:   E   6.805 MPa

pcs1 p cs1
7.2.4 Relaxarea
Tensiunea inițială de pretensionare:   1 103 MPa

po.inf
  500 MPa
po.sup

po.inf
Procente de tensionare:    53.763 %
1.inf f
pk


po.sup
   26.882 %
1.sup f
pk
Timpul realizării transferului: t1=3 zile
initial ~10%
~20%
final
0 transfer 50 ani t
Figura 7.2 Pierderea de tensiune din
relaxarea armaturii in timp
Efectul tratamentului termic asupra relaxării este luată în considerare prin adăugarea
timpului echivalent teq. (EC2 10.3.2.2.(2), (10.2) pg. 161)
Temperatura maximă: Tmax=T0=40 °C
O singura perioadă de timp este considerată (de la t0 la t1) cu temperatura maximă de
Tmax:

T
1.14 max  20

t
eq

T  20
 T
max  1 
 20  t  41.23 zile
max
Perioada de timp echivalent pentru calculul relaxărilor:

t t t  44.23 zile
1eq 1 eq
Relaxările înaintea transferului:
     , 
1eq 
,0 zile,t
pr1.inf pr  po.inf 1.inf
  2.245 MPa
pr1.inf

     , 
1eq 
,0 zile,t
pr1.sup pr  po.sup 1.sup
  0.098 MPa
pr1.sup
Pierderi de tensiune datorate tratamentului termic
T  20 °C
Temperatura normală: 01
Pierderea de tensiune datorată tratamentului termic:
  0.5  E    T
p p c max 
T
01 
 19.5 MPa
7.2.5 Pierderi de tensiune totale înaintea transferului

Pierderi totale de tensiune:
        28.55 MPa
p1.inf pcs1 pr1.inf p
        26.403 MPa
p1.sup pcs1 pr1.sup p
Tensiunea din precomprimare în momentul chiar dinaintea transferului:

     971.45 MPa
p1.inf po.inf p1.inf
     473.597 MPa
p1.sup po.sup p1.sup
7.3 Transferul forței de precomprimare
Forța de pretensionare în toroane în momentul imediat premergător transferului:

P A  A   634.965 kN
1 p.inf p1.inf p.sup p1.sup
Determinarea punctului de aplicare a forței de precomprimare:

A  y A  y
p.inf p1.inf p.inf p.sup p1.sup p.sup
y 
p1 P
1
y  0.101 m
p1
Centrul de greutate al secțiunii compozite în momentul transferului:

y  0.311 m
ci.tran
Excentricitatea forței de pretensionare la transfer:

e  y y
p1 p1 ci.tran
e  209.494 mm
p1
Momentul încovoietor datorat excentricității forței de pretensionare:

M  P  e  133.021 kNm
p 1 p1
7.3.1 Caracteristicile secțiunii ideale la transfer

Modulul de elasticitate secant: E  33.093 GPa
cm.tran
Aria secțiunii compozite: A  1.175  103 cm2

i.tran
Centrul de greutate al secțiunii: y  310.516 mm

ci.tran
I  3.614  105 cm4

Momentul de inerție: i.tran
7.3.2 Tensiuni datorate forței de pretensionare

Efortul unitar normal în fibra superioară:
 
P M  y
1  p
ci.tran
h 
 5.25 MPa
b.sus.p A I
i.tran i.tran
Efortul unitar normal în dreptul centrului de greutate al toroanelor superioare:
M   y y 
P
1 p  ci.tran p.sup 
    3.778 MPa
b.sup.p A I
i.tran i.tran
Efortul unitar normal în dreptul centrului de greutate al secțiunii pure de beton:
 
P M  y
1  p

ci.tran
y
c 
 5.211 MPa
b.c0.p A I
i.tran i.tran
Efortul în dreptul centrului de greutate al secțiunii compozite:

P
  1  5.405 MPa
b.c.p A
i.tran
Efortul în dreptul centrului de greutate al toroanelor inferioare:

M   y y 
P
1 p  ci.tran p.inf 
    14.626 MPa
b.inf .p A I
i.tran i.tran
Efortul unitar normal în fibra inferioară:
 
P M  y
1  p

ci.tran 
 16.835 MPa
b.jos.p A I
i.tran i.tran
7.3.3 Deformațiile betonului

La fibra cea mai îndepărtată superioară:

 1.587  104
b.sus.p
 
b.sus.p E
cm.tran
În dreptul toroanelor superioare:


 1.142  104
b.sup.p
 
b.sup.p E
cm.tran
În dreptul toroanelor inferioare:


 4.42  104
b.inf .p
 
b.inf .p E
cm.tran
5.25 0.000158
+ +
- -
-0.000508
Figura 7.3 Starea de tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată din
transfer

La fibra cea mai îndepărtată inferioară:


 5.087  104
b.jos.p
 
b.jos.p E
cm.tran
7.3.4 Pierderi datorate scurtării elastice a betonului

În toroanele superioare:  
p.sup.tran.e b.sup.p
  E    22.262 MPa
p.sup.tran.e p p.sup.tran.e
     495.858 MPa
p.sup.tran.e p1.sup p.sup.tran.e
În toroanele inferioare:  
p.inf .tran.e b.inf .p
  E    86.186 MPa
p.inf .tran.e p p.inf .tran.e
     885.264 MPa
p.inf .tran.e p1.inf p.inf .tran.e
Forța de pretensionare:
P  A  A
e p.inf .tran.e p.inf p.sup.tran.e p.sup
P  585.703 kN
e
Momentul de pretensionare:
M y  A y  A
pe p.inf p.inf .tran.e p.inf p.sup p.sup.tran.e p.sup
P P
L
Lo
Figura 7.4 Pierderi de tensiune datorate scurtării elastica ale betonuluI

7.3.5 Calculul săgeții din pretensionare
Formula simplificată de calcul a săgeții este w    L2  1 , în care reprezintă un


coeficient de distribuție în funcție de tipul încărcării, L deschiderea de calcul a
elementului iar 1 se va echivala în calcule cu unghiul în calcule s-a notat cu 

Figura 7.5 Relația dintre raza de curbură și săgeata elementului

Având în vedere că aceste unghiul  pe desen) este infinit de mic se va putea face o
aproximație și se va egala tangenta unghiului cu unghiul în sine.
Raza de curbură a elementului:
 
 1.112  103
b.jos.p b.sus.p 1
 
p h m
Coeficienții de distribuție a curburii pentru calculul săgeților:   0.125

fp
Săgeata: w      L 2  16.823 mm
p fp p 1

P P
winitial
Figura 7.6 Săgeata din pretensionare (contrasăgeata)
7.4 Tensiuni datorate greutății proprii a grinzii
În momentul transferului efectul de arc se realizează datorită forței de precomprimare

care ridică grinda, iar în acest moment începe să acționeze greutate proprie care tinde să
apese grinda înapoi pe poziție.
kN
Greutatea proprie, care reduce contrasăgeata: q  2.85
gp m
q  L2
gp 1
Momentul maxim din greutate proprie: M   43.106 kNm
gp 8
Contrasageata din precomprimare
wg
Contrasageata reala
wp
w
Linia de referinta
Figura 7.7 Efectul greutății proprii asupra contrasăgeții elementului
7.4.1 Tensiuni datorate efectului greutății proprii

 
M  y
gp  ci.tran
h 
 3.453 MPa
b.sus.gp I
i.tran

M   y y 
gp  ci.tran p.sup 
   2.976 MPa
b.sup.gp I
i.tran
Efortul unitar normal în dreptul centrului de greutate al secțiunii pure de beton:
 
M  y
gp ci.tran
y
c 
 0.063MPa
b.c0.gp I
i.tran

  0 MPa
b.c0.gp
M   y y 
gp  ci.tran p.inf 
   2.988 MPa
b.inf .gp I
i.tran
 
M  y
gp  
ci.tran
 3.704 MPa
b.jos.gp I
i.tran

 1.043  104
b.sus.gp
La fibra cea mai îndepărtată superioară:  
b.sus.gp E
cm.tran

 8.992  105
b.sup.gp
În dreptul toroanelor superioare:  
b.sus.gp E
cm.tran

 9.03  105
b.inf .gp
În dreptul toroanelor inferioare:  
b.inf .gp E
cm.tran

 1.119  104
b.jos.gp
La fibra cea mai îndepărtată inferioară:  
b.jos.gp E
cm.tran

 
-3.45 -0.000104
- -
+ +
3.70 0.000111
Figura 7.8 Starea de tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată din
greutatea proprie
7.4.3 Schimbarea stărilor de tensiune din toroane datorate influenței

greutății proprii
Schimbarea efortului în toroanele superioare:
 
p.sup.gp b.sup.gp
  E    17.535 MPa
p.sup.gp p p.sup.gp
Schimbarea efortului în toroanele inferioare:

 
p.inf .gp b.inf .gp
  E    17.608 MPa
p.inf .gp p p.inf .gp
7.4.4 Calculul săgeții din greutatea proprie

Raza de curbură a elementului:
 
 3.604  104
b.jos.gp b.sus.gp 1
 
gp h m
5
Coeficienții de distribuție a curburii pentru calculul săgeților:  
fp 48
Săgeata din greutatea proprie: w    L 2  4.543 mm

gp fp gp 1

7.5 Pierderea totală de tensiune imediat după transfer
Rezistenta medie la întindere din încovoiere a betonului în momentul transferului:
 h  
f  max  1.6   f ,f   2.195 MPa
ctm.fl.tran  1000  ctm.tran ctm.tran  (EC2 3.1.8. (3.23))
7.5.1 Tensiuni în beton

    1.797 MPa
b.sus.1 b.sus.p b.sus.gp
 f  se verifică
b.sus.1 ctm.fl.tran
Verificarea de siguranță a tensiunii:

 r    2.06 MPa
b.sus.1.sup sup b.sus.p b.sus.gp
 f condiția este îndeplinită

b.sus.1.sup ctm.fl.tran

    0.802 MPa
b.sup.1 b.sup.p b.sup.gp

    5.405 MPa
b.c.1 b.c.p b.c.gp

    11.638 MPa
b.inf .1 b.inf .p b.inf .gp

    13.131 MPa
b.jos.1 b.jos.p b.jos.gp
| | 0.45  f condiția este îndeplinită

b.jos.1 ck.tran

 r    13.973 MPa
b.jos.1.sup sup b.jos.p b.jos.gp
| | 0.45  f condiția este îndeplinită

b.jos.1.sup ck.tran


La fibra superioară:   b.sus.1  5.431 105
b.sus.1 E
cm.tran

 2.424  105
b.sup.1
b.sup.1 E
cm.tran

În dreptul toroanelor inferioare:   b.inf .1  3.517  104
b.p1.inf .1 E
cm.tran

 3.968  104
b.jos.1
La fibra inferioară:  
b.jos.1 E
cm.tran
   
5.25 -3.45 1.80 0.0000543
+ + +
-
+ =
- + - -
Figura 7.9 Starea de tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată imediat
după transfer
7.5.3 Tensiunile din toroane

Eforturi unitare în toroanele superioare:
       478.323 MPa
p.sup.2 p1.sup p.sup.tran.e p.sup.gp
Eforturi unitare în toroanele inferioare:

       902.872 MPa
p.inf .2 p1.inf p.inf .tran.e p.inf .gp
Săgeata totală (compusă): w w w  12.28 mm

1 p gp
Verificarea de siguranță a săgeții: w r w w  13.121 mm

1.sup sup p gp

8 Pierderi de tensiune de la transfer la momentul încărcă rii
Se consideră elementul încărcat la 28 de zile. Se calculează pierderile de tensiuni în

această perioadă de depozitare și manipulare.
Timpul transferului: t1=3 zile
Timpul încărcării: t2=28 zile
Umiditatea relativă: RH1=80%
Temperatura medie: T1=20 ºC
8.1 Contracția

h cd0.1
Coeficienți de evoluție a contracției de uscare

La începutul perioadei de timp considerat:  (t ,t )  0.042
ds 1 s
La sfârșitul perioadei de timp considerat:  (t ,t )  0.288

ds 2 s
Valoarea contracției de uscare în momentul încărcării:

  ( (t ,t )   (t ,t ))  k  
cd2 ds 2 s ds 1 s h cd0.1
  7.678  105
cd2
Valoarea finală a contracției endogene:   7.5  105

ca0
Coeficienți de evoluție a contracției endogene:

La începutul perioadei de timp considerat:  (t )  0.293
as 1
La sfârșitul perioadei de timp considerat:  (t )  0.653

as 2
Valoarea contracției endogene în momentul încărcării:

  ( (t )   (t ))  k  
ca2 as 2 as 1 h cd0.1

  1.122  104
ca2
Valoarea contracției totale pe durata perioadei de timp considerat:
    1.89  104
cs2 cd2 ca2
Pierderea de tensiune datorită contracției:

  E   36.856 MPa
pcs2 p cs2
8.2 Curgerea lentă
Caracteristicile timpului de începutul perioadei de timp considerate:

t0=0 zile T0=20 °C
Caracteristicile timpului de sfărșitul perioadei de timp considerate:
t1=3 zile T1=20 °C
Vârsta betonului la transfer: t  t  3 zile
01 1
Vârsta corectată în funcție de temperatura la transfer: t  7.164 zile

1t
Vârsta modificată a betonului datorită întăririi tipului de ciment la începutul perioadei

considerate (α=1):
  
   
 9 
t  max  t    1 , 0.5   12.272 zile
01L  1t  2  t 1.2 

  1t  
Vârsta corectată în funcție de temperatura betonului la sfărșitul perioadei de timp

considerate:
 4000   4000 
  13.65    13.65 
 273  T   273  T 
t e 
2t
0  t t e 
1 0  1
 
  t  t  32.117 zile
2 1
Factorul efectului vârstei asupra curgerii lente:  t  01L   0.571

Coeficientul umidității relative:  (RH )  1.226
RH 1
Factorul efectului rezistenței betonului:   2.425

fcm

Coeficientul de curgere lentă:  (RH ,t )  1.697

0 1 01L
Efectul umidității relative asupra ratei de evoluție a curgerii lente:

 (RH )  429.729 zile
H 1
Evoluția curgerii lente pe durata perioadei de timp considerate

 (t ,t ,t ,t ,RH )  0.414
c 2 01 01L 2t 1
Coeficientul de curgere lentă pentru perioada considerată

   (RH ,t )   (t ,t ,t ,t ,RH )  0.702
t2.t01 0 1 01L c 2 01 01L 2t 1
Deformațiile datorate curgerii lente

Coeficientul de curgere lentă (t,t 0 ) este în funție de modulul de elasticitate tangent:
E  1.05  E (EC2 3.1.4.(2))

c cm
La nivelul toroanelor superioare:

E
    cm.tran  1.621 105
b.c.sup.t t t .t b.sup.1 E
21 2 01 c.tran
La nivelul toroanelor inferioare:

E
    cm.tran  2.352  104
b.c.inf .t t t .t b.inf .1 E
21 2 01 c.tran
Pierderea datorată curgerii lente

La nivelul toroanelor superioare:
  E   3.161 MPa
p.sup.b.c.1 p b.c.sup.t t
21
  E   45.857 MPa
p.inf .b.c.1 p b.c.inf .t t
21

8.3 Relaxarea
Toroane superioare
Tensiunea de precomprimare imediat după transfer:   458.323 MPa
p.sup.2
Pierderea din relaxare înaintea transferului:   0.098 MPa

pr1.sup
p.sup.2
Procentul de tensionare : 2.sup   25.716 %
fpk
Timpul la sfărșitul perioadei considerate: t2=28 zile

Timpul echivalent considerat t t  t  69.23 zile
2eq 2 eq
Relaxarea pe durata intervalului de timp considerat:

pr2.sup  pr (p.sup.2 , 2.sup , t1eq, t 2eq )  0.024 MPa
Toroane inferioare
Tensiunea de precomprimare imediat după transfer:   902.872 MPa
p.inf .2
Pierderea din relaxare înaintea transferului:   2.245 MPa

pr1.inf

p.inf .2
Procentul de tensionare :    48.542 %
2.inf f
pk
Timpul la sfărșitul perioadei considerate : t2=28 zile

Timpul echivalent considerat: t 2eq  69.23 zile

   ( , ,t ,t )  0.238 MPa
pr2.inf pr p.inf .2 2.inf 1eq 2eq
8.4 Pierderile totale pe durata intervalului t 1 la t 2
Toroane superioare
Pierderea de tensiune:         33.72 MPa
p2.sup.2 pcs2 p.sup.b.c.1 pr2.sup
Toroane inferioare

Pierderea de tensiune:         82.952 MPa

p2.inf .2 pcs2 p.inf .b.c.1 pr2.inf
Schimbarea forței de precomprimare

P  A   A    53.48 kN
2 p.inf p.inf .2 p.sup p.sup.2
M A   y y A   y y 

p2 p.inf p.inf .2  p.inf ci.ec  p.sup p.sup.2  p.sup ci.ec 
M  11.561 kNm
p2
Schimbarea tensiunilor datorită pierderilor

Se ține cont de faptul că de la începutul perioadei până la sfărșitul perioadei considerate
betonul a atins rezistența de calcul:
f  31.823 MPa f  40 MPa
ck.tran ck
Pentru calculele următoare se vor utiliza valorile caracteristice ale secțiunii ideale
calculate cu rezistențele finale ale betonului, neglijând curgerea lentă.
cm
Raportul modulelor de elasticitate:   5.571

e.ec
Aria secțiunii ideale: A  1.172  103 cm2

i.ec
Centrul de greutate: y  310.853 mm

ci.ec
Momentul de inerție: I  3.599  105 cm4

i.ec
P M  (y  h)
2 p2 ci.ec
Fibra superioară:    0.473 MPa
b.sus.p A I
i.ec i.ec
Centrul de greutate al toroanelor superioare:
P M  (y y )
2  p2 ci.ec p.sup
   0.344 MPa
b.sup.p A I
i.ec i.ec
Centrul de greutate al toroanelor inferioare:
P M  (y y )
2 p2 ci.ec p.inf
   1.262 MPa
b.inf .p A I
i.ec i.ec

P M  (y )
2 p2 ci.ec
Fibra inferioara:    1.455 MPa
b.jos.p A I
i.ec i.ec
Deformațiile betonului

 1.35  105
b.sus.p
La fibra superioară:  
b.sus.p E
cm

 9.831 106
b.sup.p
În dreptul toroanelor superioare:  
b.sup.p E
cm

 3.605  105
b.inf .p
În dreptul toroanelor inferioare:  
b.inf .p E
cm

 4.156  105
b.jos.p
La fibra inferioară:  
b.jos.p E
cm
 
-0.47 -0.0000135
- -
+ +
1.45 +0.000041
Figura 8.1 Schimbarea tensiunilor și deformațiilor datorită pierderilor de la
transfer la momentul încărcării
Pierderi datorate scurtării elastice a betonului

Toroane superioare:   
b.sup.ec.e2 b.sup.p
  E    1.971 MPa
b.sup.ec.e2 p p.sup.ec.e2
      35.637 MPa
b.sup.ec.2 p.sup.2 p.sup.ec.e2

Toroane inferioare:   
b.inf .ec.e2 b.inf .p
  E    7.03 MPa
b.inf .ec.e2 p p.inf .ec.e2
      75.921 MPa
b.inf .ec.2 p.inf .2 p.inf .ec.e2
8.5 Tensiuni în element la timpul t 2 în momentul dinaintea încărcării
Tensiuni în beton
La fibra superioară:      1.352 MPa
b.sus.2 b.sus.1 b.sus.p

     0.458 MPa
b.sup.2 b.sup.1 b.sup.p

     10.376 MPa
b.inf .2 b.inf .1 b.inf .p
La fibra inferioară:      11.676 MPa

b.jos.2 b.jos.1 b.jos.p

1.80 -0.47 1.32
+ - +
+ =
- + -
Figura 8.2 Starea de tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată la
timpul t2 în momentul dinaintea încărcării
Tensiunile din toroane la timpul t 2

Toroanele superioare:      442.686 MPa
b.sup.3 b.sup.2 b.sus.ec.2
Toroanele inferioare:      826.951 MPa

b.inf .3 b.inf .2 b.inf .ec.2

Săgeata
Schimbarea valorii săgeții pe durata perioadei t1 la t2 constă din 2 părți:
- săgeata din curgere lentă
- săgeata din deformația elastică în care este inclusă și săgeata din contracție
Curbura datorată curgerii
   7.81 104
1
Din forța de pretensionare:  
ccp1 t2.t01 p m
 2.531 104
1
Din greutatea proprie a elementului:   
ccgp1 t2.t01 gp m
Săgeata datorată curgerii lente: w  (     )  L2  8.622 mm

cc1 fp ccp1 fp ccgp1 1
Curbura datorată deformației elastice provenite din pierderea de tensiune:

  
 9.177  105
b.jos.p b.sus.p 1
 
p2 h m
Săgeata din deformație elastică: w     L 2  1.388 mm

p2 fp p2 1
Schimbarea valorii săgeții pe perioada de timp considerată (de la t1 la t2)

w  w  w  7.234
2 cc1 p2
Săgeata totală la timpul t2: w  w  w  19.514 mm

2 1 2
L
Limitarea deformațiilor: w  1 (  22 mm)  se verifică
2 500
Săgeata totală maximă la timpul t2:
  2
w  r            L  20.877 mm
1.sup  sup fp  ccp1
w
2.sup p2  fp ccgp1 1
L1
Verificarea săgeții maxime: w 2.sup  (  22 mm)  se verifică
500
8.6 Tensiunile la timpul t 2 , chiar înaintea incărcării
Trebuie ținut cont și de faptul că modulul de elasticitate crește de la valoarea E la

cm.tran
valoarea E .
cm


cm
Raportul modulelor de elasticitate:   5.571

e.ec
Aria secțiunii ideale: A  1.172  103 cm2

i.ec
Centrul de greutate: y  310.853 mm

ci.ec

i.ec
8.6.1 Forța de precomprimare
Forța de pretensionare inițială:   103 MPa

po.inf
  500 MPa
po.sup
Se vor neglija pierderile datorate scurtării elastice și se vor considera doar pierderile de
lungă durată.
Toroane inferioare
Pierderea până în momentul t2=28 zile:     
p20.inf p1.inf p.inf .2
Tensiunea de precomprimare la t2=28 zile:

     888.498 MPa
p2.inf po.inf p20.inf
Toroane superioare
Pierderea până în momentul t2=28 zile:     
p20.sup p1.sup p.sup.2
Tensiunea de precomprimare la t2=28 zile:

     439.877 MPa
p2.sup po.sup p20.sup
Forța de precomprimare:
P A  A   581.485 kN
2 p.inf p2.inf p.sup p2.sup
A  y y A  y y   121.674 kNm

p.inf p2.inf  p.inf ci.ec  p.sup p2.sup  p.sup ci.ec 
M
p2

8.6.2 Tensiuni datorate precomprimării
P M  (y  h)
2 p2 ci.ec
Fibra superioară:     4.815 MPa
b.sus.p2 A I
i.ec i.ec
P M  (y y )
  2  p2 ci.ec p.sup
 3.462 MPa
b.sup.p2 A I
i.ec i.ec
Centrul de greutate al secțiunii pure de beton:
P M  (y y )
  2  p2 ci.ec c
 4.793 MPa
b.c0.p2 A I
i.ec i.ec
Centrul de greutate al secțiunii compozite:
P
  2  4.96 MPa
b.c.p2 A
i.ec
P M  (y y )
  2  p2 ci.ec p.inf
 13.439 MPa
b.inf .p2 A I
i.ec i.ec
P M  (y )
Fibra inferioară :   2  p2 ci.ec  15.467 MPa
b.jos.p2 A I
i.ec i.ec

 1.376  104
b.sus.p2
La fibra superioară:  
b.sus.p2 E
cm

 9.893  105
b.sup.p2
În dreptul toroanelor superioare  
b.sup.p2 E
cm

 3.84  104
b.inf .p2
b.inf .p2 E
cm


 4.419  104
b.jos.p2
b.jos.p2 E
cm
4.81 0.000137
+ +
- -
-15.46 -0.000441
Figura 8.3 Tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată la timpul t 2 din
precomprimare

Toroane superioare:  
p2.sup.ec.e b.sup.p2
  E    19.291 MPa
p2.sup.ec.e p p2.sup.ec.e
     459.168 MPa
p2.sup.ec.e p2.sup p2.sup.ec.e
Toroane inferioare:  
p2.inf .ec.e b.inf .p2
  E    74.876 MPa
p2.inf .ec.e p p2.inf .ec.e
     813.622 MPa
p2.inf .ec.e p2.inf p2.inf .ec.e
Forța de pretensionare: P  A   A
e2 p2.inf .ec.e p.inf p2.sup.ec.e p.inf
P  538.682 kN
e2
M y  A  y  A
pe2 p.inf p2.inf .ec.e p.inf p.sup p2.sup.ec.e p.sup
M  57.575 kNm
pe2

8.6.3 Tensiuni datorate greutății proprii

kN
Greutatea proprie: q  2.85
p m
Momentul maxim din greutate proprie: M  43.106 kNm

gp
Tensiuni datorate efectului greutății proprii

Efort unitar normal în fibra superioară:
 
M  y
gp 
ci.ec
h 
 3.463 MPa
b.sus.gp2 I
i.ec
Efort unitar normal în dreptul centrului de greutate al toroanelor superioare:
M   y y 
gp  ci.ec p.sus 
   2.984 MPa
b.sup.gp2 I
i.ec
Efort unitar normal în dreptul centrului de greutate al secțiunii pure de beton:
 
M 
y
gp ci.ec
y
c 
 0.059 MPa
b.c0.gp2 I
i.ec
Efort unitar normal în dreptul centrului de greutate al secțiunii compozite:

  0 MPa
b.c.gp2
Efort unitar normal în dreptul centrului de greutate al toroanelor inferioare:
M   y y 
gp  ci.ec p.inf 
   3.004 MPa
b.inf .gp2 I
i.ec
Efort unitar normal în fibra inferioară:
 
M  y
gp  
ci.ec
 3.723 MPa
b.jos.gp2 I
i.ec


 9.894  105
b.sus.gp2
b.sus.gp2 E
cm

 8.525  105
b.sup.gp2
b.sup.gp2 E
cm

 8.583  105
b.inf .gp2
b.inf .gp2 E
cm

 1.064  104
b.jos.gp2
b.jos.gp2 E
cm
 
-3.46 -0.0000989
- -
+ +
3.72 0.000106
Figura 8.4 Tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată la timpul t2 din
greutatea proprie

Schimbarea stărilor de tensiune din toroane datorate influenței greutății proprii

p.sup.gp2 b.sup.gp2
  E    16.624 MPa
p.sup.gp2 p p.sup.gp2
p.inf .gp2 b.inf .gp2
  E    16.737 MPa
p.inf .gp2 p p.inf .gp2
8.6.4 Tensiuni totale la momentul t 2 - înaintea aplicării forțelor exterioare
Tensiuni in beton
    1.352 MPa
b.sus.22 b.sus.p2 b.sus.gp2

  
b.sup.2 b.sup.p2 b.sup.gp2

    4.96 MPa
b.c.2 b.c.p2 b.c.gp2
Efort unitar normal în dreptul centrului de greutate al al toroanelor inferioare:

    10.435 MPa
b.inf .2 b.inf .p2 b.inf .gp2

    11.745 MPa
b.jos.22 b.jos.p2 b.jos.gp2

La fibra superioară:   b.sus.22  3.862  105
b.sus.2 E
cm

 1.368  105
b.sup.2
b.sup.2 E
cm

În dreptul toroanelor inferioare :   b.inf .2  2.981 104
b.inf .2 E
cm


 3.356  104
b.jos.22
b.jos.2 E
cm
   
4.81 -3.46 1.35 0.0000386
+ + +
-
+ =
- + - -
-15.46 3.72 -11.74 -0.000335
Figura 8.5 Distribuție eforturilor unitare normale și a deformațiilor specifice în
pană la momentul încărcării
Tensiunile din toroane

p.sup.33 p2.sup.ec.e p.sup.gp2

p.inf .33 p2.inf .ec.e p.inf .gp2

9 Tensiuni din încărcări
9.1 Combinația Caracteristică
Încărcările, care participă în combinația caracteristică sunt încărcările permanente

(greutatea proprie deja luată în considerare la contrasăgeată și greutatea acoperișului),
încărcarea tehnologică (considerate la încărcări permanente) și încărcarea dată de
zăpadă.
kN
Încărcări permanente: q  2.75
perm m
kN
Încărcări tehnologice: q  2.75
tehno m
kN
Încărcări permanente totale: q q q  5.5
g.total perm tehno m
(q q ) L 2
g.total zap 1
Încărcarea utilă M   207.969 kNm
SLS.caract 8
Tensiuni datorate efectului încărcărilor exterioare

 
M
SLS.caract
 yci.ec 
h
 16.706 MPa
b.sus.M2 I
i.ec
y y 
SLS.caract  ci.ec p.sup 
M
   14.395 MPa
b.sup.M2 I
i.ec
 
M
SLS.caract 
 y
ci.ec
y 
c  0.285 MPa
b.c0.M2 I
i.ec

  0 MPa
b.c.M2

y y 
SLS.caract  ci.ec p.inf 
M
   14.494 MPa
b.inf .M2 I
i.ec
 
M
SLS.caract
 y 
ci.ec  17.96 MPa
b.jos.M2 I
i.ec

La fibra superioară:   b.sus.M2  4.773  104
b.sus.M2 E
cm

 4.113  104
b.sup.M2
b.sup.M2 E
cm

În dreptul toroanelor inferioare   b.inf .M2  4.141 104
b.inf .M2 E
cm

 5.132  104
b.jos.M2
b.jos.M2 E
cm
-16.70 -0.000477
- -
+ +
Figura 9.1 Tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată din combinația
caracteristică

p.sup.M2 b.sup.M2
  E    80.201 MPa
p.sup.M2 p p.sup.M2
p.inf .M2 b.inf .M2
  E    80.75 MPa
p.inf .M2 p p.inf .M2
 
 1.651 103
p.jos.M2 b.sus.M2 1
Săgeata de scurtă durată:  
M2 h m
w     L2  20.807 mm
M2 fq M2 1
w w w  1.292 mm
23 2 M2

p.sup.33 p.sup.33 p.sup.M2

p.inf .33 p.inf .33 p.inf .M2
9.2 Combinația Rară – QP
Încărcările permanente în combinața rară se iau în considerare cu aceeași coeficienți ca la

9.1, diferențele apar la încărcările variabile.
kN
Încărcări permanente totale: q q q  5.5
g.total perm tehno m
kN
Încărcăre utilă: q  8.25
zap m
(q  0.4  q )L 2
g.total zap 1
M   133.1 kNm
SLS.qp 8
Tensiuni datorate efectului încărcărilor exterioare

 
M
SLS.qp 
 y
ci.ec
h 
 10.692 MPa
b.sup.qp I
i.ec

y y 
SLS.qp  ci.ec p.sup 
M
   9.213 MPa
b.sup.qp I
i.ec
 
M
SLS.qp 
 y
ci.ec
y
c 
 0.183 MPa
b.c0.qp I
i.ec

  0 MPa
b.c0.qp
y y 
SLS.qp  ci.ec p.inf 
M
   9.276 MPa
b.inf .qp I
i.ec
 
M
SLS.qp
 yci.ec 
 11.495 MPa
b.jos.qp I
i.ec

 3.055  104
b.sus.qp
b.sus.qp E
cm

 2.632  104
b.sup.qp
b.sup.qp E
cm

 2.65  104
b.inf .qp
b.inf .qp E
cm

 3.284  104
b.jos.qp
b.jos.qp E
cm

 
-10.69 0.000305
- -
+ +
rară

p.sup.qp b.sup.qp
  E    51.329 MPa
p.sup.qp p p.sup.qp
p.inf .qp b.inf .qp
  E    51.68 MPa
p.inf .qp p p.inf .qp

p.sup.3.qp p.sup.33 p.sup.qp

p.inf .3.qp p.inf .33 p.inf .qp
9.3 Tensiuni de lungă durată, imediat după aplicarea încărcă rii
Tensiuni în beton
    9.34 MPa
b.sus.2f b.sus.qp b.sus.22

    8.734 MPa
b.sup.2f b.sup.qp b.sup.2


    5.142 MPa
b.c.2f b.c0.qp b.c.2

    1.159 MPa
b.inf .2f b.inf .qp b.inf .2

    0.25 MPa
b.jos.2f b.jos.qp b.jos.22
La fibra superioară:     2.669  104

b.sus.2f b.sus.qp b.sus.2
    2.495  104
b.sup.2f b.sup.2 b.sup.qp
    3.312  105
b.in f.2f b.inf .2 b.inf .qp
La fibra inferioară:     7.146  106

b.jos.2f b.jos.qp b.jos.2
1.35 -10.69 -9.34 -0.000266
+
-
+ = - -
- +
Figura 9.3 Starea de tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată imediat
după aplicarea încărcării

Săgeata
 
 1.057  103
b.jos.qp b.sus.qp 1
Săgeata din acțiuni exterioare:  
qp h m
w    L 2  13.316 mm
qp fq qp 1
Săgeata totală: w w w  6.198 mm

22 2 qp

10 Pierderi de tensiune de la t 2 la t 3
Timpul transferului: t  28 zile

2
Timpul incărcării: t  50  365=1.825  104 zile

3
Umiditatea relativă: RH  50 %
2
Temperatura: T  20 º C T  T  20 º C
2 3 2
10.1 Contracția
Contracția de uscare

h cd0.1
Coeficienți de evoluție
La începutul perioadei de timp considerate:   

t ,t  0.288
ds 2 s
La sfârșitul perioadei de timp considerate:   

t ,t  0.996
ds 3 s
Valoarea contracției de uscare în momentul încărcării:

cd3
 ( 
t ,t  
ds 2 s   
t ,t )  k  
ds 1 s h cd0.1
  7.678  105
cd3
Contracția endogenă
Valoarea finală a contracției endogene:
  7.5  105
ca0
Coeficienți de evoluție
La începutul perioadei de timp considerate:  (t )  0.653
as 2
La sfărșitul perioadei de timp considerate:  (t )  1

as 3
Valoarea contracției endogene în momentul încărcării:


ca3
 (  
t 
as 3  
t )k 
as 2 h cd0.1
  1.081 104
ca3
Valoarea contracției totale pe durata perioadei de timp considerate:
    1.849  104
cs3 cs3 ca3
Pierderea de tensiune datorată contracției:

  E   36.058 MPa
pcs3 p cs3
10.2 Curgerea lentă
Timpul de început al perioadei de timp considerate: t  3 zile T  20 ºC

1 1
Timpul de sfărșit al perioadei de timp considerate: t  1.825  104 zile T  20 ºC

2 2
10.2.1 Prima încărcăre

Vârsta betonului la transfer: t  3 zile
01
Vârsta corectată în funcție de temperatura la transfer: t  7.164 zile

1

considerate: t  12.272 zile  1
01L
Vârsta corectată în funcție de temperatură a betonului la sfârșitul perioadei de timp

considerate:
 4000   4000 
  13.65    13.65 
 273  T   273  T 
t e 
3t
0  t t e 
1 0   0  t t 
2 1  
 4000 
  13.65 
 273  T 
e  0

 t t
3 2 
t  1.882  104 zile
3t
Factorul efectului vârstei asupra curgerii lente: (t )  0.571

01L

RH 2


fcm

0 2 01L

 (RH )  429.729 zile
H 2
Evoluția curgerii lente pe durata perioadei de timp considerate:

 (t , t , t , t , RH )  0.993
c 3 01 01L 3t 2
Coeficientul de curgere lentă pentru perioada considerată:

   (RH ,t )  ( (t , t , t , t , RH ))  2.278
t3.t01 0 2 01L c 3 01 01L 3t 2

Coeficientul de curgere lentă ϕ(t,t0) este în funcție de modulul de elasticitate tangent
Ec  1.05  Ecm . (EC2 3.1.4.(2))
La nivelul toroanelor superioare :

E
    cm.tran  5.259  105
b.c.sup.t3t1 t3.t01 b.sup.1 E
c.tran

E
    cm.tran  7.631 104
b.c.inf .t3t1 t3.t01 b.in f.1 E
c.tran
10.2.2 A doua încărcare

t t
Vârsta medie a betonului: t  1 2  15.5 zile t  3 zile
02 2 1
t  28 zile
2
 4000   4000 
  13.65    13.65 
 273  T   273  T 
t
02t
e  0

  t t e 
1 0  0
 
  t  t  19.64 zile
02 1
Vârsta modificată a betonului datorită intăririi tipului de ciment la începutul perioadei

  
   
 9 
considerate: t  max  t   1 , 0.5   24.338 zile  1
02L  02t  t 1.2 

  02t  
t  24.338 zile
02L
Vârsta corectată în funcție de temperatura betonului la sfârșitul perioadei de timp

considerate: t  32.117 zile
2t

02L

RH 2

fcm

0 2 02L

 (RH )  429.729 zile
H 2

 (t , t , t , t , RH )  0.993
c 3 02 02L 3t 2

   (RH ,t )  ( (t , t , t , t , RH ))  2.001
t3.t02 0 2 02L c 3 02 02L 3t 2

Ec  1.05  Ecm . (EC2 3.1.4.(2))

E
     cm  1.873  105
b.c.sup.t3t2 t3.t02 b.sup.p2 E
c

E
     cm  6.869  105
b.c.inf .t3t2 t3.t02 b.in f.p2 E
c

10.2.3 A treia încărcăre

Vârsta medie a betonului: t  t  28 zile t  3 zile
03 2 1
t  28 zile
2
 4000   4000 
  13.65    13.65 
 273  T   273  T 
t
03t
e  0

 t t e 
1 0 1

  t  t  32.117 zile
03 1 
Vârsta modificată a betonului datorită intăririi tipului de ciment la începutul perioadei
considerate:
  
   
 9 
t  max  t   1 , 0.5   36.478 zile  1
03L  03t  2  t 1.2 

  03t  
t  24.338 zile
02L

considerate: t  1.822  104 zile
3t

03L

RH 2

fcm

0 2 03L

 (RH )  429.729 zile
H 2
Evoluția curgerii lente pe durata perioadei de timp considerate

 (t , t , t , t , RH )  0.992
c 3 03 03L 3t 2

   (RH ,t )  ( (t , t , t , t , RH ))  1.851
t3.t03 0 2 03L c 3 03 03L 3t 2


Ec  1.05  Ecm . (EC2 3.1.4.(2))
La nivelul toroanelor superioare

E
    cm  4.641 104
b.c.sup.t3t3 t3.t03 b.sup.qp E
c

E
    cm  4.673  104
b.c.inf .t3t3 t3.t03 b.in f.qp E
c
10.2.4 A patra încărcăre

Vârsta medie a betonului: t  28 zile
04
 4000   4000 
  13.65    13.65 
 273  T   273  T 
t
04t
e  0

 t t e 
1 0  1

  t  t  32.117 zile
04 1 
considerate:
  
   
 9 
t  max  t   1 , 0.5   36.478 zile
04L  04t  2  t 1.2 

  04t  
 1
t  36.478 zile
04L

considerate: t  1.822  104 zile
3t

04L

RH 2

fcm

0 2 04L


 (RH )  429.729 zile
H 2

 (t , t , t , t , RH )  0.992
c 3 04 04L 3t 2
Coeficientul de curgere lentă pentru perioada considerată

   (RH ,t )  ( (t , t , t , t , RH ))  1.851
t3.t04 0 2 04L c 3 04 04L 3t 2
Se va utiliza la puntul 10.4.
Deformațiile datorate curgerii lente de la t 2 a t 3

Ec  1.05  Ecm . (EC2 3.1.4.(2))
     4.303  104
b.cc.sup.t3t2 b.c.sup.t3t1 b.c.sup.t3t2 b.c.sup.t3t3
     2.271 104
b.cc.inf .t3t2 b.c.inf .t3t1 b.c.inf .t3t2 b.c.inf .t3t3
Pierderea datorată curgerii lente

  E   83.905 MPa
p.sup.b.c.3 p b.cc.sup.t3t2

  E   44.275 MPa
p.inf .b.c.3 p b.cc.inf .t3t2
10.3 Relaxarea
Toroane superioare
Tensiunea de precomprimare la 28 zile:   362.343 MPa
p.sup.333
Procentul de tensionare:

      
p.sup.333 p.sup.b.c.3 p1.sup pr2.sup
   16.391 %
3.sup f
pk
Timpul la sfărșitul perioadei considerate: t  1.825  104 zile

3
Timpul echivalent considerat: t t t  1.829  104 zile

3eq 3 eq

   (     , ,t ,t )  1.699 MPa
pr3.sup pr po.sup p1.sup pr2.sup 3.sup 2eq 3eq
Toroane inferioare
Tensiunea de precomprimare la 28 zile:   911.11 MPa
p.inf .333
Procentul de tensionare:
      
p.inf .333 p.sup.b.c.3 p1.sup pr2.sup
   45.894 %
3.inf f
pk
Timpul la sfărșitul perioadei considerate: t  1.825  104 zile

3
Timpul echivalent considerat: t  1.829  104 zile

3eq

   (       , ,t ,t )
pr3.inf pr po.inf p.sup.b.c.3 p1.sup pr2.sup 3.inf 2eq 3eq
  12.627 MPa
pr3.inf
10.4 Pierderile totale pe durata intervalului t 2 la t 3
Toroane superioare
Pierderea de tensiune:
        121.663 MPa
p.sup.3 pcs3 p.sup.b.c.3 pr3.sup
Toroane inferioare
Pierderea de tensiune:

        92.96 MPa
p.inf .3 pcs3 p.inf .b.c.3 pr3.inf
Schimbarea forței de precomprimare:

P  A   A    69.159 kN
3 p.inf p.inf .3 p.sup p.sup.3
M A   y y A   y y 

p3 p.inf p.inf .3  p.inf ci.ec  p.sup p.sup.3  p.sup ci.ec 
M  10.657 kNm
p3
Efectul curgerii lente influențează valorile deformațiilor de la t2 la t3. Acest efect poate fi
luat în considerare prin introducerea unui coeficient χ care ține seama de dezvoltarea
graduală a acestora.
E
  0.8 E  cm  1.411 1010 Pa
cc 1    
t3.t04
Modulul de elasticitate: E  14.106 GPa

cc
Raportul modulelor de elasticitate:     (1     )  13.824

e.cc e t3.t04
Aria secțiunii: A  A ( )  1.231 103 cm2

i.cc i e.cc
Centrul de greutate: y  y ( )  302.601 mm

ci.cc ci e.cc
Momentul de inerție: I  I ( )  3.961 103 m4

i.cc i e.cc
Momentul de arie al de ordinul I al armăturilor:
A y y A y y   173.874 cm3

p.inf  ci.cc p.inf  p.sup  p.sup ci.cc 
s
si.cc
Fibra superioară:  
P
3
M  y
p3 
ci.cc
h 
 0.238 MPa
b.sus.p3 A I
i.cc i.cc
P M   y y 

  3 p3  ci.cc p.sup   0.131 MPa
b.sup.p3 A I
i.cc i.cc

P M   y y 

  3 p3  ci.cc p.inf   1.214 MPa
b.inf .p3 A I
i.cc i.cc
Fibra inferioară:  
P
3
M  y
p3 ci.cc 
 1.376 MPa
b.jos.p3 A I
i.cc i.cc

 6.809  106
b.sus.p3
La fibra superioară:  
b.sus.p3 E
cm

 3.734  106
b.sup.p3
În dreptul toroanelor superioare:  
b.sup.p E
cm

 3.47  105
b.inf .p3
În dreptul toroanelor inferioare:  
b.inf .p E
cm

 3.931 105
b.jos.p3
La fibra inferioară:  
b.jos.p3 E
cm
 
-0.23 -0.00000680
- -
+ +
Figura 10.1 Schimbarea tensiunilor și deformațiilor datorită pierderilor de la t2 la

t3

p2.sup.ec.e3 b.sup.p3

  E    0.728 MPa
p.sup.ec.e3 p p.sup.ec.e3
     122.391 MPa
p.sup.ec.3 p.sup.3 p.sup.ec.e3
p2.inf .ec.e3 b.inf .p3
  E    6.766 MPa
p.inf .ec.e3 p p.inf .ec.e3
     86.194 MPa
p.inf .ec.3 p.inf .3 p.inf .ec.e3

11 Tensiuni în element la timpul t 4
Tensiuni în beton
La fibra superioară:      9.578 MPa

b.sus.3 b.sus.2f b.sus.p3
     8.865 MPa
b.sup.3 b.sup.2f b.sup.p3
În dreptul toroanelor inferioare:      0.055 MPa

b.inf .3 b.inf .2f b.inf .p3
La fibra inferioară:      1.126 MPa

b.jos.3 b.jos.2f b.jos.p3
La fibra superioară:      2.737  104

b.sus.1d b.sus.2f b.sus.p3
     2.533  104
b.sup.1d b.sup.2f b.sup.p3
În dreptul toroanelor inferioare:      1.581 106

b.inf .1d b.inf .2f b.inf .p3

-9.34 -0.23 -9.57 -0.000273
-
- -
- + =
+
+ +
-0.25 1.37 1.12 0.0000321
Figura 11.1 Starea de tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată la
timpul t4

La fibra inferioară:      3.216  105

b.jos.1d b.jos.2f b.jos.p3
Tensiunile din toroane la timpul t 3 sub acțiunea încărcărilor qp

b.sup.4 p.sup.3.qp p.sup.ec.3

b.inf.4 p.inf 3.qp p.inf .ec.3
11.1 Săgeata
Săgeata din curgere lentă datorată primei încărcări (forța de precomprimare + greutate
proprie): w   w  27.977 mm
cc.3.1 t3.t01 1
Săgeata din curgere lentă datorată celei de a doua încărcări (curgere lentă de la t1 la t2):
w   w  2.777 mm
cc.3.2 t3.t02 p2
Săgeata din încărcările exterioare: w  w  24.655 mm

cc.3.3 t3.t03 qp
Curbura datorată deformației elastice provenite din pierderea de tensiune (faza finală):
  
 7.687  105
b.jos.p3 b.sus.p3 1
 
p4 h m
Săgeata din deformație elastică: w     L 2  1.163 mm

p4 fp p4 1
Săgeata din curgere lentă datorată pierderilor de tensiune (curgere lentă de la t2 la t3):
w   w  2.153 mm
cc.3.4 t3.t04 p4
Schimbarea valorii săgeții pe perioada de timp considerată t2 la t3:

w w w w w  1.607 mm
4 cc.3.1 cc.3.2 cc.3.3 cc.3.4
Săgeata totală la timpul t4: w  w  w  4.591 mm

4 22 4
L
Limitarea deformațiilor: |w | 1 (  22 mm)  se verifică
4 500

11.2 Tensiuni în element la timpul t 4
Pretensionarea la timpul t4:

N
   (  )  E  315.427
pp.sup p.sup.4 b.sup.qp b.sup.1 p
mm2
Pierderea de tensiune
N
La toroanele superioare :     184.573
p.sup po.sup pp.sup
mm2

N p.sup
  500  36.915 %
po.sup
mm2 
po.sup
N
   (  )  E  812.774
pp.inf p.inf .4 b.inf .qp b.inf.1 p
mm2
N
La toroanele inferioare:     187.256
p.inf po.inf pp.inf
mm2

N p.inf
  1 103  18.726 %
po.inf
mm2 
po.inf
Forța totală după pierderile finale:

P A  A   522.343 kN
final p.inf pp.inf p.sup pp.sup
A  y y A  y y 

p.inf pp.inf  p.inf ci.ec  p.sup pp.sup  p.sup ci.ec 
M
p.final
M  113.683 kNm
p.final
Tensiuni în beton datorită pretensionării
P M  (y  h)
p.final ci.ec N
La fibra superioară:   final   4.677
b.sus.pf A
i.ec
I
i.ec mm2
P M  (y )
final p.final ci.ec N
La fibra inferioară:     14.273
b.inf .pf A
i.ec
I
i.ec mm2

1.35
-
Figura 11.2 Starea de tensiuni în secțiunea cea mai solicitată la timpul t4
11.3 Tensiuni maxime de scurtă durată t 4
Tensiuni in beton
Fibra superioară:     15.593 MPa
b.sus.t.inf b.sus.3 b.sus.M2

     14.047 MPa
b.sup.t.inf b.sup.3 b.sup.qp b.sup.M2

     5.273 MPa
b.inf .t.inf b.inf .3 b.inf .qp b.inf .M2
Fibra inferioară :      7.591 MPa

b.jos.t.inf b.jos.3 b.jos.qp b.jos.M2
Limitarea tensiunilor în beton:

| | 0.45  f  se verifică
b.sus.t.inf ck
| | f  Betonul fisurează, va lucra în Stadiul 2

b.jos.t.inf ctm
La fibra superioară:
     4.455  104
b.sus.t.inf b.sus.1d b.sus.qp b.sus.M2
În dreptul toroanelor superioare

     4.013  104
b.sup.t.inf b.sup.1d b.sup.qp b.sup.M2
     1.507  104
b.inf .t.inf b.inf .1d b.inf .qp b.inf .M2
La fibra inferioară:
     2.169  104
b.jos.t.inf b.jos.1d b.jos.qp b.jos.M2
-15.59 -0.000445
- -
+ +
Figura 11.3 Starea de tensiuni și deformații de scurtă durată la timpul t4
Săgeata
Săgeata totală a panei: w  w w w  2.899 mm
4.sd 4 qp M2
L1
Verificarea limitării deformațiilor: |w 4.sd | (  22 mm)  se verifică
500

12 Analiza secțiunii fisurate
Deoarece la capitolul anterior s-a arătat că tensiunea de întindere la nivelul fibrei

inferioară depășește rezistența la întindere a betonului, betonul fisurează sub acțiunea
momentului maxim, astfel trebuie efectuat un calcul bazat pe secțiunea fisurată.
Fenomenul este caracteristic elementelor parțial precomprimate.
M fisurare
M
Figura 12.1 Apariția fisurilor normale
12.1 Imediat după aplicarea forț elor totale la t 2
Timpul de aplicare a forței: t  28 zile

2
Forța de pretensionare în momentul t2: P  581.485 kN

2
Momentul încovoietor față de centroidul secțiunii ideale: M  121.674 kNm

p2
M
p2
Excentricitatea forței de precomprimare: e   209.247 mm
pi P
2
Distanța de la fața superioară a grinzii: e  h   y  e   498.394 mm

p2  ci.ec pi 
Poziția axei neutre sub acțiunea încărcării totale

Momentul total : M  251.075 kNm
SLS.C

M M
tot SLS.C
Poziția rezultantei forțelor normale de la fibra superioară:

M  r P  e
tot inf 2 p2
e   43.886 mm
n2 r P
inf 2
Raportul modulilor de elasticitate:   5.571

e.ec
Caracteristicile secțiunii, exprimate față de înălțimea zonei comprimate x:
 h  x 2 
x3   

  h
 
 b b b   4
2 1 1 h  x
 h 2 1

 b  b  b  b  b 2
1 2 2

 
I x  
 h  x
 

x 
36     b b b  b 
 h 2 1 1 2
2
 h  x
 
  
 b2   h  b2  b1  b1  
  x  x x   h
h  x
2   b b b  b 
2 1 1

2

 
   


2  
 
3 h  x
 h

 b
2
 b
1
 b

1
 b 

2  
  
 
2
   1  n  I  d   A  xc 
e.ec p3 1p  p2  1p.s 3 
 

 
2
 n  I d   A  hxc 
e.ec p1  1p  p2  1p.i 1 
 

 
2
  n  I  d   A  hxc
e.ec p2 1p  p2  1p.i 2 
 
2

b 
 2  h
h  x

 b 
2 1
b b
  

1  
2 
h  x
 h  b 
2 1
b  b

 b
1 2 

 
 x   x   
x
s x    
x


2  
 
3 h  x 
 h  b2  b1  b1  b2 
 


 

 
e.ec 
1 n  A
p3 1p.s
 xc 
3  
n  A  h  x  c 
e.ec p1 1p.i 1  
-
e.ec 
n  A  h  x  c
p2 1p.i 2 
Pornind de la legile rezistenței materialelor [5] relația dintre momentul de inerție și
momentul static pentru secțiunea elementului se poate exprima astfel:
I x
x  xe
s x n2
x

În aplicația utilizată la calculul elementului din exemplu înălțimea zonei comprimate se

poate calcula ca rădăcină a funcției:
I x
F  x, y   x 1
1 s
x
 x  x  y 
Pentru înălțimea zonei comprimate se va căuta soluția cu valoare apropiată de
aproximarea inițială xx  300 mm .
1
Soluția va fi furnizată de funcția x  radacina F xx , e

2  1 1 n2 ,xx1 .
Astfel pentru adâncimea zonei comprimate se obține x2  294.975 mm .
Calculul caracteristicilor secționale ale secțiunii fisurate

Aria secțiunii de beton:
 h  x 

b2  
  h
2  b  b  b 
2 1 1 

 
A   x A
cr.2b 2 2 p.sup
Centroidul secțiunii de beton de la fața inferioară:
 h  x   h  x  
b  
 2  h
2  b b b 
2 1 1

  x   2
x   
 h
2 1 
2  b  b  b   b 
1 2  

   

2 h  x 
 
 2 3 
 2  b  b  b   b 
  2 1 1 2
   h  
y h
cr.2b A
cr.2b
-
A
p.sup
 hc3 
A
cr.2b
Secțiunea ideală
Aria secțiunii ideale: A A   (A A )
cr.2i cr.2b e.ec p.inf p.sup
Centrul de greutate al secțiunii:

A y  A y  A y
cr.2b cr.2b e.ec p.inf p.inf e.ec p.sup p.sup
y   0.479 m
cr.2i A
cr.2i
Momentul de inerție:

 hx 2 
  h  x 
x 3  
2
  h
 
2  b b b   4
2 1 1
  h
 2 1 
2  b  b  b  b  b 2
1 2

2 

I   
cr.2i     
 
 h x
36    2  b b b  b 
2 1 1 2
 
 h  

    
 
h x
b   2  b b b  
2 2 1 1

 
  h  

2
  x  y y 
2 2 cr.2b cr.2i
 
 

 

 2

 
e.ec 
 1   n   I  d   A
 p3   1p  p2 
 y
1p.s  cr.2i 
 hc   
3  

 
  
2
 n  I d A  hy c 
e.ec p1  1p  p1  1p.i cr.2i 1 
 

 
2
  n  I  d   A  h y c
e.ec p2 1p  p1  1p.i cr.2i 2 
 
Tensiuni în element la timpul t 2 =28 zile

Momentul din pretensionare față de centrul de greutate al secțiunii fisurate:
M
p2.cr.i
 M P  y
p2 2 ci.ec
y
cr.2i
 219.566 kNm 
Fibra superioară:
r M 
r  P  inf p2.cr.i  Mtot   (ycr.2i  h)
  inf 2     17.436 MPa
b.sus.cr2 A I
cr.2i cr.2i
Centrul de greutate al toroanelor superioare
r M 
r  P  inf p2.cr.i  Mtot   (ycr.2i  yp.sup )
  inf 2     14.503 MPa
b.sup.cr2 A I
cr.2i cr.2i
r  P
Centrul de greutate al secțiunii:   inf 2  8.579 MPa
b.cg.cr2 A
cr.2i


La fibra superioară:   b.sus.cr2  4.982  104
b.sus.cr2 E
cm

 4.144  104
b.sup.cr2
În dreptul toroanelor superioare  
b.sup.cr2 E
cm
r M 
r  P  inf p2.cr.i  Mtot   (ycr.2i  yp.inf )
  inf 2     6.331 104
b.inf .cr2 E  A E I
cm cr.2i cm cr.2i
La fibra inferioara:
r M 
r  P  inf p2.cr.i  Mtot   (ycr.2i )
  inf 2     7.588  104
b.jos.cr2 E  A E I
cm cr.2i cm cr.2i
Schimbarea tensiunilor în toroane

N
Toroanele superioare:    E  80.805
p.sup.cr2 p.sup.cr2 p
mm2
N
Toroanele inferioare:    E  123.447
p.inf .cr2 p.inf .cr2 p
mm2
Tensiunnile din toroane

N
Toroanele superioare:      397.518
p.sup.cr2 p.sup.cr2 p.sup.2
mm2
N
Toroanele inferioare:      1.026  103
p.in f.cr2 p.inf .cr2 p.inf .2
mm2
 
b.jos.cr2 b.sus.cr2 1
Curbura:    2.095  103
cr.2i h m

12.2 Analiza secțiunii fisurate cu momentul de fisurare
Calculul momentului de fisurare:

 r P y  I
M  f  inf 2  r  M  ci.ec   i.ec  199.096 kNm
cr.2  ctm A inf p2 I  y
 cr.2i i.ec  ci.ec
Săgeata finală
Valoarea săgeții finale se poate calcula ca o valoare medie interpolată între curburile
secțiunii fisurate și ale celei nefisurate.
Săgeata secțiunii total fisurate: w     L 2  26.404 mm

cr.2 cr.2i fq 1
Compunerea săgeții finale

Coeficientul de durată a încărcări:  1 (EC2 7.4.3.(3) (7.19))
cr.2
2
 M 
Coeficientul de distribuție:   1    cr.2   0.371
cr.2  M 
 SLS.C 
Săgeata compusă finală:
w  w  1     w  10.614 mm
2.SLS.C cr.2 23
L
Verificarea limitării deformațiilor: |w | 1 (  22 mm)  se verifică
2.SLS.C 500
12.2.1 Calculul deschiderii fisurilor

d
p1
Stratul de acoperire cu beton: c c   33.55 mm
acop 1 2
Aria secțiunii efective de beton în jurul armăturilor întinse: (EC2 7.3.2.(3))

d1  h  yp.inf  0.54 m
 hx 
 
h
c.eff.2 
 min 2.5  h  d ,
1 3

2 , h   101.675 mm
2
 

h  h 
b 
2  h

c.eff.2  b  b  b 
2 1 1
A    h  2.185  104 mm2
c.eff.2 2 c.eff.2
Raportul între capacitatea de aderență a toroanelor și a armăturii pasive:

  0.6 (EC2 6.8.2 Tab. 6.2)
Raportul între capacitatea de aderență a toroanelor și a armăturii pasive cu valoarea

corectată:   d  12.9 mm   (EC2 7.3.2.(3))
p p1 eq p
   Deoarece nu avem armătură pasivă ( A s  0 mm2 )

p s

    s  0.775
1 
p
Procentul de armare proporțional (EC2 7.3.4 (1) (7.10))
A   2   A A 
s 1  p.inf p.sup 
   0.019
p.eff.2 A
c.eff.2
Proprietatea de aderență a toroanelor: tipul de aderență considerat a toroanelor este

înaltă. (EC2 7.3.4 (3))
Coeficientul de aderență este k  0.8 pentru aderență normală.
1
Distribuția deformațiilor
Distribuția deformațiilor este influențată de tipul solicitării elementului. Pentru cazul
solicitării din încovoiere: (EC2 7.3.4 (3))
k  0.5
2
Valorile recomandate ale coeficienților k3 și k4: (EC2 7.3.4 (3) Nota)

k  3.4 k  0.425
3 4
Distanța maximă între fisuri: (EC2 7.3.4 (3) (7.11))

k k k 
4 1 2 eq
s  k c   226.56 mm
r.max.2 3 acop 
p.eff.2
Valoarea medie a rezistenței la întindere a betonului în momentul apariției primei fisuri:

N
f f  2.5 (EC2 7.3.2 (2))
ct.eff ctm
mm2
Durata încărcărilor este luată în considerare prin coeficientul kt. Pentru încărcări de scurtă
durată:
k  0.6 (EC2 7.3.4 (2))
t
Creștera tensiunii în toroanele inferioare:

N
    123.447
s.sr.max p.inf .cr2
mm2
Diferența dintre deformația medie a armăturii și a deformației betonului dintre fisuri:
   
 s.sr.max  k t  fct.eff   1  e.ec  p.eff.2   
  max  , 0.6  s.sr.max   6.245  104
sm.2  E E 
p p
 
(EC2 7.3.4 (2) (7.9))

Deschiderea fisurilor: (EC2 7.3.4 (1) (7.8))
w s    0.141 mm
k.2 r.max.2 sm.2
Valoarea limită a deschiderii disurilor: w  0.2 mm

k.lim
w w  se verifică
k.2 k.lim

Armatura
w
Figura 12.2 Deschiderea fisurilor
12.3 În faza finală la t 3
t  50 ani
3
Forța de pretensionare în momentul t3: P  522.343 kN
final
Momentul încovoietor față de centroidul secțiunii ideale:

M  113.683 kNm
p.final
M
p.final
Excentricitatea forței de precomprimare: e   217.64 mm
pf P
final
Distanța de la fața superioară a grinzii: e  h   y  e   506.787 mm

p3  ci.ec pf 

SLS.C
M  251.075 kNm
tot

M  r P e
tot inf final p3
e   0.818 mm
n3 r P
inf final

Raportul modulilor de elasticitate:

Coeficientul efectiv de curgere lentă pentru analiza secțiunii fisurate:
M
  SLS.R  1.039
t3.t04 M
tot
E
Modulul de elasticitate efectiv E  cm  17.161 GPa
cc.f  M 
1      SLS.R 
 t3.t04 M 
 tot 
(EC2 7.4.2 (7.20))

E
p
Raportul modulilor de elasticitate:    11.363
e.f E
cc.f
 h  x 2 
x3   

  h
 

 b b b   4
2 1 1
h  x
 h


 b  b  b  b  b 2
2 1 1 2 2


I x  
 h  x
 

3x 
36     b b b  b 
 h 2 1 1 2 
2

b 
 2  h
h  x

  b 
2 1
b  b
  
1  
2 
h  x
 h  
b 
2 1
b b

 b
1 2 

 x   x   
x
  


2  
 
3 h  x
 h


 b 
2 1
b  b

 b
1 2 

  
 
2
   1   n   I  d   A  xc 
e.ec  p3   1p p2  1p.s 3


  
2
   n  I  d   A  h  x  c 
e.f p1 1p  p1  1p.i 1 
 

 
2
   n  I  d   A  h  x  c
e.f p2 1p  p1  1p.i 2 
 

 h  x

   
 b2   h  b2  b1  b1   
 x  x  x
h  x
2 
h
 b b b  b 
2 1 1

 2


 
s x     
3x


2  
 
3 h  x
 h

 b 
2 1
b  b

1
 b 

2  

   1   n   A
e.f 
 p3  1p.s

 x  c   n  A
3 e.f p1 1p.i 
 hxc 
1  
-
e.f
n  A
p2 1p.i 
 h xc
2 
În mod similar (ca și la 12.1) se scrie relația dintre momentul de inerție și momentul static
pentru secțiunea elementului și se definește funcția:
I x
F  x, y   3x 1
3 s  x  x  y 
3x
Înălțimea zonei comprimate va fi soluția funcției, pentru o valoare a aproximării inițiale de

xx  300 mm .
1
Soluția va fi furnizată de funcția x  root F xx , e

3  3 3 n3 ,xx3  .
Astfel pentru adâncimea zonei comprimate se obține x  310.068 mm .
3
Caracteristicile secționale ale secțiunii fisurate
 h  x 

b2  
  h 2 1 
3  b  b  b 
1 


 
Aria de beton: A  x A
cr.3b 2 3 p.sup
 h  x   h  x  
b  
 2  h
3  b b b 
2 1 1     
3  b  b  b   b 
1 2  
 x  3
x  h 2 1
 
   

3 h  x 
 
 2 3 
 3  b  b  b   b 
  2 1 1 2
   h  
y h
cr.3b A
cr.3b

A
p.sup 
 hc
3 
A
cr.3b
y  0.497 m
cr.3b

Secțiunea ideală
Aria secțiunii ideale: A A    (A A )
cr.3i cr.3b e.f p.inf p.sup

A y  A y  A y
cr.3b cr.3b e.f p.inf p.inf e.f p.sup p.sup
y   0.456 m
cr.3i A
cr.3i
Momentul de inerție:
 hx 2 
  h  x 
3
3
x  
 h
3
2 1 
 b b b   4
1 
 h
3
2 1 1 2 2
2
 b  b  b  b  b 


 
  
I   
cr.3i   h  x  
36   
  h
3  b b b  b
2 1 1 2  



 h  x  
b  
 2  h 2 1 
3  b b b 
1 
  x   y
 
2
  y 
2 3 cr.3b cr.3i
 
 
 
 2
 e.f 
   1   n   I  d   A
 p3   1p  p2 
 y
1p.s  cr.3i
 xc  
3  

 

 
2
   n  I  d   A  h  y c 
e.f p1 1p  p1  1p.i cr.3i 1 
 

 
2
   n  I  d   A  h  y c
e.f p2 1p  p1  1p.i cr.3i 2 
 
I  8.601 104 cm4

cr.3i
Momentul de arie de ordinul II al armăturilor:
A y y A  (y y )  249.012 cm3

p.inf  cr.3i p.inf 
S
si.3 p.sup p.sup cr.3i

Tensiuni în element la timpul t 3
Momentul dat de pretensionare în jurul centrului de greutate al secțiunii fisurate:
M
p3.cr.i
M P  y 
p.final final ci.ec
y
cr.3i 
 189.469 kNm
r M 
r  P  inf p3.cr.i  Mtot   (ycr.3i  h)
  inf final     18.858 MPa
b.sus.cr3 A I
cr.3i cr.3i
r M 
r  P  inf p3.cr.i  Mtot   (ycr.3i  yp.sup )
  inf final     15.552 MPa
b.sup.cr3 A I
cr.3i cr.3i
Efort unitar normal în dreptul centrului de greutate al secțiunii:

r  P
  inf final  6.953 MPa
b.cg.cr3 A
cr.3i

b.sus.cr3 E
cc.f

 9.063  104
b.sup.cr3
b.sup.cr3 E
cc.f
x h y
 8.149  104
3 p.inf
În dreptul toroanelor inferioare:   
b.inf .cr3 x b.sus.cr3
3
x h
La fibra inferioară:   3   1.028  103
b.jos.cr3 x b.sus.cr3
3

N
mm2

N
mm2

N
p.sup.cr3 p.sup.cr3 pp.sup
mm2
N
Toroanele inferioare:      971.644
p.in f.cr p.inf .cr3 pp.inf
mm2
 
 3.544  103
b.jos.cr.cr3 b.sus.cr3 1
Curbura:  
cr.3i h m
   L 2  44.669 mm
fq cr.3i 1
12.4 Analiza secțiunii fisurate cu momentul de fisurare la t 3
Momentul de fisurare:
 r P y  I
M  f  inf final  r  M  ci.ec   i.ec  185.955 kNm
cr.3  ctm A inf p.final I  y
 i.ec i.ec  ci.ec
Săgeata finală
În mod similar valoarea săgeții finale se calculează ca valoarea medie interpolată între
curburile secțiunii fisurate și ale celei nefisurate.

cr.3 cr.3i fq 1

Coeficientul de durată a încărcări: cr.3  0.5 în cazul unei încărări de lungă durată sau al
unui mare număr de cicluri de încărcare. (EC2 7.4.3.(3) (7.19))
2
 M 
3 cr.3  M 
 SLS.C 
Săgeata compusă finală: w

3.SLS.C
  w
3 cr.2 
 1   w
3 
4.sd
 19.958 mm
Curbura din contracție (Considerând secțiunea fisurată)

S
   si.cc  9.223  105
1
Secțiunea nefisurată:  
cs.nefis cs3 e.f I m
i.cc
S
   si.3  6.083  104
1
Secțiunea fisurată:  
cs.fis cs3 e.f I m
cr.3i

cs.3
  
3 cs.fis
 1   
3 cs.nefis  
 4.668  104
1
m
w    L 2  5.883 mm
cs.3 fq cs.3 1
w w w  25.841 mm
3.caract cs.3 3.SLS.C
L
3.Caract 250
12.5 Calculul deschiderii fisurilor în faza finală la t 3
Stratul de acoperire cu beton: c  0.034 m

acop

d  540 mm
1
 hx  

h
c.eff.3 
 min 2.5  h  d ,
1 3
3 , h   96.644 mm
2
 
h  h 
b 
2  h 2 1 
c.eff.3  b  b  b 
1 
A    h  2.079  104 mm2
c.eff.3 2 c.eff.3

1
Distribuția deformațiilor este luată în considerare prin coeficientul k2. Pentru cazul
k  0.5
2


k  3.4 k  0.425
3 4

k k k 
4 1 2 eq
s  k c   226.56 mm
r.max.3 3 acop 
p.eff.2

N
f  2.5
ct.eff
mm2
Coeficientul pentru durata încărcărilor kt : k  0.6 (EC2 7.3.4 (2))

t
Creșterea tensiunii în toroanele inferioare:

N
    158.901
s.sr.max.3 p.inf .cr3
mm2
Diferența dintre deformația medie a armăturii si a deformației betonului dintre fisuri
   
 s.sr.max.3  k t  fct.eff   1  e.f  p.eff.2   
  max  , 0.6  s.sr.max.3   8.055  104
sm.3  E E 
p p
 
(EC2 7.3.4 (2) (7.9))
Deschiderea fisurilor: w s    0.182 mm (EC2 7.3.4 (1) (7.8))
k.3 r.max.3 sm.3
w w (  0.2 mm)  se verifică

k.3 k.lim
12.6 În faza finală la t 3 sub acțiunea încărcărilor q p
Forța de pretensionare în t3: P  522.343 kN

final
Momentul încovoietor față de centroidul secțiunii ideaLe: M  113.683 kNm

p.final
Excentricitatea forței de precomprimare: e  217.64 mm

pf
Distanța de la fața superioară a grinzii: e  0.507 mm

p3


SLS.R
M  251.075 kNm
tot

M  r P e
SLS.R inf final p3
e   151.694 mm
n4 r P
inf final
Raportul modulilor de elasticitate:

Coeficientul efectiv de curgere lentă pentru analiza secțiunii fisurate:
M
  SLS.R  1.039
t3.t04 M
tot
E
Modulul de elasticitate efectiv: E  cc.f  8.414 GPa
cc.qp  M 
1      SLS.R 
 t3.t04 M 
 tot 
(EC2 7.4.2 (7.20))

E
p
Raportul modulilor de elasticitate:    23.175
e.qp E
cc.qp

  h  x 
2
h  x  
x  
3
  b2  b1   b1   4     b2  b1   b1   b2  b2 2 
  h   h  
I4x  x   
 h  x  
36      b2  b1   b1   b2 
 h  
2
 h  x    h  x  
 b2   h   b2  b1   b1    2   b2  b1   b1   b2 

   x  x x   h 
   
2 3  h  x 
 h   b2  b1   b1   b2 
   
   
   e.qp  1   np3   I1p  dp2   A1p.s   x  c 3   
2
 
  e.qp  np1  I1p  dp1   A1p.i   h  x  c1   
2
 
  e.qp  np2  I1p  dp1   A1p.i   h  x  c 2  
2
 

 h  x    h  x  
 b2   h   b2  b1   b1    2   b2  b1   b1   b2 

s4x  x      x  x   
x h 
  
2 3 h  x 


 
   h   b 2  b1   b1  b 2



   e.qp  1   np3   A1p.s   x  c 3    e.qp  np1  A1p.i  h  x  c1  
- e.qp  np2  A1p.i   h  x  c 2 
Pentru determinarea înălțimii zonei comprimate se procedează în mod identic ca la 12.1

și 12.3. Se scrie relația dintre momentul de inerție și momentul static pentru secțiunea
elementului și se definește funcția
I x
F  x, y   4x 1
4 s
4x
 x  x  y 
Înălțimea zonei comprimate va fi soluția funcției, pentru o valoare a aproximării inițiale de
xx  300 mm .
4
Din soluția x 4  root F4  xx 4 , en4 ,xx 4  se obține: x  504.997 mm

4
Caracteristicile secționale ale secțiunii fisurate
 h  x 

b2  
  h 2 1 
4  b  b  b 
1 


Aria de beton: A   x A
cr.4b 2 4 p.sup
 h  x   h  x  
b  
 2  h
4  b b b 
2 1 1  
  x   4
x  
 h

2 1 
4  b  b  b   b 
1 2  

   

4 h  x 
 
 2  3 
 4  b  b  b   b 
  2 1 1 2
   h  
y h 
cr.4b A
cr.3b

A
p.sup 
 hc
3 
A
cr.3b
y  0.432 m
cr.4b

Secțiunea ideală
Aria secțiunii ideale: A A   (A A )
cr.4i cr.4b e.qp p.inf p.sup

A y  A y  A y
cr.4b cr.4b e.qp p.inf p.inf e.qp p.sup p.sup
y   0.389 m
cr.4i A
cr.4i

cr.4i
Momentul de arie al de ordinul II al armăturilor
A y y A  (y y )  216.375 cm3

p.inf  cr.4i p.inf 
S
si.4 p.sup p.sup cr.4i
Tensiuni în element la timpul t 3

Momentul față de centrul de greutate al secțiunii fisurate:
M
p4.cr.i
M P  y
p.final final ci.ec
y
cr.4i 
 154.679 kNm 
M  189.469 kNm
p3.cr.i
M  251.075 kNm
tot
r M 
r  P  inf p4.cr.i  MSLS.R   (ycr.4i  h)
  inf final     6.472 MPa
b.sus.cr4 A I
cr.4i cr.4i
r M 
r  P  inf p4.cr.i  MSLS.R   (ycr.4i  yp.sup )
  inf final     6.065 MPa
b.sup.cr4 A I
cr.4i cr.4i
Efort unitar normal în dreptul centrului de greutate al secțiunii:

r  P
  inf final  4.327 MPa
b.cg.cr4 A
cr.4i


b.sus.cr4 E
cc.qp

 7.207  104
b.sup.cr4
b.sup.cr4 E
cc.qp

x h y
 5.331 105
4 p.inf
  
b.inf .cr4 x b.sus.cr4
4
x h
La fibra inferioară:   4   1.447  104
b.jos.cr4 x b.sus.cr4
4

N
mm2
N
mm2

N
p.sup.cr4 p.sup.cr4 pp.sup
mm2
N
Toroanele inferioare      823.14
p.in f.cr4 p.inf .cr4 pp.inf
mm2
 
 1.523  103
b.jos.cr4 b.sus.cr4 1
Curbura:  
cr.4i h m
   L 2  44.669 mm
fq cr.3i 1
Săgeata finală
Săgeata finală se compune din valoarile medii interpolate între curburile secțiunii fisurate
și ale celei nefisurate.


cr.4 cr.4i fq 1

Coeficientul de durată a încărcări: cr.3  0.5 în cazul unei încărări de lungă durată sau al
unui mare număr de cicluri de încărcare. (EC2 7.4.3.(3) (7.19))
2
 M 
4 cr.4  M 
 SLS.C 
Săgeata compusă: w
4.SLS.R
  w
4 cr.4 4 4 
 1    w  12.673 mm
w w  5.883 mm
cs.4 cs.3
w w w  18.556 mm
4.Rare cs.4 4.SLS.R
L
4.Rare 250
12.7 Calculul deschiderii fisurilor în faza finală la t 3 sub acțiunea încărcărilor

qp
Stratul de acoperire cu beton: c  0.034 m

acop

d  540 mm
1
 hx  

h
c.eff.4


 min 2.5  h  d ,
1 3
 4 h
,   31.688 mm
2
 
h  h 
b 
2  h 2 1 
c.eff.4  b  b  b 
1 
A    h  6.917  103 mm2
c.eff.4 2 c.eff.4

1
Distribuția deformațiilor este luată în considerare prin coeficientul k2. Pentru cazul

k  0.5
2

k  3.4 k  0.425
3 4

k k k 
4 1 2 eq
s  k c   226.56 mm
r.max.4 3 acop 
p.eff.2

N
f  2.5
ct.eff
mm2
Coeficientul pentru durata încărcărilor kt : k  0.6 (EC2 7.3.4 (2))

t
Creșterea tensiunii în toroanele inferioare:

N
    10.396
s.sr.max.4 p.inf .cr4
mm2
Diferența dintre deformația medie a armăturii si a deformației betonului dintre fisuri:
   
 s.sr.max.4  k t  fct.eff   1  e.qp  p.eff.2   
  max  , 0.6  s.sr.max.4   4.214  105
sm.4  E E 
p p
 
(EC2 7.3.4 (2) (7.9))
Deschiderea fisurilor: w s    9.548  103 mm (EC2 7.3.4 (1) (7.8))

k.4 r.max.4 sm.4
w w ( 0.2 mm)  se verifică

k.4 k.lim

13 Rezistența la încovoiere
Se efectuează calculele la timpul t  50 ani .

3
Tensiunile din toroane la faza finală

N
Toroanele superioare:   315.427
pp.sup
mm2
 
 1.941 103
p.unfav pp.sup
 
pp.sup E
p
N
Toroanele inferioare:   812.744
pp.inf
mm2
 
 4.168  103
p.fav pp.inf
 
pp.inf E
p
Rezistența ultimă la încovoiere este atinsă în momentul în care betonul atinge deformația
maximă   3.5  103 .
cu
13.1 Calculul înălțimii zonei comprimate prin metoda Moersch
Calculul propriu-zis al momentului ultim se realizează cu utilizarea construirii Morsch,

care include următoarele etape:
- se presupune, că la strivirea elementului în fibra superioară se produce deformația
specifică ultimă a betonului la compresiune εcu=3.5‰;
- se impune înclinația planului deformat, definit prin unghiul i;
- cu înclinația planului deformat se calculează poziția axei neutre xi= εcu/tan(κi);
- cunoscând xi, se calculează deformațiile armăturilor comprimate la partea superioară
(εs1) și la partea inferioară (εs) a secțiunii;
- la calculul deformatelor toroanelor εp se ține cont de deformația inițială a toroanelor,
datorită preîntinderii;
- cu valorile calculate ale deformațiilor specifice, utilizând diagramele de efort-
deformație specificate în Eurocod, precum și diagrama dreptunghiulară de
compresiuni în beton, se calculează forța totală de compresiune Fc (rezultată din
betonul comprimat pe înălțimea de 𝜆·xi și armăturile superioare) și forța totală de
întindere Ft (rezultată din toroanele Ap).
- În cazul în care Fc diferă de Ft, se iau alte valori pentru înclinație, și se calculează

proiecția eforturilor în secțiune, până când se îndeplinește Fc=Ft.

- Având poziția axei neutre stabilite, se calculează momentul ultim al secțiunii Mu,
rezultat din echilibrul forțelor interioare.
În calculul propus aceste etape iterative pot fi reduse la stabilirea soluției unui sistem de
ecuații.
Se presupune că deformația toronului cel mai inferior este identic cu cel al fibrei
superioare de beton : cu3  3.5  103 astfel se aproximează unghiul 
  0.02 rad t an(  )  0.02

i i
Înălțimea zonei comprimate exprimată în funcție de unghiul :

 m
x  cu3  174.977 mm
i tan(  )
i

 5.128  103
po.inf
Deformațiile de bază:  
p0.inf E
p

 2.564  103
po.sup
 
p0.sup E
p
cu3=-0.0035 x cd
Fc
Ac
x

x
Ap Ft
cu3
Figura 13.1 Stabilirea înălțimii zonei comprimate în starea ultimă prin metoda
Moersch
Caracteristicile poziției toroanelor:
c  0.04 m c  0.08 m c  0.56 m
1 2 3

Pentru înălțimeai zonei comprimate exprimate în funcție de i se scriu forțele de

întindere și compresiune:
    m   
  h       cu3   
   t an(  )   
 b  
 2 

h

i   b  b  b 
2 1  1 


   
       
     m
F         cu3   f 
c i  2  t an(  )   cm
  i  
 
 
 
 
 
 
   m  
  cu3 hc  
  t an(  ) 3 
   i   t an(  )  A E
 p0.sup m i  p.sup p
 
 
 
   m  
  h  cu3 c  
  t an(  ) 1 
 
F   
t i  p0.inf

m
i   t an(  )  n  A
i  p1 1p.i p
E 
 
 
 
   m  
  h  cu3 c  
  t an(  ) 2 
   i   t an(  )  n  A E
 p0.sup m i  p2 1p.i p
 
 
 
Funcția prin a cărei ecuație se va stabili înclinarea corespunzătoare:
     
EQ   F   F 
i c i t i  
F   1.428  106 N
c i
Pentru o primă aproximare se va utiliza:
  0.03 rad
x  
F   1.454  106 N
t i
Înclinarea pentru care se îndeplinește Fc=Ft:   0.019803338
real
Valoarea reală a forțelor de întindere și compresiune:

F 
c real  
F 
t real 
 1.442  106 N
Poziția reală ultimă a axei neutre:

 m
x  cu3  176.715 mm
real tan(  )
real
Deformațiile din diagramă:  

h  xreal  c1  tan( )  7.667  103
p1 m i
 
h  xreal  c2   tan( )  6.867  103
p2 m i
 
 xreal  h  c3   tan( )  2.735  103
p3 m i
Deformațiile reale:      0.013

p1.inf .real p0.inf p1
     0.012
p2.inf .real p0.inf p2
     1.706  104
p.sup.real p0.sup p3
Momentul capabil față de centrul de compresiune:
    x 
M   E n  A  h  real  c  
Rd  p1.inf .real p p1 1p.i  2 1
  
   x 
 E n  A  h  real  c  
p2.inf .real p p2 1p.i  2 2 
 
   x 
 E n  A  real  h  c   681.422 kNm
p.sup.real p p3 1p.s  2 3
 
M M  357.668 kNm
Ed SLU
M M  se verifică
Ed Rd

14 Armarea si verificarea secțiunii la forța tăietoare
Unghiul închis de etrieri și axa grinzii:   90 C

w
Unghiul bielei comprimate:   21.8 C ctg     2.5
Fcd
VRd,max Asw
Z
 VRd,s Asl Ftd
s
Bare comprimate
VEd Bare intinse
Figura 14.1 Modelul bielă-tirant utilizat pentru calculul la forță tăietoare [6]
Forța de compresiune dată de toroanele inferioare:
N n A  E  n  A   E  1.45  103 kN
s1 p1 1p.i p1.inf .real p p2 1p.i p2.inf .real p
Înălțimea efectivă a secțiunii: d hy  540 mm

s.inf p.inf
Brațul de pârghie interior calculat cu metode alternative:

x
z d      real  0.469 m
shear.inf s.inf 2
M
z  Rd  469.882 m
inf N
s1
Forța tăietoare solicitantă:

q L
V  SLU 1  130.061 kN
Ed 2
0.18
C  C  0.12 (EC2 6.2.2 (1) (6.2.b) Nota)
Rdc  Rdc
c

  
200
k  min  1  , 2 k  1.609 (EC2 6.2.2 (1) (6.2.b))
t1  d   t1
 s.inf  
 A  
  6.944  103
p.inf
  min   , 0.02 (EC2 6.2.2 (1) (6.2.b))
1  b  d   1
 1 s.inf  
3
N
  0.035  k 2  f   0.103 (EC2 6.2.2 (1) (6.3.N))
min t ck min
mm2
P  N
  min  final , 0.2  f    4.455 (EC2 6.2.2 (1) (6.2.b))
cp A cd  cp
mm2
 i.ec 
k  0.15 (EC2 6.2.2 (1) (6.2.b) Nota)

1w
Forța tăietoare capabilă de calcul (fără aportul armăturilor transversale)
  1  
V
Rdc
 
 max   C
 
Rdc t1 
 k  100    f
l ck
3 k  

b d

1.w cp  1 s.inf 
,
 
  
  
 min  k1.w  cp   b1  ds.inf  

(EC2 6.2.2 (1) (6.2 a,b))

V  108.247 kN
Rdc
Coeficient de reducere al rezistenței betonului fisurat la forță tăietoare:

0.6 dacă f f
yd yk
    f 
1 0.6   1  ck   dacă f  f
  200   yd yk
  
(EC2 6.2.3 (3) (6.10.aN) Nota 2), (EC2 6.2.2 (6) (6.6 N) Nota)
1
tan     0.4  2.5
tan   
Coeficient ce ține seama de starea de efort în fibra comprimată:

1 dacă   0
cp
  
 1  cp  dacă 0<  0.25
 f  cp
 cd 
 
cw 1.25 dacă 0.25  f <  0.5  f
cd cp cd
   
2.5   1  cp   dacă 0.5  f <  f
  f  cd cp cd
  cd  
  1.167 (EC2 6.2.3 (3) (6.11 aN, 6.11 bN, 6.11 cN) Nota 3)
cw
V  108.247 kN - forța tăietoare capabilă de calcul (fără aportul armăturilor

Rdc
transversale)
 
f  
1 1

V  b  z  
cd tan    tan 

 w   


Rd.max cw 1 shear.inf 1 2
 1 
   1
 tan    
V  386.784 kN (EC2 6.2.3 (4) (6.14))

Rd.max
V V  se verifică
Ed Rdmax
Caracteristicile armării supuse la forță tăietoare
  8 mm diametrul armăturii
w
nr 2 numărul brațelor de forfecare

brate
s  300 mm distanța propusa între 2 etrieri consecutive

1
 2
A  w  nr A  100.531 mm2
sw 4 brate sw
 
f z A 
1

1
 
  sin 
s 
fd shear.inf sw  tan    tan 

 w   


w
nec1 V
Ed

s  394.531 mm2 (EC2 6.2.3 (4) (6.13))

nec1
 
 1 
 0.75  d 1   405 mm pentru  w  90 C
 
s
max.1 s.inf  tan 
 
 w 
(EC2 9.2.2 (6) (9.6N))
0.08  f
  ck  0.116% (EC2 9.2.2 (6) (9.6N))
w.min f
yd
A
  sw  0.152% (EC2 9.2.2 (5) (9.5N))
w s  b  sin( )
1 2 w
s
max
 min s
max.1 
, 300  0.3 m  (EC2 9.2.2 (5) (9.4))
 
 
A  1 1 
 sw z f     sin  w  170.956 kN
 
V
Rd.s s shear.inf ywd  tan    tan 
1  
 w 
(EC2 6.2.3 (4) (6.13))

   se verifică
w w.min
 snec1  s1 și  smax  s1  dispunerea propusă e corespunzătoare

V  V  armarea transversală propusă corespunde forței tăietoare
Rd.s Ed
solicitante

15 Ancorarea armăturilor preîntinse
Calculul lungimilor de transmitere pentru armături active de tip toron

Coeficientul condiției de aderență în momentul transferului:
2.7 pentru sârmă

  (   3.2 ) (EC2 8.10.2.2 (1))
p1 3.2 pentru toron p1
Coeficientul de aderență:   0.7  1 (EC2 8.10.2.2 (1) + 8.4.2 fig. 8.2)

1t 1b
Valoarea de dimensionare a rezistenței la întindere în momentul transferului:

f  1.463 MPa
ctd.tran
Efortul unitar de aderență: (EC2 8.10.2.2 (1) (8.15))

Toroane superioare: f    f  3.277 MPa
bpt.s p1 1t ctd.tran
Toroane inferioare: f    f  4.682 MPa

bpt.i p1 1b ctd.tran
Calculul valorii de referință a lungimii de transmitere pentru transfer progresiv:

Coeficientul de transfer :  1 pentru transfer progresiv
1t
Coeficientul de secțiune :   0.19 pentru toron

2t
Diametrul toroanelor inferioare:   12.9 mm

pi
Diametrul toroanelor superioare:   9.5 mm

ps
Tensiunea din toroane imediat după transfer

Toroane superioare:   478.323 MPa
p.sup.2
Toroane inferioare:   902.872 MPa

p.inf .2
Valoarea de referință a lungimii de transmitere (EC2 8.10.2.2 (2) (8.16))

   
1t 2t ps p.sup.2
Toroane superioare: l   0.263 m
pt.s f
bpt.s

   
1t 2t pi p.inf .2
Toroane inferioare: l   0.473 m
pt.s f
bpt.i
Lungimea de transmitere pentru calculul eforturilor unitare locale la transfer

Toroane superioare: l  0.8  l  210.749 mm
pt.1.s pt.s
Toroane inferioare: l  0.8  l  378.124 mm

pt.1.i pt.i
(EC2 8.10.2.2 (3) (8.17) Nota)
Lungimea de transmitere pentru stările limită ultime

Toroane superioare l  1.2  l  316.123 mm
pt.2.s pt.s
Toroane inferioare l  1.2  l  567.186 mm

pt.2.i pt.i
(EC2 8.10.2.2 (3) (8.18) Nota)
Determinarea lungimii de difuzie
Toroane superioare: l  l 2  d 2  0.643 m

disp.s pt.2.s 2
Toroane inferioare: l  l 2  d 2  0.783 m

disp.i pt.2.i 1
(EC2 8.10.2.2 (4) (8.19))
Calculul lungimii totale de ancorare la starea limită ultimă

Coeficientul condiției de aderență la starea limită ultimă:
  1.2 pentru toron (EC2 8.10.2.2 (1))
p2
Coeficientul de aderență:
  0.7
1t (EC2 8.10.2.2 (1) + 8.4.2 fig. 8.2)
 1
1b
Capacitatea de aderență la starea limită ultimă

(EC2 8.10.2.3 (2) 8.20)
Toroane superioare: f    f  9.8  105 Pa

bpd.t 1t p2 ctd

Toroane inferioare: f    f  1.4  106 Pa

bpd.b 1b p2 ctd
Tensiunile din precomprimare după consumarea tuturor pierderilor

N
Toroane superioare:   315.427
pp.sup
mm2
N
Toroane inferioare:   812.744
pp.inf
mm2
Forța totală de precomprimare: P  522.343 kN

final
Momentul total de precomprimare: M  113.683 kNm

p.final
Se presupune că pe lungimea de transmitere tensiunile din precomprimare au o creștere

liniară.
 L x
x
Toroane superioare:   x   min  , 1, 1 
pp.sup x  l  pp.sup
pt.2.s 
l
 pt.2.s
 L x
 x 
Toroane inferioare:   
x  min
 l
, 1, 1
pp.inf x li  pp.inf
 pt.2.i 
Forța de precomprimare: P
finalx
 x   Ap.inf  pp.inf x  x   Ap.sup  pp.sup x  x 
M  x   Ap.inf  pp.inf x  x    yp.inf  yci.ec   Ap.sup  pp.sup x  x    yp.sup  yci.ec 

p.finalx    
Calculul sectiunii în care apare prima fisură

Momentul de fisurare din secțiunea x:
  P  x  p.fav  Mp.finalx  x   yci.ec  I

x   f   i.ec
p.fav finalx
M
crx
  ctk
 
 y
A I
 i.ec i.ec  ci.ec
Solicitările din element:
L 
 
q
M
Edx
 x   SLU  x  L  x
1
V
Edx
 x  q  1  x
SLU  2 
2  
Secțiunea căutată va rezulta din rezolvarea următoarei ecuației:

M
Edx
 x   Mcrx  x 
Secțiunea în care apare prima fisură este x  1.684 m .

crx
Forța de precomprimare în secțiunea în care apare prima fisură:
P x
finalx crx 
 522.343 kN
M x
p.finalx crx  
 113.683 kNm
Calculul forței de întindere din toroanele inferioare după aparția primei fisuri:
   
   
M x
 1 1 
 Edx crx  0.5  V    508.123 kN
 
N x x
sx crx z Edx crx  tan    tan 
shear.inf  
 w 
Tensiunea de întindere: (EC2 6.2.3 (7) 6.18)
N x 
  sx crx  846.872 MPa

pd A
p.inf
Lungimea necesară ancorării toroanelor cu o tensiune egală cu   8.469  108 Pa este

pd
dată de relația: (EC2 8.10.2.3 (4) 8.21)
   
 pd pp.inf 
l l       0.627 m
bpd pt.2.i 2t pi f
bpd.b
l x  ancorarea este corespunzătoare

bpd crx

16 Verificarea grinzii în dreptul zonei de transmitere
16.1 Tensiunile totale în faza inițială
În momentul transferului se produce efectul de arc datorită forței de precomprimare,

cauzând contrasăgeata descrisă la 7.3.5. În acest moment începe să acționeze greutatea
proprie, care apasă grinda cu sens opus, așadar reuce contrasăgeata produsă de forța de
precomprimare (7.4.4).
Momentul din greutatea proprie în dreptul zonei de transmitere:
M
gp1
1
 
 x    qgp  L1  x  x
2
l   5.723 kNm
gp1  pt.1.i 
M
Tensiuni datorate efectului greutății proprii
 
M  l   y
gp1  pt.1.i  ci.tran 
h
 0.458 MPa
Fibra superioară: b.sus.gp1 I
i.tran
 
M  l   y

gp1  pt.1.i  ci.tran
 0.492 MPa
Fibra inferioară: b.jos.gp1 I
i.tran
Tensiuni în beton
Fibra superioară:     4.792 MPa
b.sus.11 b.sus.p b.sus.gp1
N
 f (  2.195 ) Nu verifică, necesită armătură
b.sus.11 ctm.fl.tran
mm2
suplimentară (16.2)
 r    5.054 MPa
b.sus.1.sup1 sup b.sus.p b.sus.gp1
 f  Nu verifică, necesită armătură suplimentară (16.2)

b.sus.1.sup1 ctm.fl.tran
Fibra inferioară:
    16.343 MPa
b.jos.11 b.jos.p b.jos.gp1

N Verifică
 f (  2.195 )
b.jos.11 ck.tran
mm2

 r    17.185 MPa
b.jos.1.sup1 sup b.jos.p b.jos.gp1
N Verifică
 f (  2.195 )
b.jos.1.sup1 ck.tran
mm2
16.2 Armarea în dreptul lungimii de transmitere
Deformații specifice în dreptul secțiunii:
    4.792  106 MPa

sus.tr b.sus.p b.sus.gp1
    1.634  107 MPa

jos.tr b.jos.p b.jos.gp1
Calculul punctului de tensiune 0:

n0  h  sus.tr  136.036 mm
 
 sus.tr   jos.tr 
 
Întinderea ce trebuie preluată de armături suplimentare:
F
suplimentar

n  
0 sus.trb
2 
 71.705 kN
I 2
Aria de armătură suplimentară pentru preluarea acestui efort:

suplimentar
suplim FI
A   1.649 cm2
s.sup f
yd
16.3 Calculul etrierilor suplimentari pe lungimea de transmitere
Înălțimea ariei tăietoare (imediat asupra toronului cel mai superior dintre toroanele
d
p1
inferioare): h c   86.45 mm
zc 2 2
Aria tăietoare: A  h  b  1.383  104 mm2

z zc 1

Tensiunea în secțiune în dreptul toronului superior:
 

jos.tr 
 h  nn  c
2   13.525 N
1z h  nn mm2
Tensiunea în secțiune în dreptul toronului inferior:
 

jos.tr 
 h  nn  c
1 
 14.934
N
2z h  nn mm2
 
Media tensiunilor:   1z 2z  14.23 N
z 2 mm2
Figura 16.1 Tensiuni tangențiale în suprafața de lunacare și forțele tăietoare

aferente
Tensiunea de întindere:
T A     A  727.982 kN
i p.inf p.inf .tran.e z z
Tensiunea de despicare se consideră a fi între T/3 și T/2.

T
Z  i  242.661 kN
z 3

Aria de armătura suplimentară pentru prevenirea despicării secțiunii:

2 1 1
A  Z    9.302 cm2
sz 3 z f 0.40
ywd
Această cantitate de armătura se va distribui pe lungimea de disipare:

l  0.783 m
disp.i
Caracteristicile armării suplimentare propuse pe lungimea de transmitere:

  8 mm diametrul armăturii
w
nr 2 numărul brațelor de forfecare

brate
s  300 mm distanța propusă între 2 etrieri (suplimentari) consecutivi

1
A  100.531 mm2
sw
Numărul etrierilor necesari:

A 
n   sz   9.253  Alegem 10 armături
etr.supl  A 
 sw 
Aceasta cantitate de armătura nu se va suprapune cu armătura pentru forța tăietoare, ci

se va distribui suplimentar față de armăturile calculate la capitolul 14, în mod uniform pe
lungimea considerată.

Bibliografie
[1] ***, „SR EN 1992-1-1:2004, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi
reguli pentru clădiri,” Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), 2004.
[2] ***, „SR EN 1992-1-1/NB, Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi
reguli pentru clădiri. Anexa națională,” Asociatia Română pentru Standardizare
(ASRO), 2008.
[3] ***, „SR EN 1991-1-1:2004, Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni
generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri,” Asociaţia
de Standardizare din România (ASRO), 2004.
[4] ***, „CR 1-1-3/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra
construcțiilor.,” 2012.
[5] C. Bia, V. Ille, M.V. Soare, Rezistența materialelor și teoria elasticității, București:
Editura Didactică și Pedagogică, 1983.
[6] Z. Kiss, T. Oneț, Proiectarea structurilor de beton după SR EN 1992-1, Cluj-Napoca:

Editura Abel, 2008.
[7] ***, „EN 10138 Oțeluri de precomprimare,” 2005.
[8] A. PUSKAS, Deformaţiile grinzilor late, Cluj-Napoca: Universitatea Tehnică din Cluj-
Napoca, 2010.
[9] ***, „ST 009-2011 - Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături:
cerinţe şi criterii de performanţă,” 2011.
[10] ***, „DIN 488-1:2009, Betonstahl - Stahlsorten, Eigenschaften, Kennzeichnung,”

2009.

[11] ***, „SR 483-1:2012, Produse de oţel pentru armarea betonului. Partea 1: Oţel beton
laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate,” 2012.
[12] ***, „SR EN 1991-1-2:2004, Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-2: Acţiuni
generale. Acţiuni asupra structurilor expuse la foc,” Asociaţia de Standardizare din
România (ASRO), 2004.
[13] ***, „CR 0-2012, Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor.,” 2012.
[14] ***, „ P118-99: Normativ de siguranță la foc a construcțiilor,” 1999.
[15] ***, „SR EN 1991-1-2/NA, Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-2: Acţiuni
generale. Acţiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexă națională.,” ASOCIAŢIA DE
STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA (ASRO), București, 2006.
[16] ***, „SR EN 1990:2004 - Eurocod:Bazele proiectării structurilor,” ASRO, București,

2004.
[17] I. Tertea, Betonul precomprimat, București: Editura Tehnică, 1981.
[18] R. Pascu, A. Zybaczinski, Beton precomprimat. Calcul după eurocode 2, București:

Editura Conspress, 2012.
[19] I. Tertea, T. Oneț, G. Viorel, V. Păcurar, Z. Kiss, C. Măgureanu, Proiectarea betonului

precomprimat, vol. 1, Cluj-Napoca: Atelierul de multiplicare al Institutului Politehnic
Cluj-Napoca, 1986.
[20] T. Oneț, R.I. Olar, Beton precomprimat, Cluj-Napoca: U.T. Press, 2007.
[21] M. Hurst, Prestressed Concrete Design, London: Taylor & Francis e-Library, 2003.

Lista tabelelor și figurilor
Tabel A-1 Caracteristicile de rezistență ale betoanelor de clase uzuale stabilite în SR EN

1992-1-1:2004 [1] .............................................................................................................. 132
Tabel A-2 Caracteristicile de deformație ale betoanelor de clase uzuale stabilite în SR EN
1992-1-1:2004 [1] .............................................................................................................. 133
Tabel A-3 Caracteristicile toroanelor comerciale conforem EN 10138 [5]........................ 134
Tabel A-4 Oțel beton profilat ............................................................................................. 136
Tabel A-5 Oțel beton profilat laminat la cald .................................................................... 136
Figura 1.1 Secțiunea transversală a tiparului pentru pane ................................................... 7

Figura 1.2 Secțiunea transversală a panei ............................................................................. 8
Figura 2.1 Raportul curbelor efort-deformație pentru oțelurile utilizate ........................... 10
Figura 2.2 Echilibrul secțiunii de beton ............................................................................... 11
Figura 2.3 Dispunerea toroanelor în secțiune ..................................................................... 12
Figura 3.1 Schema statică a panei ....................................................................................... 14
Figura 5.1 Metoda de determinare a coeficientului de luaj/curgere lentă φ(∞,t0) pentru
beton în condiţii normale de mediu, pentru condiții de mediu înconjurător - interior – RH
= 50% (Figura 3.1 din EC2 [3]).............................................................................................. 24
Figura 5.2 Modul de determinare al valorilor coeficientului de fluaj/curgere lentă pe baza
figurii 5.1 (Figura 3.1 din EC2 [3]) ........................................................................................ 25
Figura 6.1 Secțiunea transversală a panei ........................................................................... 26
Figura 6.2 Schematizarea secțiunii compozite/ideale ......................................................... 29
Figura 7.1 Fazele de executie ale elementelor precomprimate cu armaturi preintinse ..... 32
Figura 7.2 Pierderea de tensiune din .................................................................................. 35
Figura 7.3 Starea de tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată din transfer..... 38
Figura 7.4 Pierderi de tensiune datorate scurtării elastica ale betonuluI ........................... 39
Figura 7.5 Relația dintre raza de curbură și săgeata elementului ....................................... 40
Figura 7.6 Săgeata din pretensionare (contrasăgeata) ....................................................... 41
Figura 7.7 Efectul greutății proprii asupra contrasăgeții elementului ................................ 41

Figura 7.8 Starea de tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată din greutatea
proprie ................................................................................................................................. 43
Figura 7.9 Starea de tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată imediat după
transfer ................................................................................................................................ 45
Figura 8.1 Schimbarea tensiunilor și deformațiilor datorită pierderilor de la transfer la
momentul încărcării ............................................................................................................ 51
Figura 8.2 Starea de tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată la timpul t 2 în
momentul dinaintea încărcării ............................................................................................ 52
Figura 8.3 Tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată la timpul t2 din
precomprimare .................................................................................................................... 56
Figura 8.4 Tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată la timpul t2 din greutatea
proprie ................................................................................................................................. 58
Figura 8.5 Distribuție eforturilor unitare normale și a deformațiilor specifice în pană la
momentul încărcării ............................................................................................................ 60
caracteristică ....................................................................................................................... 62
Figura 9.2 Tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată din combinația rară ....... 65
Figura 9.3 Starea de tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată imediat după
aplicarea încărcării............................................................................................................... 66
Figura 10.1 Schimbarea tensiunilor și deformațiilor datorită pierderilor de la t2 la t3 ........ 77
Figura 11.1 Starea de tensiuni și deformații în secțiunea cea mai solicitată la timpul t4.... 79
Figura 11.2 Starea de tensiuni în secțiunea cea mai solicitată la timpul t4 ......................... 82
Figura 11.3 Starea de tensiuni și deformații de scurtă durată la timpul t4 ......................... 83
Figura 12.1 Apariția fisurilor normale ................................................................................. 84
Figura 12.2 Deschiderea fisurilor ......................................................................................... 92
Figura 13.1 Stabilirea înălțimii zonei comprimate în starea ultimă prin metoda Moersch
........................................................................................................................................... 107
Figura 14.1 Modelul bielă-tirant utilizat pentru calculul la forță tăietoare [6] ................. 110
Figura 16.1 Tensiuni tangențiale în suprafața de lunacare și forțele tăietoare aferente . 120
Figura A-0.1 Diagramă efort-deformație tipică pentru toroane St1570/1770 [6] ............ 135

Notațiile principale
Notațiile utilizate pentru tensiuni și deformații pe înălțimea secțiunii:

Primul grup de litere:
b - beton
p - toron
Al doilea grup:
sus - la fibra superioară
sup - în dreptul centrului de greutate a toroanelor superioare
c - în dreptul centrului de greutate al secțiunii compozite
inf - în dreptul centrului de greutate a toroanelor inferiare
jos - la fibra inferioară
Al treilea grup:
Reprezintă gruparea de acțiuni din care provine efortul sau deformația specifică
sau valoarea acesteia la sfârșitul sau începutul etapei de calcul considerate
Exemplu:
σb.sus.p - tensiunea din beton, la fibra superioară, datorată efectului forței de
precomprimare
sau
εb.jos.qp - tensiunea din beton, la fibra inferioară, datorată efectului momentului din starea
limită de serviciu sub acțiunea încărcărilor cvasipermanente.
Alte notații utilizate la editarea exemplului de calcul:

Litere latine mari
A Aria secţiunii transversale
Ac Aria secţiunii transversale de beton
Ai Aria secţiunii ideale
Ap Aria secţiunii armăturii sau armăturilor pretensionate
As Aria secţiunii armăturilor pentru beton armat

Asw Aria armăturilor transversale

D Rigiditate cilindrică
E Modul de elasticitate
Ec, Ec(28) Modul de elasticitate tangent în origine (la un efort σc = 0) pentru un beton de
masă volumică normală la 28 de zile
Ecm Modul de elasticitate secant al betonului
Ec(t) Modul de elasticitate tangent în origine (c = 0) la timpul t pentru un beton de

masă volumică normală
Ep Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armăturilor pretensionate
Es Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armăturilor pentru beton armat
EI Rigiditate la încovoiere
F Acțiune; Încărcarea aplicată totală grinzii în timpul încercărilor
I, Ic Moment de inerţie al secţiunii de beton
Ii Moment de inerție al secțiunii ideale
Iy Moment de inerție al secțiunii (de beton) față de axa y
L Lungime
M, M0 Moment încovoietor
Mcr Moment încovoietor, care produce fisurarea secțiunii de beton
Mdc Moment încovoietor de decompresiune
Me Moment încovoietor exterior solicitant
Mfrecv Moment încovoietor din gruparea frecventă
Mmax Moment încovoietor maxim
Mu Valoarea momentului ultim al secțiunii
N Forţa axială
P Forţa de precomprimare
Pm0(x) forța de precomprimare după transferul forței de precomprimare
Pm,t(x) forța de precomprimare medie probabilă la un timp precizat t și la o distanță
indicată x de la extremitatea activă a armăturii pretensionate
P0 Forţa iniţială la extremitatea activă a armăturii pretensionate imediat după

tensionare
Pmax Forţa de pretensioanre maximă aplicabilă armăturii în timpul tensionării
Pc+s+r pierderi de tensiune în toroane depenente de timp
Pel pierderi de tensiune în toroane datorită deformației elastice a betonului
Pr pierderi de tensiune în toroane datorită relaxării armăturii pe termen scurt

Psl pierderi de tensiune în toroane datorită lunecării în ancoraje
Pμ(x) pierderi de tensiune în toroane datorită frecării armături pe traseu

Pθ pierderi de tensiune în toroane datorită efectului tratamentului termic
Q Forță tăietoare
S Moment static
SLS Stare limită de serviciu (SLS)
T Forță tăietoare
Tmax Forța tăietoare maximă
W Modulul de rezistenţă axial al secţiunii transversale
Wit, Wib Modulul de rezistenţă axial al secţiunii ideale pentru partea superioară, respectiv
inferioară a grinzii
SLU Stare limită ultimă (SLU)
Litere latine mici
b Lățime; Lăţime totală a unei secţiuni transversale
bb sau bg Lățimea totală a elementului
d Înălţime utilă a unei secţiuni transversale
e Excentricitate
f Săgeata
fc Rezistenţa la compresiune a betonului
fcd Valoarea de calcul a rezistenţei la compresiune a betonului
fck Valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune a betonului, măsurată pe
cilindri la 28 de zile
fcm Valoarea medie a rezistenţei la compresiune a betonului, măsurată pe cilindri

fctk Rezistenţa caracteristică la întindere directă a betonului

fctm Valoarea medie a rezistenţei la întindere directă a betonului
fp Rezistenţa la întindere a armăturilor pretensionate
fpk Rezistenţa caracteristică la întindere a armăturilor pretensionate
fp0,1 Limita de elasticitate convenţională la 0,1% a armăturilor pretensionate
fp0,1k Valoarea caracteristică a limitei de elasticitate convenţionale la 0,1% a
armăturilor pretensionate
ft Rezistenţa la întindere a armăturilor pentru beton armat
ftk Rezistenţa caracteristică la întindere a armăturilor pentru beton armat
fy Limita de elasticitate a armăturilor pentru beton armat
fyd Limita de elasticitate de calcul a armăturilor pentru beton armat
fyk Limita de elasticitate caracteristică a armăturilor pentru beton armat
h Înălţime totală a secţiunii transversale
hb sau hg Înălțimea totală de pană
k Coeficient; Factor
l Lungime; Deschidere
np, ns Coeficient de echivalență pentru armături active, respectiv pasive
p încărcare uniform distribuită local
q încărcare uniform distribuită
qz încărcare exterioară uniform distribuită
r Rază
1/r Curbura într-o secţiune dată
t Moment de timp considerat
x Înălţimea axei neutre
xi Înălţimea axei neutre a secțiunii ideale
xu Înălţimea axei neutre corespunzătoare momentului ultim
x,y,z Coordonate carteziene

Simboluri grecești
 Unghi; Raport
 Unghi; Raport; Coeficient
 Coeficient parţial
c Deformaţie specifică la compresiune a betonului

c1 Deformaţie specifică la compresiune a betonului corespunzătoare efortului unitar
maxim fc
cu Deformaţie specifică ultimă a betonului la compresiune
el deformaţia specifică elastică

pl deformaţia specifică plastică
u Deformaţie specifică a armăturilor pentru beton armat sau pretensionate sub
efort unitar maxim
uk Valoarea caracteristică a deformaţiei specifice a armăturilor pentru beton armat

sau pretensionate sub efort unitar maxim
εud Limita deformației specifice ultime elastice
μ Coeficientul lui Poisson
𝜌, 𝜌z Raza de curbură a fibrei medii deformate
1000 Valoare a pierderii prin relaxare (în %), la 1000 de ore după tensionare, la o
temperatură medie de 20°C
δ Deplasare; săgeată
ρwc Procentul de armare transversală
c Efort unitar de compresiune în beton

cp Efort unitar de compresiune în beton datorită unei forte axiale sau
precomprimării
cu Efort unitar de compresiune în beton corespunzând deformaţiei ultime la
compresiune cu
ct, cb Efort unitar de compresiune în beton în fibra superioară, respectiv inferioară
pm0 Efort unitar în armătură imediat după întindere sau transfer
p,max Efort unitar maxim în armătură (efort unitar de calcul)

s Efort unitar în armătură
x,max Efort normal maxim

 Efort unitar tangenţial
 Diametrul unei bare de armătură sau a unui toron de precomprimare
(t,t0) Coeficient de fluaj, definind fluajul între timpii t şi t0, în raport cu deformaţia
elastică la 28 de zile
(,t0) Coeficientul final de curgere lentă

max Rotirea maximă

ANEXA 1 – Caracteristicile betoanelor uzuale
Tabel A-1 Caracteristicile de rezistență ale betoanelor de clase uzuale stabilite în

SR EN 1992-1-1:2004 [1]
Clase de rezistență pentru beton
C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50 C45/55 C50/60
fck
12 16 20 25 30 35 40 45 50
(MPa)
fck,cube
15 20 25 30 37 45 50 55 60
(MPa)
fcm
20 24 28 33 38 43 48 53 58
(MPa)
fctm
1,6 1,9 2,2 2,6 2,9 3,2 3,5 3,8 4,1
(Mpa)
fctk,0.05
1,1 1,3 1,5 1,8 2,0 2,2 2,5 2,7 2,9
(MPa)
fctk,0.95
2,0 2,5 2,9 3,3 3,8 4,2 4,6 4,9 5,3
(MPa

Tabel A-2 Caracteristicile de deformație ale betoanelor de clase uzuale stabilite

în SR EN 1992-1-1:2004 [1]
Clase de rezistență pentru beton
C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50 C45/55 C50/60
Ecm
27000 29000 30000 31000 33000 34000 35000 36000 37000
(MPa)
εc1
1,80 1,90 2,00 2,10 2,20 2,25 2,30 2,40 2,45
(‰)
εcu1
3,50
(‰)
εc2
2,00
(‰)
εcu2
3,50
(‰)
n 2,00
εc3
1,75
(‰)
εcu3
3,50
(‰)

ANEXA 2 – Caracteristicile armăturilor active utilizate în mod curent la

elemente din beton precomprimat
Tabel A-3 Caracteristicile toroanelor comerciale conforem EN 101381 [5]
D Rm Sn M T Fm Fm,max Fp0,1
[mm] MPa [mm2] [kg/m] % [kN] [kN] [kN]
6.85 2060 28.2 0.2202 58.1 66.8 51.1
1770 51.3 59.0 45.1
6.9 29.0 0.2265
1860 53.9 62.0 47.4
7 2060 30.0 0.2343 61.8 71.1 54.4
1770 67.0 77.1 57.0
8 38.0 0.2968
1860 70.7 81.3 62.2
1770 92.0 106.0 81.0
9.3 52.0 0.4061
1860 96.7 111.0 85.1
1770 97.4 112.0 83.8
9.6 55.0 0.4296
1960 102.0 117.0 87.7
1770 ±2 124.0 143.0 109.0
11 70.0 0.5467
1860 130.0 149.5 114.0
1770 165.0 190.0 145.0
12.5 93.0 0.7263
1860 173.0 199.0 152.0
1770 177.0 204.0 156.0
12.9 100.0 0.781
1860 186.0 214.0 164.0
1770 248.0 285.0 218.0
15.3 140.0 1.093
1860 260.0 300.0 229.0
1770 266.0 306.0 234.0
15.7 150.0 1.172
1860 279.0 321.0 246.0
18 1770 200.0 1.562 354.0 407.1 312.0
D - Diametrul nominal al uni toron
Rm - Rezistenţa nominală la rupere (rezistenţa la tracţiune)
Sn - Secţiune nominală
M - Masă pe metru liniar
T - Toleranță de masă
Fm – Forța de rupere minimă (valoarea caracteristică a forței maxime)
1
Diametrele și rezistențele nominale comercializate se stabilesc de producător în funcție de
tehnologia disponibilă

Fm,max - Valoarea maximă a forței de rupere

Fp0,1 - Valoarea caracteristică a forței la o alungire reziduală de 0.1%
Modul de elasticitate al toroanelor: Em=195 Gpa.

Alungire la rupere (L0=600 mm): min. 3.5%.
Relaxare maximă la 1000 ore:
70% Fm: 2,5%
80% Fm: 4,5%
Limită de oboseală 0.7 Fm:>2x106 cicluri.
Figura A-0.1 Diagramă efort-deformație tipică pentru toroane St1570/1770 [6]

ANEXA 3 – Caracteristicile armăturilor pasive utilizate în mod curent la

elemente din beton precomprimat [7]
Tabel A-4 Oțel beton profilat2
Diametre Limită de Rezistență la Denumire

Standard
[mm] curgere Re rupere Rm comercială
8,10,12,14,16, 18,20, DIN 488/1 -

≥500 N/mm2 ≥550 N/mm2 B500
22,25, 28*,32*,36*, 40* 2009 [8]
SR 438/1- 2 2
8,10,12,14 ≥355 N/mm ≥510 N/mm PC52
2012 [9]
16,18,20,22,25, SR 438/1- 2 2
≥345 N/mm ≥510 N/mm PC52
28*,32*,36*, 40* 2012 [8]
Tabel A-5 Oțel beton profilat laminat la cald3
Diametre Limită de Rezistență la Denumire

Standard
[mm] curgere Re rupere Rm comercială
DIN 488/1 -
8,10,12,14,16 ≥500 N/mm2 ≥550 N/mm2 B500
2009 [7]
SR 438/1- 2 2
8,10,12,14 ≥355 N/mm ≥510 N/mm PC52
2012 [8]
2
Se livrează în bare, în baloți de greutatea aprox. 2000 kg
3
Se livrează în colaci cu greutatea de 2300 kg din import sau 500÷1500 kg din producție locală

Masa per diametru (kg) 10.32 56.23
Masa total: 0.
Extras de armare
Marca Buc. ø Lung./Buc. ø8 ø10 ø12 ø16 ø20 ø25 ø28
1 50 8 1.64 82.00
4 2 16 2.66 5.32
5 2 6 10.94
Lungimi per diametre (m) 82.00 5.32
Plan armare pana TR60/22/16 Masa per metru (kg/fm) 0.395 1.580
1200
3 2 ø 9.6 L=1200cm
Masa total: 0.041 t
11.00
4 1 ø 16 5 2ø6 3 2 ø 9.6 TBP Y1860 4 1 ø 16

A B
60
3 80 A 2 B 6 ø 12.9 TBP Y1860 2

9.30 2 80 3
1 9 ø 8 /10 1 32 ø 8 /30 1 9 ø 8 /10

1200
2 6 ø 12.9 L=1200cm Extras de toroane

Marca Buc. ø Lung./Buc. ø6.9 ø9.3 ø9.6 ø12.5 ø12.9 ø15.2 ø15.3 ø15.7 Beton: C40/50-XC1-16-F4
2 6 12.9 12.00 72.00 Acoperire: 2.0 cm
3 2 9.6 12.00 24.00
Lungimi per diametre
Toroane: TBP Y1860-S7
(m) 24.00 72.00
Sectiunea A-A Sectiunea B-B 11
18
Masa per metru (kg/fm) 0.430 0.781 Armaturi pasive: BST 500S
11
1 50 ø 8 L=164cm
22 22 Masa total: 0.067 t
56
56
5 2ø6 Extras de armare
7 7 7 7
8 8
Marca Buc. ø Lung./Buc. ø8 ø10 ø12 ø16 ø20 ø25 ø28
5 2ø6
3 2 ø 9.6 TBP Y1860 1 50 8 1.64 82.00
12 4 2 16 2.66 5.32
3 2 ø 9.6 TBP Y1860 σpo=500 MPa
4
5 2 6 10.94
4 1 ø 16
Lungimi per diametre (m) 82.00 5.32
125
48
48
60
60
1 ø8 Masa per metru (kg/fm) 0.395 1.580

16
Masa total: 0.041 t
2 6 ø 12.9 TBP Y1860 2 6 ø 12.9 TBP Y1860 σpo=1000 MPa
44
44
4 2 ø 16 L=266cm
4 4 4 4
1094
4 4 4 4
5 2 ø 6 L=1094cm
Exemplu de armare pentru pană trapezoidală
16 16
Anexă la: Proiectarea elementelor liniare din beton precomprimat, Vol. 1 - Pană trapezoidală de acoperiș
Autori: A. Puskás, A.G. Sándor, B. Karkiss

3.puskas Attila - Proiectarea Elementelor Liniare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3.puskas Attila - Proiectarea Elementelor Liniare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECTAREA ELEMENTELOR LINIARE DIN

Vol. 1 – Pană trapezoidală de acoperiș

Attila Puskás, Gábor Álmos Sándor, Balázs Karkiss

Director: Ing. Călin D. Câmpean

Recenzia: Prof.dr.ing. Traian Oneţ

Copyright © 2015 Editura U.T.PRESS

Puskás, Sándor, Karkiss 3

7.1 Starea de tensiuni la transfer ............................................................ 32

Puskás, Sándor, Karkiss 4

10.1 Contracția ........................................................................................ 68

Puskás, Sándor, Karkiss 5

Efectele introducerii standardelor europene armonizate încă se resimt printre proiectanții

Puskás, Sándor, Karkiss 6

1 Descrierea elementului calculat

1.1 Date generale

Figura 1.1 Secțiunea transversală a tiparului pentru pane

Puskás, Sándor, Karkiss 7

Încărcările considerate în dimensionarea panei vor fi cele gravitaționale: încărcări

Figura 1.2 Secțiunea transversală a panei

Puskás, Sándor, Karkiss 8

Încărcarea dată de greutatea proprie (pentru dimensiunile stabilite anterior):

Puskás, Sándor, Karkiss 9

Predimensionarea elementului presupune stabilirea secțiunii transversale și a numărului

2.1 Stabilirea numărului de toroane

Valoarea momentului încovoietor în SLU pentru încărcările date:

f yk=500 MPa Bst 500 S

Puskás, Sándor, Karkiss 10

Pentru stabilirea numărului de toroane se efectuează un calcul simplificat, echivalând

Figura 2.2 Echilibrul secțiunii de beton

Această întindere poate fi preluată de o cantitate de armătură:

Puskás, Sándor, Karkiss 11

Se aleg 6 toroane pentru preluarea întinderi calculate.

2.2 Dispunerea toroanelor în secțiunea transversală

Figura 2.3 Dispunerea toroanelor în secțiune

Puskás, Sándor, Karkiss 12

Diametrul echivalent pentru cele două toroane:

Deoarece nu se utilizează armătură pasivă, aria armăturii pasive este A  0 mm2.

Puskás, Sándor, Karkiss 13

3 Acțiuni și grupări de încărcări

3.1 Schema statică a panei

Figura 3.1 Schema statică a panei

3.1.1 Grupări de acțiuni în starea limită ultimă (SLU)

3.1.2 Grupări de acțiuni în starea limită de serviciu (SLS)

Puskás, Sándor, Karkiss 14

3.1.3 Combinația frecventă:

3.2 Calculul momentelor încovoietoare în diferite etape

3.3 Calculul forței tăietoare maxime

Puskás, Sándor, Karkiss 15

4.1 Betonul (C40/50)

Rezistența cubică: f  50 MPa

Rezistența medie la compresiune: f  f  8  48 MPa

Modulul de elasticitate tangent: E  1.05  E  36.75 GPa

(EC2 cap. 3.1.4. (2), pg 27)

Rezistența caracteristică la întindere: f  0.7  f  1.75 MPa

Deformația ultimă a betonului:   0.0035

Factorul parțial de siguranță pentru beton:   1.5

Coeficientul de comportare la compresiune sub acțiunea încărcărilor de lungă durată:

Valoarea de calcul a rezisțentei la întindere: (EC2 3.15. pg. 31)

Puskás, Sándor, Karkiss 16

Rezistența medie la încovoiere: ( EC2 3.1.8 (3.23). pg. 33)

Vârsta betonului la transfer: t  3 zile

Vârsta betonului la încărcare t  28 zile

Tipul cimentului utilizat: Clasa R (EC2 3.1.2(6). pg. 24)