Tudor Postelnicu lonut Damian

PROIECTAREA
STRUCTURILOR DE BETON ARMAT
IN ZONE SEISMICE

Volumull
PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE

V Marlink
Bucure~ti , 2012
Editura Marlink CUPRINS
MARLINK TRADING SRL
021254 Bucuresti, str. Vaselor nr. 2, sector 2

tel. +40-21-211 89 76; +40-21-210 31 68; VOLUMULI

e-mail: v.mares@marlink.ro; PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE
www.marlink.ro

Prefata ............................................................................................................................ 11

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei 1. INTRODUCERE {T. Poste/nicu) .................................................................................... 15

Proiectarea structurilor de beton armat in zone seismite/Tudor
1.1 Evolutia cuno~tintelor de proiectare seismica a constructiilor .......................... 15
Postelnicu, lonut Damian, Dan Zamfirescu, Eugen Morariu. - Bucure~ti:
Marlink, 2012. 1.2 Obiectullucrarii .................................................................................................. 20
3 vol.
ISBN 978-973-8411-82-1 2. ACTIUNEA SEISMICA (T. Postelnicu, I. Damian) ......................................................... 33
2.1 Cauzele ~i efectele cutremurelor ....................................................................... . 33
Vol. 1.: Particularitati ale proiectarii seismice. - 2012. - Bibliogr. -
ISBN 978-973-8411-83-8 2.2 Parametrii seismici pe amplasament .................................................................. 38
2.3 Reprezentarea actiunii seismice In calculul structural elastic ............................ 42
I. Postelnicu, Tudor 2.3.1. Aspecte de baza ...................................................................................... 42
II. Damian, lonut
2.3.2 Spectre Fourier ale amplitudinii acceleratiilor ......................................... 54
Ill. Zamfirescu, Dan
IV. Morariu, Eugen 2.3.3 Spectrul elastic pentru componenta orizontala a acceleratiei ................ 58
2.3.4 Spectrul elastic pentru componenta verticala a acceleratiei ................... 64
624.04 2.3.5 Spectrul de proiectare ............................................................................. 65
624.012.45
2.3.6 Spectrele raspunsului In deplasari ........................................................... 66
2.3.7 Reprezentarea aqiunii seismice In calculul dinamic ................................ 74
2.3.7.1 Accelerograme naturale ............................................................. 74
2.3.7.2 Accelerograme artificiale ............................................................ 75

3. COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT

LA ACJIUNI SEISMICE {T. Postelnicu) ......................................................................... 77
3.1 lntroducere .................................. .............. .. ...... .. ...... ......................................... 77
3.2 Rigiditatea laterala .............................................................................................. 79
3.3 Rezi stenta laterala .............................................................................................. 84
3.4 Relatii lntre forte ~i deplasari Ia elemente ~ i structuri de beton armat .............. 88
3.5 Raspunsul histeretic al elementelor de beton armat ......................................... 94
3.6 Modele pentru calculul defo rmatiilor .............................................................. 100
3.6.1 lntroducere ............................................................................................ 100
3.6.2 Proprietatile materialelor ...................................................................... 100
3.6.3 Relatii moment-curbura ........................................................................ 101
3. 7 Zona disipativa. Articu latia plastica .................................................................. 109
3.7.1 Elemente lncovoiate cu forta taietoare moderata ................................ 109
3. 7.2 Efectul fortei taietoare asupra zonei (articulatiei) plastice ................... 112
3.7.3 Evaluarea capacitatii de deformare a elementelor
de beton armat ............................................................................................... 117
4. CERINJE DE PERFORMANTA $1 CONDIJII DE TNDEPLINIRE (T. Postelnicu) .............. 119
4.1 lntroducere ....................................................................................................... 119
4.2 Cerin~e de performan~a prevazute de P100-1:2011 ......................................... 120
4.3 Conditii de lndeplinire a cerintelor de performanta ......................................... 123
4.3.1 Conditii pentru starea limita ultima ....................................................... 123
4.3.2 Conditiile pentru starea limita de limitare a degradarilor ..................... 127
5. CONCEPJIA $1 CALCULUL CONSTRUqiiLOR
LA AqiUNEA SEISMICA (1. Damian, T. Postelnicu) ................................................ 128
5.1 Aspecte conceptuale de baza ........................................................................... 128
5.1.1 lntroducere ............................................................................................ 128
5.1.2 Simplitatea structurala .......................................................................... 128
5.1.3 Redundanta ........................................................................................... 130
5.1.4 lmpunerea mecanismului de plastificare (de disipare a energiei) ......... 131
5.1.5 Rigiditatea ~i rezistenta pe doua directii ................................................ 132
5.1.6 Rigiditatea ~i rezistenta Ia torsiune ........................................................ 132
5.1.7 Realizarea plan~eelor cu diafragme orizontale rigide ~i rezistente ............. 133
5.1.8 Realizarea unor fundatii adecvate ......................................................... 134
5.2 Combinarea actiunilor In proiectarea seismica ................................................ 136
5.3 Metode de calcul .............................................................................................. 138
5.3.1 Clasificarea metodelor de calcul ............................................................ 138
5.3.2 Metode de calcul linear elastic .............................................................. 139
5.3.2.1 Metoda fortelor laterale echivalente ....................................... 139
5.3.2.2 Metoda modala cu spectru de raspuns .................................... 143
5.3.2.3 Combinarea raspunsurilor modale ........................................... 148
5.3.3 Metode de calcul neliniar ...................................................................... 152
5.3.3.1 lntroducere ............................................................................... 152
5.3.3.2 Metode de calcul static neliniar ............................................... 154
5.3.3.3 Metode de calcu l dinamic neliniar ........................................... 160
5.4 Modelarea structurilor de beton armat ........................................................... 176
5.4.1 lntroducere ............................................................................................ 176
5.4.2 Modelarea structurilor pentru calcululliniar elastic ............................. 180
5.4.2.1 Modelarea structurilor In cadre ................................................ 180
5.4.2.2 Modelarea structurilor cu pereti .............................................. 185
5.4.2.3 Modelarea placilor .................................................................... 193
5.4.2.4 Utilizarea constrangeri lor Ia modelarea structuri lor
de beton armat. Stabilirea rezematorilor ................................. 195
5.4.3 Modelarea infrastructurilor ................................................................... 198
5.4.3.1 Aspecte specifice ...................................................................... 198
5.4.3.2 Modelarea lncarcarilor ~i elementelor ..................................... 199
5.4.3.3 Modele de interactiun e teren-structura ................................... 202
5.4.3.4 Modelarea fundatiilor izolate ................................................... 205
5.4.3.5 Modelarea grinzilor de fundare ................................................ 205
5.4.3.6 Modelarea radierelor ............................................................... 212
5.4.3. 7 Modelarea pilotilor Ia actiuni verticale ..................................... 214
5.4.3.8 Modelarea pilotilor Ia actiuni orizontale .................................. 215
5.4.4 Modelarea pentru calculul inelastic ...................................................... 219
5.4.4.1 Aspecte generale ...................................................................... 219
5.4.4.2 Modelarea grinzilor cu articulatii plastice punctuale ............... 220
5.4.4.3 Model area stalpilor cu articulatii plastice punctuale ................... 222
5.4.4.4 Modelarea cu elemente tip fibra .............................................. 229
5.4.4.5 Modelarea neliniara a peretilor ................................................ 235
5.4.4.6 Modelarea neliniara a terenului de fundare ............................ 245
ANEXA. Programe de calcul automat utilizate In ingineria structurilor seismic ........... 255
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................ 259
VOLUMULII
PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMATTN ZONE SEISMICE
Prefata ............................................................................................................................ 11
6. PROBLEME GENERALE ALE PROIECTARII SEISMICE A STRUCTURILOR
DE BETON ARMAT (T. Postelnicu) ............................................................................. 15
6.1 lntroducere ......................................................................................................... 15
6.1.1 Clasificarea elementelor de beton armat ................................................ 16
6.1.2 Clasificare tipurilor structurale ................................................................ 21
6.2 Criterii de regularitate a structurilor de cladiri .................................................... 26
6.2.1 Aspecte generale ..................................................................................... 26
6.2.2 Criterii de regularitate In plan .................................................................. 27
6.2.3 Criterii de regularitate In elevatie ............................................................ 42
6.2.4 Efectele alcatu irii structurale asupra proiectarii seismice
a constructiilor .................................................................................................. 50
6.3 Clase de ductilitate. Factorii de comportare ...................................................... 52
7. IMPUNEREA MECANISMULUI STRUCTURAL DE DISIPARE
DE ENERGIE (T. Postelnicu, D. Zamfirescu, E. Morariu) ............................................. 62
7.1 Aspecte generale ....... .................................................... ...................................... 62
7.2 Proprietatile materialelor ................................................................................... 65
7.2.1 Proprietatile betonului ............................................................................ 65
7.2.2 Proprietatile armaturii de otel ................................................................. 73
 7.3 Evaluarea valorilor de proiectare ale momentelor lncovoietoare ...................... 78
7.3.1 Redistributii ale eforturilor obtinute din calculul structural .................... 78
7.3.2 Modalitati de realizare a mecanismului structural
de plastificare ......................................................... ................................. 81
7.3.2.1 Structuri In cadre de bet on armat .............................................. 82
7.3.2.2 Structuri cu pereti de beton ....................................................... 90
7.4 Determinarea valorilor de proiectare ale fortelor taietoare .............................. 98
7.4.1 lntroducere .............................................................................................. 98
7 .4.2 Structuri in cadre de beton arm at ........................................................... 99
7.4.3 Structuri cu pereti de beton armat ........................................................ 102
8. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT (T. Postelnicu, E. Morariu) ........ 109
8.1 Dimensionarea Ia lncovoiere ............................................................................ 109
8.2 Dimensionarea Ia fo rta taietoare ..................................................................... 109
8.2.1 Aspecte generale ................................................................................... 109
8.2.2 Dimensionarea grinzilor ......................................................................... 111
8.2.3 Dimensionarea stalpilor ......................................................................... 116
8.2.4 Dimensionarea peretilor ........................................................................ 117
8.3 Dimensionarea rigiditatii elementelor structurale ........................................... 139
9. MASURI PENTRU ASIGURAREA UNEI COMPORTARI HISTERETICE STABILE
A ELEMENTELOR STRUCTURALE (T. Postelnicu, D. Zamfirescu) ...................................... 145
9.1 lntroducere ....................................................................................................... 145
9.2 Asigurarea capacitatii de deformare In domeniul postelastic .................................. 148
9.2.1 Conditii generale ............................................................................................ 148
9.2.2 Evaluarea cerintelor seismice de ductilitate ............ ...................................... 150
9.2.3 Evaluarea capacitatii de deformatie .............................................................. 159
9.2.4 Rezultatele verificarii ductilitatii locale a elementelor structurale ............... 166
9.2.5 Detalierea zonelor critice ............................................................................... 167
9.2.5.1 Cerinte pentru otel ~i beton .............................................................. 167
9.2.5.2 Armatura longitudinala minima In grinzi .......................................... 169
9.2.5.3 Armatura longitudinala maxima In zonele critice ale grinzilor ........ 171
9.2.5.4 Detalierea zone lor critice ale grinzilor ............................................. 173
9.2.5.5 Detalierea zonelor critice ale stalpilor de beton arm at .................. 175
9.2.5.6 Detalierea zonelor critice ale peretilor ............................................ 184
10. PROIECTAREA NODURILOR DE CADRU (T. Postelnicu) ......................................... 188
10.1 Aspecte generale .......................................................................................... 188
10.2 Starea de eforturi In nodurile de cadru ........................................................ 190
10.3 Mecanismul de rezistenta Ia forta taietoare a nodurilor de cadru .............. 191
10.3.1 Modelul Park, Paulay ~i Priestley (P&P&P) ...................................... 191
10.3.2 Modelul EN 1998-1 ........................................................................... 195
10.3.3 Comparatie lntre rezultatele utilizarii celor doua modele ...................... 200
10.3.4 Prevederile codului national 202
10.4 Probleme de alcatuire constructiva ............................................................. 205
10.4.1 Ancorajul armaturilor grinzilor In nodurile de cadru ........................ 205
10.4.2 Aspecte particulare ale ancorarii armaturilor
In nodurile marginale ........................................................................ 209
10.4.3 Alte reguli constructive .................................................................... 212
11. ANCORAREA ~I iNNADIREA ARMATURILOR (T. Postelnicu) .............. .. ................. 213
11.1 Mecanismul aderentei .................................................................................. 213
11.2 Proiectarea ancorajelor ................................................................................ 216
11.3 Proiectarea lnnadirilor .................................................................................. 219
12. PROIECTAREA PLAN~EELOR CA DIAFRAGME ORIZONTALE (T. Postelnicu) ................ 226
12.1 Rolul plan~eelor In structurile seismice ........................................................ 226
12.2 Calculul ~i alcatuirea diafragmelor orizontale .............................................. 230
13. PROIECTAREA INFRASTRUCTURILOR (T .Postelnicu) ............................................ 243
13.1 lntroducere ................................................................................................... 243
13.2 Transmiterea fortelor Ia teren ...................................................................... 245
13.3 Optiuni pentru selectarea mecanismului de disipare de energie ................ 247
13.3.1 lnfrastructuri cu raspuns elastic ....................................................... 247
13.3.2 lnfrastructuri cu raspuns inelastic .................................................... 249
13.4 Probleme de alcatuire ~ide calcul a infrastructurilor (fundatiilor) .............. 251
13.4.1 Fundatii pentru structurile In cadre ................................................. 251
13.4.2 Fundatii pentru structurile cu pereti ................................................ 254
13.5 Fundatii care se rotesc In teren .................................................................... 259
13.6 Radiere de beton armat ............................................................................... 262
13.7 Aspecte specifice proiectarii pilotilor ........................................................... 264
14. CATEGORII SPECIALE DE CONSTRUqll (T. Postelnicu, D. Zamfirescu, I. Damian) ....... 269
14.1 lntroducere ............................................................................................. ...... 269
14.2 Structuri de beton armat pentru constructii lnalte ...................................... 271
14.2.1 Aspecte generale ......................... ..................................................... 271
14.2.2 Structuri tubulare ............................................................................. 273
14.2.3 Utilizarea grinzilor de rigiditate mare ................................................ 277
14.2.3.1 Solutii constructive ............................................................ 277
14.2.3.2 Descrierea mecanismului de rezistenta ............................ 278
14.2.4 Probleme specifice de proiectare Ia constructii foarte lnalte ................. 281
14.3 Structuri parter cu stalpi In consola ............................................................. 290
14.3.1 Probleme de proiectare particulare ................................................. 290
14.3.2 Procedeul de proiectare ................................................................... 292
15. STRUCTURIIN CADRE DE BETON ARMAT CU PANOURI
DE ZIDARIE (T. Postelnicu) ..................................................................................... 303
PREFATA
15.1 Efectele interaqiunii cadrelor de beton armat cu peretii de zidarie ................... 303
15.2 Strategii de proiectare a cadrelor cu panouri de zidarie .............................. 307
15.3 Rezistenta panourilor de zidarie ca elemente structurale ........................... 309 Activitatea lndelungata In lumea universitara, contactul permanent cu
15.3.1 Rezistenta Ia forte a plicate In planul panourilor .............................. 309 inginerii structuri~ti din multe generatii, dar ~i cu problemele concrete ale proiectarii
15.3.2 Rezistenta pentru forte perpendiculare pe planul peretelui .................. 312
structurilor In general, In particular a celor de beton armat, ne-au facut con~tienti de
!ipsa unor lucrari publicate In tara care sa trateze conceptele actuale ale proiectarii
BIBLILOGRAFIE .............................................................................................................. 315
structurale, mai ales procedeele de calcul ~i masurile de detaliere, Intr-a maniera
moderna, Ia nivelul cuno~tintelor actuale. Avand In vedere activitatea seismica
VOLUMUL Ill sem nificativa, practic pe toata lntinderea teritoriului national, interesul profesio-
EXEMPLE DE PROIECTARE ni~tilor
se concentreaza In mod firesc asupra problematicii raspunsului seismic pe
durata cutremurelor puternice. Evolutia rapida a cuno~tintelor In domeniu, In buna
Prefata masura reflectata In codurile de proiectare seismica, nu poate fi urmarita totdeauna
In acela~i ritm de structuri~tii practicieni.
1. STRUCTURA ETAJATA IN CADRE (B. Buzoianu)
Pe de alta parte, complexitatea abordarii actuale a proiectarii seismice
creeaza In mod firesc dificultati inginerilor debutanti Intr-a meserie In care
2. STRUCTURA ETAJATA CU NUCLEU DE PEREJI ~I CADRE PERIMETRALE (E. Morariu)
experienta este o cerinta reala.
3. STRUCTURA PARTER CU STALPIIN CONSOLA (1. Damian) Tratatele valoroase dedicate domeniului structurilor de beton armat publicate
de reprezentanti eminenti ai lumii academice ~i ai proiectarii structurale, precum
4. STRUCTURA ETAJATA CU PERETI DE BETON ARMAT profesorii M. Hangan, M. Mihailescu, R. Agent, au o vechime considerabila ~i nu mai
CU ALCATUIRE NEREGULATA IN PLAN (1. Damian)
pot oferi informatiile ~tiintifice ~i tehnice necesare In prezent.

5. STRUCTURA CU BALANS PE TEREN (1. Damian) Lucrarea pe care o propunem a fast motivata de dorinta noastra de a pune Ia
lndemana inginerilor structuri~ti un material care sa-i poata ajuta Ia nevoie In
ANEXA A. EVALUAREA CERINTEI DE DEPLASARE. FUNDAMENTUL TEORETIC clarificarea cat mai completa a fundamentelor ingineriei structurale moderne In
~I SCHEMA LOGICA DE CALCUL (1. Damian) tarile seismice, precum ~i In descifrarea unor procedee de calcul ~i masuri de
proiectare a caror baza nu este prezentata transparent In codurile de proiectare.
ANEXA B. PREVEDERI DE ALCATUIRE ~I ARMARE (1. Damian)
Ne-am asumat con~tient o misiune In mod evident dificila, sperand ca vom
reu~i sa o lndeplinim onorabil. Daca am reu~it sau nu, acest lucru poate fi probat
doar de cititori.

Lucrarea este structurata In trei volume.

Primul volum prezinta problemele generale ale proiectarii seismice. Dupa o

succinta prezentare a naturii ~i a modului de manifestare a cutremurelor, ~i a
modului de reprezentare a acestora pentru proiectare, se anal izeaza specificul
comportarii betonului armat, ca material structural, Ia aqiunile seismice ~i se
prezinta modelele de reprezentare ~i de calcul specifice. In ultima parte a vo-

11

lumului se prezinta metodele ~i modelele de calcul structural pentru evaluarea
raspunsului seismic. Sunt identificate modelele specifice calculului elastic ~i cal-
culului neliniar pentru structurile In cadre, structurile cu pereti, terenul de fundare.
Volumul al 11-lea are ca obiect proiectarea seismica a structurilor de beton
armat. Sunt acoperite toate componentele procesului de proiectare, inclusiv
evaluarea actiunilor ~i evaluarea eforturilor de proiectare, dimensionarea ~i
alcatuirea elementelor structurale. Se acorda prioritar atentie metodologiilor de
proiectare de tip curent ~i mai putin metodelor de calcul sofisticate, cu modele
,,fidele" comportarii reale. Avand In vedere incertitudinile considerabile In ceea ce
prive~te modul de reprezentarea actiunii seismice, eficacitatea unor asemenea
metode este pusa sub semnul lndoielii, iar utilizarea lor este anevoioasa sub
apectul volumului de lucru.
Tntreaga metodologie de proiectare care sta Ia baza codurilor de proiec-
tare national ~i european este dominata de ideea proiectarii Ia capacitate. Prin
proceduri relativ simple se poate impune structurii un raspuns controlat pentru
un domeniu de variatie relativ larg de caracteristici ale cutremurului. Aceasta
reprezinta o abordare pertinenta pentru proiectarea unor categorii largi de
structuri.
Codurile de proiectare seismica national, P100-1, ~i european, EN 1998-1, au
aceea~i baza conceptuala, dar nu se supra pun In multe privinte.
Din acest motiv, pentru cateva probleme de proiectare, In lucrare se prezinta
nu numai bazele procedurilor codului national, dar ~i cele ale codului european.
Sunt mai multe motive pentru aceasta optiune.
Unul este acela ca inginerii romani sunt pu~i ocazional, dar din ce In ce mai
des, In situatia sa proiecteze pentru alte tari europene. Tn aceste lmprejurari este
oportun ca proiectantii sa cunoasca bazele unor prevederi, pentru a le putea aplica
con~tient In situatiile In care acestea nu a par transparent din lectura codului.
Pe de alta parte, teste extinse de aplicare a codului european au demon-
strat, pentru anumite categorii de probleme, ca acestea nu sunt solutionate adecvat
~i nu due Ia rezultate rationale. Tn asemenea situatii, prezentarea comparativa a
prevederilor codului national ~i ale celui european este In masura sa justifice
departarea codului P100-1 de Eurocod.
Dupa discutarea aspectelor de baza ale proiectarii seismice a structurilor
pentru cladiri de beton armat, Ia sfar~itul volumului alii-lea se trateaza, In capitole
separate, probleme foarte importante ale proiectarii seismice, carora li se acorda
12
de obicei mai putina atentie, dar a caror corecta rezolvare poate lmbunatati
substantia l calitatea raspunsului seismic al constructiei proiectate. Printre acestea
se numara cele referitoare Ia sistemul de fundare, plan~eele-diafragme orizontale,
aspectele specifice ale ancorajelor ~i lnnadirile barelor de otel In elementele
structurii laterale, nodurile de cadre, interaqiunea lntre elementele cadrelor de
beton armat ~i panourile de zidarie de umplutura.
Pentru clarificarea unor aspecte specifice ale conceptiei ~i calculului struc-
turilor pentru cladirile foarte lnalte ~i pentru structurile parter de deschideri mari, cu
stalpi In consola, acestea sunt analizate lntr-un capitol separat.
Volumul allll-lea cuprinde exemple de proiectare detaliate pentru structuri In
cadre ~i structuri cu pereti de beton armat. Raspunsul seismic al structurilor pro-
iectate cu mijloacele proiectarii curente de cod este verificat cu instrumente de
investigare performante.
Alte exemple se refera Ia problemele de proiectare cu caracter special care
intervin In situatiile In care proiectarea de tip curent nu ofera solutii suficient de
sigure. Astfel, se demonstreaza practic evaluarea directa ~i explicita a cerintelor de
capacitate de deformare plastica a structurilor, modelarea avansata a comportarii
elementelor de beton armat (de exemplu, cu plasticitate distribuita), evaluarea
influentei interaqiunii sol-structura asupra raspunsului seismic, evaluarea sigu-
rantei Ia structurile cu pereti care se rotesc pe teren etc.
La volumul al Ill-lea se ata~eaza un CD care contine, printre altele, fi~ierele
complete ale programelor folosite, seturi de accelerograme artificiale compatibile
cu spectrele de proiectare specifice diferitelor zone seismice din tara, necesare In
analizele dina mice neliniare, lnsotite de programul de generare a accelerogramelor.
Trebuie precizat faptul ca lmpartirea lucrarii In 3 volume a facut necesar ca,
In cateva situatii In care analiza unor probleme facea apel Ia chestiuni tratate
anterior, sa se rescrie unele expresii de calcul sau sa se repete unele figuri. Am
apreciat ca, In acest mod, cititorul poate descifra mai comod unele pasaje ale
textului parcurs.
De asemenea, pentru o orientare mai u~oara, trimiterile lntre cele trei volume
ale lucrarii sunt marcate cu caractere lngro~ate (bold).
Autorii sunt con~tienti ca scrierea acestei lucrari a fast posibila nu numai ca
urmare a efortului propriu de pregatire ~tiintifica ~i t ehnica, dar ~i faptului ca au
avut ~ansa sa se dezvolte lntr-un colectiv de profesioni~ti de elita, cu traditie
recunoscuta In domeniullor de activitate.
13

Dezbaterea deschisa In seminariile ~tiintifice de colectiv asupra unor
probleme de interes teoretic ~i practic a permis, nu o data, clarificarea problemelor,
cu contributia tuturor ~i In beneficiul fiecaruia.
Un gand de recuno~tinta deosebita II datoram profesorului Tom Paulay, una
dintre personalitatile de prim rang ale ingineriei structurale ~i ingineriei seismice,
un timp pre~edinte al Asociatiei lnternationale de lnginerie Seismica, specialist
care a adus contributii esentiale Ia dezvoltarea proiectarii seismice pretutindeni In
lume.
Relatia profesionala lnceputa cu ocazia Conferintei Mondiale de lnginerie
Seismica de Ia Viena, In 1995, ~i continuata de-a lungul anilor printr-o sustinuta
corespondenta, a contribuit nelndoielnic Ia progresul nostru profesional.
Autorii aduc vii muliUmiri doamnei Elena Niculescu, care a pregatit cu deose-
bita grija ~i profesionalism majoritatea figurilor.
In final ne exprimam nadejdea ca lucrarea va fi parcursa cu interes ~i cava fi
un sprijin utilln rezolvarea numeroaselor probleme pe care inginerii le lntampina In
proiectarea seismica a structurilor de beton armat. Autorii vor aprecia cu recu-
no~tinta observatiile ~i sugestiile cititorilor, care le vor servi cu siguranta Ia lmbuna-
tatirea textului lucrarii, lntr-o posibila viitoare editie, mai completa, a cartii.
T UDOR POSTELNICU
14
INTRODUCERE
1. INTRODUCERE
1.1 Evolutia cuno~tintelor de proiectare seismica a constructiilor
Raportata Ia istoria milenara a omenirii, istoria betonului armat, ca material
de constructie, ~i a ingineriei structurilor de beton armat apare ca extrem de
scurta.
lnventat spre sfar~itul secolului al XIX-Iea, acest material a capatat utilizari
semnificative In domeniul constructiilor dupa prima decada a secolului al XX-Iea,
astfellncat istoria constructiilor de beton armat aduna putin peste 100 de ani.
In acest interval de timp se pot identifica mai multe perioade In care preocu-
parile pentru dezvoltarea teoriei ~i practicii betonului armat capata caracteristici
oarecum distincte.
Astfel, In primele doua decenii ale secolului trecut, obiectivul principal a fost
fundamentarea unor metode de calcul adecvate pentru specificul comportarii
structurilor de beton, dar ~i pentru stabilirea unor sisteme constructive care sa puna
In valoare avantajele acestui material. In mod firesc, pentru lnceput s-au adoptat
metodele de calcul specifice rezistentei materialelor continue, omogene ~i cu
comportare elastica.
Dupa 1920 au aparut preocupari pentru cre~terea performantelor constructiilor
de beton armat, concretizate, printre altele, prin realizarea unor poduri de
deschidere mare ~i a unor con structii cu echilibru spatial de mari dimensiuni, cu
utilizarea larga a placilor curbe subtiri, domeniu acoperit numai de betonul armat.
Pe Ia mijlocul secolului s-au pus Ia punct modele de calcul care pun In evidenta
specificul comportarii betonului armat, mai cu seama In domeniul postelastic de
comportare ~i Ia rupere. Cercetarile au vizat nu numai elementele structurale tip
bara, ci ~i elementele cu dezvoltare bidirectionala, cum sunt grinzile pereti ~i peretii
structurali de beton armat.
In perioada urmatoare, preocuparile inginerilor constructori au avut ca obiect
marirea eficientei economice ~i tehnologice a structurilor de beton armat, prin
aplicarea pe scara larga a precomprimarii ~i a prefabricarii, dar ~i prin dezvoltarea
unor tehnologii foarte avantajoase de executie a constructiilor din beton armat
monolit.
VOLUMUL I - PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 15
INTRODUCERE
Sfar~itul secolului al XX-Iea ~i lnceputul prezentului secol marcheaza cre~terea
spectaculoasa a performantelor structurilor de beton pana Ia niveluri care, nu cu
mult timp In urma, puteau fi considerate de domeniul fantasticului.
Utilizarea unor betoane ~i oteluri cu proprietati mecanice foarte lnalte,
asociata cu progresul uria~ lnregistrat de tehnologiile, echipamentele ~i utilajele de
executie, au permis realizarea unor constructii multietajate de sute de metri,
precum ~i a unor structuri pentru sali de deschideri foarte mari.
Asemenea performante au fast posibile, evident, ~i datorita cre~terii foarte
importante a nivelului proiectarii structurilor de beton armat, evidentiat ~i de
cre~terea nivelului codurilor de proiectare.
Dintre problemele cu care se confrunta inginerul proiectant de structuri, cea
mai complexa ~i mai dificil de rezolvat o constituie realizarea unor structuri de
constructii care sa se comporte suficient de bine Ia atacul unor cutremure
severe. Aceasta reprezinta nu numai o sarcina dificila ~i plina de raspundere, dar,
In acela~i timp, ~i o provocare profesionala, prin stimularea lntelegerii ~i a
acumularii cuno~tintelor lntr-un domeniu de varf al ingineriei.
lmportanta proiectarii seismice pleaca, evident, de Ia efectele distructive mari,
uneori grave, ale atacului cutremurelor puternice. Daca probabilitatea anuala ca o
structura de constructii sa atinga capacitatea de rezistenta sub lncarcari gravi-
tationale este de cca.1/10.000, probabilitatea dezvoltarii acestei capacitati pentru
cutremure cu perioada medie de revenire lntre 100 ~i 475 ani este de 200-300 ori
mai mare.
0 proiectare incorecta poate duce Ia degradari foarte lnsemnate, care sa
pericliteze viata oamenilor sau sa provoace daune materiale foarte mari.
Dificultatea controlului raspunsului seismic al structurilor rezida ~i din modul de
aplicare a aqiunii. Tn cazul unei structuri lncarcate cu forte gravitationale care cresc
moncton, un element structural se rupe atunci cand eforturile produse de acestea
depa~esc unul din eforturile capabile ale acestuia (Ia moment lncovoietor, forta
taietoare, moment de torsiune). Tn cazul actiunii seismice, structura este lncarcata
cu deplasari produse de deplasarea accelerata a bazei. Deplasarilor structurale le
sunt asociate forte de inertie, conform legii a 11-a a lui Newton.
Fortele care se dezvolta In cazul unui raspuns seismic elastic fara degradari
structurale sunt, de regula, atat de mari lncat nu pot fi preluate de o structura
16 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
INTRODUCERE
dimensionata rational. In aceste conditii, constructiile se proiecteaza Ia forte
laterale reprezentand o anumita fractiune (de ordinul 10-20%) din forta maxima
dezvoltata In cazul unei comportari elastice. La atacul seismic, capacitatea de
rezistenta este atinsa In numeroase sectiuni, dar aceasta nu lnseamna ~i pier-
derea stabilitatii construqiei. Daca structura se poate deforma In continuare,
dincolo de pragul elastic, fara degradari sau cu degradari mici ale rezistentei,
structura poate supravietui ~i, In multe cazuri, poate fi ~i reparata fara cheltuieli
excesive.
Atata vreme cat rezistenta laterala a structurii este inferioara cerintei de
rezistenta corespunzatoare raspunsului seismic elastic, indiferent de nivelul
fortelor seismice de proiectare, Ia atacul cutremurelor puternice (de nivelul
cutremurelor de proiectare considerate In coduri) rezistenta laterala efectiva a
structurii va fi atinsa. lntelegerea faptului ca o structura se lncarca Ia cutremur cu
fortele maxime pe care le poate dezvolta reprezinta cheia unei proiectari rationale
a constructiilor Ia cutremur.
In aceste conditii, este evident ca o cre~tere excesiva a rezistentei nu este
esentiala ~i, chiar, nu In mod necesar, dezirabila, iar obiectivul proiectarii nu
urmare~te obtinerea rezistentei Ia forte seismice lnalte, ci, dimpotriva, evitarea
dezvoltarii lor.
Comportarea favorabila, sau nefavorabila, a unei structuri, In general, In
speta a unei structuri de beton armat, depinde esential de capacitatea acesteia
de a absorbi ~i a disipa energia cutremurului. Cantitatea de energie indusa de-
pinde de intensitatea cu care se manifesta cutremurul Ia amplasamentul con-
struqiei. Disiparea de energie seismica trebuie sa se realizeze prin deformarea
postelastica substantiala a elementelor structurale, cu degradarea In cat mai
mica masura a proprietatilor de rezistenta ~i de rigiditate. Un raspuns seismic
favorabil este acela In care deformatiile plastice se dezvolta In zonele structurii
unde se poate asigura o capacitate substantia la stabila de deformare, In timp ce
zonele lipsite de ductilitate, expuse uno r ruperi fragile, nu trebuie sa ajunga Ia
capacitatea lor de reziste nta.
Aceasta scurta discutie semnaleaza doua trasaturi specifice esentiale ale
proiectarii seismice ~i anume ca nivelul fortelor seismice trebuie stabilit In functie de
deformabilitatea elementelor In domeniul postelastic ~i ca verificarea structurii Ia
cutremur trebuie sa se bazeze pe compararea cerintei cu capacitatea de deformare
VOLUMJL I - PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 17

INTRODUCERE
a elementelor structurale de care depinde capacitatea de disipare a energiei induse
de cutremur.
Realizarea unor constructii sigure Ia cutremur constituie obiectul unei discipline
care s-ar putea numi ingineria structurilor seismice, componenta a disciplinei
multidisciplinare cuprinzatoare, ingineria seismica.
Dintre numeroasele definiri de principiu date de personalitati marcante ale
domeniului, retinem pe cea foarte simpla a profesorului Clough: ,lngineria seismica
este 0 disciplina ~tiintifica dedicata asigurarii, cu un cost rezonabil, a unui nivel
acceptabil de siguranta seismica a cladirilor, a sistemelor infrastructurilor ~i a altar
structuri cu caracter special".
lngineria seismica cuprinde un ansamblu foarte larg de activitati ~tiintifice,
tehnice, dar ~i sociale, economice, politice. Toate acestea contribuie Ia scopul
general al ingineriei seismice, acela de a lmpiedica cutremurele sa devina dezastre.
Printre efectele care pot face ca un cutremur sa reprezinte un dezastru Ia locul
unde se manifesta, cele mai importante sunt pierderea de vieti omene~ti, pierderile
financiare uria~e, lntreruperea activitatii umane ~i, In general, a ocuparii cladirilor pe
perioade lungi de timp.
lngineria seismica este, explicabil, o disciplina mai tanara decat ingineria
structurilor.
Cutremurele sunt fenomenele naturale care au impresionat eel mai mult
omenirea Inca de Ia apariti a ei pe pamant, fiind considerate foarte multa vreme
o fatalitate In fata careia omul s-a considerat, adeseori, neputincios.
Aceste fenomen e au lnceput sa capete o lntelegere moderna, chiar daca
superficiala, abia pe Ia lnceputul secolului trecut, odata cu progresul uria~,
~tiintific ~i tehnologic, din epoca care a urmat revolutiei industriale.
La lnceputul secolului al XIX-Iea s-au produs trei cutremure distrugatoare,
fiecare dintre acestea pe un alt continent, San Francisco (1906), Messina (1908) ~i
Tokyo-Kanto (1923), care au devastat ora~e foarte populate. Pentru prima oara
aceste evenimente au trezit raspunderea institutiilor publice, inclusiv a guvernelor,
care au organizat comisii de geologi ~i ingineri pentru a investiga cutremurele
respective ~i, mai ales, pentru a propune recomandari pentru diminuarea efectelor
In cazul cutremurelor viitoare. Cele mai pertinente recomandari au fast elaborate
18 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE
INTRODUCERE
initial In ltalia, care a introdus chiar considerarea unor forte orizontale In proiec-
tarea cladirilor. Tn urma cutremurului, In SUA s-au initiat cercetari consacrate mai
putin regulilor de proiectare structurala In conditii seismice, ~i, mai degraba,
masurilor de proiectare antifoc, incendiile fiind responsabile pentru o mare parte a
distrugerii ora~ului San Francisco. Tn Japonia, anul 1923 a lnsemnat data lnfiintarii
lnstitutului de Cercetare a Cutremurelor, care va ca~tiga merite importante In
urmatorii ani prin realizarile din domeniile seismologiei ~i geofizicii, dar ~i In
disciplinele specifice ingineriei structurilor seismice.
Tn plan practic, evolutia a fast relativ lentil. Tn absenta unor date instrumentale
privind acceleratiile ~i In conditiile cuno~tintelor limitate In ceea ce prive~te
comportarea dinamica a structurilor, o perioada lunga de timp proiectarea Ia
cutremur a constat In adaugarea Ia lncarcarile gravitationale a unei forte orizontale
aplicate static, de ordinul a 5-10% din greutatea construqiei.
Tn anii '50-60 ai secolului trecut, situatia s-a schimbat. Astfel, au devenit
disponibile lnregistrari ale evenimentelor seismice In statele avansate, aflate sub
incidenta unor cutremure majore. In acela~i timp, s-au facut progrese In modelarea
matematica a raspunsului seismic dinamic, adoptandu-se metode specifice altar
domenii de inginerie avansata (de exemplu, ingineria electronica) care studiaza
fenomene dinamice. Acestea au permis construirea unei teorii de calculla cutremur,
In masura sa determine raspunsul dinamic al structurilor multiplu static
nedeterminate, supuse excitatiilor seismice reale. Dezvoltarea programelor de calcul
automat ~i a capacitatii computerelor a contribuit Ia realizarea unor progrese
importante In evaluarea raspunsului seismic real al constructiilor.
Dupa 1970, cercetarile s-au orientat cu precadere spre studiul raspunsului
dinamic neliniar al structurilor de constructii, care exprima eel mai fidel com porta rea
reala Ia cutremur a constructiilor. Aceste studii au fost posibile datorita unui nou
progres semnificativ lnregistrat de capacitatea de calcul structural.
In egala masura, In laboratoare s-a studiat experimental comportarea struc-
turilor ~i a elementelor structurale cu diferite alcatuiri ~ i solicitari, ceea ce a permis
construirea unor modele de comportare utilizabile In calculele structurale. Desigur, o
importanta covar~itoare In lntelegerea fenomenologica a relatiei actiune seismica-
raspuns structural, cat ~i In consacrarea unor reguli de alcatuire de ansamblu a
structurilor ~i de alcatuire de detaliu a elementelor structurale, au avut-o lectiile
prilejuite de cutremurele majore care afecteaza frecvent diferitele zone ale planetei.
VOLUMULI -PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 19

INTRODUCERE
Progresele ~tiintifice realizate au permis lmbunatatirea continua a codurilor
de proiectare seismica, care, In mod firesc, prezinta o anumita lntarziere fata de
cuno~tintele Ia zi In domeniu. Evolutia codurilor de proiectare din tara noastra, de
exemplu, evidentiaza pe deplin acest progres, reflectat In superioritatea neta a
proiectelor lntocmite In conformitate cu actualul cod de proiectare seismica, In
raport cu proiectele de constructii anterioare cutremurului de Ia 4 martie 1977.
Tnse~i metodele de proiectare de tip curent au cunoscut o lmbunatatire
semnificativa. Utilizand procedee bazate pe controlul deplasarilor ~i ierarhizan-
du-se adecvat rezistenta elementelor structurale, se pot impune structurilor
mecanisme avantajoase de disipare a energiei, controlate eficient prin calcul.
Transferul de cuno~tinte dobandite In diferite tari ale lumii este realizat, In buna
parte, In cadrul conferintelor mondiale sau continentale (europene, americane)
dedicate acestui domeniu.
Din 1952 ~i pana In prezent, Ia un interval de 4 ani, sunt organizate conferinte
mondiale de inginerie seismica cu o participare care cre~te exponential, de Ia o
conferinta Ia alta. Daca Ia prima conferinta lucrarile s-au adunat lntr-un volum de
cca 300 de pagini, astazi numarul lucrarilor prezentate este atat de mare !neat ele
nu mai pot fi editate decat electronic.
Se poate considera ca primele doua conferinte mondiale, cele de Ia Los
Angeles (1952) ~i de Ia Berkeley-California (1956), sustinute prioritar de lucrarile
speciali~tilor americani, au avut o importanta istorica prin impulsul initial esential
dat dezvoltarii ingineriei seismice.
Este amuzant pentru cei care lucreaza astazi In domeniu ca titlul primei con-
ferinte, cea din 1952, a fast ,Efectele cutremurelor ~i exploziilor asupra construc-
tiilor", pentru ca organizatorii se lndoiau ca exista un interes suficient de mare
pentru ingineria seismica, In timp ce Ia cativa ani dupa razboi interesul pentru
efectele exploziilor bombelor era Inca viu. Acesta este unul dintre motivele pentru
care conferinta de Ia Berkeley a fast considerata prima conferinta mondiala de
inginerie seismica.
1.2 Obiectullucrarii
Lucrarea urmare~te sa puna Ia dispozitia inginerilor proiectanti de structuri un
material care sa permita acestora o lntelegere cat mai deplina a lntregului proces de
20 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
INTRODUCERE
proiectare, a~a cum acesta rezulta din aplicarea prevederilor codurilor de proiectare
seismica a structurilor de beton armat.
La lnceput sunt prezentate aspectele fundamentale ale producerii cutremu-
relor ~i ale actiunii acestora asupra constructiilor, inclusiv modelele de repre-
zentare ale actiunii seismice In calculul structurilor. Tn mod firesc, se prezinta apoi
particularitatile comportarii Ia actiuni ciclice alternante de tip seismic ale ele-
mentelor structurale de beton armat, un material cu proprietati foarte diferite de
cele cu comportare ideala, cu care opereaza disciplinele fundamentale de calcul
structural.
Cele doua categorii de informatii initiale care privesc actiunea ~i compor-
tarea specifice materialului permit o aplicare con~tienta a ansamblului de
operatii care alcatuiesc proiectarea seismica a structurilor de beton.
Tn continuare sunt tratate componentele principale ale procesului de
proiectare, In ordinea In care acestea intervin In practica proiectarii.
Cu prioritate, lucrarea urmare~te sa evidentieze ceea ce numim filozofia de
proiectare seismica a structurilor de beton armat, termen general care exprima
ideile fundamentale pentru optiunile inginere~ti de selectare a actiunilor de
proiectare, a metodelor de proiectare, a materialelor, a tehnicilor de calcul, pentru
adoptarea unui tip sau altul de structura.
Operatiile principale care alcatuiesc procesul de proiectare In ansamblu sunt
identificate In schema din Fig. 1.1.
Metodologia de proiectare descrisa In aceasta schema are In vedere faptul ca
scopul esential al proiectarii este controlul raspunsului seismic neliniar prin
impunerea unui mecanism de disipare a energiei seismice cat mai avantajos.
Aceasta lnseamna, Intr-a exprimare simplificata, ca cerintele seismice de
deformare In domeniul postelastic trebuie sa fie cat mai uniform distribuite ~i cat
mai mici, iar capacitatea de disipare a energiei sa fie cat mai mare.
Conditia de siguranta genera Ia:
Cerinta < Capacitatea
poate fi exprimata In diferite marimi: deplasari ~i deformatii, eforturi ~i chiar In
termeni de energie, indusa ~i disipata.
VOLUMUL I- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 21
 INTRODUCERE
INTRODUCERE

15. Dimensionarea elementelor Ia forta taietoare

Asigurarea capacitatii de deformare se realizeaza In proiectarea seismica
16. Dimensionarea armaturilor de conectare In rosturile de lucru
curenta lntr-o maniera aproximativa, prin respectarea unor conditii de alcatuire a 17. Verificarea conditiilor de ductilitate de curbura In zonele critice ~i dimensionarea
sectiunilor. armaturilor transversale de confinare, daca este necesar
18. Definitivarea armarii longitudinale ~i transversale a elementelor structurale, cu
In cazul constructiilor importante ~i complexe, Ia care este necesar sa se
respectarea regulilor de alcatuire constructiva
stabileasca mai riguros performantele seismice ale structurii, calculul de tip curent 19. Proiectarea plan~eelor ca diafragme orizontale Ia fortele seismice orizontale
continua cu un calcul static ~i/sau dinamic neliniar, care permite verificarea expli- 20. Dimensionarea elementelor infrastructurii

cita a comportarii seismice a structurii prin evidentierea configuratiei meca-

II. BLOCUL RASPUNS SEISMIC STATIC NELINIAR
nismului de plastificare ?i a cerintelor seismice. Capacitatea de deformare a
elementelor se evalueaza cu modele specifice betonului armat. 1. Modelarea pentru calcul a structurii
2. Alegerea distributiei fortelor orizontale
In schema bloc prezentata In continuare se identifica principalele etape (grupuri 3. Calculul static neliniar (push-over) al structurii
de operatii) care alcatuiesc procesul de proiectare a cladirilor cu structura de beton 4. Evaluarea cerintelor seismice de proiectare
armat. Sunt prezentate trei scheme: schema operatiilor efectuate In proiectarea 5. Verificarea conditiei de siguranta:

seismica curenta ~i schemele de verificare a raspunsului seismic, bazate pe aplicarea Capacitatea de dep/asare < Cerinta de deplasare
calculului neliniar static ~i, respectiv, neliniar. 6. Tmbunatatirea alcatuirii sectiunilor, daca este cazul, In vederea sporirii capacitatii de
deform are

I. BLOCUL DE PROIECTARE CURENTA Ill. BLOCUL RASPUNS SEISMIC DINAMIC NELINIAR

1. Modelarea pentru calcul a structurii

1. Alegerea tipului de structura ~i a sistemului de fun dare
2. Selectarea modele lor de comportare histeretica a elementelor structurale
2. Alcatuirea initiala a structurii
3. Selectarea ~i calibrarea accelerogramelor
3. Alegerea dimensiunilor initiale ale elementelor structurale
4. Calculul dinamic neliniar
4. identificarea ~i cuantificarea actiunilor (lncarcarilor)
5. Evaluarea cerintelor seismice maxime ~i compararea lor cu capacitatile
5. Tncadrarea constructiei In categorii de importanta
6. Precizarea exigentelor de performanta ~i a conditiilor ce trebuie satisfacute Ia
Fig. 1.1 Schema /ogica a operatiilor proiectarii seismice
diferitele stari limita
7. Schematizarea pentru calcul a structurii, a infrastructurilor ~i a terenului de fundare
Majoritatea etapelor de proiectare cuprinse In schema capata o tratare
8. Calculul structural Ia lncarcari orizontale ~i verticale
9. Verificarea conditiilor de rigiditate laterala; corectarea dimensiunilor, daca este cazul detaliata In cuprinsullucrarii.
10. Evaluarea eforturilor maxi me Cateva precizari ~i comentarii sunt necesare Inca de Ia lnceputullucrarii pentru a
11. Redistribuirea, eventual, a eforturilor ob~inute din calculul structurallntre elementele
facilita orientarea cititorului In lectura acesteia. In cele ce urmeaza, se parcurge, cea
structurii
12. Stabilirea valorilor de proiectare ale momentelor lncovoietoare pentru ierarhizarea mai mare parte a operatiilor din blocul I, In scopul evidentierii importantei fiecareia
adecvata a capacitatilor de rezistenta ale elementelor dintre aceste operatii ~i a modului In care trebuie abordata efectuarea lor.
13. Dimensionarea ~i determinarea capacitatilor de rezistenta Ia lncovoiere ale
(i), (ii) Aceste operatii constituie conceptia ~i conformarea initiale ale
elementelor structurale
14. Stabilirea valorilor de proiectare ale fortelor taietoare din elementele structurale, pe structurii.
baza echilibrului cu momentele capabile dezvoltate In zonele critice (In articulatiile
Pornind de Ia conditiile de functionare ale constructiei ~i de Ia conditiile de
plastice)
amplasament (conditii climatice, conditii de teren, conditii seismice) se stabilesc

VOLUMUL I - PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE f 23

22 f PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT 1N ZONE SEISMICE

INTRODUCERE
forma, dimensiunile generale (gabaritele), tramele, tipul de structura, materialele ~i
tehnologia de executie.
Tn cazul amplasarii In zone seismice, structurile trebuie sa satisfaca exigentele
specifice de rezistenta, rigiditate laterala ~i ductilitate.
Tn marea majoritate a cazurilor, structurile de beton armat pentru cladiri se
lnscriu lntr-una din urmatoarele trei categorii:
structuri tip cadru
structuri cu pereti, cuplati sau nu
sisteme duale, cu pereti ~i cadre
.,.. Structurile tip cadru reprezinta ansambluri spatiale regulate de stalpi ~i
grinzi, legate cu noduri rigide.
Cadrele sunt structuri relativ flexibile, care reu~esc sa satisfaca conditiile de
rigiditate laterala cu pretul unor dimensiuni mari, In special ale stalpilor. Rigiditatea
latera Ia Ia aceste structuri trebuie sa fie suficient de mare, astfellncat sa se realizeze
protectia componentelor nestructurale ale cladirii, sub incidenta cutremurelor
moderate, mai frecvente. Tn acest fel, exploatarea constructiei nu este afectata
brutal, iar costul reparatiilor este rezonabil. 0 alta cale pentru evitarea degradarii
puternice a componentelor nestructurale Ia actiunea cutremurelor este aceea de a
separa componentele nestructurale de structura, astfellncat deplasarile acesteia sa
nu le afecteze integritatea.
Obiectivul principal al proiectarii seismice este impunerea unui mecanism de
disipare a energiei caracterizat de formarea articulatiilor plastice Ia extremitatile
grinzilor, iar In stalpi, numai Ia legatura cu fundatiile. Cheia realizarii acestui
obiectiv este dimensionarea stalpilor Ia eforturi determinate pe baza echilibrarii
eforturilor capabile ale grinzilor, cu considerarea efectelor de suprarezistenta.
.,.. Structurile cu pereti prezinta avantajul ca aceste elemente pot asigura, pe
langa rolul structural, ~i un rol functional, de pereti despartitori, pereti exteriori, sau
pereti care lnchid anumite functiuni (de exemplu, casa scarii).
Ca urmare a dimensiunilor dezvoltate preponderent lntr-o directie sau, uneori,
In ambele directii, ca In cazul sectiunilor tubulare, peretii ofera avantajele unei
rezistente ~i, mai ales, al unei rigiditati laterale superioare. Cuplarea prin grinzi lnalte
~i scurte (de obicei, deasupra golurilor de u~i ~i ferestre) ofera posibilitatea obtinerii
24 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
INTRODUCERE
unui mecanism de plastificare avantajos, cu articulatiile plastice formate In grinzile
de cuplare ~i Ia baza peretilor.
11> Structurile duale asociaza structurile cu cadre cu peretii ~i prezinta
caracteristici ale ambelor tipuri de structuri. Comportarea ansamblului este dictata
de componenta structurala predominanta.
Controlul raspunsului seismic este mai dificil Ia aceste construqii, pentru ca nu
se poate stabili, cu mijloacele calculului liniar, distributia corecta a fortelor care revin
celor doua componente.
(iii) Structurile de beton armat sunt, In majoritatea lor, multiplu static
nedeterminate, astfel lncat starea de eforturi depinde de rigiditatea elementelor
componente.
De aceea, pentru a putea efectua calculul structural, dar ~i pentru a evalua, Inca
de Ia lnceput, lncarcarile din greutatea proprie a structurii, trebuie dimensionate
preliminar sectiunile elementelor structurale.
In principiu, dimensiunile selectate trebuie sa fie cele mai mici care lndeplinesc
conditiile:
a) de stabilitate a formei, care depinde de zveltetea elementelor;
b) de rigiditate Ia lncarcari verticale, in cazul elementelor plan~eelor, ~i de
rigiditate Ia incarcari laterale, pentru ansamblul structurii, in cazul in care
aceasta suporta aqiunea cutremurelor;
c) de rezistenta, Ia lncovoiere ~i forta taietoare;
d) de ductilitate de curbura;
e) de executie, de exemplu: grosimea peretilor de beton armat trebuie sa fie
suficienta pentru a asigura o buna betonare;
f) constructive, de exemplu: dimensiunile sectiunii stalpilor trebuie sa fie
suficient de mari pentru a asigura lungimea necesara de ancorare In nod a
barelor orizontale din grinzi.
Conditiile dimensionale sunt detaliate in cadrul lucrarii. Multe dintre con-
ditiile impuse se pot verifica numai dupa efectuarea calculului structural.
In vederea efectuarii calculului structural initial, se aleg dimensiuni pre-
liminare rezultand din aplicarea unor criterii aproximative de calcul ~i din res-
pectarea unor reguli simple de proiectare, de cele mai multe ori sugerate de
VOLUMUL I - PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 25

INTRODUCERE
experien~a unor proiecte de construc~ii similare celei care trebuie proiectata.
Predimensionarea ini~iala are In vedere ~i elementele infrastructurilor ~i ale
funda~iilor.
(iv) Tn proiectarea seismica a construc~iilor intereseaza combina~ia seismica de
lncarcari, In care aqiunile seismice de proiectare sunt asociate cu lncarcarile
gravita~ionale.
Ac~iunile seismice constituie aqiuni cu caracter excep~ional, rare sau foarte
rare. Din acest motiv, lncarcarile verticale se iau In considerare cu valorile de lunga
durata, frecvente. Practic, aceasta lnseamna ca lncarcarile cu caracter permanent
vor fi considerate cu valorile nominale (caracteristice), In timp ce lncarcarile
temporare (numite, In mod obi~nuit, ~i lncarcari utile) se iau In considerare cu
valori, In general, mai mici decat valorile nominale.
Valoarea cvasipermanenta (fraqiunea de lunga durata) a lncarcarilor utile
reprezinta o frac~iune mai mare sau mai mica din valoarea caracteristica
(normata), In funqie de natura lncarcarii. Astfel, aceasta frac~iune este mai mare
In cazulln care este vorba de lncarcarea predominanta In totalul lncarcarilor, de
exemplu lncarcarea depozitelor. La limita, In cazul lncarcarilor utile cu valoare
constanta, cum este greutatea lichidelor ~i presiunea hidrostatica, lncarcarea
cvasipermanenta coincide cu lncarcarea caracteristica.
Fo~ele seismice, fiind for~e de ine~ie, sunt propo~ionale cu masa construqiei.
Este firesc ca Ia evaluarea lor sa se considere masa corespunzatoare lncarcarilor de
lunga durata.
Valorile fortelor seismice sunt stabilite pe baza valorii acceleratiei ~i a spectrului
de proiectare Ia amplasament din codul de proiectare seismica. Aceste valori sunt
considerate valori caracteristice ale aqiunii seismice.
Pentru ca proiectarea are In vedere raspunsul seismic neliniar, valorile
spectrale ale fortelor In raspunsul elastic se diminueaza prin lmpartirea lor Ia
valori ale factorului de comportare, alese In funqie de ductilitatea ~i supra-
rezistenta cu care este creditat tipul de structura care se proiecteaza.
(v) Nivelul de asigurare a construqiilor Ia actiunea seismica se diferentiaza In
functie de clasa de importanta ~i de expunere Ia cutremur a acestora. Din punctul de
vedere al proiectarii seismice, importanta cladirilor depinde de consecintele
prabu~irii ~i avariilor seismice asupra vietii oamenilor, asupra sigurantei publice ~i
26 I PROIECTAREA STRUCTU~ILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
INTRODUCERE
protectiei civile, In perioada imediat dupa cutremur ~i, In general, asupra societatii ~i
economiei.
Cu cat importanta construqiei este mai mare, cu atat masurile de proiectare
sunt mai consistente, In special prin marirea valorilor de proiectare ale actiunii
seismice.
(vi) Este firesc ca exigentele de proiectare sa difere In funqie de importanta
(intensitatea) cutremurelor. Astfel, pentru cutremurele foarte intense, rare, este
esential sa se evite pierderea de vieti omene~ti ~i, evident, prabu~irea constructiei.
Pentru cutremure de mai mica intensitate, mai frecvente, se pune problema ca
afectarea activitatii persoanelor care ocupa cladirea sa fie cat mai mica ~i ca
degradarile structurale sa fie cat mai mici.
Gradul de afectare a structurii ~i a componentelor nestructurale reprezinta
nivelul de performanta a constructiei. Nivelul hazardului seismic se asociaza unui
cutremur cu un anum it interval mediu de recurenta de referinta (IMR).
Un nivel de performanta ~i un nivel de hazard definesc un obiectiv de
performanta.
Codul romanesc prevede In cazurile obi~nuite numai 2 obiective de perter-
manta : siguranta vietii pentru un cutremur cu IMR = 225 ani ~i limitarea degra-
darilor pentru un cutremur cu IMR = 40 ani.
Verificarile explicite ale satisfacerii exigentelor seismice fac obiectul starilor
limita, denumite starea limita ultima (ULS) ~i starea limita de serviciu (SLS).
Verificarile au In vedere rezistenta, rigiditatea ~i ductilitatea elementelor structurale
~i ale structurii In ansamblu.
(vii) Modelul de calcul reprezinta schematizarea structurii pentru calculul
eforturilor ~i al deformatiilor (efectelor actiunii) acesteia sub aqiunile verticale ~i
laterale. Elementele structurale sunt modelate ca bare, ca elemente plane sau
tridimensionale, dupa caz. Sunt modelate legaturile dintre elementele structurale,
dintre suprastructura ~i infrastructura, ca ~i lntre infrastructura (fundatie) ~i terenul
de fundare.
Elementelor li se atribuie valori pertinente ale rigiditatii. Tn cazul elementelor de
beton armat, caracteristicile de rigiditate globale se stabilesc In functie de gradul de
fisurare a betonului.
VOLUMUL I - PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 27

INTRODUCERE
(viii) Calculul structural considera, sau nu, conlucrarea cu terenulln functie de
efectele potentiale ale tasarii terenului.
La constructiile regulate In plan ~i In elevatie, ~i nu prea lnalte, se poate
efectua un calcul plan In fiecare directie principala a cladirii, sub un sistem de forte
orizontale echivalente fortelor de inertie seismice. La constructiile neregulate ~i Ia
cele lnalte, Ia care efectele modurilor superioare de vibratie este important,
metoda de calcul indicata este metoda modala cu spectre de raspuns pe modele
spatiale.
(ix) Nesatisfacerea conditiei de limitare a deplasarii laterale Ia SLS ~i ULS
atrage corectarea dimensiunilor elementelor structurale sau lntarirea structurii cu
elemente suplimentare, de exemplu cu pereti structurali, ~i reluarea calculului
structural.
(x) In cazul aplicarii metodei modale cu spectre de raspuns, se calculeaza
valorile maxime ale efectelor actiunii seismice, pentru fiecare direqie de actiune
seismica, cu o relatie de compunere modala (combinare patratica, combinare
patratica completa, sumare algebrica a raspunsurilor modale succesive, dupa caz).
Dupa aceasta, se stabile~te valoarea maxima a efectului actiunii seismice
reprezentate de aqiunea simultana a doua componente orizontale ortogonale,
aplidlnd regula de combinare probabilistica exprimata prin radicalul din suma
patratelor valorilor obtinute pentru fiecare componenta orizontala, sau cu reguli
de compunere simplificate.
(xi) Eforturile furnizate de calculul structural elastic In elemente cu proportii
apropiate pot fi destul de diferite.
Astfel, In cazul unor grinzi de cadru pot aparea diferente lnsemnate lntre
eforturile din sectiunile de Ia extremitatile deschiderii, de exemplu seqiunea de
grinda de Ia marginea constructiei ~i cea de Ia primul reazem intermediar.
In asemenea situatii, se pot admite, ~i chiar sunt recomandate, redistributii
moderate de eforturi, redudlndu-le pe cele din zonele In care acestea au valorile
de varf ~i marindu-le corespunzator spre zonele mai putin solicitate. Aceste
coreqii pot fi acceptate tinand seama de faptul ca elementele de beton armat
corect proiectate poseda suficienta ductilitate pentru a putea suporta cerinte u~or
sporite de deformatii postelastice. Pe aceasta cale se pot obtine avantaje Ia
armarea elementelor.
28 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
INTRODUCERE
In alte cazuri, de exemplu Ia structuri cu pereti de sectiune identica, dar cu
suprafete aferente de plan~eu foarte diferite, calculul structural elastic In combinatia
seismica de lncarcari furnizeaza momente de proiectare practic identice. Valorile
fortelor axiale sunt lnsa foarte diferite ~i, ca urmare, din dimensionare pot rezulta
armari foarte diferite In cei doi pereti. Redistributia In limite moderate a momen-
telor lncovoietoare lntre pereti poate aduce un avantaj important sub aspectul
consumului de otel.
Uneori, redistributiile sunt necesare pentru a tine seama de efectul diferit al
fisurarii zonelor lntinse de beton asupra rigiditatii elementelor de beton armat ~i,
implicit, asupra valorii eforturilor.
Un astfel de caz intervine, de exemplu, Ia proiectarea a doi pereti cuplati. Daca
cei doi pereti sunt alcatuiti identic, calculul elastic furnizeaza momente lncovoie-
toare egale In cei doi montanti. In realitate, fisurarea celor doua elemente difera
substantial, ca efect al fortelor de cuplare, care produc lntindere lntr-unul,
compresiune In celalalt. Astfel eforturile sunt mai mari In montantul comprimat
decat In eel lntins de efectul indirect al fortelor orizontale, ca urmare a diferentei
lntre rigiditatile efective ale celor doi pereti.
Transferand o parte din eforturi de Ia un perete Ia altul, se obtin valori de
dimensionare mai potrivite ~i armari mai mici.
(xii) In aceasta etapa de proiectare se determina valorile de proiectare ale
momentelor lncovoietoare. Momentele rezultate din calculul structural elastic sunt
afectate de coeficientii astfel ale~i !neat sa se realizeze o ierarhizare avantajoasa a
capacitatilor de rezistenta ale elementelor. Scopul acestei coreqii este acela de a
dirija formarea articulatiilor plastice In zonele cele mai avantajoase, potrivit meca-
nismului de disipare ales.
In general, valorile de proiectare ale momentelor din grinzi sunt cele obtinute
din calculul structural elastic. Valorile de proiectare ale momentelor din stalpi rezulta
din echilibrul nodului lncarcat cu momentele capabile ale grinzilor, cu considerarea
suprarezistentei otelului.
In cazul peretilor, corectia momentelor urmare~te concentrarea deformatiilor
numai In zona de Ia baza peretilor, unde va lorile de proiectare ale elementelor
coincid cu rezultatele calculului structural elastic. Momentele de pe lnaltimea
peretilor sunt sporite pentru a tine seama de eventuala suprarezistenta Ia lncovoiere
VOLUMUL I - PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 29
INTRODUCERE
a bazei peretilor, ca urmare a supradimensionarii acestei zone, ~i pentru a acoperi
diferentele necontrolabile lntre valorile furnizate de calculul structural ~i cele
efective.
(xiii) Dimensionarea elementelor structurale Ia lncovoiere, fara sau cu forta
axiala, se face utilizand metodele obi~nuite, bazate pe modelele adoptate pentru
toate elementele de beton armat, indiferent de natura lncarcarilor.
(xiv) Tntrucat ruperile prin aqiunea fortei taietoare sunt casante, mai ales daca
acestea se datoreaza ruperii In "diagonalele" comprimate, asigurarea fata de aceste
moduri de cedare trebuie sa fie mai mare decat asigurarea fata de modul de cedare
ductilla lncovoiere.
Tn acest scop, valorile fortelor taietoare de proiectare trebuie sa fie eel putin
cele rezultate din echilibrul elementelor structurale lncarcate cu valorile mo-
mentelor capabile, cu considerarea suprarezistentei armaturilor de otel. Valorilor
fortelor taietoare astfel determinate li se aplica sporuri suplimentare, prin ampli-
ficarea cu factori supraunitari, pentru a prelua posibilele diferente lntre valorile
efective ~i cele furnizate de calculul structural.
(xv) La dimensionarea elementelor de beton armat Ia forta taietoare se aplica
modelul general de calcul de grinda cu zabrele, utilizat Ia elementele supuse Ia
lncarcari gravitationale neseismice.
Pentru a tine seama de efectul de degradare produs de lncarcarile ciclice
alternante, se aplica reduceri rezistentei betonului comprimat.
Pe de alta parte, Ia dimensionarea armaturii transversale se aleg lndinari
acoperitoare ale fisurilor de rupere.
(xvi) La proiectarea seismica a structurilor de beton armat trebuie sa se aibe In
vedere, mai cu seama In cazul peretilor, asigurarea rosturilor de lucru, care repre-
zinta suprafete potentiale de cedare.
Pentru a evita ruperea Ia lunecare, In aceste sectiuni se prevad armaturi de
conectare, determinate pe baza unui model de calcul specific.
(xvii) Tn aceasta etapa se verifica daca capacitatea de deformare In domeniul
postelastic este suficienta In raport cu cerintele cutremurului de proiectare.
Daca cerintele seismice sunt determinate In mod riguros, prin calcul dinamic
neliniar, atunci evaluarea capacitatii de deformare In domeniul postelastic a
30 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
INTRODUCERE
elementelor structurale se face utilizand modelele specifice elementelor de beton
arm at lncovoiate.
Codul de proiectare permite evaluari simplificate ale cerintelor de deformatie
a elementelor structurale, care trebuie sa se situeze sub valorile capacitatii de
deformare cu care sunt creditate elemente de beton armat proiectate conform
codului. Valorile deformatiilor capabile adoptate In codurile de proiectare sunt
aproximative, fiind obtinute prin prelucrarea datelor experimentale.
(xviii) Sectiunile ~i distributia armaturilor longitudinale, dimensionate din
conditia de rezistenta Ia lncovoiere, ~i ale armaturilor transversale, dimensionate
din conditia de rezistenta Ia forta taietoare, se corecteaza, daca este cazul, pentru
a satisface toate regulile constructive de armare (de exemplu, valorile coefi-
cientilor minimi ~i maximi de armare).
(xix) Proiectarea trebuie sa asigure comportarea plan~eelor ca diafragme
rigide In planul lor, conditie esentiala pentru obtinerea unui raspuns seismic
avantajos, controlat eficient prin calculul structural.
Plan~eul unei structuri etajate se comporta ca o grinda orizontala care
transmite lncarcarile masice aplicate Ia nivelul sau Ia componentele structurii
verticale. Plan~eul realizeaza transferul fortelor taietoare de Ia elementele verti-
cale, situate deasupra nivelului plan~eului, Ia cele situate sub acest nivel. Acest
ultim rol este foarte important In situatiile In care structura principala nu este
regulata In elevatia cladirii, astfellncat fortele seismice orizontale sunt transmise
cu devieri Ia teren.
Tn aceasta etapa de proiectare se dimensioneaza plan~eele Ia eforturi le care
rezulta din functia lor de grinzi orizontale cu proportii de grinzi pereti.
Alcatuirea armarii plan~eelor trebuie sa asigure transmiterea tuturor fortelor
orizontale care aqioneaza In planul plan~eului Ia elementele structurii principale.
Rolul structural al plan~eelor In raspunsul seismic obliga realizarea lor ca
elemente care sunt solicitate In stadiul elastic de comportare.
(xx) lnfrastructura are rolul de a transmite Ia terenul de fundare efectele
lncarcarilor gravitationale ~i orizontale (seismice) aplicate constructiei. lnfra-
structura poate capata dezvoltari foarte diferite, de Ia simple fundatii izolate, pana
Ia ansambluri spatiale complexe de elemente structurale: plan~ee, pereti, radier.
VOLUMUL I - PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 31
INTRODUCERE
Proiectarea poate considera doua optiuni: comportarea elastica sau compor-
tarea neliniara cu deformarea elementelor infrastructurii In domeniul postelastic.
In primul caz, eel mai frecvent, valorile efective ale rezistentelor elementelor
infrastructurii trebuie sa fie mai mari decat cerintele de rezistenta asociate
mecanismului de disipare a energiei instalat In suprastructura.
In al doilea caz, proiectarea are In vedere impunerea unui mecanism de
disipare a infrastructurii, cu procedee de ierarhizare a rezistentei elementelor
similare cu cele folosite In cazul suprastructurii.
Este pe deplin dovedit faptul ca realizarea unor fundatii (infrastructuri) adec-
vate reprezinta o conditie esentiala pentru un raspuns seismic favorabil al
constructiei ~i pentru obtinerea unor costuri de executie avantajoase pentru
ansamblul construqiei.
Din acest motiv, operatiile din etapa (20) a schemei logice au o mare
importanta In ansamblul operatiilor de proiectare.
Prezentarea preliminara de mai sus a problematicii proiectarii seismice a
constructiilor de beton armat nu a asigurat o lntindere egala diferitelor grupuri de
operatii identificate In schemele bloc. In cazul etapelor de proiectare comune
proiectarii de actiuni neseismice, respectiv seismice, comentariile au fost re-
stranse, In timp ce In cazul unor etape specifice proiectarii seismice s-au dat
explicatii ceva mai dataliate. Oricum, practic, totalitatea problemelor se reia In
cuprinsullucrarii, primind o tratare adecvata.
Problematica evaluarii raspunsului neliniar static ~i dinamic atunci cand
proiectarea se bazeaza pe metodele de calcul static si dinamic neliniar (schemele II
si 111 din figura 1.1) se prezinta In corpullucrarii, Ia capitolul 5.3.
32 1 PROJECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMATiN ZONE SEISMICE
ACTIUNEA SEISMICA
2. AqiUNEA SEISMIC.(\
2.1 Cauzele ~i efectele cutremurelor
Modelarea aqiunii seismice In vederea proiectarii seismice a cladirilor pre-
supune lntelegerea corecta a naturii fenomenului seismic, a cauzelor producerii
cutremurelor, a efectelor lor ~i a caracteristicilor aqiunii seismice care le influen-
teaza amploarea ~i modul de manifestare.
Fara a constitui obiectul lucrarii, o trecerea In revista succinta a aspectelor
fenomenologice ale cutremurelor este utila, eel putin pentru fixarea notiunilor pe
care este bazata In continuare dezvoltarea problematicii proiectarii seismice.
Cutremurele sunt rezultatul unor fenomene naturale cum sunt activitatea
vulcanica, impactul meteoritilor, dar ~i al unor fenomene provocate de activitatea
umana, cum sunt exploziile nucleare subterane sau modificarea starii de tensiune
In straturile geologice datorata unor excavatii profunde de dimensiuni foarte mari.
De departe, lnsa, cauza cea mai frecventa a cutremurelor cu efect de distrugere
este lunecarea relativa lnregistrata In lungul suprafetelor de separatie (fa Iii) a placilor
tectonice crustale. Tendinta de deplasare a placilor situate lntr-o masa moale este
lmpiedicata prin frecarea dezvoltata In lungul faliilor rugoase dintre placi.
Tn momentulln care marimea eforturilor de lunecare sau a eforturilor acumu-
late In corpul placilor, In vecinatatea faliilor, depa~e~te rezistenta aderentei de
contact, respectiv rezistenta materialului din placa, apar deplasari relative mari ~i
ruperi.
Energia lnmagazinata este eliberata sub forma de unde ~oc, care se propaga In
mediul lnconjurator, ajungand Ia suprafata terenului ~i producand aici mi~cari
oscilatorii.
Reprezentarea separarii placilor tectonice printr-o singura suprafata de falie
este una idealizata, In realitate existand un sistem complex de falii paralele ~i
perpendiculare lntre ele.
Faliile sunt definite de tipul mi~carilor de falie manifestate:
a. falie cu lunecare normala de lmpingere sau falie de subductie;
b. falie cu lunecare normala de coborare (inversa);
VOLUrvUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 33
 ACTIUNEA SEISMICA
T. POSTELNICU.I DAMIAN

Energia eliberata de cutremur se propaga prin mai multe tipuri de unde:

c. falie cu lunecare laterala;
~ unde primare (unde P sau de dilatatie), care se manifesta printr-o mi~care
d. falie cu lunecare oblica.
paralela cu directia de propagare;
~ unde secundare (unde S sau de forfecare), care se manifesta prin mi~cari
perpendiculare pe directia de propagare;
~ unde rezultate din reflectarea trenului de unde Ia suprafata terenului
(undele Love sau L, care produc mi~cari perpendiculare pe directia de
propagare, ~i undele Rayleigh sau R, care produc o mi~care circulara).
Amplitudinea acestor unde se reduce cu adancimea de Ia suprafata.

Viteza undelor P, vp, este mai mare decat a undelor S, v5 , astfellncat, daca se
lnregistreaza diferenta de timp M lntre momentele sosirii celor 2 tipuri de unde
lntr-un punct, distanta focala corespunzatoare rezulta d1 = (vp- vs) M. Pe aceasta
baza se poate stabili aproximativ pozitia epicentrului, daca se lnregistreaza valorile
Min 3 sau mai multe puncte necoliniare (Fig. 2.2) .

..... ...... ----- ........

''
c) d)
\>" "
Fig. 2 .1 Tip uri de fa Iii: (a) folie cu /unecare norma/a de i'mpingere (subductie);
(b) fa lie cu lunecare norma/a inversa; (c) folie cu /unecare latera/a; {d) folie cu lunecare oblica
---~
Faliile cu lunecare normala evidentiaza mi~cari transversale pe falie, fara
deplasari laterale.ln cazul lunecarii normale de subductie (Fig. 2.1a), mi~carea este
asociata cu eforturi de compresiune lntre punctele aflate pe marginile opuse ale
faliei, In timp ce lunecarea inversa (Fig. 2.1b) este produsa de eforturi de lntindere.
Din acest motiv, cele doua tipuri de falie mai sunt denumite falii de compresiune,
respectiv de lntindere. Falia cu lunecare laterala evidentiaza o mi~care prepon-
derent longitudinala (Fig. 2.lc).ln cele mai multe situatii, mi~carea produsa In falie Fig. 2.2 Localizarea zonei epicentrale
este o combinatie lntre mi~carile descrise anterior (Fig. 2.1d).

In modelele simple de reprezentare a producerii cutremurelor, suprafetele de Efectele cutremurelor pot fi diverse. Dintre acestea, unele sunt rezultatul direct

rupere lntre placile tectonice (care In cazul cutremurelor distrugatoare pot ajunge al manifestarii seismului: mi~carea oscilatorie a terenului, fracturarea ~i fisurarea
Ia sute sau chiar mii de kilometri patrati) se concentreaza lntr-un punct denumit rocilor ~i a terenului Ia suprafata, deformarea terenului, tasarile diferentiale rema-
focar (hipocentru sau sursa). Epicentrul este punctul de Ia suprafata pamantului nente ale terenului, lichefierea pamantului, prabu~irea ~i/sau refularea laterala a
\ pamantului, alunecarile de teren. Dintre efectele indirecte, cele mai importante
situat pe raza care contine hipocentrul. Adancimea focala este adancimea hipo-
centrului sub epicentru, iar distanta focala este distanta de Ia focar Ia punctul de sunt valurile tsunami, avalan~ele, caderile de roci, emisiunile de gaze, modificarea
retelei hidrografice.
referinta.

VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 35

34 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
T. POSTELNICU, I DAMIAN
Evident, efectele seismice care intereseaza, In primul rand, comunitatile
umane, sunt cele legate de mi~carea violenta a terenului, care afecteaza con-
structiile In care traiesc ~i muncesc oamenii.
Mi~carea haotica a terenului imprima, prin intermediul fundatiilor, mi~cari ale
maselor cladirilor ~i, ca urmare, forte de inertie variabile rapid In timp. Caracterul
dinamic allncarcarilor seismice, deosebit de caracterul statical celorlalte lncarcari,
va imprima un raspuns dinamic al structurii, net diferit de comportarea aceleia~i
structuri sub actiuni neseismice.
Raspunsul seismic al structurilor de constructii, In functie de violenta, durata ~i
caracteristicile cutremurelor, este lnsotit de avarii ~i degradari care pot culmina, In
unele cazuri, cu prabu~irea constructiilor.
Amploarea violentei ~i, implicit, potentialul de distrugere al unui cutremur se
exprima prin doua marimi: magnitudinea ~i intensitatea cutremurului.
Magnitudinea (M) reprezinta o masura a energiei eliberate In focar pe durata
cutremurului. Parametrul instrumental prin intermediul caruia se evalueaza
magnitudinea este amplitudinea deplasarii terenului (stancos), masurata printr-un
seismograf Wood-Anderson standard, Ia o distanta de 100 km de epicentru.
Pentru alte conditii de lnregistrare decat cele standard, se aplica metode de
echivalare a rezultatelor instrumentale cu cele standard. Relatia dintre energia
eliberata, E, ~i magnitudinea Gutenberg-Richter, M, este data de expresia:
log10 E = 11,4 + 1,5 M (2.1)
cu energia exprimata In ergi.
Din definirea magnitudinii rezulta ca scara logaritmica a relatiei (2.1) face ca
pentru fiecare grad M In plus, energia eliberata corespunzatoare sa creasca de
101·5 ori, adica de cca. 32 de ori.
Astfel, de exemplu, un cutremur cu M = 7 elibereaza de 1000 ori mai multa
energie decat un cutremur cu M = 5.
lndicatorul M definit prin relatia (2.1), utilizat multa vreme drept parametru
de baza pentru caracterizarea amploarea cutremurelor, prezinta inconvenientul ca
are o limita superioara In jurul valorii 7 pentru cutremurele de mare intensitate.
Din acest motiv, In prezent este lnlocuit cu magnitudinea moment, Mw, marime
care depinde de momentul seismic, calculat ca produs lntre alunecarea faliei ~i
36 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
ACTIUNEA SEISMICA
suprafata acesteia. Momentul seismic, aflat In relatie directa cu energia eliberata
In sursa, este convertit apoi printr-o relatie standard In magnitudine. Magnitu-
dinea moment nu are o limita superioara, fiind indicata pentru evaluarea cutre-
murelor majore, fiind lnsa nepotrivita pentru cutremure slabe. Din acest motiv, nu
este folosita pentru cutremure cu o magnitudine mai mica decat 3,5.
Pentru cutremurele de intensitate substantiala, magnitudinea moment este
cu 0,2 -T 0,5 mai mare decat magnitudinea Gutenberg-Richter.
Valoarea magnitudinii, singura, nu poate exprima efectele cutremurului,
acestea depinzand ~i de parametri cum sunt distanta focala, durata cutremurului,
mecanismul de focar etc.
lntensitatea (I) cutremurului reprezinta o masura a efectelor de degradare
produse de cutremur ~i este pusa In relatie cu valorile de varf ale acceleratiei ~i
vitezei.-cutremurului, precum ~i cu durata acestuia. Scara cea mai utilizata (Mercali
Modificata - MM) prezinta o lista de 11 grade cu degradari ~i efecte asupra
mediului natural, lncepand cu gradul minim 2, simtit numai de persoanele aflate In
repaos Ia etajele superioare ale cladirilor, pana Ia gradul 12, corespunzator unei
avarii generalizate. Observatiile se refera Ia comportarea unor cladiri de zidarie,
fara masuri speciale de protectie seismica, astfellncat performanta a~teptata de Ia
constructiile moderne, proiectate corect, din diferite materiale, nu poate fi pusa In
relatie cu intensitatea MM.
Rezulta cu evidenta faptul ca intensitatea astfel definita nu poate fi consi-
derata decat un indicator conventional informativ, dar care prezinta o anume
importanta, mai ales In situatiile In care datele instrumentale lipsesc sau sunt
i nsufi ciente.
Nu se poate face o relatie directa lntre magnitudine ~i intensitate. Doua
cutremure cu magnitudini diferite pot avea efecte similare daca adancimea, durata
si tipul focarului difera. Spre exemplu, cutremurul din 1986 de Ia San Salvador, cu
magnitudinea 5,4, ~i cutremurul chilian din 1985, cu magnitudinea 7,8, au produs
valori practic identice ale acceleratiei de varf a terenului, 0,7g, de~i energia elibe-
rata In focar In cazul primului cutremur a fast de cca 250 ori mai mica decat In
cazul celui de al doilea. Cu toate acestea, se obi~nuie~te sa se ata~eze ~i o valoare
de magnitudine fiecarui grad de intensitate, pentru a avea un reper orientativ,
acceptand faptul ca aceasta corelatie nu lnseamna ~i asocierea unor valori sufi-
cient de precise ale marimilor fizice corespunzatoare.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 37
 ACTIUNEA SEISMICA
T POSTELNICU, I. DAMIAN

Tn ceea ce prive~te exemplul prezentat mai sus, este de mentionat, lnsa, ca Y parametrul mi~carii seismice pentru care se adopta o distributie statis-
valoarea de varf a accelera1iei lnregistrate nu poate evidentia, singura, gradul de tica lognormala; parametrii esentiali sunt valorile de varf ale acceleratiei,
vitezei ~i deplasarii terenului: PGA, PGV, PGD.
distructivitate al cutremurului.
Valorile parametrilor seismici descresc cu cre~terea distantei Ia focar ~i redu-
cerea magnitudinii, respectiv cu reducerea adancimii focale (vezi Fig. 2.3). Tn Fig.
2.2 Parametrii seismici pe amplasament
2.3 se prezinta aceste corelatii pentru unele cutremure europene (Ambraseys [2]).

Tn vederea efectuarii calculului structural, este necesar sa se dispuna de valori

suficient de sigure ale principalelor caracteristici ale mi~carii seismice, cu alte
cuvinte, trebuie stabilit hazardul seismic pe amplasamentul constructiei.
----
--- -...... ' ' '
- ......

Calea rationala pentru a ob1ine aceste informa1ii este utilizarea metodelor

probabilistice. Hazardul seismic lntr-o anumita zona se reprezinta prin curbe care
---- ............' ' ',' ' '
cuantifica probabilitatea de depa~ire, In anumite limite, a parametrilor seismici
0.1 ' ' ''''
' , ' '7.5
de baza: valorile de varf ale acceleratiei (eel mai des utilizate), vitezei, deplasarii ' \'' 6.5
sau duratei. Acestor valori li se pot asocia valori de revenire corespunzatoare
'
M=5.5
unei anumite probabilitati de depa~ire ~i unei anumite durate de expunere.
0.0 I l . . . _ J . _L_L_L_J__LLJ.i__--'---l.......J....J...J....I.J....J (km)
10 100 10 100
Tn mod global, pentru teritoriul unei tari, hazardul seismic este reprezentat
Distanta (km) Distanta (km)
prin hartile parametrilor seismici, mai cu seama de cea a valorilor de varf ale b)
a)
acceleratiilor orizontale ~i verticale ale terenului.
Fig. 2.3 Variatia calitativa a acceleratiei orizonta/e de varf cu:
(a) magnitudinea cutremurului; {b) adancimea focarului
Hartile hazardului seismic se obtin In mod riguros utilizandu-se relatii de
atenuare, expresii empirice care descriu variatia mi~carii terenului cu magnitu-
Pentru evaluarea atenuarii valorii de varf a acceleratiei PGA pentru cutre-
dinea ~i distanta amplasament-focar, pe masura reducerii energiei undelor, In
murele vrancene cu adancime mare a focarului, se aplica rela1ia (2.3) (Mollas/
drumullor, prin histereza ~i radiatie.
Yamazaki [3]):
Relatia de atenuare este de forma (Douglas [1]):
In PGA = 3,1 + 1,05 Mw -In R- 0,0005 R- 0,006 h + E (2.3)

log(Y) =log b +log h(M) +log f2(R) +log h(M, R) +log f4(f;) +logE (2.2)
In care:
h este adancimea focarului In km;
S-a notat:
E este o variabila aleatoare cu valoarea 0 pentru medie ~i valoarea 0,5
b factorul de calibrare;
pentru abaterea standard;
M magnitudinea;
M w este magnitudinea moment egala cu (Mw::: M + 0,3).
R distanta focala;
E; efectele structurii geologice ~i ale structurii locale a terenului In Tn Fig. 2.4 sunt reprezentate relatiile de atenuare pentru 3 cutremure vran-
amplasament; cene semnificative din secolul trecut, fiecare caracterizat de valorile magnitudinii
E parametrul care cuantifica efectele incertitudinilor ~i ale erorilor; moment ~i ale adancimii focarului stabilite pentru fiecare caz In parte.

38 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTA.RII SEISMICE I 39
T. POSTELNICU, I. DAMIAN ACTIUNEA SEISMICA

(2.4)
350
N
.!!!
Astfel, pentru un Tt dat, aqiunea seismica poate fi specificata echivalent, fie
E 300
(.) prin perioada ei medie de revenire, TR, fie prin probabilitatea ei de depa~ire, PR, In
<i 250 Tt ani.
C)
0... 200
Relatiile lntre perioada de revenire, durata de viata a constructiei ~i proba-
150
bilitatea de depa~ire a cutremurelor cu o magnitudine mai mare decat M au alura
100
curbelor din Fig. 2.5 (Reiter [5])
50
0 Probabilitatea de
0 50 100 150 200 250
1000 depa~ire tinta
Distanta (km) 10%
r-...

Fig. 2.4 Relatia de atenuare pentru valorile medii PGA (Vadlreanu et al. (4]):
·aro 20%
'-" 300 30%
= =
(1} cutremurul din 4 matrie 1977, Mw 7.5, h 100km; (\)
.... 40%
(2} cutremurul din 30 august 1986, Mw= 7.2, h = 133km; ·a
(\) 100 50%
(3} cutremurul din 30 mai 1990, Mw= 7.0, h = 91km; >
(\)
60%
....
(\)
'0 30
ce
Tn evaluarea probabilistica a hazardului seismic, cutremurul este modelat ca '0
ro
0
un proces Poisson definit de urmatoarele ipoteze: ·;:: 10
(\)
0...
~ numarul de evenimente care apar lntr-un interval de timp depinde numai
3
de lungimea intervalului ~i nu se schimba In timp (este un proces sta-
tionar);
~ probabilitatea unui eveniment care apare lntr-un interval de timp este 0 20 40 60 80 100
Perioada de exploatare (ani)
independenta de istorie ~i nu variaza cu amplasamentul; cu alte cuvinte,
fiecare cutremur apare independent de alt eveniment, adica cutremurele Fig. 2.5 Relatia caracteristica lntre perioada de revenire, dura to de exploatare
~i probabilitatea de depa~ire tin to
nu au memorie.

Tn acest fel, modelul Poisson poate fi definit de un singur parametru ce exprima
rata medie de aparitie a evenimentelor seismice care depa~esc un anumit prag, de
exemplu, a cutremurelor cu magnitudinea mai mare ded\t M, lntr-o anumita arie
data.
Actiunea seismica de calcul se determina pornind de Ia aqiunea seismica de
referinta asociata probabilitatii de depa~ire de referinta PR, sau cu o perioada de
revenire de referinta TR.
Valoarea probabilitatii de depa~ire, PR, In Tt ani, a unui anumit nivel al actiunii
seismice, este corelata cu perioada medie de revenire, h Ia acela~i nivel al aqiunii
seismice, prin expresia:
Multe coduri recomanda pentru obiectivul de performanta de baza siguranta
vietii (vezi 4.1) valorile PLSR = 10%, lntr-un interval Tt = 50 ani, ~i TtsR = 475 ani.
lndicii LS reprezinta initialele cuvintelor siguranta vietiiln limba engleza.
Tn Romania, In codul de proiectare seismica PlOO s-au adoptat valori mai putin
acoperitoare, justificate prin puterea economica mai mica a tarii noastre fata de
cea medie europeana.
Astfel, In Romania, valoarea PtsR (probabilitatea de depa~ire In 50 de ani a
aqiunii seismice de referinta pentru cerinta de siguranta a vietii) este 20%, iar
valoarea TLSR (perioada de revenire de referinta a aqiunii seismice) corespun-
zatoare este 225 ani.

40 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 41
T POSTELNICU. I. DAMIAN
Tn cazul obiectivului de performanta ,)imitarea degradarilor" (vezi 4.2 ~i
4.3), codul european stabile$te valorile PoLR = 10%, lntr-un interval TL =10 ani, ~i
ToLR = 95 ani. lndicii LD reprezinta initialele cuvintelor lim ita rea degradarilor In limba
engleza. Codul national stabile$te valorile PoLR = 20% pentru acela?i interval ?i
ToLR = 40 ani.
Marea majoritate a codurilor de proiectare seismica, inclusiv codul european
~i eel din Romania, desemneaza acceleratia de varf a terenului pe amplasament
drept parametrul de baza pentru definirea actiunii seismice. Tntrucat raspunsul
structural este influentat puternic de natura straturilor superficiale de teren, codul
european, asemenea codurilor din alte tari cu un nivellnalt de inginerie seismica,
fixeaza ca reper valorile acceleratiei de varf pe terenul de tip A (roca), notata OgR·
Pentru alte categorii de teren, corectia necesara se aplica In mod indirect, prin
considerarea unor spectre de raspuns diferite, In funqie de proprietatile acestor
terenuri (vezi 2.3.3}.
Constructiile sunt clasificate In close de importanta-expunere Ia cutremur.
Constructiile de importanta mare pentru societate ~i constructiile Ia care actiunea
cutremurelor poate produce efecte substantial mai mari decat In cazul con-
struqiilor obi~nuite trebuie sa capete o asigurare superioara. Acceleratiile de
proiectare pentru aceste constructii sunt a9 = V10gR, In care factorul V1 are valori
supraunitare (vezi 4.2). Este de mentionat lnsa ca, In realitate, mi~carile seismice
cu valori TR diferite evidentiaza caracteristici diferite, In special In ceea ce prive~te
continutul de frecvente ~i durata mi~carii.
2.3 Reprezentarea actiunii seismice in calculul structural elastic
2.3.1 Aspecte de baza
Evolutia ingineriei seismice a impus, dintre numeroasele solutii posibile pentru
caracterizarea hazardului seismic, adoptarea hartilor de zonare a teritoriului expus
cutremurelor.
0 categorie de harti stabile~te hazardul seismic considerat Ia proiectarea
cladirilor prin intermediul valorilor de varf ale acceleratiei terenului. 0 a doua
categorie de harti stabile~te forma ~i marimea ordonatelor spectrului de proiec-
tare pentru marimile raspunsului structural semnificative pentru calculul struc-
tural, ~i anume acceleratia ~i deplasarea masei structurii.
42 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
ACTIUNEA SEISMICA
Spectrul de raspuns este reprezentarea valorilor maxime ale marimilor ras-
punsului seismic (acceleratia a9 , viteza v9 sau deplasarea d) In funqie de perioada
de vibratie a unui sistem cu un grad de libertate, supus unei anumite mi~cari
seismice definite prin accelerograma acestuia.
Spectrul poate corespunde unei comportari elastice (spectrul raspunsului
elastic), sau unei comportari neliniare, definite de un anum it model de comportare
al structurii: ideal elastic-plastic, neliniar cu degradare (Clough, Takeda) etc. Tn Fig.
2.6 sunt reprezentate principia! relatiile lntre fortele de inertie F ~i deplasarea
laterala d pentru 3 tipuri distincte de comportare.
Sistemele cu comportare elastica sunt definite de masa ~i de rigiditatea Ia
deplasare latera Ia, marimi asociate In parametrul unic, perioada de vibratie.
Dintre diferitele forme de spectre neliniare, In proiectarea curenta intereseaza
In special spectrul corespunzator unei comportari biliniare, ideal elasto-plastica,
care este cea mai simpla ~i permite evidentierea clara a influentei principalilor
parametri structurali ~i de excitatie. Tn acest caz, sistemele structurale cu compor-
tare neliniara sunt definite, pe langa perioada de vibratie, ~i de un al doilea para-
metru, care este fie factorul ductilitatii sistemului (sau, mai exact, al ductilitatii ce
poate fi mobilizata), fie rezistenta sistemului, ca fractiune din forta dezvoltata lntr-un
sistem cu comportare liniar-elastica.
Obtinerea unui spectru de raspuns implica efectuarea urmatoarelor operatii:
(i) Selectarea accelerogramei a9 (t) = iig(t) ~i a parametrilor acesteia; u 9 este
deplasare bazei sistemului.
(ii) Stabilirea parametrilor sistemului cu un grad de libertate
~ In cazul sistemelor elastice (Fig. 2.6b)
• masa m
• rigiditatea k
• caracteristicile de amortizare (fraqiunea din amortizarea critica)
~ In cazul sistemelor ideal elasto-plastice (Fig. 2.6c), pe langa rigiditatea
sistemului, se precizeaza, dupa caz, limita de curgere normalizata In
raport cu greutatea sistemului Cy sau ductilitatea mobilizabila; Ia
sistemele cu consolidare In domeniul postelastic, se mai indica ~i
panta Ia lncarcare In domeniul neliniar;
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 43
T. POSTELNICU, I. DAMIAN ACTIUNEA SEISMICA

~ In cazul modelelor complexe care descriu comportarea elementelor

de beton armat, parametrii specifici ai curbei constitutive (Fig. 2.6d). 2.0
1. 5
1.0
F F N-;;;- 0.5
! 0.0
-
F
rr .o.s
·1.0
10

a)
b) ·1 .5
·2.0
PGA=0. 20g

t [sj
l
6 ----- - - -·-- - -
d
4 - IT1=0.5s I
-"--'=' - - --

Integ rare
numerica
a) b) c) d) c)
Fig. 2.6 (a) Pendulul cu un grad de libertate dinamica; (b) model elastic; MAX(AA)=4.19m/s2 ----..,
I

(c) model cu consolidare cinematica; (d) model histeretic pentru elementele de beton armat
t[s]
6 -----
(iii) Scrierea ecuatiei care descrie echilibrul dinamic instantaneu, care eviden-
tiaza necunoscuta problemei, deplasarea variabila In timp a deplasarii relative x(t)
4
3
IT2=1.ss I
In raport cu baza:

mx{t )+ cx{t J+ k x(t) =-miig(t)

cu caracteristica disipativa c = 2 ~ w, unde ~ reprezinta fraqiunea din amortizarea
(2.5)
:l
:~
-3
4
-5
-6 --
5- 10 15

MAX(AA)=5.66m/s2
d)

critica, iar w pulsatia proprie a sistemului neamortizat (w =~k 1m).

t[s]

Este de observat ca In cazul sistemelor elastice, rigiditatea ~i factorul de

amortizare sunt constante, In timp ce In cazul sistemelor neliniare aceste marimi
5 SA(0.5s)=4.19 m/s2
sunt varia bile In timp, iar ecuatiile de echilibru dinamic sunt incrementale. e)

(iv) lntegrarea ecuatiei diferentiale pentru determinarea variatiei in timp a

deplasarii relative.
J: y Rezultat
: T 2=1.5s maxim
lntegrarea numerica implica discretizarea prealabila a variatiei accelero-
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
gramei. Se utilizeaza metode de integrare specifice, integralele de convolutie T [s]
(Duhamel), care constau- ln superpozitia raspunsurilor impulsurilor In care s-a
Fig. 2.7 Determinarea spectrului elastic a/ raspunsului seismic de acceleratii absolute:
lmpartit accelerograma. Aspectele de detaliu ale integrarii au fast solutionate,
(a) parametrii mode/ului cu un singur grad de Jibertate; (b) accelerograma de co/cui;
printre altii, de Wilson [6] $i Hilber [7], autorii celor mai utilizate metode aplicate In (c), (d) raspunsu/ seismic exprimat In acceleratii absolute pentru sisteme cu perioadele T1 $i T2 ;
programele de calcul. (e) spectrul de acce/eratii absolute

44 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 45
T. POSTELNICU, I. DAMIAN
In cazul sistemelor neliniare, parametrii structurali se pot modifica Ia urma-
torul pas de integrare, daca se traverseaza, lntr-un sens sau In altul, pragul de
elasticitate.
(v) ldentificarea valorii maxime a deplasarii relative, x(t), respectiv valoarea
spectra Ia a raspunsului sistemului definit de perioada T = w/2rr
Refacerea operatiilor (i)- (v) pentru lntreg domeniul de perioade.
Reprezentarea grafica a valorilor maxime ale raspunsului seismic al acestora,
considerate pozitive indiferent de sensul In care s-a obtinut deplasarea maxima,
reprezinta spectrul de deplasare (Fig. 2.7).
(vi) Valorile exacte ale raspunsului In acceleratie ~i viteza se obtin prin deri-
varea expresiilor raspunsului In deplasare ~i retinerea valorilor maxime. In unele
metode de integrare numerica, valorile vitezei relative ~i ale acceleratiei absolute
se determina odata cu valorile deplasarii relative, Ia fiecare pas de timp.
In practica se folosesc procedee aproximative pentru construirea acestor
spectre, care capata denumirea de pseudospectru al acceleratiei absolute ~i,
respectiv, pseudospectru al vitezei relative. Adoptarea unor simplificari In calculul
integralei de convolutie permite ca In cazul sistemelor elastice sa se stabileasca
relatii simple (de tip armonic) lntre spectrul de deplasare, Soe, ~i pseudospectrele
acceleratiei, PSe, ~i vitezei, PSv.
Soe = w PSv = w 2 PSe (2.6)
In care:
Soe spectrul deplasarii relative;
PSv pseudospectrul vitezei relative;
PSe pseudosl acceleratiei absolute.
Diferentele lntre valorile spectrale exacte ~i cele furnizate de pseudospectre
sunt acceptabile pentru conditiile proiectarii curente.
Pentru simplitate ~i pentru a obtine o forma unitara a relatiilor de ca lcul, In
continuare nu se va mai face distinctie lntre spectre ~i pseudospectre, ~i notatiile
vor fi Sv ~i Se.
Analiza configuratiei spectrelor corespunzatoare mi~carilor seismice lnregis-
trate In diferite zone arata ca acestea depind semnificativ de distanta dintre sursa
~i punctul de lnregistrare a mi~carii seismice.
46 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
ACTIUNEA SEISMICA
Astfel, se deosebesc:
a. Mi~cari seismice cu banda larga de frecvente, care sunt caracterizate de un
continut larg de frecvente cu pondere apropiata. In aceste cazuri, ruperea In focar
poate fi considerata instantanee ~i uniforma, iar mi~carea Ia amplasament este
mai putin influentata de caracteristicile seismologice ale sursei.
Aceste cutremure sunt specifice amplasamentului pe terenuri tari, cu focare
putin adanci.
Cutremurele produse In lungul faliei San Andreas din California, de exemplu,
fac parte din aceasta categorie.
b. Mi~cari seismice cu banda lngusta, Ia care poate fi identificat un domeniu
limitat de frecvente In care se concentreaza majoritatea energiei. Seismele cu
banda lngusta apar Ia amplasamente pe terenuri moi (Mexico City), Ia cele Ia care
roca de baza se afla Ia adancime (Campia Romana), sau Ia amplasamentele din
apropierea sursei- "near fault" (Kobe). Aceste cutremure sunt caracterizate de
perioade predominante lungi.
Modul de manifestare al celor doua categorii de cutremure este diferit.
lncadrarea In aceste categorii poate fi facuta, prin indicatori specifici de latime de
banda, cu mijloacele dinamicii structurilor supuse aqiunii seismice. Evaluarea ~i
analiza acestor indicatori ies In afara continutului propus allucrarii.
Pentru inginerii proiectanti practicieni este preferabil sa identifice diferentele
dintre tipurile de cutremure din comparatia parametrilor esentiali ai raspunsului
seismic.
In acest scop, se face o comparatie lntre accelerograma lnregistrata In
Bucure~ti a cutremurului din 4 martie 1977, componenta N-S, ~i accelerograma
cutremurului El Centro, componenta N-S, lnregistrata In Imperial Valley In 1940.
Primul amplasament este caracterizat de o adancime mare pana Ia roca de baza,
de ordinul a 100 km, In timp ce In cazul celui de al doilea, roca de baza se afla Ia
300m adancime.
In Fig. 2.8a ~i b sunt reprezentate accelerogramele celor doua cutremure, cu
valorile ag lnregistrate efectiv. Calculele efectuate arata ca 80% din energie este
continuta lntr-o banda de 1,7 Hz, In primul caz, In timp ce In cazul cutremurului
californian, aceea~i cantitate de energie este continuta Intr-a banda de 7,1 Hz.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 47
T. POSTELNICU, I. DAMIAN ACTIUNEA SEISMICA

2.0
L
1.5 r- +-
I
1.0 8 ---f - '- -

....~
0.5 l ITc=1.44s
I
1
Banda rngusta I
- y anda l~ga
VI
]. 0.0 6 L - t---
-------r
CQ "' ...
~
I
-0.5 I .!!!.
.s<C4 I
-1.0
_ j_ ~~!L I- -
I
-L (/)
~~

- --+- a)
I I I
I I I
-1 .5
PGA=0.20g
t a)
2 f-.-----------
-2.0
0 10 20
t[s)
30 40
I I
0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
4.0
T [s)

3.0

2.0
1.6 r--- - --,-- 1 ---,----.--.------,----~-~
-,-
1.0
~ Tc=1.44s
N
VI Tc=0.65s
!- Banda lngusta

-r
]. 0.0
- Banda larga
CQ "'
-1.0
1.2 i ---=------T ~--

-2.0 Vi'

-3.0
e 0 .8
~
b)
b) ~
-4.0
5 10 15 20 25 30 35 40
0
0.4 I ~
t[s)
T0 =2.01s
Fig. 2.8 Accelerograme/e cutremurelor (a) Bucure~ti, 1977, N-5
~i (b) El Centro, 1940, N-5
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
Caracteristicile diferite ale celor doua cutremure se pot urmari sintetic prin T [s]
compararea spectrelor raspunsului seismic (Fig. 2.9). Tc ~i To sunt perioadele de
control ale spectrului de raspuns, definite In Figura 2.11.

48 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 49
T. POSTELNICU, I. DAMIAN ACTIUNEA SEISMICA

rezistenta nu apare ca fiind foarte importanta In determinarea cerintei de deplasare

0.5 cu exceptia perioadelor foarte scurte, a~a cum era de a~teptat. Chiar ~i In aces~
,----'--- l- domeniu, lnsa, amplificarile sunt mult mai mici decat In cazul cutremurului vrancean.
- Banda Tngusta ~
0.4
I- Banda larga
' ~ 0.50
I
0.3
I -~ c) 0.40
0
(/)
0.2 ----+---
0.30

0.1 --
I
0
I (/) a)
T 0 =1.93s T0 =2.01s 0.20

0.0
1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
0.0 0.5
0.10
T [s}

Fig. 2.9 Comparatia fntre spectrele cutremurelor cu banda fngusta (Bucure~ti, 1977, N-5}
~i banda largo (EI Centro 1940, N-5} dejrecventa:
(a) acceleratii absolute; (b) viteze relative; (c) deplasari relative
0.00
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0
T 2.5 3.0 3.5 4.0
T [s}
Fig. 2.9 prezinta spectrele elastice de acceleratii absolute, viteze ~i deplasari
relative pentru cele doua seisme considerate. Figurile precizeaza ~i perioadele de 0.30
control calculate pentru fiecare accelerograma In parte (vezi 2.3 .2). Seismul
vrancean este caracterizat de r;aspunsul maxim In deplasari relative Ia perioade 0.25
destul de lungi, In timp ce seismul din California este caracterizat de raspunsul
maxim In acceleratii Ia perioade scurte. 0 caracteristica specifica seismelor cu banda 0.20

larga de frecvente este ca acceleratiile absolute sunt aproximativ constante pana Ia

E'
;;- 0.15
perioada de colt Tc, In timp ce pentru seismele cu banda lngusta acceleratiile
(/)
absolute au un maxim In apropierea perioadei de control ~i valori mai mici In rest. j- cy=0.05J b)
0.10 - +-- -...!.......- cy=0.15
- cy=0.25
Date foarte importante sunt furnizate de spectrele inelastice de deplasare. In
cy=0.35
Fig. 2.10, spectrele sunt construite pentru diferite valori ale raportului Cy lntre 0.05 -ELASTIC
rezistenta de curgere a oscilatorilor cu un grad de libertate ~i greutatea sistemului.
Se poate observa ca In cazul seismului din Vrancea rezistenta este determinanta In 0.00 1
cerinta de deplasare. Pentru perioade mai mici decat perioada de control, depla- 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
T [s]
sarea inelastica este semnificativ mai mare decat cea elastica, In special pentru
rezistente mici. La perioade mai mari decat perioada de control, deplasarea inelas- Fig. 2.10 Spectrele inelastice de deplasare pentru cutremurele:
tica rezulta mai mica decat deplasarea elastica. In cazul seismului californian, lnsa, (a) Bucure~ti, 1977, N-5; (b) El Centro, 1940, N-5

50 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT TN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 51
 ACTIUNEA SEISMICA
T. POSTELNICU I. DAMIAN

Constatarile de mai sus sunt In general valabile pentru componenta orizontala

I Tc
a mi~carii terenului. Componenta verticala prezinta caracteristicile tipice ale
lnregistrarilor din apropierea sursei. I
i
Datorita simplitatii ~i gradului de lncredere ridicat al efectelor parametrilor
de care depind spectrele elastice, raspunsul elastic reprezinta baza de pornire I
pentru stabilirea parametrilor actiunii seismice utilizati In proiectarea cladirilor Ia I

I
cutremur.
Spectrele care urmeaza sa fie folosite In proiectare sunt rezultatul unor
prelucrari statistice care asigura nivelul de siguranta considerat suficient prin codul
de proiectare.
Adesea, spectrele elastice calculate sunt ajustate pe considerente de ordin
ingineresc, pentru a fi mai simplu de aplicat, pe de o parte, ~i pentru a fi acoperi-
toare, pede alta parte. T [s]
Proiectarea seismica a structurilor de construqii are In vedere, In marea
Fig. 2.11 Configuratia spectre/or elastice de acceleratie din ECB-1 ~i PlOD·
majoritate a cazurilor, un raspuns inelastic al acestora, fortele de proiectare fiind c~ _a~b~struspectrul median, cu ro~uspectrul cu probabilitatea '
de dHeva ori mai mici dedit cele furnizate de raspunsul seismic elastic. admiSibila, cu negru spectrul de cod, cu gri spectrele elastice calculate
ale accelerogramelor unui amplasament
Majoritatea codurilor de proiectare, inclusiv codul european EC8-1 ~i codul
romanesc Pl00-1, adopta o cale simpla ~i aproximativa pentru determinarea Semnificatia notatiilor folosite In Fig. 2.11 este urmatoarea:
spectrului de proiectare. Acesta se obtine prin simpla lmpartire a ordonatelor SA este spectrul de raspuns elastic;
spectrului elastic de acceleratie prin factorul de comportare q, care are valori cu atat T este perioada de vibratie a unui sistem cu un grad de libertate
mai mari cu cat ductilitatea pe care o poate mobiliza structura este mai mare. (SDOF);

0 expresie separata este utilizata pentru obtinerea valorilor spectrului de
proiectare In domeniul perioadelor foarte scurte.
Tn Fig. 2.11 se prezinta configuratia caracteristica a spectrelor elastice de
acceleratie adoptata In majoritatea codurilor, lmpreuna cu spectrul calculat mediat
~i spectrul corespunzator probabilitatii de depa~ire admise.
Se disting 4 domenii cu variatii distincte ale valorilor spectrale, delimitate de
valorile TB, Tc ~i To ale perioadelor de vibratie, care, din acest motiv, se numesc
perioade de colt sau perioade de control.
TB este limita inferioara a perioadelor corespunzatoare palierului de
acceleratii spectrale constante·I
Tc este limita superioara a perioadelor corespunzatoare palierului de
acceleratii spectrale constante·I
To este valoarea perioadei care define~te lnceputul palierului de
deplasari spectrale constante.
, . Prevederea un~i palier orizontal consistent In spectrul de acceleratie, netezit
m mtervalul ~e penoade TB < T < Tc, implica o sporire semnificativa a ordonatelor
spec~~alve fata de cele evidentiate de calculul spectrului pentru accelerograma

Aceste domenii corespund statistic intervalelor de perioade In care se spec1f1ca amplasamentului. Aceasta corectie poate fi justificata de fapt 1 v

degr d . . bI u ca
~i deplasarilor spectrale au variatii mici
v

constata ca valorile acceleratiilor, vitezelor a . area mev1ta i a a elementelor de beton sau zidarie Ia atacul unor cutre-
mure 1mportante duce Ia flexibilizarea structurii (cre~terea perioadei oscilatiilor
~i se pot considera constante.

52 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 53
 ACTIUNEA SEISMICA
T. POSTELNICU, I. DAMIAN

Formulele de calcul ale transformatelor Fourier directe ~i inverse sunt:

proprii), astfellncat raspunsulln acceleratie al structurii Ia un cutremur ulterior va
00
fi eel corespunzator noii caracteristici de vibratie a structurii, deci mai mare decat
eel initial (Ia dreapta raspunsului initial).
F(iw) = Jf(t)e -iwt dt (2.7)
- oo
Acest mod de a obtine spectrul inelastic este unul de factura statica ~i nu
poate lua In considerare efectele caracteristicilor mi~carii seismice care afecteaza 1 00
F(t) = 2rr JF(w)eiwtdw (2.8)
disiparea de energie, In raspunsul dinamic.
-00

o cale mai riguroasa de a obtine valorile maxime ale raspunsului este calculul
In cazurile curente , ·mt egra IeIe nu se pot rezolva decat prin procedee
dinamic al raspunsului neliniar al sistemelor inelastice cu un grad de libertate,
~umerice, aplicandu-se transformata Fourier discreta. Daca conditiile initiale ~i
utilizat ~i In prezent In metodele avansate de proiectare seismica. In proiectarea
fmale sunt nule, aplicand integrarea prin parti se obtin urmatoarele expresii pentru
curenta se utilizeaza lnsa spectrele de proiectare aproximative, pentru ca ele se
aplica foarte simplu ~i nu depind de parametrii sistemelor inelastice, a caror viteza V(iw) ~i acceleratia A(iw) relative:

valoare este mai dificil de controlat. 00

f
00

In proiectarea seismica a constructiilor este necesar sa se verifice ~i com-

V(iw)= f x(t)e-iwtdt=x(t)e-iwt +iw x(t)e -iwtdt = iwX(iw) (2.9)

portarea Ia cutremure mai frecvente ~i mai slabe decat cutremurul de proiectare

-oo - 00 - 00

considerat pentru cerinta de siguranta a vietii.

f x(t)e- iwtdt
00 00

In asemenea situatii, de regula, constructia nu depa~e~te stadiul cvasielastic A(iw) = = x(t)e - iwt +iw f x(t)e- iwtdt=-o}X(i@) (2.10)
de comportare, astfel lncat trebuie stabilite spectre ale raspunsului liniar utili- - 00

zandu-se accelerograme adecvate ~i scalate corespunzator. lntre deplasarea In domeniul frecventelor, X(iw), ~i transformata Fourier
Majoritatea codurilor de proiectare, inclusiv P100-1, prevad un procedeu mai directa a excitatiei seismice exista relatia:
simplu de a stabili valorile de proiectare ale fortelor pentru aceasta stare limita,
constand In simpla reducere a valorilor utilizate In proiectarea Ia starea limita X(iw) = (2.11)

ultima printr-un factor subunitar adecvat.

Definirea starilor limita considerate In proiectarea seismica se face In cap. 4. X(iw) = -H(iw)Ag(iw)

2.3.2 Spectre Fourier ale amplitudinii accelera!iilor unde:

este fractiunea din amortizarea critica a sistemului cu un singur grad
Unul dintre instrumentele cele mai elegante de care se dispune pentru a de libertate dinamica;
identifica raspunsul seismic elastic maxim In marimile specifice, deplasari relative,
Wn este pulsatia proprie a sistemului cu un singur grad de libertate
viteze relative ~i acceleratii absolute, este metoda transformatei Fourier. Metoda dina mica;
consta In trecerea acestor marimi din domeniul timp In domeniul frecventelor,
Ag(iw) este transformata Fourier directa a excitatiei seismice;
aplicand transformata Fourier directa. Prin acest artificiu, ecuatia diferentiala de
H(iw) este functia de transfer a sistemului; ea face legatura In domeniul
echilibru se transforma Intr-a ecuatie algebrica. Dupa rezolvarea ecuatiei algebrice,
frecventelor lntre semnalul input ~i semnalul filtrat, fiind o caracteristica
raspunsul In domeniul timp se calculeaza prin intermediul transformatei Fourier
proprie a domeniului.
inverse.

VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 55

54 I PROJECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
T. POSTELNICU. I. DAMIAN ACTIUNEA SEISMICA

Fig. 2.12 prezinta modulul functiei de transfer pentru un sistem cu perioada

I
fundamentala de 1,54 secunde (care coincide cu perioada predominanta a terenului)
T=1.54s
~i mai multe valori ale fractiunii din amortizarea critica. Un sistem caracterizat de o
anumita perioada de vibratie va raspunde cu amplitudini mari daca transformata
-+
Fourier a excitatiei va avea amplitudini mari pentru aceasta perioada.
I.
-+--- - ·

Astfel, analiza spectrului Fourier al amplitudinii acceleratiilor ofera ingi-

nerului structurist informatii calitative legate de continutul de frecvente al ac-
celerogramei, permitand identificarea perioadelor de vibratie pentru care ampli- -+
ficarile dinamice sunt maxime. lnformatiile nu sunt valabile decat pentru com-
portarea elastica, extrapolarea lor pentru domeniul inelastic fiind inconsecventa
~i, In multe cazuri, nepotrivita.
I
2.0 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
,. I
..
d
1
T [s)
• T=1.54s
1.6 .~
I
. Fig. 2.13 5pectrul Fourier a/ amplitudinii acceleratiilor
a/ cutremurului Bucure~ti, 1977, N-5

I - {=0.02
1
- {=0.05
1.2 -- - I ..=..§=0.10 '
3
:f'
- (=0.02
0.8
- ( =0.05 -
- ( =0.10 j
0.4

o.o L_-====:l~~:___l=:::±=:::t==:::±==:=j
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
T [s] 2

Fig. 2.12 Modu/ul functiei de transfer pentru un sistem cu T =1.54s : T=1.54s

I
Fig. 2.13 prezinta spectrul Fourier al amplitudinilor acceleratiilor pentru 0 L-------------~------------------------
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
aceea~i excitatie. S-a preferat reprezentarea spectrului In functie de perioada, ~i nu
T [s]
In functie de frecventa, pentru ca parametrul perioada este mult mai folosit In
Fig. 2.14 5pectrul acceleratiilor absolute p entru cutremurul Bucure~ti, 1977, N-5,
ingineria structurala. Spectrul trebuie privit calitativ, ~i nu cantitativ, de aceea nici pentru mai multe fractiuni din amartizarea critica
nu au fost reprezentate valorile de pe axa verticala. Se observa caIn dreptul valorii
de 1,54 secunde se afla componenta care capata amplificarea cea mai mare, cu un Observatia este confirmata de Fig. 2.14. Valorile spectrului de acceleratii
aport important In raspunsul final. sunt cele mai mari In dreptul perioadei cu amplitudinea maxima din spectrul

56 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITAJI ALE PROIECTARII SEISMICE I 57
T POSTELNICU, I. DAMIAN ACTIUNEA SEISMICA

Fourier. Pe masura ce fraqiunea din amortizarea critica tinde Ia 0, varful valorii de unde de suprafata cu o magnitudine Ms mai mare decat 5,5, se folose~te tipul 1
spectrale se apropie din ce in ce mai mult de perioada predominanta. de spectre. In caz contrar, se folose~te tipul 2 de spectre.

Pentru cutremurul cu Ms > 5,5, amplificarile spectrale maxime apar Ia

2.3.3 Spectrul elastic pentru componenta orizontala a accelera~iei frecvente mai joase (perioade mai lungi) decat In cazul cutremurelor de tip 2.
Aceasta particularitate de comportare este reflectata de valorile TB, Tc ~i To,
Spectrele elastice netezite de acceleratii date in coduri pun in evidenta, in considerabil mai mari In cazul tipului 1 de spectre, decat In cazul tipului 2, care
primul rand, efectul continutului de frecvente ale excitatiei. apare contractat fata de primul. Acest raport intre spectrele de tip 1 ~i tip 2 este
prezentat calitativ In Fig.2.15.
lnfluenta altor parametri care afecteaza configuratia ~i valorile spectrelor de
raspuns urmeaza sa fie luate in considerare separat. Dintre ace~ti parametri, cei mai r------T------,------,
I I I I
importanti sunt magnitudinea cutremurelor, natura straturilor de teren de sub I D I
I
I
I
I
I
C I I I
constructie Ia amplasamentul considerat, amortizarea proprie materialului din care ---- ~ ------4---- ~
I I I
este alcatuita structura constructiei ~i nivelul de solicitare (de degradare) al acestuia. I I I
I I I
Pentru cuantificarea efectelor acestor factori este necesar sa se dispuna de infor- A I
I I I
I I
2 ~------,------ -1
matii suficiente ~i credibile. a) I I I
I I I
In cele ce urmeaza, prezinta prevederile codului european ~i ale celui national I I
I
I
I
-t I
referitoare Ia aceste aspecte ale evaluarii actiunii seismice. I
I

Este de apreciat ca prevederile EC8-1 prezinta interes ~i pentru inginerii T (s)

0
romani, tot mai mult angajati In proiectarea unor constructii In Europa. EC8-1 0 2 3 4

trateaza problemele mai nuantat, plecand de Ia ipoteza ca datele necesare sunt ""
";,5 -----r----- -T---- -- ~ -- - I
disponibile. Pentru fiecare din aspectele mentionate se prezinta apoi ~i rezolvarile
(/}
D1 I I I
E I I I 1
I I I I
din codul national P100-1. I I I1
4 -- E r--- -- - + ---- --~-- ----~
II__]._._- I I I I
(a) Magnitudinea ~U-.--1--r- B I I I I
I I I
I I I I
Spectrele cutremurelor sunt influentate de magnitudinea seismica. In cazul 3 -- L- - - - - - ~-- - -~ -~~
I I I I
A I I I
cutremurelor puternice, influenta undelor transversale S este dominanta asupra b) I I I
I I I
componentelor orizontale ale mi~carii terenului. Fiind caracterizate de lungimea 2
I I I
- r - - - -- -T -- ----,- -----,
I

de unda mai mare decat undele primare P, undele transversale sunt caracterizate I I I
I
I
I
I I
de frecvente joase (perioade lungi) . I I
- -~------~
I I
Pentru a nu supraaprecia excesiv ordonatele spectrale in zonele caracterizate I '
I
de cutremure slabe ~i moderate, In conditiile utilizarii unei forte depinzand de un
singur parametru al mi~carii seismice (valoarea PGA), EC8-1 prevede doua tipuri de
spectre. Utilizarea unuia, sau altuia, dintre spectre depinde de magnitudinile cutre- Fig. 2.15 Spectrele normalizate de riispuns elastic, recomandate de EN 1998-1:2007
murelor care caracterizeaza seismicitatea zonei. Daca cutremurul este caracterizat pentru terenurile de c/asii A ... E: (a) tipu/1 de spectru; (b) tipu/2 de spectru

58 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 59
T. POSTELNICU,I. DAMIAN ACTIUNEA SEISMICA

In P100-1 nu se prevede o astfel de diferentiere a spectrelor. Probabil ca In Funqie de valorile vitezei medii, sunt identificate urmatoarele tipuri de teren :
Transilvania ar fi fost potrivit un spectru tip 2, daca s-ar fi dispus de date suficient .,.. tip A > 800 m/s
Vs,3o

de sigure. Oricum, solutia mentinerii unui singur tip de spectru, indiferent de .,.. tip B (nisipuri foarte dense ~i pietri~uri ~i 360m/s < v5, 30 < 800 m/s
valorile ag, In toate zonele caracterizate de o perioada de control T, = 0, 7 secunde, .,.. argile foarte rigide, cu grosime mare)
are un caracter acoperitor. Pede alta parte, palierul spectrului pana Ia 0,7 secunde .,.. tip C (nisipuri cu densitate medie mare ~i 180 m/s < Vs,Jo< 360 m/s
poate fi considerat scurt. .,.. pietri~uri ~i argile rigide, cu grosime mare)
.,.. tip D ~i E (depozite de teren necoeziv cu Vs,3o < 180 m/s
{b) lnfluenta naturii terenului
.,.. densitate mica, sau teren coeziv, de Ia
Rigiditatea terenului influenteaza puternic raspunsul seismic al unei anumite moale Ia mediu)
mi~cari seismice, amplifidlnd, dupa caz, oscilatiile cu frecventa joasa sau lnalta. In
In afara terenurilor A ... E, In codul european mai sunt considerate doua tipuri
orice caz, este dovedit ca terenurile slabe amplifica mai mult mi~carea seismica
speciale de teren.
decat o fac terenurile tari.
Tipul 51 include depozite de peste 10 m grosime din argile (aluviuni), cu indice
In EC8-1 terenurile sunt lmpartite In 5 categorii: A, B, C, D ~iF, de Ia terenul eel
de plasticitate Ina It (P1> 40) ~i continut de apa Ina It, Ia care V 5, 30 < 100 m/s. Aceste
mai tare, Ia eel mai slab.
terenuri au o foarte slaba amortizare interna, prezinta o comportare neliniara
Valorile ag care intervin In relatiile de calcul ale ordonatelor spectrului elastic extinsa care, ca ~i In cazul terenurilor 52, pot duce Ia fenomene de lichefiere.
corespund terenului tare de tip A. Pentru toate celelalte, tipul de teren, amplifi-
Trebuie remarcat lnsa faptul ca datele din tabelul 1 din EC8-1 pentru carac-
carea ~i, In consecinta, ordonatele spectrale sunt mai mari decat cele corespun-
terizarea terenului reprezinta numai o aproximatie grosiera. Din acest motiv, In
zatoare terenului A.
cazul unor construqii importante deosebite (poduri de deschideri mari, uzine
Clasificarea terenurilor se face pe baza unuia dintre urmatorii parametri : nucleare, constructii foarte lnalte, etc.) este util sa se efectueze studii pentru carac-
terizarea seismica a conditiilor de teren In amplasament
.,.. viteza medie a undelor de forfecare, Vs,3o, pe ultimii 30 de metri de Ia
suprafata terenului. Aceasta se determina cu relatia: In proiectarea curenta, efectele tipului de teren se introduc prin intermediul
factorului supraunitar 5, ale carui valori sunt reprodu se In tabelul 2.1, aplicat
30 (2.12)
V s3o= -
. -
h acceleratiei ag.
:r __!_
i=1,N V; Tabelul2.1 Valori S recomandat e In EN 1998-1
Tipul ValorileS
In care h; ~i v; reprezinta grosimea (In m) ~i viteza undelor de forfecare (In m/s) de spectru A B c D E
pentru stratul i, din totalul celor N exist ente In cei 30m de Ia suprafata. 1 1.0 1.2 1.15 1.35 1.4
2 1.0 1.35 1.5 1.8 1.6
... numarul de lovituri In lncercarea de penetrare standard, NsPT

.,.. rezistenta Ia forfecare a terenului nedrenat Codul national de proiectare seismica prevede un singur tip de spectru, eel
care corespunde spectrului tip 1 din codul european.
Daca exista informatiile necesare, este preferabila utilizarea Vs,3o ca parametru
de clasificare. In caz contrar, se pot folosi ceilalti doi parametri care sunt determi- De asemenea, In P100-1, influenta tipului de teren nu se ia In considerare In
nanti, de obicei, pentru caracterizarea geotehnica (a proprietatilor mecanice) a mod explicit, In special din cauza lipsei datelor necesare. 5unt st abilite 3 tipuri de
terenului. spectru pentru cutremurele cu sursa In muntii Vrancea ~ i un tip de spectru pentru

60 I PROJECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 61
 ACTIUNEA SEISMICA
T. POSTELNICU. I. DAMIAN

cutremurele crustale din Banat, valabile fiecare pentru o anumita parte a teri- Tn general, amortizarea este cu atat mai mare cu cat comportarea este mai
toriului tarii. Se admite astfel, in mod implicit, ca tipul de spectru dintr-o anumita departata de cea liniar-elastica sauhi cu cat starea de degradare a materialului
regiune evidentiaza efectul continutului in frecventele cele mai llactive
11
, ca urmare (beton, zidarie) este mai avansata.
a filtrarii undelor seismice, atat in straturile de adancime, cat ~i in cele locale de Tn tabelul 2.2 se dau valorile factorului de amortizare ~ pentru betonul aflat In
suprafata. diferite conditii de solicitare, sau realizat In diferite solutii.
De altfel, in P100-1 scrie explicit "Conditiile locale de teren sunt descrise prin
Tabelul 2.2 Valori 17 recomandate pentru structuri de beton armat (Bachman eta!. (10])
valorile perioadei de control Tc a spectrului de raspuns pentru zona amplasa-
Materiale (%)
mentului considerat. Aceste valori caracterizeaza sintetic compozitia de frecvente
Beton armat
a mi~carilor seismice" - nefisurat 0,7-1,0
- u~or fisurat 0,8-1,2
Desigur ca pe aceasta cale nu se poate modela actiunea seismica in conditii
- fisuri numeroase, putin deschise 1,0 - 4,0
mai deosebite de teren, cand, fie prin studii de hazard pe amplasament, daca - fisurare completa (nus-a atins curgerea otelului) 5,0-8,0
acestea sunt posibile ~i pot furniza date credibile, fie prin masuri bazate pe ratio- Beton precomprimat 0,8-1,2
namente inginere~ti, se pot obtine solutii mai realiste ~i suficient de acoperitoare.
Beton cu armatura rigida 0,3-0,4

(c) Considerarea efectelor amortizarii

Ecuatia de echilibru dinamic (2.4) care furnizeaza valorile raspunsului seismic Valoarea lui fJ se limiteaza Ia o valoare minima egala cu 0,55, pe considerente
cuprinde forta de amortizare corespunzatoare proprietatilor de amortizare ale de siguranta. Aceasta corespunde lui~= 30%.
structurii. Aceasta este considerata de natura vascoasa (forta de amortizare este Tn P100-1, spectrul de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale
proportionala cu viteza sistemului), proprietatile de amortizare fiind definite prin acceleratiei terenului, Se(T}, corespunzator fraqiunii din amortizarea critica ~ = 0,05,
intermediul factorului de amortizare critica, ~. Tn realitate, In raspunsul seismic al se define~te prin relatia:
unei structuri intervin mai multe surse de amortizare interne (de natura vascoasa,
histeretica sau rezultate din fenomene de frecare), dar posibil ~i externe (prin Se(T} = Og ~ (T} (2.14)
radiatie, de natura aerodinamica etc.). De asemenea, amortizarea sistemului poate
In care 6 (T) reprezinta forma normalizata a spectrului, cu valorile (Fig. 2.9):
fi crescuta in mod semnificativ prin introducerea unor amortizori (disipatoare) de
diferite categorii. Din acest motiv, proprietatile de amortizare se echivaleaza, de T
0::; T::; Ta ~ (T) = 1+ 1,5 - (2.15)
regula, prin proprietati de amortizare vascoasa, practic prin alegerea unei valori Ts
potrivite a factorului ~. Spectrele de raspuns din marea majoritate a codurilor sunt
calculate pentru o valoare ~ = 0,05 (5%). Daca proprietatile efective de amortizare ~ (T) = 2,5 (2.16)
ale materialului structural pot fi caracterizate printr-o alta valoare a fractiunii din
amortizarea critica, ordonatele spectrelor se inmultesc printr-un coeficient de ~ m= 2,5 rTc (2.17)
corectie f1 aplicat expresiilor 2.21-2.23.
TcTo
Acesta se calculeaza cu: T> To ~ (T) = 2,5 - 2- (2.18)
T
f) = ~1 0 !(5 + ~) ~ 0,55 (2.13)
Configuratia spectrului este cea indicata in Fig. 2.11.

62 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUWUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 63
 ACTIUNEA SEISMICA
T. POSTELNICU, I. DAMIAN

Perioadele de colt (control}, Ta, Tc, ~i To, ale spectrului de raspuns pentru Ovg = 0,9 a9, pentru tipul 1 de spectru, adoptata In cazulln care magni-
cele 3 zone distincte aflate sub incidenta cutremurelor vrancene sunt date In tudinea undelor de suprafata Ms ~ 5,5

tabelul 2.3. ~i
Tabelul 2.3 Perioade de colt in spectrul raspunsului elastic
av9 =0,45 a9 , pentru tipul 2 de spectru, respectiv pentru cutremurele Ia
de acceleratii din P100-1
care Ms < 5,5;
Valorile perioadelor de colt (secunde)
~ perioadele de colt sunt mai mici decat cele corespunzatoare din spectrul
Ts Tc To
Zona 1 0,32 1,6 2 componentelor orizontale ale acceleratiilor ~i au valori identice pentru cele 2 tipuri
Zona 2 0,2 1,0 3 de cutremure:
Zona 3 0,14 0,7 3
Ta = 0,05s, Tc = 0,15s, To= 1s

2.3.4 Spectrul elastic pentru componenta verticala a accelera!iei Aplicarea acestor prevederi face ca pentru structurile foarte rigide, supuse Ia
tipul 1 de cutremur, acceleratiile maxime verticale sa fie foarte apropiate de
Multa vreme efectele componentelor verticale ale mi~carii seismice au fast
acceleratiile maxime orizontale.
neglijate In proiectare sau se evaluau, mai mult sau mai putin empiric, In vederea
verificarii unor elemente sau tipuri de solicitare influentate In mai mare masura de Valorile spectrale recomandate In EC8-1 nu variaza cu conditiile de teren
cutremurul vertical. Astfel, de exemplu, P100/92 prevedea asemenea verificari deoarece nu se dispune de date suficient de sigure pe care sa se poata evalua
pentru placile rezemate direct pe stalpi, consolele de deschidere mare sau grinzile efectele terenului asupra spectrelor verticale.
supuse Ia forte taietoare importante. Codul romanesc stabile~te urmatoarele reguli pentru evaluarea valorilor
Pe masura progreselor lnregistrate de ingineria seismica, codurile de proiec- maxime ale efectelor mi~carii verticale a cutremurului:
tare seismica au lnceput sa evalueze efectele componentelor verticale ale cutre- ~ acceleratia de varf a acceleratiei pentru componenta verticala a mi~carii
murelor, ca ~i In cazul componentelor orizontale, prin intermediul spectrelor terenului:
specifice acestei mi~cari.
av9 = 0,7 a 9 , In toate cazurile
Componentele verticale ale mi~carii seismice sunt In special rezultatul undelor
~ factorul de amplificare dinamica maxima:
longitudinale verticale de compresiune, P, undele primare, a~a cum undele secun-
dare de forfecare, S, sunt cele carora li se datoreaza componentele orizontale ale ~Ov = 2,75
mi~carii seismice. Undele P au lungimea de unda mai mica decat a undelor S ~i
~ perioadele de control (colt) ale spectrului de raspuns normalizat:
astfel sunt asociate cu frecventele lnalte (perioadele scurte).
TBv = 0,1 Tcv, Tcv = 0,45 Tc , Tov = To
EC8-1 prevede pentru definirea spectrului raspunsului elastic pentru compo-
nenta verticala relatii similare ca forma cu cele stabilite pentru spectrul com-
2.3.5 Spectrul de proiectare
ponentelor orizontale.

Diferentele sunt urmatoarele: La 2.3.1 s-a aratat ca, In proiectarea de tip curent, spectrul raspunsului neliniar
~ factorul de amplificare este mai mare {3, fata de 2,5}; se aproximeaza prin simpla lmpaf!ire a ordonatelor spectrului elastic de accele-
~ valorile acceleratiilor verticale, care se iau: ratie prin factorul q, care capata valori In functie de tipul de structura, de capaci-

64 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 65
 ACTIUNEA SEISMICA
T. POSTELNICU. L DAMIAN

tatea de disipare a energiei ~i de suprarezistenta structurii (sporul de rezistenta
fata de rezistenta impusa strict de aplica rea codului).
Valorile spectrului de proiectare In acceleratii Sd
obtin cu relatiile:
~ In intervalul 0::;; T::;; Te:
elementele structurale ~i componentele nestructurale ale cladirii, evidentiaza nivelul
de siguranta a constructiei fata de cutremurele de proiectare.
2
(n, exprimate In m/s , se Verificarile necesare trebuie efectuate, in principiu, pentru doua niveluri ale
actiunii. Astfel, se efectueaza verificari pentru cutremurele rare, de mare intensi-
tate, care aduc structura constructiei In apropierea capacitatii de rezistenta Ia fortele
laterale ~i mobilizeaza partial sau, In anumite situatii, integral capacitatea sa de
deformare. Pentru aceste cutremure, cerintele de deplasare corespund raspunsului
(2.21) seismic inelastic. Verificarile trebuie facute ~i pentru cazul unor cutremure mai
frecvente, pentru care se pune conditia de limitare a degradarilor constructiei.

Pentru asemenea cutremure nu se depa~e~te, In principiu, stadiul comportarii

elastice, sau incursiunile In domeniul elastic de deformari sunt foarte limitate. Pentru
~ In intervalul T> Ta
aceste verificari, cerintele de deplasare corespund raspunsului seismic elastic.
Sd(T) = S(T) = Og {J(T) (2.22)
(a) Evaluarea cerintelor de deplasare in raspunsul neliniar
q
Deplasarile maxi me Tn raspunsul neliniar sunt furnizate de spectrele inelastice
Valorile factorului de comportare q sunt precizate Ia 6.3.
de deplasari. Construirea acestora implica selectarea valorilor pentru rigiditatea
Valorile spectrului de proiectare astfel determinate reprezinta valori carac- initiala Ia Tncarcare ~i a valorilor rezistentei, sau ale ductilitatii capabile, ale sis-
teristice, ca urmare a procedurii de evaluare a acceleratiiilor Og. temului cu un grad de libertate.
Spectrul de proiectare pentru componenta verticala a mi~carii seismice se Analiza spectrelor neliniare de deplasare evidentiaza anumite particularitati,
obtine cu relatia: care permit stabilirea unor metode aproximative de evaluare a cerintelor de
(2.23) deplasare In raspunsul neliniar.

Luand qv = 1,5, rezulta:

Sdv(T) ~ 1,4 Og.
Factorul de comportare qv pentru actiunea seismica verticala se ia cu valoarea
minima 1,5, corespunzand unui raspuns cvasielastic, lntrucat preluarea fortelor
seismice verticale nu se asociaza cu procese disipative.
2.3.6 Spectrele raspunsului in deplasari
Utilizarea metodelor bazate pe deplasare, considerate ca cele mai semnifi-
cative pentru evaluarea seismica a structurilor, spore~te importanta determinarii
cerintelor seismice In deplasari, respectiv a valorilor maxime ale deplasarilor ori-
zontale suferite de constructii pe durata atacului seismic. Comparatia cerintelor de
deplasare cu valorile admise (capabile), respectiv deplasarile pe care le pot suporta
Astfel, pentru valori ale perioadei fundamentale de vibratie, h mai mari
decat perioada de control, Tc, a spectrului de proiectare, se constata ca, pentru
orice tip de structura ~i pentru orice excitatie, valorile spectrului elastic de depla-
sare reprezinta o limita superioara (infa~uratoarea) a valorilor spectrului seismic
neliniar (Newmark & Hall, [11]). Aceasta observatie sistematica permite ca, pentru
valori T1 > Tc, cerintele de deplasare in raspunsul neliniar sa fie calculate pe baza
ecuatiei (2.6) corespunzatoare comportarii seismice elastice.
Practic, In acest caz, Ia proiectarea structurilor, deplasarile laterale obtinute
din calculul structural sub fortele seismice de proiectare pot fi considerate
cerintele seismice de deplasare. Pentru cutremurele caracterizate de perioade de
control Tc scurte, Ia majoritatea structurilor deplasarile pot fi calculate pe baza
acestei proceduri denumite regula deplasarilor ega/e, pentru ca exprima egalitatea
deplasarilor in raspunsul elastic ~i eel inelastic.

66 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 67
T. POSTELNICU, I. DAMIAN ACTIUNEA SEISMICA

Amplificand termenii relatiei (2.24) cu deplasarea de curgere dv se obtin

1.2 .-------,----r----.-------.---~j ------,

1.0
-- -1- valorile cerintelor de deplasare In raspunsul seismic neliniar.

Se constata ca cerintele de deplasare sunt determinate In functie de rezistenta

sistemului structural, exprimata prin intermediul factorilor de comportare.
0.8
-r Codul national P100-1 prevede o procedura diferita. Astfel, Tn domeniul T1 < Tc,
E' cerintele seismice de deplasare se obtin prin amplificarea valorilor date de calculul
;;- 0.6
en elastic cu un coeficient supraunitar c.
0.4 Calibrarea coeficientului c s-a facut pe baza unui amplu studiu efectuat cu
instrumentul calculului dinamic neliniar (Zamfirescu et al. [13]).
0.2
S-au considerat urmatorii parametri:
0.0 a) Spectrul de proiectare
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0

T (s) Calculul a fost efectuat pentru toate cele 4 spectre de proiectare prevazute
de Pl00-1, adica spectrele pentru cutremurele vrancene, cu perioadele de control
Fig. 2.16 Spectrele de deplasare elastic ~i inelastic (cy= 0.25)
Tc = 0, 7 sec., 1,0 sec. ~i 1,6 sec., precum ~i pentru spectrul crustal de Ban at.
pentru seismul de Ia Kobe, 1995, statia Takatori

b) Excitatia seismica
Tn cazul cutremurelor cu perioada de control Tc mare, cum este cazul celor
Au fost generate 40 de accelerograme compatibile cu spectrele elastice selec-
specifice Campiei Romane, dimpotriva, majoritatea structurilor se Tncadreaza In
tate. Pasul perioadelor considerate a fost de 0,1 sec., de Ia 0,1 sec. pana Ia 3 sec.
domeniul T1 < Tc.
Pentru fiecare perioada, fiecare accelerograma a fost scalata astfel lncat spectrul
Examinarea spectrelor raspunsului seismic In deplasari, liniar ~i neliniar, arata obtinut sa coincida cu spectrul elastic corespunzator unei acceleratii de varf a
ca, In acest domeniu, valorile cerintelor de delasare furnizate de calculul dinamic terenului de 0,20g.
neliniar sunt mai mari, uneori considerabil mai mari, decat cerintele evaluate prin
Utilizarea unui numar atat de mare de accelerograme permite sa se retina
calculul dinamic liniar (Fig. 2.16).
valorile medii, nu cele maxime.
Codurile de proiectare prevad procedee diferite de sporire a deplasarilor
c) Valoarea factorului de comportare
elastice maxime, pentru a obtine cerintele seismice de deplasare Ia structurile cu
T1 < Tc. S-au considerat structuri proiectate pentru 6 valori ale factorului de compor-
tare: q = 2, 3, 4, 5, 6 ~i 7. Prima valoare corespunde unei com portari quasielastice,
EC8-1 da expresii In termenii ductilitatii de deplasare /.1d (Vidic eta/. [12]):
In timp ce ultima este apropiata de cea corespunzatoare cad relor cu ductilitate
(2.24) lnalta.
/.1d = q,
d) Factorul de suprarezistenta

Structurile rigide cu perioade scurte sunt lnzestrate, prin proiectare, cu o

suprarezistenta substantiala. Tn cazul acestor structuri, sectiunile elementelor

68 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 69
 ACTIUNEA SEISMICA
T. POSTELNICU, I. DAMIAN

2.5
sunt consistente, iar armarea este dictata, de cele mai multe ori, de conditiile de
armare minima. Ca urmare, aceste structuri dobandesc o capacitate de rezis-
- - - - ' - - - - - - _ _ _ j - - q=3
tenta considerabil mai mare decat cea asociata strict fortei seismice de pro- 2.0
- q=5
iectare. 1- E
1.5
Pentru evaluarea factorului de suprarezistenta qav, egal cu raportul lntre -o
~

fortele de curgere ~i forta de proiectare, Fy/Fb, s-au analizat mai multe structuri cu -o
II
0
perioada In domeniul 0,3 sec.-0,5Tc pentru conditiile ora~ului Bucure~ti. Rezul- 1.0

tatele obtinute sugereaza o relatie lntre factorul de suprarezistenta ~i perioada de

vibratie caIn Fig. 2.17. 0.5 l

0.0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0
q/2> 1.5
T [s]

Fig. 2.18. Spectrele calculate (cu linie plina) ale factorului c pentru amplasamente
cu Tc= 1,6s ~i spectrele aproximative recomandate (cu linie lntrerupta)
1.5 --+ -- ---- - ---- -~--------
1
I
I
I
Din examinarea curbelor din Fig. 2.18 se constata ca:
I
I
I
,. In domeniul perioadelor scurte, valorile factorului de amplificare depind
I
I
I semnificativ de rezistenta, respectiv de factorul de comportare;
0.2 0.7 T{s] ,. In zona perioadelor mai lungi, mai mari decat perioada de control Tc,
factorii de amplificare c au valori subunitare;
Fig. 2.17 Variatia factorului de suprarezistentii ,. In zona perioadelor foarte scurte, valorile c cresc foarte mult, dar acest
cu perioada de vibratie a structurii
domeniu, neavand, practic, corespondenta cu realitatea structurilor de

Valorile din diagrama din Fig. 2.17 au un caracter mult acoperitor, pentru a constructii, poate fi ignorat;
,. Intr-a zona de perioade intermediare, centrate In jurul valorii 0,5 Tc,
putea fi utilizate ~i pentru alte tipuri de spectre de proiectare.
dependenta de q este maxima, astfel !neat configuratia spectrelor c este
e) Legea histeretica oarecum asemanatoare cu cea a spectrelor elastice de acceleratie.

Tn calculele dinamice s-au considerat comparativ modelul histeretic cinematic,
cu panta 5% Ia lncarcare In domeniul postelastic, ~i modelul Takeda pentru evi-
dentierea efectului de degradare a rigiditatii.
Analizele efectuate au perm is evaluarea factorilor de amplificare c In functie de
perioada de vibratie a structurilor. Tn Fig. 2.18 este ilustrata variatia cu perioada a
factorilor c pentru cazul spectrului de proiectare definit de Tc = 1,6 sec., obtinut
prin utilizarea modelului histeretic Takeda.
Ultima observatie sugereaza ~i expresia de calcul potrivita pentru valoarea c,
cu un palier orizontal pana In zona va lorii maxime ~i apoi o zona de variatie liniara
pana Ia valoarea 1, dincolo de perioada unde se resimt amplificarile raspunsului
elastic In deplasari.
Pentru a simplifica expresia de calcul, aceasta se alege ca o linie dreapta care
coboara din zona maximului raspunsului pana Ia valoarea 1, cu o limitare su-
perioara care modeleaza aproximativ zona palierului:

VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 71

70 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
 ACTIUNEA SEISMICA
T. POSTELNICU I. DAMIAN

Spre deosebire de spectrele utilizate In proiectarea curenta, lntocmite pentru o

1 < C =3 - 2 3 _!_ < ~Tc q (2.25)
valoare a factorului amortizarii critice ( = 0,05, spectrele necesare pentru aplicarea
I T c- 1.7
acestei metode corespund unor valori ( mult mai mari, pana Ia valoarea ( = 0,30.
Scrisa In acest tel, relatia capata o forma compacta, unica pentru orice valori q Metoda implica caracterizarea sistemelor supraamortizate prin valori de rigi-
~i h evitandu-se scrierea de expresii diferite, poate mai riguroase, pentru valori q ditate corespunzatoare secantei Ia punctul care marcheaza cerinta de deplasare. Tn
distincte. aceste conditii, valorile domeniului de interes din punctul de vedere al perioadelor
sistemului este mult mai mare decat In cazul utilizarii metodelor obi~nuite.
(b) Evaluarea cerintelor de deplasare In raspunsulliniar
Spectrele sistemelor supraamortizate sunt necesare ~i In evaluarea aqiunii
Daca se examineaza comportarea constructiilor Ia cutremure mai frecvente,
seismice de proiectare a unor structuri lnzestrate cu amortizori, Ia care factorii de
care, extinzand notiunile specifice comportarii constructiilor sub lncarcari gravi-
amortizare echivalenti ai ansamblului structural au valori lnalte. Construirea
tationale, pot fi considerate cutremure de "exploatare normalci'' sau cutremure
spectrelor de deplasare pentru structuri supraamortizate este bazata pe analizele
"de serviciu", trebuie considerat raspunsul seismic elastic.
statistice ale spectrelor calculate In studiile efectuate de Talis ?i Faccioli [14], ?i de
De cele mai multe ori, verificarile structurilor Ia aqiunea cutremurelor de Bommer ~i Elnashai [15].
serviciu nu implica calculul direct al eforturilor ~i deplasarilor Ia fortele seismice
Pl00-1 nu trateaza aceste cazuri.
asociate acestora.
Spectrele de proiectare "netezite" din EC8-1 au configuratia din Fig. 2.19. Spec-
Tn marea majoritate a codurilor, inclusiv In EC8-1 ~i P100-1, evaluarea depla-
trele sunt caracterizate, In zona perioadelor lungi, de 2 perioade de colt supli-
sarilor de proiectare pentru cutremurul de serviciu se face pe baza unui raport
mentare, h ~i h.
prestabilit lntre deplasarile produse de cutremurul considerat In analiza stadiului
ultim ~i eel considerat In situatia de serviciu. Aceasta procedura este mai simpla,
dar nu lntotdeauna acoperitoare .

Raportul este notat cu v ~i capata semnificatia unui factor de reducere care PGD
tine seama de intervalul de recurenta mai mic al actiunii seismice a mi~carilor
seismice considerate In aceasta situatie de solicitari.

Tn ultima editie a codului Pl00-1 se da o valoare unica v = 05, spre deosebire

de editia anterioara In care valorile v depindeau de clasa de importanta. 0

Fig. 2.19 Configuratia spectre/or de deplasare idealizote pentru sisteme supraamortizate

(c) Spectre de deplasare pentru sisteme supraamortizate

0 alta metoda, din ce In ce mai utilizata In practica, In special In probleme de Curba spectrala se determina In felul urmator:
evaluare a unor populatii de constructii In vederea stabilirii curbelor de fragilitate
~ pentru perioadele T < h ordonatele spectrale se obtin din expresiile
corespunzatoare, este metoda curbei capacitatii ~i a spectrelor elastice ale sis-
(2.26) - (2.28), care definesc spectrul elastic de acceleratie, ~i convertind Se(T) In
temelor supraamortizate echivalente, Ia care disiparea histeretica este echivalata cu
Soe(T) prin expresia:
amortizarea de tip vascos.
Soe(T} = Se{T}{T/2nj2 (2.26)
Folosirea acestei metode extinde utilizarea spectrelor raspunsului elastic.

VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 73

72 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
T. POSTELNICU, I. DAMIAN
~ pentru h < T :5 TF:
X
5oe{T) = 0,025 Og 5 Tc To [2,5 17 + (T-? 1 - ),Sl])) (2.27)
TF - TE
~ pentru T~ h:
Soe(T) = 0,25 Og 5 Tc To (2.28)
unde: 5, Tc, To, 17 au semnificatiile indicate anterior.
Perioadele de control Tr ~i h se pot aproxima, pentru toate amplasamentele,
prin valorile Tr = 6,0s ~i h = 10,0s.
Pentru constructii obi~nuite este suficienta considerarea valorilor obtinute
pana Ia T= h
2.3.7 Reprezentarea ac1iunii seismice in calculul dinamic
2.3.7.1 Accelerograme naturale
In calculul dinamic al structurilor, mi~carea seismica este descrisa prin variatia
In timp a acceleratiei terenului, adica de accelerograme.
lnregistrarile efective (naturale) ale cutremurelor au crescut foarte mult ca ur-
mare a dezvoltarii spectaculoase a retelelor de accelerografe, pretutindeni In lume.
Aceste lnregistrari sunt arhivate de institutiile de cercetare In domeniul seismologiei.
Accelerogramele care prezinta interes pentru proiectarea seismica sunt cele
care descriu mi~carile seismice puternice. Configuratia lor depinde de multi para-
metri, respectiv de parametrii care tin de sursa cutremurelor (magnitudine, meca-
nismul de rupere In focar, adancimea ~i directivitatea), de traseul parcurs de
undele seismice (distanta, azimutul, natura straturilor strabatute pana Ia roca de
baza), de conditiile de teren In amplasament deasupra rocii de baza (stratificatie,
topografie, gradul de lnd!rcare cu cladiri etc.).
Tipologia conditiilor seismice caracterizate prin intermediul accelerogramelor
este exprimata eel mai semnificativ de configuratia spectrului de raspuns In ac-
celeratie.
Se pot folosi mai multe categorii de accelerograme pertinente pentru ampla-
samentul constructiei, dintre care cele mai utilizate sunt accelerogramele naturale
74 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
ACTIUNEA SEISMICA
~i accelerogramele generate artificial, compatibile cu spectrul elastic de acceleratii
din amplasament. In aceasta sectiune a lucrarii se prezinta numai cateva aspecte
legate de selectarea accelerogramelor pentru calculul dinamic al structurii. Pro-
blema se trateaza pe larg Ia 5.3 .3.3.
lntrucat principiile sigurantei impun considerarea Ia proiectare a mai multor
accelerograme specifice amplasamentului, numarul disponibil de accelerograme
naturale ale unor cutrem~re suficient de puternice este In multe zone insuficient.
In asemenea situatii trebuie apelat ~i Ia alte tipuri de accelerograme.
2.3.7.2 Accelerograme artificiale
0 alta cale de a obtine semnale utilizabile ca excitatii seismice In calculul
structural al constructiilor este generarea accelerogramelor artificiale, carora le
corespunde, cu un anumit grad de aproximatie, un spectru tinta.
In cazul codului P100-1:2013, accelerogramele artificiale trebuie sa fie com-
patibile cu spectrul raspunsului elastic pentru o amortizare vascoasa de 5%.
Accelerogramele artificiale sunt obtinute cu modele matematice bazate pe teoria
vibratiilor aleatoare, fara a avea legatura cu mecanismele concrete de producere ~i
propagare a undelor seismice. De asemenea, accelerogramele sintetice se pot
obtine prin modificarea unor accelerograme naturale, In acest caz pastrandu-se
caracteristici ale accelerogramei initiale, cum ar fi unghiul de faza ~i durata semni-
ficativa.
Partile tranzitorii ale mi~carilor seismice, de Ia repaos Ia starea maxima a
mi~carii, precum ~i de Ia aceasta pana Ia oprirea mi~carii, se modeleaza prin pro-
cese aleatoare nestationare, mai precis, se utilizeaza lnfa~uratori In domeniul timp
ale proceselor stationare care modeleaza actiunea seismica, pentru o obtine o
alura "naturala" a accelerogramei. Partea mediana, oarecum uniforma, a mi~carii
se modeleaza cu procese stationare. Partea stationara a accelerogramei trebuie sa
aibe o durata de eel putin 10 secunde. In plus, durata accelerogramelor artificiale
trebuie sa fie consecventa cu magnitudinea ~i cu alte caracteristici seismologice
compatibile cu acceleratia terenului, cum sunt continutul de frecvente ~i durata
cutremurului.
Conditiile pentru accelerogramele de calcul din codul national de proiectare
seismica sunt prevazute Ia 5.3.3.3 (i).
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 75

T. POSTELNICU, I. DAMIAN
Mi~carea simulata se obtine ca suma a unor excitatii armonice, printr-un
proces iterativ care are In vedere modificarea amplitudinilor continutului de
frecvente pe baza raportului lntre spectrul tinta ~i spectrul aferent unei anumite
iteratii.
Dificultatile care intervin In procesul de generare a accelerogramelor se refera
In special Ia stabilirea ipotezelor privind defazarea undelor corespunzatoare frec-
ventelor fiecarei unde, precum ~i Ia stabilirea duratei lnregistrarii.
Ca urmare, accelerogramele compatibile cu spectrul pot duce Ia valori diferite
ale marimilor raspunsului structural. Din acest motiv, Ia generarea semnalelor
artificiale trebuie urmarit cu prioritate ca apropierea lntre spectrul corespunzator
acestora ~i spectrul tinta sa fie realizata pentru domeniul de perioade din vecina-
tatea perioadei fundamentale a structurii analizate, adica lntre 0.2 T1 ~i 2 h
Trebuie recunoscut faptul ca accelerogramele artificiale due, de regula, Ia
cerinte seismice ale sistemelor inelastice semnificativ superioare celor corespun-
zatoare accelerogramelor naturale, ca urmare a faptului ca primele implica un
numar mai mare de cicluri dedlt ultimele.
Astazi se dispune de programe specializate de generare a accelerogramelor
artificiale, unele elaborate In tara.
76 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
3. COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT
LA ACJIUNI SEISMICE
3.1 lntroducere
Betonul armat este, de peste un secol, materialul eel mai utilizat pentru reali-
zarea structurilor de rezistenta ~i, cu mare probabilitate, va avea ~i In viitor o mare
pondere lntre materialele structurale pentru constructii.
Spre deosebire de alte materiale structurale cu care vine In competitie, cum
sunt otelul sau lemnul, comportarea betonului sub lncarcari se lndeparteaza mult
de aceea a materialelor ideal elastice sau ideal elasto-plastice cu care opereaza
teoria elasticitatii (~i varianta sa simplificata aplicata Ia structurile alcatuite din
bare, rezistenta materialelor) sau teoria plasticitatii.
Aceasta se datoreaza In special faptului ca betonul armat nu este nici un
material omogen, nici continuu ~i nici izotrop, cum sunt materialele analizate de
disciplinele fundamentale de calcul.
Astfel, betonul este un material compozit, alcatuit din doua materiale cu pro-
prietati foarte diferite. Otelul,moale" are o comportare identica (atata vreme cat nu
apare pierderea de stabilitate a formei) Ia lntindere ~i Ia compresiune. Comportarea
sub lncarcari este de tip elasto-plastica, cu consolidare. Prin lncarcare, descarcare ~i
relncarcare In domeniul consolidarii, otelul se ecruiseaza, fenomen care li cre!?te
rezistenta, dar li reduce drastic deformabilitatea !?i sudabilitatea.
Betonul, In schimb, material ellnsu~i neomogen ~i discontinuu (are un procent
lnsemnat de goluri de diferite naturi ~i diferite dimensiuni), se comporta foarte
diferit Ia lntindere ~i compresiune. Astfel, betonul, care este, In fond, o piatra
artificiala, are o slaba rezistenta Ia lntindere ~i fisureaza Ia valori foarte mici ale
eforturilor unitare de lntindere. Rezistenta betonului Ia compresiune este, lnsa,
remarcabila, dar curba caracteristica a betonului comprimat se departeaza de linia
dreapta ~i prezinta deformatii remanente Ia descarcare, lncepand de Ia va lori
moderate ale eforturilor unitare, orientativ de ordinul a jumatate din rezistenta
betonului. Aceasta va loare reprezinta un prag aproximativ al initierii unui proces de
degradare manifestat prin aparitia unor fisuri specifice pietrelor comprimate,
paralele cu directia eforturilor de compresiune care se dezvolta, odata cu cre~terea
eforturilor unitare, pana Ia rupere.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 77
T. POSTELNICU
Aparitia acestor fisuri longitudinale In betonul comprimat duce Ia o defer-
mare transversala a pieselor de beton. Aceasta sugereaza ca o cale eficienta de
sporire a rezistentei Ia compresiune este aceea de a limita "umflarea" laterala a
betonului prin a~a numita actiune de fretare sau confinare a betonului com-
primat.
Prin asocierea betonului cu armaturile de otel, se creeaza un material complex
care lnsumeaza proprietatile materialelor componente. Astfel, betonul armat este
capabil sa preia atat eforturi de compresiune, prin beton ~i, eventual, printr-o
parte din barele de otel, cat ~i lntinderi, inclusiv cele din inima elementelor, prin
armaturile de otel, In zonele unde betonul a fisurat foarte timpuriu din cauza
foarte slabei sale rezistente Ia lntindere. Armaturile transversale, alcatuite adecvat,
pot crea efectul de freta care sa contribuie Ia sporirea rezistentei ~i a capacitatii de
deformare a betonului comprimat.
Tn plus, betonul este un material cu proprietati reologice, cu deformatii care
evolueaza In timp peste cele elastice dezvoltate instantaneu Ia aplicarea lnd3rca-
rilor. Comportarea betonului ~i, implicit, a betonului armat, devine ~i mai complexa
In cazullncarcarilor ~i a descarcarilor repetate sau a lncarcarilor ciclice care schimba
de semn. Complexitatea comportarii devine maxima In cazul unei actiuni seismice
puternice, care are caracter dinamic, cu o desfa~urare necunoscuta In timp care
depa~e~te substantiallimita elastica.
Discutarea detaliata a caracteristicilor de comportare ale betonului armat nu
constituie obiectul prezentei lucrari. Cititorii care intentioneaza sa aprofundeze
problematica betonului armat ca material de rezistenta pentru structuri vor gasi
informatiile dorite In literatura care trateaza teoria betonului armat (Park, Paulay
[16], Paulay, Priestley [17], Wright, Me. Gregor [18], Agent, Postelnicu [19]).
Prezentarea succinta a particularitatilor de comportare ale betonului armat
evidentiaza complexitatea deosebita a modelarii riguroase pentru calculul
acestuia.
Dificultatea extrema de a descrie aspectele fenomenologice In lntreaga lor
complexitate ~i necesitatea de a dezvolta instrumente de calcul suficient de simple
pentru a fi aplicate In proiectare impun adoptarea unor simplificari ~i aproximatii
In modelele ~i metodele de calcul. Evident, acestea nu trebuie sa deformeze
esenta comportarii reale, astfel !neat sa se permita controlul prin proiectare al
raspunsului structural.
78 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE
COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
Pe parcursul lucrarii, se prezinta, In aceasta abordare, aspectele specifice de
care depind cerintele seismice ~i modulln care acestea trebuie sa fie lndeplinite de
catre structurile de beton armat.
3.2 Rigiditatea laterala
Rigiditatea reprezinta o caracteristica structurala esentiala care exprima relatia
lntre forte ~i deplasari. Asocierea rigiditatii k cu masa constructiei m define~te un
parametru structural derivat, T = 2rr f!J!, perioada oscilatiilor proprii, care poate fi
considerat ca marimea cea mai importanta pentru alcatuirea preliminara a
structurilor In regiunile expuse Ia cutremure puternice. Perioada oscilatiilor In
modul fundamental de vibratie serve~te, In primul rand, Ia stabilirea cerintelor de
rezistenta pentru o structura data, respectiv a valorilor forte lor laterale.
Tn Fig. 3.1a se reprezinta, exemplificativ, spectrele raspunsului seismic In ac-
celeratie pentru accelerograma Valparaiso a cutremurului din Chile 1985, carac-
terizat de o perioada de control scurta. Ne referim, pentru simplitate, Ia sisteme cu
un grad de libertate dinamica cu raspuns elastic, sau ideal elastic-plastic. Tn cazul
raspunsului seismic elastic, valoarea de varf a acceleratiei seismice este functie
numai de perioada sistemului, In t imp ce In cazul sistemelor elasto-plastice, valoa-
rea acceleratiei de varf depinde, pe langa perioada, ~i de un al doilea parametru,
care poate fi fie ductilitatea sistemului (raportullntre deplasarea ultima, sau capa-
bila, ~i cea de Ia initierea curgerii: /1d = du/dy), fie rezistenta sistemului. Aceasta este
definita, de cele mai multe ori, prin a~a numitul coeficient seismic global (respectiv
raportullntre valoarea fortei orizontale capabile ~i greutatea constructiei Cy =Fy/mg),
sau prin raportul lntre forta de curgere ~i forta dezvoltata In raspunsul seismic
elastic.
Din analiza spectrelor calculate din Fig. 3.1a rezulta cu claritate cum trebuie
dimensionata rigiditatea structurii pentru a limita cerintele de rezistenta. Desigur,
In mod concret, valoarea cerintelor de rezistenta se stabile~te pe baza spectrelor
de proiectare obtinute prin lmpartirea ordonatelor spectrului elastic "netezit" prin
factorii de comportare.
Spectrul elastic selectat In Fig. 3.1a corespunde unui cutremur cu varful de
raspuns Ia o valoare mica a perioadei proprii de vibratie, respectiv unui spectru cu
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 79
T. POSTELNICU COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE

perioada de control Tc mica. Flexibilizand structura astfel lncat perioada funda-
mentala sa fie mai mare decat Tc, se pot reduce cerin~ele de accelera~ie, adica
cerin~ele de rezisten~a. In cazul cutremurelor vrancene, lnsa, cu perioada de
control lunga, Tc = 1,6 sec, sub care se situeaza perioadele majoritatii construc-
~iilor de tip obi~nuit, posibilita~ile de a reduce cerin~ele de rezisten~a prin modifi-
carea rigidita~ii laterale sunt foarte limitate.
Pe de alta parte, apare evidenta reducerea drastica a cerin~elor de rezistenta
cu raspunsul static neliniar.
In Fig. 3.1b sunt prezentate spectrele raspunsului seismic In deplasari. Exami-
narea acestor spectre sugereaza faptul ca pentru evaluarea deplasarilor laterale
seismice In domeniul T > Tc se pot folosi valorile furnizate de spectrul elastic de
deplasare, ceea ce ofera un avantaj semnificativ In proiectare.
I
I
T,=0.58s -~ ---t ~~ -
In cazul In care T < Tc, deplasarile sistemelor cu incursiuni In domeniul
postelastic sunt superioare celor furnizate de spectrul elastic, astfellncat, In acest
domeniu, In proiectare trebuie utilizate valorile spectrelor neliniare, ceea ce nu
este simplu daca se are In vedere faptul ca aceste spectre depind de caracteristici
structurale dificil de evaluat In faze le ini~iale ale proiectarii.
0 alta cale este aceea de a stabili expresii aproximative pentru calculul depla-
sarilor prin aplicarea unui factor de corec~ie valorilor elastice ale deplasarilor.
Factorii de corectie sunt determinati prin prelucrarea spectrelor neliniare ale
sistemelor structurale cu diferite caracteristici de comportare In domeniul neliniar.
Aceasta chestiune e discutata Ia 2.3.6(a).
In principiu, no~iunea de rigiditate are sens numai pana Ia atingerea nivelului
de solicitare In care structura devine un mecanism cinematic, iar dincolo de acest
prag se poate stabili o valoare conventionala a unei rigiditati de tip elastic care sa
Elastic
exprime raportullntre for~a ~i deplasarea lnregistrata (Fig. 3.2).

[ - Inelastic In cazul structurilor redundante, curba forta-dep/asare se nelinearizeaza dupa

N-;; 4 ~I atingerea nivelului de lncarcare Ia care se ini~iaza curgerea lntr-unul din elemente
I
I cu reducerea continua a pantei Ia lncarcare, Ia fiecare noua articulatie plastica
;:; 3
formata.
II t
~- dr
0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
o)
t=£1
T [s]
Fy - - - - - - --,
/
/ I I
/
/ I I
I I
0 .10 I _ Fy I
k Jf-~ I
0 .08 I
I I
'E
0 0.06 - dy dt du d
(/)

~
0.04
Fig. 3.2 Rigiditatea elastica echiva/enta pentru sisteme cu comportare
~ - Ela st ic
0 .02
1 - lnelast0 -

b)
ideal e/asto-p/astica; d t este cerinfa de deplasare seismicii

In calculul structural elastic sau neliniar, este necesara selectarea unei valori
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 40
T [s] conventionale a rigidita~ii pentru evaluarea cerintelor de rezistenta din spectru ~i
Fig. 3.1 Spectrele riispunsului seismic Jiniar ~i neliniar (cy=0.15) calculul deplasarilor laterale, In primul caz, ~i pentru definirea sistemului ideal
pentru cutremurul Valparaiso (Chile), 1985 elasto-plastic, In al doilea caz.

80 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 81
 COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACJIUNI SEJSMICE
T. POSTELNICU

dep lasare Ia care se Efectuand un calcul dinamic neliniar al unor structuri MDOF ~i al sistemelor
formeaza mecanismul
F SDOF echivalente, Ia care rigiditatea de lncarcare se ia egala cu cea corespunzatoare
:"" plastic cinematic
tangenta in origine

:s----- pantei tangentei In origine a structurii reale cu mai multe grade de libertate, se
1

Fy(Fu)- - -- \,~--- ?L1FA-;,.- -.----- constata ca cerintele de deplasare In cele doua sisteme sunt foarte apropiate, spre
""'7 II
I II . · curba for•~
I"
- deplasare deosebire de cazurile In care sea plica celelalte procedee de echivalare.
I I 1 1 I
- ----- -+ -~ - -7' - - I I
065F - - - - --~~-1- / plunctullncareA 1 = A 2 :
In practica de proiectare, mai ales In calculul structural static, se aplica, de
, y I I IV I I
regula, un procedeu mai simplu pentru aproximarea rigiditatii elastice echivalente,
I Il l I I
I Q-.1, 1 1 f1kl I constand In afectarea rigiditatii corespunzatoare sectiunii brute de beton a ele-
I Ill' I LJ : E I
/ t? I : I : dy3 = 2(dm-~) : mentelor prin factori subunitari depinzand de gradul de fisurare probabil al

/ ., ~
1 II
· ;; :1 :1 k3 1
I
I
I
betonului. lndicatii pentru evaluarea valorilor de calcul ale rigiditati elementelor se
dau In cap. 8.3.
t.f k2 I : :
I I I I
I' k I I I Este important de observat ca rigiditatea laterala a unor constructii nu depinde
1 I I
d numai de rigiditatea structurii, dar ~i de rigiditatea componentelor nestructurale.
Rigiditatea ambelor tipuri de componente variaza cu lncarcarea, fiind influentate
F" 3 3 Procedee de stabilire a modele/or de comportare ideal e/asto-~la:ti~e .
esential de fisurarea succesiva a diferitelor elemente, iar dincolo de un anumit prag,
tg. · 1. . " E este energia de deformatie dezvoltata pana Ia atmgerea
entru sisteme cu comportare ne Jntara. m . " • . d)
stadiului de mecanism plastic (suprafata cuprtnsa mtre curba F- d ~~ axa
p
de ie~irea lor din lucru.

Modul In care se evalueaza contributia componentelor nestructurale Ia

In literatura sunt propuse numeroase modalitati de echival.ar~ a curb.elo~ rigiditatea laterala, pe de o parte, ~i a elementelor structurale, ca elemente fisurate
idealizate ~i, implicit, a rigiditatii de calcul. Fiecare procedeuv prezmta Aavanta!e ~~ In zone lntinse, sau nu, pe de alta parte, depinde de mai multi parametri, lntre care
inconveniente specifice. Un studiu remarcabil pe aceasta tema este eel mtocmlt de cei mai importanti sunt tipul de structura, natura componentelor nestructurale ~i
R. Park [20]. nivelul de deformare al constructiei, respectiv stadiul de lucru al acesteia.
I F3.3 se prezinta 3 procedee utilizate In practica de echivalare a curbelor
In realitate, In cazul elementelor de beton armat, rigiditatea depinde de rezis-
~ lg..
efectlve pnntr-o
d'
1agra
mav biliniara de tip ideal elasto-plastic. Rigiditatea k1 cores-
. . . tenta, respectiv de armarea acestora (Fig.3.4).
punde tangentei In origine, iar k2 corespunde dreptei care une:te on~ln:a ~~ punctu
1

. I I unei forl'e egale cu 0,65 din forta orizontala maxima. Procedeul F

de Ia n1ve u •~ A F F n;a
t An EC8-1 este eel caruia li corespunde rigiditatea k3 1n 1g. 3 ·3 · o A s I > A s2
recoman d a 1 .. v .. d nism Fyl
+' ala de curgere este cea corespunzatoare atingerll stanl e meca
conven~ton . . . . r 't de lasarea de As2 > A s3
cinematic. Rigiditatea conventionala In domemul elastiC ~1, 1m~ 1c1 , P . v Fy2
+' alav d se stabilesc din conditia ca ariile lnch1se de curba efect1va
curgere conven~1on , y3, A s3
~i cea idealizata sa fie aproximativ egale, cu alte cuvinte, ariile suprafetelor create Fy3

lntre cele doua curbe sa fie egale (suprafetele cu raster In Fig. 3.3).

Experienta autorilor sugereaza lnsa ca prima varianta, cea. car~ considera d

nta tangentei In origine drept parametru al rigiditatii sistemulul echlvalent este Fig. 3.4 Variatia rigidita}ii cu rezistenta unui perete de beton armat.
pa .
cea mai potrivita ~i ca este recomandabila aplicarea el. As este aria armaturii longitudina/e

82 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 83

T. POSTELNICU
Tn general, pentru elemente de beton armat cu geometrie identid!, depla-
sarile de curgere sunt aproape egale, indiferent de rezistenta (armarea) acestora.
Aceasta lnseamna ca rigiditatea elastica este cu atat mai mare cu cat rezistenta
elementului este mai mare.
Verificarea deplasarilor laterale este necesara nu numai In cazul cutremurelor
maxime luate In considerare Ia proiectarea structurilor, ci ~i pentru cutremure mai
frecvente, de intensitati mai mici, pentru satisfacerea unor conditii de exploatare a
cladirilor. Structurile astfel solicitate nu depa~esc pragul de initiere a curgerii, sau
au incursiuni limitate In domeniul postelastic, astfellncat verificarile se efectueaza
pe baza unui calcul In domeniul elastic, in care valoarea rigiditatii Ia lncarcare se
stabile~te cum s-a aratat mai sus.
Deplasarile laterale sunt considerate a fi eel mai relevant parametru pentru
caracterizarea performantei seismice a structurilor ~i, implicit, pentru controlul
prin proiectare al raspunsului seismic. Aceasta, deoarece de amploarea deplasa-
rilor laterale depinde direct nivelul degradarilor elementelor structurale ~i ne-
structurale ale cladirilor, precum ~i gradul de inconfort/insecuritate al ocupan-
tilor cladirilor pe durata atacului seismic.
Ca urmare, metodele de proiectare sunt bazate pe acest parametru, motiv
pentru care sunt denumite ~i ,metode bazate pe deplasare".
3.3 Rezisten1a laterala
Dimensionarea rezistentei laterale a unei structuri amplasate Intr-a zona cu
seismicitate semnificativa trebuie facuta astfellncat:
... sub cutremure frecvente sa poata fi evitata degradarea elementelor
nestructurale, iar funqiunea cladirii sa nu fie practic afectata; structura
trebuie sa evidentieze, Ia asemenea cutremure, un raspuns seismic
elastic, eventual cu incursiuni foarte limitate In domeniul post-elastic de
deformare.
.,. sub aqiunea cutremurelor majore care se pot manifesta In amplasa-
ment, incursiunile In domeniul post-elastic de deformatie sa fie suficient
de mici pentru ca structura sa nu sufere degradari exagerate; cu alte
cuvinte, cerinta de rezistenta trebuie sa fie corelata cu ductilitatea capa-
bila disponibila a acesteia, pentru ca In majoritatea cazurilor este
84 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
nerational ~i, practic, imposibil sa se urmareasca obtinerea unui raspuns
elastic sub cutremurul maxim a~teptat (cutremurul de proiectare,
3.2.1).
Fortele seismice de proiectare se stabilesc atunci prin reducerea fortelor
dezvoltate intr-un raspuns elastic prin coeficientii de comportare specifici diferi-
telor tipuri de structuri executate din diferite materiale (vezi 6.3).
Efectele actiunii seismice, In speta eforturile sectionale produse de acestea, se
lnsumeaza dupa regulile fixate In codurile de proiectare care reglementeaza
siguranta structurala a cladirilor, obtinandu-se valorile de proiectare ale acestor
eforturi.
Dimensionarea sectiunilor zonelor din elementele structurale unde se urma-
re~te concentrarea deformatiilor plastice se face pe baza valorilor de proiectare
ale rezistentelor materialelor, beton ~i otel, respectiv ale valorilor caracteristice
divizate prin factorii partiali de siguranta.
Rezistenta seqiunilor astfel determinata este cea minima probabila, oferind
marja de siguranta necesara.
Valorile rezistentelor seqiunilor, determinate cu valorile minime ale rezisten-
telor materialelor, sunt valori conventionale, nu sunt cele efective, care, cu mare
probabilitate, sunt semnificativ mai mari.
Valorile cele mai probabile ale rezistentelor seqionale sunt cele bazate pe
valorile medii ale rezistentelor betonului ~i otelului. Tn metodele de calculln do-
meniul neliniar este necesar ca evaluarea capacitatii de rezistenta a seqiunilor sa
fie facuta operand cu valorile medii ale rezistentelor.
Numai In acest fel se poate identifica, In mod realist, mecanismul de disi-
pare de energie al structurii ~i succesiunea cea mai probabila a aparitiei articu-
latiilor plastice, precum ~i capacitatea reala de deformare In zonele plastice. Tn
cazul utilizarii metodelor de calcul neliniar, factorul de siguranta se aplica, de
regula, capacitatii de deformare a elementelor structurale, respectiv rotirii plastice
capabile .
Tn proiectarea seismica actuala, bazat pe calcul structural neliniar, verifi-
carea se face ~i In termeni de deplasare, punand conditia ca cerinta de deplasare
seismica sa fie inferioara capacitatii de deformare stabilite cu valorile medii ale
rezistentelor betonului ~i otelului.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 85
 COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
T. POSTELNICU

Pentru obtinerea unui mecanism de disipare de energie favorabil trebuie luate

masuri pentru ca anumite componente structurale, a caror rigiditate este decisiva
pentru functionarea corecta a structurii, sa aiba un raspuns elastic In cazul actiunii
seismice, cu o comportare controlata fidel prin calculul structural. Astfel de
componente sunt, de exemplu, plan~eele cladirilor, nodurile structurilor In cadre diagrame M ~i V din calculul In
~i, de cele mai multe ori, ~i terenul de fundare ~i stalpii, elemente cu rol esentialln combinatia seismica de lncarcare
stabilirea ~i siguranta generala a structurii, care trebuie protejate fata de mani- ~
.:.... diagrame M* ~i V* asociate
..,__ _,l_ (::....ii.)
festarea unor deformatii plastice semnificative. mecanismului de plastificare
De asemenea, proiectarea seismica trebuie sa asigure, prin regulile de dimen- V*
l

sionare adoptate, lmpiedicarea manifestarii unor mecanisme de rezistenta fragile

cu deformatii Ia rupere mici ~i, implicit, o absorbtie foarte mica de energie. Un V*
2

asemenea mecanism este, de exemplu, mecanismul de rezistenta al elementelor de

beton armat Ia forta taietoare.
Pentru a lndeplini un asemenea deziderat, elementele structurale trebuie sa fie
dimensionate lntr-un mod mai acoperitor Ia eforturile care pot mobiliza, potential,
ruperi cu caracter fragil, decat Ia eforturile de lncovoiere. Calea care asigura aceasta
conditie este aceea de a dimensiona elementele ~i zonele cu comportare dorit
elastica Ia eforturile de lncovoiere care corespund instalarii mecanismului structural
de plastificare, global sau local, ~i nu Ia eforturile corespunzatoare fortelor seismice
Fig. 3.5 Stabilirea va/orilor de proiectare ale eforturilor Intr-a grindii de cadru
L~ alcatuirea armaturii efective a grinzii, sectiunile de armaturi longitudinale
sunt: tn general, sporite fata de cele strict necesare rezultate din calcul. Aceasta
sponre ~pare, de exemplu, din rotunjirea In plus aplicata sectiunii de armatura
necesara pentru a o converti Tntr-un numar lntreg de bare de otel beton sau
f t 1 ·· , ca
~ ec a regu 111 constructive de a se prevedea o armatura minima ~i Ia partea de jos,
~n z_on:l~ de I~ extremitatile grinzii, chiar In situatia In care In diagrama prod usa de

de proiectare.
Valorile momentelor aplicate In articulatiile plastice care intervin In echilibrul
structurii trebuie sa fie cele maxi me care pot aparea .
Sa consideram, spre exemplificare, problema dimensionarii Ia forta taietoare a
unei grinzi de cadru. In Fig. 3.5 se reprezinta diagrama de momente furnizata de
calculul structural In combinatia seismica de lncarcari (notata cu (i)).
mcarcanle drn .combinatia seismica de Tncarcari [diagrama (i)] apar numai
~omente negatrve de reazem. Cum lnsa fortele seismice de proiectare sunt de
cateva ori ~ai mici decat fortele corespunzatoare raspunsului seismic elastic, Ia
atacul unur cutremur puternic momentele care se dezvolta In sectiunile de Ia
cap~tel.e grinzii sunt cele care corespund capacitatii de lncovoiere In aceste
s~ctr~nr, pentru sensul considerat al fortelor laterale [diagrama de momente (ii)
dm Frg. 3.5].

Pe baza valorilor din aceasta diagrama, se efectueaza dimensionarea Ia lnco- _Mo~entel,: cap~bile se d:_termina pe baza alcatuirii reale a sectiunii ~i a
voiere a armaturilor longitudinale din grinzi, de cele mai multe ori pe scheme de ar~a.~unr prevazute m proiect. In calcul trebuie sa se tina seama de conlucrarea
calcul aproximative, In intentia de a obtine dimensiuni acoperitoare ale armaturii gnnz11 cu placa . plan~eului (cu care formeaza o sectiune In forma de " T") ,.r
c:· d e

de lncovoiere. a~mare~ ac:stera, de armaturile intermediare dispuse pe inima grinzii ~i de faptul

ca arm.atur.rle de otel pot fi solicitate In domeniul de consolidare, mobilizand
Astfel, de cele mai multe ori, In calcul se neglijeaza aportul armaturilor dispuse,
efortun ~nrtare mai mari decat cele de curgere. Valorile momentelor capabile
pe criterii constructive, pe lnaltimea grinzilor, sau al armaturii din placa plan~eului,
astf.el obtmute se denumesc valori de proiectare, definind a~a numita rezistenta de
paralela cu axul grinzii, din zona de conlucrare a placii cu grinda. Diagrama de forta
prorectare.
taietoare asociata acestei diagrame de momente este notata tot cu (i) In Fig. 3.5.

VOLUMUL I- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 87

86 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
T. POSTELNICU
Aceste valori nu sunt identice cu valorile reale, sau cele mai probabile, pentru
ca sunt stabilite pe baza rezistentelor de proiectare (minime probabile) ale
betonului ~i otelului, ~i nu pe baza valorilor efective (sau a valorilor medii) ale
acestor caracteristici. La determinarea diagramei fortelor taietoare de proiectare
se folosesc insa valorile de proiectare ale momentelor incovoietoare capabile
stabilite a~a cum s-a aratat mai sus, pentru ca dimensionarea elementelor de
beton armat Ia forta taietoare se face tot cu valorile de proiectare ale materialelor,
beton ~i otel.
Din discutia de mai sus rezulta ca in proiectarea seismica a structurilor pot
interveni mai multe valori distincte ale rezistentelor de calcul. Tipul de rezistenta ~i
modul concret de determinare a acesteia depind de natura metodei de calcul ~i de
tipul de verificare efectuat.
De asemenea, discutia a urmarit sa evidentieze, inca o data, faptul ca o
structura supusa unei mi~cari seismice puternice dezvolta fortele maxime pe care
le poate prelua. Cu cat structura este mai puternica, cu atat mai mari sunt aceste
forte. Ca urmare, se poate spune ca inginerul proiectant este eel care, prin modul
In care dimensioneaza rezistenta structurii, determina fortele laterale, adica
aqiunea, ~i nu cutremurul.
Tntelegerea acestui adevar simplu este cheia pentru dirijarea con~tienta a
lntregului proces de proiectare.
3.4 Relatii intre forte ~i deplasari Ia elemente
~i structuri de beton armat
Cunoa~terea relatiilor lntre fortele aplicate unei structuri ~i deplasarile cores-
punzatoare, respectiv lntre eforturi ~i deformatiile de pe directia acestora, prezinta
un interes exceptional, atat din punct de vedere fenomenologic, pentru a identi-
fica factorii esentiali care influenteaza raspunsul seismic in sensu! dorit, dar ~i
pentru a stabili modele de calcul cat mai fidele comportarii reale, care sa permita
controlul raspunsului prin calculul structural. Din acest motiv, este instructiva o
trecere in revista, Ia nivel calitativ, a relatiilor lntre forte ~i deplasari, pentru cateva
cazuri semnificative, analizate In succesiunea de Ia cele mai simple pana Ia cele mai
complexe. Cercetarea comportarii se bazeaza pe elemente structurale testate in
laborator (Sozen [21]).
88 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
Pentru lnceput se va examina curba forta-sageata vertica/6 pentru o grinda
simplu rezemata, lncarcata cu 2 forte egale, aplicate simetric In raport cu axul
deschiderii. Tn zona centrala, grinda este solicitata Ia lncovoiere pura (Fig. 3.6a).
rip
I l
p;c:=:J M
b)
------------, (iii)
(ii)
Per - - - -- - - - - - - - - - - _j_(i)
d
Fig. 3.6 Com portareo elementelor de beton armat solicitate
Ia fncovoiere pura (fara forta taietoare): (o) grinzi; (b) stG/pi; (c) diagroma forta-deplasare.
P,, este forta de fisurore, Py este forta de curgere, Pu este forta maxima (ultima)
Armarea elementului este similara cu cea adoptata In elementele care fac
parte din structuri seismice, dar lncarcarea monoton crescatoare Ia moment
fncovoietor, fara forta taietoare, nu este specifica acestor elemente. Cazul stalpului
supus Ia moment fncovoietor constant din Fig. 3.6b este, sub aspectul esentei
comportarii, similar cu eel al grinzii.
Se identifica 3 stadii de comportare (Fig. 3.6c ~i 3.7):
i. stadiul comportarii elastice, pana Ia fisurarea betonului lntins, In care
lntreaga sectiune de beton este activa; Ia descarcare, deformatia se recupereaza
practic integral (Fig. 3.7a).
ii. stadiul de dupa fisurarea betonului fntins ~i pana Ia initierea curgen1 m
armatura din zona fntinsa (Fig. 3.7b); comportarea este ~i In acest caz practic
elastica, dar cu o rigiditate Ia fnd1rcare inferioara celei din stadiul precedent, ca
urmare a "pierderii" unei parti din sectiunea de beton.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 89
 COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMJCE
T. POSTELNICU

iii. stadiul de solicitare post-elastic; pentru cre~terea deformatiei mai este ne- discutiei, nu s-a reprezentat stadiul (i) de comportare, pana Ia fisurarea betonului
cesar un spar de lndircare, pe masura ce betonul comprimat l~i reduce aria ocupata Ia prima lncarcare.
In sectiune, pana In apropierea stadiului In care l~i epuizeaza capacitatea portanta
(Fig. 3.7c). Tn acest interval, cre~terea momentului lncovoietor se explica prin
cre~terea bratului de parghie al eforturilor interioare.

)Mer
rZy )My
r
Zu > Zy )Mu d

b) c)
~ ~

As fy As fy Fig. 3.8 Comportarea elementelor de beton solicitate Ia fncovoiere cu forta taietoare:

a) b) c)
Fig. 3 .7 Stadiile de comportare ale elementelor de beton armat solicitate Ia fncovoiere:
(a) stadiul de fisurare; (b) stadiul de initiere a curgerii In armatura lntinsa A..; (c) stadiul ultim;
f c ~if, sunt rezistentele betonului Ia lntindere ~i compresiune; /y este limita de curgere a armaturii
Pe ozona relativ importanta, curba poate fi aproximata cu un palier orizontal.
Daca In zona comprimata se prevede o armatura cu seqiunea apropiata de
cea a armatu rii lntinse, palierul este relativ lung ~i curba P - d, dupa degradarea
betonului (manifestata Ia lnceput prin exfolierea stratului de acoperire cu beton ~i
armatura), are o configuratie foarte asemanatoare cu curba caracteristica a
otelului.
0 lege biliniara, cu palier orizontal, poate aproxima adecvat comportarea
reala sub lncarcari, In acest caz.
Cele trei stadii de lucru identificate descriu convenabil relatia fortii-deplasare
pentru o sectiune de beton armat solicitata Ia lncovoiere sub lncarcare monoton
(a) schema de fncarcare ~i diagramele de eforturi; (b) diagrama forta-deplasare fntr-un cic/u complet de
lncarcare a elementelor; (c) variatia deformatiei specifice In armatura lntinsa cu cre~terea deplasarii
Din examinarea acesteia rezulta doua caracteristici care pot parea surprin-
zatoare pentru cei mai putin avizati In aspectele mai deosebite ale comportarii
elementelor structurale de beton armat, ~i anume:
.,. curba nu prezinta un palier, ci evidentiaza o panta marcat ascendenta In
stadiul de deformare plastica, chiar de Ia lncarcarea In primul sens, spre
deosebire de cazul discutat In Fig. 3.6;
.,. Ia descarcarea dupa primul sens de lncarcare ~i Inca rca rea In sensu I invers
nu se obtine o dreapta, ci o curba cu o reducere continua de rigiditate.
Prima caracteristica se poate explica analizand curba din Fig. 3.8c, In care se
reprezinta relatia lntre valorile masurate ale deformatiilor specifice ale armaturii
lntinse ~i cele ale deplasarii laterale, Ia varful consolei. Dupa atingerea deplasarii Ia
cu rgere, deformatia specifica de lntindere din armatura cre~te Ia un spar oricat de
mic al deplasarii.

crescatoare. Ca efect, deformatia specifica In armatura cre~te brusc, de Ia valoarea de

Tn continuare, se examineaza comportarea elementelor supuse Ia actiunea curgere, Esy, pana Ia cea Ia ca re lncepe procesul de consolidare a otelului. Din acest

combinata a momentului lncovoietor ~i a fortei taietoare. motiv, portiunea orizontala din diagrama a- E a otelului nu se percepe In relatia
fortii-deplasare. A~a se explica, Ia elementele solicitate Ia lncovoiere cu forta
Tn Fig. 3.8 este ilustrat cazul unui astfel de element, un stalp In consola,
taietoare, cre~terea fortei dincolo de deplasarea de curgere, dy.
lncarcat cu o forta orizontala Ia varf. Tn Fig. 3.8b este reprezentata curba fortii-
deplasare latera/a pentru un ciclu complet al actiunii: lncarcare, lntr-un sens A doua caracteristica semnalata se explica prin efectul Bauschinger, specific
descarcare, lncarcare In sens contrar, ~i din nou descarcare. Pentru simplificarea armaturilor de otel ductil, de reducere a limitei aparente de curgere ~i de schimbare

90 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT ]N ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 91
 COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
T. POSTELNICU

a) b) d)
a formei curbei a- E (cu reducerea continua a rigiditatii Ia lncarcare) dupa atingerea, --- r
l r
pentru prima oara, a efortului unitar de curgere, lntr-unul din ciclurile precedente.

Daca ciclurile de lncarcare sunt ample, cu incursiuni adanci In domeniul post-

elastic de deformatie, alura inelelor histeretice se poate modifica ca In Fig. 3.9,
il I
I
I
I
I
IFc
I
I
I
I
I n I Fd

care corespunde unui stalp de beton armat cu lncarcare axiala normalizata relativ F

mica, supus unei forte laterale. ____ __, (a)

Sunt reprezentate primele doua cicluri de lncarcare alternanta. Se constata ca I
de Ia un ciclu Ia altul, deplasarile devin mai mari dedit cele obtinute In ciclul pre- I
I
cedent Ia acela~i nivel al fortei, ceea ce lnseamna ca rigiditatea scade pe masura I
I

lncarcarii ciclice, iar diagrama evidentiaza ~i alta particularitate, In raport cu

cazurile examinate anterior, iar elementul de beton armat sufera o continua
d
reducere de rigiditate pe masura avansarii solicitarii ciclice.
"gatuirea"
Ne referim Ia comportarea manifestata In ciclul 2 de lncarcare, reprezentat cu buclei

linie pi ina ~i cu raster In Fig. 3.9e .

Dupa o lncarcare care duce Ia o deplasare substantiala In domeniul post- e)
eleastic ~i dupa descarcare, Ia lncarcarea In sens invers apare o reducere substan-
Fig. 3.9 Comporta rea elementelor de beton Ia cicluri de fncarcare ample In domeniul postelastic:
tiala a rigiditatii. Recuperarea rigiditatii intervine dupa ce elementul a suferit o (a), (b), (c), (d) configurafia fisurilor Ia baza stalpului fn 4 situatii caracteristice;
deplasare consistenta. Explicatia acestei particularitati de comportare apare evi- (e) diagrama forta-deplasare pentru doua cicluri complete

denta din analiza situatiei sectiunii de Ia baza stalpului, In diferite momente ale
lncarcarii. Pentru simplitatea discutiei, In schemele din Fig. 3.9 a,b,c,d nu se repre-
zinta decat baza stalpului ~i fisura normala pe axa elementului din sectiunea de Ia
marginea inferioara a acestuia.
Fenomenul poate fi descris astfel: dupa o deplasare initiala consistenta, care a
dus Ia o deformatie plastica ampla a armaturilor lntinse (faza a), Ia descarcare,
armatura de otel prezinta deformatii remanente substantiale ~i fisura nu se Inch ide
(faza b). La schimbarea sensului de lncarcare, poate aparea situatia ca, lntr-un
anumit interval de timp, fisura sa fie deschisa pe toata lnaltimea sectiunii, dupa ce
betonul comprimat Ia prima lncarcare este supus acum Ia lntindere (faza c). Forta
taietoare trebuie preluata, In aceasta faza, numai de catre armaturi, cu rigiditate
semnificativ mai mica decat o sectiune cu zona comprimata de beton, prin eforturi
preponderent de forfecare (mecanism de darn).
De abia dupa lnchiderea fisurii In zona comprimata rigiditatea spore~te din
nou ~i, ca efect, curba se apropie din nou de verticala (faza d).
Ca urmare, In curba forta-deplasare apare o gatuire specifica. Este de retinut
ca prezenta unor asemenea gatuiri In curbele constitutive ale elementelor de
beton armat evidentiaza, lntotdeauna, prezenta unor deformatii suplimentare de
forfecare. De exemplu, ~i lunecarea armaturilor In beton produce un asemenea
efect.
Reducerea de rigiditate Ia lncarcare reprezinta un efect negativ major asupra
capacitatii structurale de a prelua efectele cutremurului. Tn Fig. 3.10 se prezinta
diagrama forta-deplasare lntr-un semiciclu de lncarcare, comparativ cu diagrama
idealizata elasto-plastica.
Tn Fig. 3.10, cu Fmax ~i d max sunt notate valorile maxime ale fortei ~i deplasarii
atinse In semiciclul respectiv.
Aria cuprinsa lntre curba F- d ~i axa deplasarilor reprezinta valoarea energiei
absorbite de structura In semiciclul considerat, sau valoarea energiei de deformatie
consumate In structura. La descarcarea elastica, o fractiune a energiei (ha~urata

92 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT 1N ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 93
T. POSTELNICU
dublu In Fig. 3.9) este restituita structurii, iar diferenta lntre energia totala ~i energia
elastica reprezinta energia disipata prin deformatie plastica, prin trecerea ei din
energie mecanica In caldura ~i In alte forme de energie.
Cand capacitatea de absorbtie ~i de disipare a energ1e1 este mai mare, ~i
siguranta structurii Ia actiunile seismice este mai mare. Degradarea de rigiditate ~i,
uneori, atunci cand apare, degradarea de rezistenta pot reduce substantial aceasta
capacitate.
F
Fmax - A B
r-
Fy
11
I I
I I
I I
I 1
I Modelul de cadru cu un nivel ~i o deschidere, Ia o scara 1/4+1/5, este alcatuit
I D
dmax d
Fig. 3.10 Diferenta lntre comportarea efectivii (OBE) 5i comporta rea idealizatii (OABC}
lntr-un cic/u de lncarcare-desciircare
3.5 Raspunsul histeretic al elementelor de beton armat
Siguranta seismica a unei structuri se poate exprima eel mai simplu, dar ~i eel
mai semnificativ, prin conditia: cerinta de deplasare generalizata (deplasare abso-
luta, drift, rotire plastica, etc.) este inferioara capacitatii de deformare corespun-
zatoare.
Capacitatea de deformare depinde de multi parametri de alcatuire ~id e solid-
tare a elementelor structurale, dar ~i de istoria lncarcarii. Pana acum s-a discutat
numai relatia lncarcare-deplasare pentru actiunile moncton crescatoare ~i relatia
evidentiata pe primul ciclu de solicitare alternanta In domeniul postelastic, In
scopul evidentierii unor particularitati de comportare esentiale pentru elemente
solicitate Ia lncovoiere pura, respectiv lncovoiere cu forta taietoare.
Pentru a obtine o imagine mai completa a caracteristicilor de comportare a
elementelor de beton supuse actiunii seismice puternice, In cele ce urmeaza se
94 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE
COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
prezinta raspunsul unei structuri simple de tip cadru parter de beton armat,
constand dintr-un numar de cicluri de lncarcare alternante, corespunzatoare inter-
valului de timp In care seismul s-a manifestat eel mai sever.
Datele prezentate sunt cele comunicate de Sozen (21].
Testul de laborator a constat In:
11> lncercarea unui model de cadru pe platforma vibranta actionata cu o mi~­
care seismica simulata, din care rezulta istoria deplasarilor laterale impuse
cadrului;
11> lncercarea unui model identic In regim de lncarcare statica, cu valorile
deplasarilor stabilite In testul dinamic, In succesiunea evidentiata de acest
test; lncercarea facandu-se cu viteza mica (cvasistatic), este posibila o lnre-
gistrare mai fidela ~i mai cuprinzatoare a particularitatilor de comportare.
perfect simetric (Fig. 3.11).
4~9.5
l 250
D
4 ~ 9.5
130 r- D.
120
..J.__ • • _j
1.600 LlliJ ~
Fig. 3.11 Modelul experimental a/ lncerciirii Sozen {21}
Tncarcarea orizontala s-a aplicat In planul modelului Ia nivelul axei grinzii. S-au
aplicat deplasari impuse, identice cu cele obtinute In cele mai semnificative 12
cicluri ale raspunsului seismic al modelului duplicat, lncercat pe masa vibranta.
Cele 12 cicluri ale raspunsului modelului lncarcat static, exprimat In termenii
forta laterala-deplasare Ia nivelul axului grinzii, sunt reprezentate In Fig. 3.12, unde
valorile fortelor laterale sunt normalizate prin lmpartirea Ia valoarea de curgere,
iar deplasarile laterale sunt date In expresie unghiulara prin raportarea deplasa-
rilor Ia lnaltimea cadrului.
In Fig. 3.12a cele 12 cicluri sunt reprezentate suprapus, iar In Fig. 3.12b-m
acestea sunt reprezentate pe rand, In succesiunea lor In timp, ca cicluri indepen-
dente.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 95
 COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTI UNI SEISMICE
T. POSTELNICU

ciclul I ,2,3.4.5.6.7 .8.9, \0,1 1.12 ciclul7 ciclull 0

1.2 1.2 1
1.2
1.0 1- ~I~ j~-,
1.0 r ~-
..,
1.0
0.8 r 1 - ---- -t- ~--1
0.8 r -1
0.8
0.6 -j ~ 1-~1
0.6 ~r- -j
~ 0.6 0.4 --1 0.4
.t:l 0.4 0.2 0.2
-;;; 0
E 0.2 0
0c 0 0.2 ~ 0.2
0.2 0.4 0.4 --'
"'0
t 0.4 0.6 0.6
0.8 h) 0.8 1-- k)
"" 0.6
0.8 1.0 1.0 1-
1.0 a) 1.2 1.2
1.2
2.0 1.0 0 1.0 2.0 2.0 1.0 0 1.0 2.0
2.0 1.0 0 1.0 2.0
Drift unghiular % ciclul 8 ciclul J 1
ciclul I ciclul4
1.2 r 1.2 T
1.2
-, 1.2
1.0
1.0 1.0
1.0 ·I i- _, 0.8 0.8 I r--~
_,
~ - I - - - ... -- O.R
0.8
0.6 0.6 0.6 - ~ r- ~~~ +- I
.::::"' 0.6 ~-,

1-
-1-
-1 0.4
-j
0.4 0.4
-;;; 0.4
§ 0.2 0.2 0.2 0.2
0 0 0 0
0
-I- -j 0.2 0.2 0.2
"'"'
t::
0.2
0.4
.., 0 .4
0.6
0.4 0.4
0
(l..
0.6 e) 0.6 0.6
0.8 1- b) 0.8
1.0 0.8 i) 0.8 I I)
1.0 1.0 _j~
1.0 1---
1.2 1.2
1.0 0 1.0 2.0 2.0 1.0 0 1.0 2.0 1.2 1.2
2.0
2.0 1.0 0 1.0 2.0 2.0 1.0 0 1.0 2.0
Drift unghiular %

ciclul 5 ciclul9 ciclul 12

ciclul 2

1.2 1.2 1.2 ,~

1.2 T ,-
1.0 -j 1.0 1.0 1.0
0 .8 0.8 0.8 0.8
0 .6
-1 0 .6 0.6 0.6
0.4 1- 0 .4 0.4 -j 0.4
- --j
0.2 1- 0.2 0.2 -1 0.2
0 0 0
~ 0.2
0
0.2 0.2 0.2
0.4 0.4
,_ , _ -1 - 0.6 0.4 1-- ~~ -1 0.4
0.6 f) 0.6 1-
0 .8 r I 1- I .j
c) 0.8 -+- ~,~ ~

I 0.6
1.0 0.8 I· ~I~ j) 0.8 m)
1.0
1.2 1.2 1.0 1.0
2.0 2.0 1.0 0 1.0 2.0 1.2
2.0 1.0 0 1.0 1.2
2.0 1.0 0 1.0 2.0 2.0 1.0 0 1.0 2.0

ciclul 3 ciclul 6
Fig. 3 .12. Relatia forta-drift unghiular pentru modelui din Fig. 3.11. lncarcat cu dep/asarile
1.2 l.2 _,_ 1- I --1
lnregistrate lntr-un test dinamic: (a) ,istoria" camp/eta a lncarcarii;
1.0 -1- 1.0
0.8 0.8 r --~ -
1- -1- (b) ... (m) reprezentarea defa/cata a ciclurilor de lncarcare.
0.6 0.6 ..,
0.4 0.4
0 .2 0 .2
0 0 Se retin cele mai semnificative constatari :
0.2 - ~

0.2
0.4
_, 0.4 -I .... curgerea In primul ciclu intervine Ia deplasari diferite, Ia actionarea struc-
0.6 0.6 g)
d)
0.8 0.8 turii lntru-un sens ~i In celalalt, astfellncat raspunsul structurii simetrice
1.0 - I - 1.0
1.2 1.2
2.0 1.0 0 1.0 2 .0 nu rezulta antisimetric;
2 .0 1.0 0 1.0 2.0

96 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 97

T. POSTELNICU
~ buclele histeretice din diferitele cicluri se departeaza mult de curba care se
obtine Ia lncarcarea monoton crezatoare;
~ In Joe ca rigiditatea Ia lncarcare sa scada pe masura sporirii deformatiei,
aceasta cre~te, a~a cum se constata In multe din ciclurile lncarcarii;
~ atata vreme cat lntr-un ciclu nu se atinge deformatia maxima din ciclurile
precedente, inelele histeretice sunt destul de anemice;
~ numai daca se depa~e~te deformatia maxima din ciclul precedent, se poate
atinge deformatia de curgere lntr-un nou ciclu de lncarcare.
Din analiza comportarii histeretice a structurii acestui tip simplu de structura,
rezulta cu evidenta ca raspunsul seismic efectiv nu poate fi practic modelat cu
fidelitate, depinzand puternic de istoria lncarcarii, care nu poate fi niciodata esti-
mata suficient de exact. Trebuie sa se tina seama ~i de faptul ca forma buclelor
histeretice depinde de o multitudine de factori, lntre care cei mai importanti sunt
urmatorii:
i. cantitatea de armatura longitudinala ~i proprietatile de deformare ale otelului:
lnaltimea zonei comprimate ~i, implicit, ductilitatea de curbura, sunt practic pro-
portionale ~i, respectiv, invers proportionale cu aria armaturii de otel lntinse; de
asemenea, deformabilitatea este direct proportionala cu ductilitatea otelului.
ii. gradul de fisurare al betonului, respectiv natura, distributia ~i deschiderea
fisurilor care afecteaza rigiditatea elementului;
iii. lncarcarea axiala de compresiune, care spore~te lnaltimea zonei compri-
mate ~i reduce deformabilitatea;
iv. distributia armaturii longitudinale In seqiune; prezenta unei armaturi inter-
mediare consistente pe inima sectiunii elementelor de beton armat mare~te panta
Ia lncarcare, dupa initierea curgerii In armatura lntinsa extrema;
v. prezenta unei armaturi comprimate spore~te ductilitatea comportarii prin
reducerea zonei comprimate de beton;
vi. eficienta conlucrarii dintre armatura de otel ~i betonulln care aceasta este
lnglobata; pierderea partiala a aderentei produce lunecarea !ocala a armaturii,
care se traduce prin gatuirea inelelor histeretice, afectandu-se astfel negativ stabi-
litatea histeretica;
vii. valoarea eforturilor tangentiale de forfecare; cu cat acestea sunt mai mari,
cu atat efectul de strangere al buclelor histeretice este mai pronuntat;
98 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
viii. armatura transversala: etrierii, de~i ~i puternici, au trei efecte pozitive
importante; astfel, ei lmbunatatesc deformabilitatea betonului comprimat, pot
elimina, printr-o corecta dimensionare, ruperea fragila Ia forta taietoare ~i lmpie-
dica flambajul armaturilor comprimate;
ix. forma sectiunii: un element cu sectiunea In forma de "T", cu talpa profilului
In zona comprimata, este mai ductil decat un element cu sectiunea dreptun-
ghiulara ~i este ~i mai ductil decat un element cu sectiunea "T", dar cu talpa aflata
In zona lntinsa; diferenta de comportare lntre cele 3 situatii se datoreaza lnaltimii
diferite a zonei comprimate, influentate de forma profilului In zona comprimata ~i
de prezenta armaturilor longitudinale din talpi;
x. integritatea zonelor de intersectie lntre elementele verticale ~i orizontale
ale structurii de beton armat (nodurilor): distorsiunile nodurilor produse de efor-
turile de forfecare, ca ~i lunecarea armaturilor longitudinale din noduri, pot spori
considerabil deplasarile laterale ale structurii.
Aceste constatari evidentiaza complexitatea extrema a raspunsului seismic al
structurilor de beton armat, caracterizat printr-o mare variabilitate a relatieiforta-
deplasari, ca urmare a multitudinii de factori de care depinde: istoria lncarcarii,
particularitatile de comportare ale materialului compozit beton armat, natura ~i
intensitatea actiunii, modul de alcatuire al sectiunii de beton ~i al armarilor longitu-
dinale ~i transversale.
Ca urmare, apare ca nerealist ca pentru nevoile proiectarii curente sa se
urmareasca identificarea caracteristicilor raspunsului histeretic, care nu poate fi
nici prezis ~i nici controlat, In fiecare caz.
Eforturile de cercetare trebuie concentrate pentru stabilirea unui parametru
de comportare global mult mai util pentru proiectare ~i anume capacitatea de
deplasare laterala.
Studiile efectuate in ultimii ani au urmarit stabilirea unor relatii de calcul
adecvate pentru deformatiile capabile ale elementelor de beton armat (defor-
matii specifice, rotiri plastice, deplasari) supuse Ia actiuni de tip seismic suficient
de acoperitoare pentru un domeniu cat mai larg de variatie al principalilor para-
metri.
Tn sectiunea urmatoare se trateaza problema modelelor pentru calculul de-
formatiilor capabile ale elementelor de beton armat.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 99

T. POSTELNICU
3.6 Modele pentru calculul deformatiilor
3.6.1 lntroducere
In prezent se manifesta pe scara larga preocuparea de a formula modele de
calcul ~i programe de computer In masura sa redea cat mai fidel raspunsul seismic
al structurilor de beton armat, a~a cum acesta este pus In evidenta Ia atacul cutre-
murelor puternice. Cele mai avansate modele lncearca sa surprinda aspecte deli-
cate, particularitati de comportare ale elementelor de beton armat, cum sunt
efectele fortei taietoare asupra deformatiilor de ansamblu, dezvoltarea deforma-
tiilor plastice In lungul elementelor, efectele de degradare ale rigiditatii ~i rezis-
tentei, mult mai prezente In cazul betonului armat decat In cazul altar materiale
structurale, influenta proportiilor, In special In cazul elementelor de suprafata etc.
In aceasta sectiune a lucrarii se prezinta modelele uzuale pentru calculul
capacitatilor de deformare ale elementelor de beton armat utilizabile In proiec-
tarea curenta.ln general, aceste modele sunt aplicabile elementelor cu proportii de
bare, solicitate predominant Ia lncovoiere, fara sau cu forta axiala.
Problemele referitoare Ia capacitatea de deformare se trateaza In ordinea
fireasca. Mai lntai se discuta legile moment-curbura care furnizeaza rotirea speci-
fica (unitara) limita. Rotirile capabile ~i deplasarile laterale ultime sunt apoi cal-
culate prin integrarea curburilor pe lungimea elementelor.
3.6.2 Proprietatile materialelor
Ruperea elementelor de beton armat intervine atunci cand este depa~ita
capacitatea de deformare a betonului comprimat sau a armaturii lntinse.
In trecut, proiectarea seismica urmarea conceptele specifice proiectarii Ia
actiuni neseismice, fiind In esenta o proiectare bazata pe rezistenta.
In prezent, este unanim recunoscut drept criteriu esential al proiectarii
seismice capacitatea de deformare a sectiunilor elementelor ~i a structurii In
ansamblu .
Capacitatea de deformare a structurilor de beton armat se obtine printr-o
alcatuire judicioasa a sectiunilor elementelor ~i a structurii In ansamblu, dar ~i prin
utilizarea unor materiale, otel ~i beton, cu proprietati mecanice adecvate.
100 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
Caracteristicile de rezistenta ~i de deformatie ale betonului ~i otelului, care
influenteaza direct deformabilitatea elementelor ~i structurilor de beton armat, se
discuta Ia 7.2.
3.6.3 Relatia moment-curbura
Solicitarea dominanta In structurile de constructii este lncovoierea. Aceasta
solicitare ofera, In cazul structurilor de beton armat ~i In cazul unei alcatuiri corecte,
avantajul major al unei comportari ductile, conditie de baza pentru a obtine o
disipare eficienta de energie Ia atacul cutremurelor puternice. Mecanismul de
lncovoiere este superior din punct de vedere al stabilitatii histeretice, chiar ~i fata de
eel corespunzator solicitarii ciclice Ia lntindere-compresiune axiale, lntalnite, de
exemplu, In contravantuirile structurilor In cadre. Tntr-adevar, deformatiile de
curgere ale armaturilor lntinse dintr-un element lncovoiat, dezvoltate Ia Inca rca rea
lntr-un sens, sunt recuperate ~i convertite In deformatii de curgere de com-
presiune In armaturile care devin comprimate In sensul invers de lncarcare. La
elementele contravantuirilor, deformatiile remanente se cumuleaza de Ia ciclu Ia
ciclu, pentru ca barele flambeaza In semiciclurile In care sunt comprimate, cu un
efect foarte negativ asupra configuratiei buclelor histeretice.
Parametrul cheie pentru definirea deformabilitatii elementelor lncovoiate este
curbura fibrei medii deformate, respectiv deformatia specifica (rotirea unitara) a
acestor elemente, marime analoaga alungirii (scurtarii) specifice elementelor solici-
tate axial sau deformatiei unghiulare specifice a elementelor forfecate (Fig. 3.13).
Diagrama moment-curbura pentru elemente solicitate Ia lncovoiere sub lncar-
cari monoton crescatoare nu este folosita direct ca instrument In proiectarea
curenta, ci, mai degraba, ca indicator al comportarii histeretice ~i instrument de
lntelegere care sa permita identificarea cailor de lmbunatatire ale acesteia. Din
acest motiv, modelul de calcul contine o serie de simplificari. Punctele curbei se
stabilesc pe baza conditiilor utilizate In Rezistenta Materialelor pentru elemente de
tip bara, respectiv conditiile de echilibru, ipoteza geometrica Bernoulli ~i curbele
caracteristice ale betonului ~i otelului.
Simplificarile adoptate In schema din Fig. 3.13a se refera Ia exprima rea con-
ditiei geometrice a sectiunilor plane, lnainte ~i dupa deformare. Astfel, se consi-
dera o deformata "medie" a elementului care niveleaza diferentele lntre starea de
deformatie ~i eforturi, lntre seqiunile fisurate ~i cele situate lntre acestea. De
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 101

T. POSTELNICU
asemenea, pentru claritatea relatiilor geometrice, in Fig. 3.13b fibrele longitu-
dinale ale grinzii s-au figurat orizontale ~i dupa deformare. Una din sectiunile de
capat ale tronsonului de lungime unitara se considera fixa, astfel ind!t rotirea
specifica se reprezinta concentrat Ia cealalta extremitate.
M reprezinta relatia M- (j) asociata unei sectiuni cu armatura distribuita pe inima, Ia
Mu - - -- - - _j9.:-..::-n;ll
My =======----
(a)
"l
a)
F===========~~
rfi
~=--L-=-L-=
I I c)
I I
Fig. 3.13 Deformatia specified a elementelor de beton armat supuse Ia lncovoiere:
(a) definitia curburii; (b) variatia lntre fisuri a deformatiei specifice ~i a efortului unitar
din armatura lntinsa; (c) diagramele de moment-curbura idealizate
Tn exprimarea echilibrului ~i a starii de deformatie, se accepta aproximatia ca
inaltimea zonei comprimate este cea din seqiunile fisurate.
Astfel, rotirea relativa intre fetele elementului unitar define~te curbura (j) = 1lr
(r este raza de curbura):
(j) = Ec I X = Es I (d- x)
unde x reprezinta inaltimea zonei com primate, d este inaltimea efectiva a seqiunii,
iar Ec ~i Es reprezinta deformatiile specifice inregistrate Ia nivelul fibrei extreme
com primate ~i, respectiv, Ia nivelul axei armaturilor intinse.
Utilizand unul din programele de calcul automat dedicate, se traseaza dia-
grama M- (]), care evidentiaza stadiile identificate in Fig. 3.6.
Pentru simplificarea discutiei, in vederea obtinerii unor relatii de calcul mai
simple pentru rotiri ~i deplasari, curbele se aproximeaza prin legi biliniare, fara sau
cu consolidare (Fig. 3.13c).
102 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
Curba (a) corespunde unui element supus Ia incovoiere pura, Ia care sporul de
rezistenta dupa initierea curgerii in armatura intinsa este putin important pana Ia
intrarea in domeniul de consolidare a otelului. Curba (b) corespunde unui element
solicitat Ia incovoiere cu forta taietoare, Ia care mobilizarea ramurii de consolidare
a curbei a - E a otelului este practic imediata dupa initierea curgerii. Curba (c)
care intrarea in curgere a diferitelor randuri de armare se face pe rand, Ia curburi
din ce in ce mai mari.
Parametrii de baza pentru curba de interactiune sunt curbura ultima (j)u ~i
curbura Ia initierea curgerii, (j)Y (Fig. 3.14).
___.Xy)
._ M
y
a) b)
Fig. 3.14 Valori caracteristice ale curburii: (a) Ia curgere; (b) Ia ruperea prin atingerea
deformatiei specifice ultime In betonul comprimat; (c) Ia ruperea prin atingerea deformatiei
specifice ultime a otelu/ui armaturii lntinse
(3.1)
Calculul lui (j)Y se efectueaza ca pentru elementele de beton armat cu sectiuni
fisurate lucrand in domeniul elastic (Fig. 3.14a). Curbura Ia rupere se determina,
dupa caz, cu una din schemele din Fig. 3.14b ~i 3.14c, dupa cum ruperea intervine
prin ruperea betonului comprimat (atingerea deformatiei Ecu in fibra extrema com-
primata), sau prin ruperea armaturii intinse. Modul concret de evaluare a valorilor
(j)Y nu se detaliaza aici, aceasta operatie fiind una de tip curent.
Tn Fig.3.15 este reprezentata variatia de principiu a valorilor (j)u ~i (j)Y cu
variatia fortei axiale (de compresiune). Tn paralel este data variatia momentului
capabil cu forta axiala. Armaturile intinse curg numai daca forta axiala Neste mai
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 103
 COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
T. POSTELNICU

mica decat fori;a N8 , corespunzatoare a~a numitei situatii de ,balans", In care se f ed, / yd rezistentele de proiectare ale betonului comprimat ~i armaturii de
ating simultan deformatia specifica a betonului comprimat ~i deformatia de otel;
curgere a otelului din barele lntinse. Se observa o mica variatie a curburii Ia k factorul de echivalare a distributiei reale a eforturilor unitare In zona

curgere cu variatia fortei axiale N. Aceasta lnseamna ca marimea ductilitatii de comprimata de beton cu o distributie uniforma a acestora;
d lnaltimea efectiva a sectiunii.
curbura depinde In mod esential de curbura ultima (Ia rupere).

M
a)
b)

Fig. 3.15 Variatia proprietatilor seqiunii cu forta axia/a de compresiune:

(a) diagram aN - a>; {b) diagrama de interactiune N - M

Pentru a evidentia factorii care influenteaza marimea ductilitatii de curbura,

se scrie expresia curburii Ia rupere: d
• pentru situatia din Fig. 3.14b: Fig. 3.16 Echilibrullimita a/ unei sectiuni de beton armat supusa Ia moment /ncovoietor
(3.2) cu forta axiala de compresiune

• pentru situatia din Fig. 3.14c: Daca In relatia (3.4) se fac notatiile:
(3.3)
<1>u =Esu/ {1 -Xu} lnaltimea relativa a zonei com primate In cazul ruperii
Evident, lnaltimea zonei comprimate In stadiul ultim, xu, In cele doua situatii In beton,
de rupere definite de relatiile (3.2) ~i (3.3}, nu este aceea~i.
coeficientul mecanic al armaturii lntinse,
In cazul In care ruperea se atinge prin zdrobirea betonului, ecuatia care
descrie echilibrul fortelor In lungul elementului este (Fig. 3.16):
(3.4) coeficientul mecanic al armaturii comprimate,

In care:
v = N forta axiala normalizata,
N forta axiala aplicata seqiunii;
As11 As2 armatura lntinsa ~i, respectiv, armatura comprimata;
bdfcd

VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 105

104 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE
 COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
T. POSTELNICU

A. Sectiuni incovoiate
lnaltimea zonei comprimate va fi data de expresia:
(3.5)
k ~u =V + W1- Wz, (a) Cantitatea de armatura lntinsa
f = 15MPa
800
iar valoarea adimensionalizata a curburii va fi: g = 3.5%o
-600
,--
= 400MPa

hE f
E
g =5% ~ 400
(3.6)
A ::;: 200 /{
p -H
0
= 0.002 1
0 0.03 0.06 0.09 0.12 0.15
= 0.010 2 ]radlm]M-
Din examinarea relatiei (3.6) rezulta caile principale de sporire a ductilitatii = 0.040 3
seqionale. Acestea sunt: sporirea rezistentei betonului ~i a dimensiunilor sectiunii,
care due Ia mic~orarea valorii lui v, cre~terea armaturii comprimate, reducerea
(b) Cantitatea de armatura comprimata
armaturii lntinse ~i sporirea deformatiei specifice ultime a betonului. Aceasta din
= 15MPa
urma se poate obtine numai prin confinarea eficienta a betonului. £ = 3.5%o 500
= 4DOMPa
Daca alcatuirea sectiunilor elementelor In zonele critice ~i modul de solicitare
concret al acestora fac ca ruperea sa intervina prin atingerea deformatiei specifice
£
p
=5%
=0.01
A
"E 300 ~
~ 400
i 200
~========
ultime Esu a otelului, In mod firesc ductilitatea seqionala este cu atat mai mare cu k= A 100
cat valoarea acesteia este mai mare. =0 0
=0.5 2 0 0.03 0.06 0.09 0.12 0.15
Spre exemplificare, In Fig. 3.17 se prezinta comparativ curbele M- (J), stabilite =1.0 3 [radlm]M-

cu un program de calcul dedicat, pentru un element de beton armat, In mai multe =2.0 4

variante de alcatuire, din punctul de vedere al distributiei armaturilor In seqiune ~i

al rezistentelor betonului ~i otelului care se folosesc.
500 r---- - - - --
De asemenea, s-au considerat ~i mai multe valori ale fortei axiale aplicate £ =3.5%o
f = 4DOMPa 400 ~;;.:;;;;;;;;::=::==
sectiunii elementului. £ = 5% I 3oo ~~
p = 0.01 i 200 ~~---------
Configuratia diagramei M - (j) ~i valorile ultime (j)u obtinute pentru struc- f =10MPa(1)
100 ~-------

turile descrise confirma influenta factorilor identificati Ia 3.4, In acord cu relatia = 20MPa 2 0
o o.o3 o.o6 o.o9 0.12 o.1e
= 40MPa 3
]radlm]M-
(3.6).
Se constata ca sporirea calitatii betonului are o influenta relativ mica asupra
(d) Rezistenta armaturii
deformabilitatii ultime a sectiunii, In cazul grinzilor fara forte axiale, dar ~i o
500 ~r====-----

r-t'========
= 15MPa
influenta semnificativa asupra sectiunilor comprimate excentrice, cu atat mai mare g =3.5%o
cu cat forta axiala normalizata de compresiune este mai mare. £ =5% I 300
400 ~
p = 0.01 i 200 ft;::;==-~~~--
Cum era de a~teptat, deformabilitatea otelului are importanta numai In f =20DMPa (1) -
100 ~--------
0
= 400MPa 2
situatiile In care ruperea intervine ca urmare a ruperii armaturii lntinse. 0 0.03 0.06 0.09 0.12 0.15
=600MPa 3 - [rad/m]M-
Corelatia lntre ductilitate ~i restul parametrilor a fast discutata Ia 3.4.

VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 107

106 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
T. POSTELNICU COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE

(e) Deformatia ultima a armaturii B. Sectiuni comprimate excentric

=15MPa 400
,..---- - - - ·- -_-_
-- - (a) Rezistenta betonului Ia compresiune
c =3.5%o 'E
300 c = 3.5%o
1000
=400MPa ~ 200 =400MPa 800
p = 0.01 ::E 100 c =5% 'E 600 I
E = 2%(1) p = p = 0.01 ~ 400 1//,
0
N ::;
= 5% 2 0 0.03 0.06 0.09 0.12 0.15
[rad/m]M-
v = ~=0.5 200 1r
= 10% 3
A st = 10MPa(1) 0
~~--Y =20MPa 2 0 0.02 0.04 0.06 0.08 0. 1
(radlm[M -
= 40MPa 3
(f) Forma sectiunii
= 15MPa (b) Forta axiala de compresiune normalizata
500 ~--------
= 3.5%o = 15MPa
600 [~:;;;;;;;;;;;;;;;;:::;:::;::;:;;
E

E
= 400MPa
=5%
;poo
i 400
200
~=========
~
11-- - ------
C = 3.5%o
=400MPa
500 II
'E 400 f-elt.-_-,---
-==------
~ 300 f-1-1~------­
p = 0.01 100 1- - -- -- - --
0
!;
p
= 5%
=p = 0.01 i' 200 fY- --- -- ---
100 f--- - - - - - - -
2b = Omm
0 0.03 0.06 0.09 0.12 0.15 v = 0.25(1) 0 '----'-- -'-__,j'----
= 400mm
= 1200mm
[rad/m]M -
= 0.50(2) 0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1
[radlm[M-
= 0.90(3)

(g) Cantitatea de armatura intermediara (c) Deformatia specifica ultima a betonului confinat
A s2 f = 15MPa 600 ,---- - - - - - - -
= 15MPa
500
07
-4-A- f =400MPa 5 00 _,- - - - - -
E =3.5%o c = 5% 'E 400 hJ ,___ _ __ _ __
=400MPa
= 5%
400
'E 300
,,. h 600 p = p = 0.01 ~ 300 1-1
11
--------
::; 200 11- - - - - - - - - -
C z v = 0.50 100 l - - -- - -- -- -
h 600 p = 0.01 i 200 E = 3.5%o(1) 0 '--~-~-~~-~
A 100 = 10%o(2) 0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1
k= A = 20%o (3)
[radlm]M-
0
=0 0.03 0.06 0.09 0.12 0. 15
0
= 0.5 2 [radlm]M- Fig. 3.17 lnfluenta parametrilor sectiunii asupra ductiliti'itii ~i rezistentei
= 1.0 3
= 15MPa 3.7 Zona disipativa. Articulatia plastica
E =3.5%o 600 ,---- -- - - - - -
= 400MPa 500 h:::=======----
~
'E 400 f-l:= = = == ,----- 3.7.1 Elemente incovoiate cu forta taietoare moderata
E =5% ~ 300 1-1'-
1 - - -- - - - -
p = p = 0 .01 ::E 200 11- - - - - - - - - Diagrama M- (/) define~te proprietatile de rezistenta ~i de deformatie pentru
A 100 1--- - - ·- - -- - - -
k =A 0 1__-J-~-~-
o sectiune, in succesiunea etapelor de incarcare de Ia zero pana Ia incarcarea de
=0 0 0.03 0.06 0.09 0.12 0.15 rupere. Pasul care se impune in continuare este reprezentat de evaluarea proprie-
[rad/m]M-
= 0.5 2
tatilor de deformare ale elementelor, respectiv a rotirilor ~i deplasarilor diverselor
= 1.0 3
sectiuni, masurate fata de o sectiune de referinta .

108 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMJL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 109

T. POSTELNICU
Revenim Ia structura cea mai simpla care se poate imagina, elementul In
consola din Fig. 3.18, pentru a putea scoate In evidenta aspectele esentiale care
privesc capacitatea de deformare a elementelor de beton armat. Aceasta structura
particulara poate reprezenta ~i o portiune dintr-un element apartinand unei
structuri mai complexe, de exemplu portiunea unui stalp sau a unei grinzi dintr-o
structura tip cadru, cuprinsa lntre nod ~i punctul de inflexiune al deformatiei
(punctul de nul al diagramei de momente).
I I
I I
I I M
I I
I I a)
I I
I I
b)
Fig. 3 .18 Corelatia lntre fungimea zonei p/astice ~;forma diagramei moment-curburii:
(a) diagrama idea/izatii cu palier orizontal; (b) diagrama idealizatii cu consolidare.
Tn cazul In care diagrama moment-curbura In sectiunea stalpului este de tip
biliniar fara consolidare (Fig. 3.18a), o singura sectiune de pe lungimea stalpului
este solicitata In domeniul plastic, respectiv sectiunea de Ia baza stalpului, unde
momentullncovoietor este eel mai mare.
Dupa atingerea deformatiei cDy, curburile cresc repede pana Ia curbura cDu In
aceasta sectiune, In timp ce In restul stalpului se lnregistreaza numai deformatii
elastice.
Tn cazul unei relatii M - cD ca In Fig. 3.18b, apar deformatii plastice pe o
anumita zona de deasupra bazei stalpului. Tn momentul ruperii stalpului, definite
de atingerea deformatiei de rupere cDu In seqiunea de Ia lncastrarea stalpului In
110 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
fundatie, zona situata sub sectiunea In care momentul este egal cu eel de curgere
este solicitata In domeniul postelastic.
a) b) c) d)
Fig. 3.19 Schematizarea defarmatiilor plastice din lncovoiere: (a) deformatia peretelui
sub lnciirciiri arizontale; (b) diagrama de momente; (c) distributia realii (cu linie plinii)
~i idealizatii (cu linie lntreruptii) a curburilor; (d) schematizarea articulatiei plastice
Tn Fig. 3.19 s-a considerat cazul unei console lungi de beton armat Ia care
influenta fortei taietoare asupra comportarii este relativ mica, iar fisurile sunt
normale Ia axa elementului. Datorita prezentei, fisurilor, curburile cresc local In
sectiunile In care acestea apar. Diagrama reala a curburilor este cea ilustrata In
Fig.3.19b. Aceasta se lnlocuie~te, pentru calcul, prin diagrama idealizata reprezen -
tata cu linie lntrerupta, corespunzand proprietatilor medii de deformare.
Zona cu deformatii plastice are lungimea Lp1, denumita lungimea zonei plas-
tice. Aceasta zona se denume~te zona disipativa, zona critica, sau, pur ~i simplu,
zona plastica. Prin idealizarea diagramei curburilor plastice, lungimea plastica
conventionala rezulta mai mica decat distanta dintre extremitatea stalpului ~i
seqiunea In care se lnregistreaza curbura de curgere.
Situatia este diferita de cea a barelor reduse Ia axa lor, Ia care proprietatile de
deformare plastica se concentreaza lntr-o articulatie plastica punctuala.
Daca ar fi sa se echivaleze zona plastica cu o articulatie plastica, aceasta ar evi-
dentia o rotire plastica capabila egala cu suma rotirilor unitare (a curburilor specifice)
de pe lntreaga zona plastica (Fig. 3.19c). Articulatia plastica idealizata echivalenta
poate fi plasata Ia jumatatea lungimii conventionale a zonei cu deformatie plastica.
Problema este tratata In literatura, de exemplu de Paulay [18] ~i capata pre-
cizari In codurile de proiectare (fib [22], SR EN 1992-1 [23]).
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 111
T. POSTELNICU COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE

3.7.2 Efectul for1ei taietoare asupra zonei (articulatiei) plastice In Fig. 3.20b se reprezinta echilibrul unui tronson de capat, In situatia In care
fisurile se dezvolta normal Ia axa elementului, corespunzand unei grinzi cu influenta
In zona plastica, unde momentele lncovoietoare sunt cele mai mari, ~i forta mica a fortei taietoare.
taietoare lnregistreaza valorile maxime. La 3.7.1 s-a ignorat efectul fortei taietoare
In Fig. 3.20c este reprezentat echilibrul unui tronson similar de grinda In
asupra comportarii zonei plastice, pentru a izola efectullncovoierii. Forta _taietoar~
situatia In care forta taietoare are valori importante, astfellncat ruperea se pro-
are lnsa 0 influenta semnificativa asupra starii de eforturi ~i de deformat1e a zone1
duce Intr-a fisura lnclinata.
plastice, cu atat mai mare cu cat raportul de forfecare M/Vd este mai mic.
Pentru a marca natura efectelor fortei taietoare asupra eforturilor din arma-
Problema este tratata In literatura de specialitate [lSL [21] ~i capata precizari
turile longitudinale produse de lncovoiere, In echilibrul fortelor se neglijeaza lncar-
pentru aplicare In codurile de proiectare [22] .
carile aplicate grinzii pe acest tronson ~i, de asemenea, se neglijeaza, Intr-a prima
ce influenta are, In mod concret, actiunea fortei taietoare asupra zonei faza, prezenta armaturii transversale.
plastice?
Fisura lnclinata se schematizeaza printr-o linie dreapta.
In Fig. 3.20a se reprezinta extremitatea unei grinzi de cadru, In care se indica
S-a notat:
configuratia fisurilor caracteristice de lncovoiere-forfecare.ln mod obi~nuit, fisurile
M1, V1 momentullncovoietor ~i forta taietoare In sectiunea de Ia
de lncovoiere se initiaza Ia extremitatea lntinsa a elementului, dezvoltandu-se
extremitatea grinzii;
initial perpendicular pe marginea acestuia. Pe masura ce avanseaza In inima gri.nzi~,
Tx efortul dezvoltat In armatura lntinsa Intr-a seqiune lnclinata, care se
fisurile se lnclina ca efect al fortei taietoare, pe directia eforturilor unitare pnncl-
initiaza Ia distanta x de Ia baza stalpului;
pale de compresiune.
C rezultanta eforturilor din zona comprimata In sectiunea de lncastrare;
z bratul de parghie al eforturilor interioare produse de momentul
II I I J lncovoietor;
1/ I 11 t /1 1../ 1 d lnaltimea efectiva a seqiunii.
I ~ )/ I ..... ~ 1,......--t I
I It ...-- I .---1' j .---1 I I
~:.:L--...5- --r I I I I Scriind ecuatia de echilibru al fortelor Intr-a fisura considerata fisura po-
X
tentiala de rupere ~i neglijand, pentru moment, prezenta etrierilor, se obtine
a) c)
(Fig. 3.20c):

a Tx= Mdz (3.7)

Rezulta ca efortul In armatura, Intr-a sectiune situata Ia o distanta x de

extremitatea grinzii, este proportional cu momentul din sectiunea de lncastrare ~i
nu cu momentul Mx In aceasta sectiune din diagrama de moment (Fig. 3.20d).

d) e) Considerand o alta lnclinare a fisurii, relatia (3.7) ramane nemodificata. Cu alte

Fig. 3.20 Valorile eforturilor din armaturile de ate/ lntinse In zona plastica, In prezenta fortei taietaare: cuvinte, fisurarea lnclinata produsa de aqiunea fortei taietoare face ca efortul din
(a) configuratia fisurilor; (b) diagrama de momente; (c) echilibrul unw tr,?~son de~1m1tat armatura sa aibe aceea~i valoare cu cea din seqiunea de Ia capat ~i In seqiunile
de 0 fisurii norma/a; (d) echilibrul unui tronson delimitat de o fisura mclmata;
(e) modul de evaluare a eforturilor In armaturii conform SR EN 1992·1 din campul elementelor. Eforturile In armaturile lntinse raman teoretic constante

112 I PROtECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMATIN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 113
T. POSTELNICU COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACT! UNI SEISMICE

In toate fisurile care pot aparea In practica ~i care pornesc din coltul comprimat al
~= 0 (fara etrieri)
sectiunii de Ia marginea stalpului. In general, unghiul e format de fisuri cu orizontala
se lnscrie In domeniul 30° -;- 60°. I
I I
In practica, pentru a tine seama de efectul fortei taietoare de sporire a efor- I ;;--- ~ = 0.25
0.75 ----+-------1 ~
turilor de lntindere din armatura lntinsa, se ajusteaza prin dilatare diagrama de I
I
I I ~ = 0.5
moment (Fig. 3.20d) sau, ceea ce este acela~i lucru, diagrama eforturilor de lntin- I
I
0.5 - I I ~= 0.75
dere din armaturi (Fig. 3.20e). - --~- ---, ----

1 I
I I
Aplicand modelul de grinda cu zabrele pentru calcululla forta taietoare, sporul I I
de efort din armatura este 0,5 V ctg e.
I I I I
0.25 ----r--- ~~-- -~-~----r
1 vanatia efortunloi m fisuri 1

Pasul urmator este acela de a considera In echilibrul tronsonului ~i fortele de 1

I
nom1ale Ia axa T x
I I
1
I
I I I
lntindere dezvoltate In etrierii elementului. Daca se noteaza cu Vsx rezultanta O L-----~----~'------L-----~-----L----~--~
eforturilor din armatura transversala dispuse pe lungimea x, ecuatia de echilibru 0.25 0.5 0.75 1.25 1.5 X /d

devine: Fig. 3.21 Variatia eforturilor din armatura longitudina/a In zona plastica, In prezenta fortei taietaare.
Va/orile corespund unui raport de forfecare M/Vd =1,5
(3.8)
In cazurile curente, se poate lua d = z.

Daca pentru armatura transversala, sub forma de etrieri, se alege ca reper Prezenta etrierilor reduce efortul din armatura lntinsa cu atat mai mult cu cat
armatura dispusa pe distanta X = Z, ceea ce corespunde aproximativ armaturii sectiunea lor este mai puternica. Pentru a evalua cantitativ influenta fisurilor
mobilizate In cazul unei fisuri Ia 45°, atunci: lnclinate asupra variatiei eforturilor din armatura lntinsa, se considera cazul unei

Atunci: grinzi Ia care raportul de forfecare M 1 = 1,5, valoare potrivita pentru conditiile
V1d
X zonei de Ia extremitatea grinzilor obi~nuite de cadru.
Vsx = Vs -
z Relatia (3.10) capiha forma:

Notand cu fJ = Vs fraqiunea din forta taietoare preluata de etri eri, se poate

v1 (3.10)'

scrie:
In Fig. 3.21 se prezinta variatia efortului din armatura longitudinala, norma-
(3.9) lizata In raport cu efortul produs de momentul lncovoietor In seqiunea de Ia
extremitatea grinzii. Valoarea fJ = Vs/V = 1 corespunde situatiei In care etrierii
de unde: sunt dimensionati pentru a prelua In lntregime forta taietoare, conform modelului
de grinda cu zabrele cu nod uri articulate prevazut In cod.
Tx = M1 - f3 V1x2 = Tl [I- fJ (~)2 V~z] (3.10)
In figura se prezinta, pentru comparatie, ~i variatia eforturilor din armatura In
z 2z 2 2 z M
cazul ruperii In seqiuni normale Ia axa grinzii.

114 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITAyl ALE PROIECTARII SEISMICE I 115
 COMPORTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACTIUNI SEISMICE
T. POSTELNICU

a zonei cu deformatii de curgere, peste dimensiunile corespunzatoarea actiunii

Un alt efect major al fortei taietoare asupra zonei plastice este eel exercitat
momentelor lncovoietoare.
asupra zonei comprimate. ldealizand configuratia fisurilor In zona plastica, acestea
apar ca un sistem In evantai care se strange spre zona comprimata a sectiunii de Ca urmare, deformarea stalpului poate cre~te substantial.
reazem.
3.7.3 Evaluarea capacitatii de deformare a elementelor
Fisurile delimiteaza o serie de diagonale comprimate de beton. Pe masura ce de beton armat
deformatiile plastice ale armaturii se maresc, fisurile se deschid, astfellncat forta
taietoare aplicata elementului urmeaza sa se transmita Ia reazem prin zona com- Diagrama curburilor In lungul elementului de beton armat din Fig. 3.19 ia In
primata aflata lntre fata grinzii ~i primul etrier. Capacitatea zonei comprimate din considerare numai efectul eforturilor de lncovoiere. Daca se adauga deformatiile
lncovoiere este diminuata atunci cand forta taietoare dezvoltata In zona plastica suplimentare produse de fisurarea lnclinata ~i de lunecarea armaturilor In beton,
este mare, mai ales In conditiile lncarcarii alternante, care produce comprimarea ~i distributia curburilor se modifica a~a cum sea rata calitativ In Fig. 3.22b.
lntinderea (~i, implicit, fisurarea) alternanta a acestei zone. Considerente care urmaresc simplificarea schemei de calcul, pede o parte,
Com porta rea betonului comprimat ~i forfecat este lmbunatatita de efectul de ~i faptul ca lnsa~i diagrama din Fig. 3.19 reprezinta o idealizare a distributiei
confinare exercitat de armatura transversala, de regula, puternica, care se dispune reale a curburilor In lungul elementului, pe de alta parte, fac ca In evaluarea
In zonele plastice (disipative). 0 anume contributie ofera ~i efectul de dorn al deplasarilor laterale ultime sa se prefere distributia simplificata a curburilor din
armaturilor longitudinale. Tn sectiunea 3.4 s-a aratat caIn cazul unor cicluri ample Fig. 3.22c.
In domeniul postelastic, efectul de dorn reprezinta singura componenta activa a
efectul lunecarii
mecanismului de preluare a fortei taietoare, pe durata de timp cat fisura traver-
seaza lntreaga sectiune. Comportarea Ia forta taietoare a zonei plastice a ele- armaturilor ~.
mentului se lmbunatate~te semnificativ daca, capacitatea de rezistenta Ia forta
taietoare este dimensionata In exces, astfel lncat fisurile lnclinate sa ramana
efectul fisuriirii
1nclinate l ~
+- I~
stranse, gratie unui efort suficient de mic In etrieri. a (
..,_ " " " ' - - - - - - '
Aceasta conditie este realizata de Ia sine daca dimensionarea armaturii
transversale se face utilizand modelul de grinda cu zabrele cu noduri articulate
prevazut In SR EN 1992-1 (vezi 8.2). Tn modelul de calcul din vechea norma de a) b) c)

proiectare pentru elemente de beton arm at (STAS 10107/0), se conta ~i pe forta Fig. 3.22 Distributia curburilor In zona plasticii: (a) diagrama de momente;
{b) diagrama curburilor; (c) diagrama idealizatii In calcul
taietoare preluata de Ia betonul zonei comprimate.

Un alt efect posibil al prezentei fortei taietoare mari In zona plastica este
degradarea locala a conlucrarii Ia interfata dintre armaturile longitudinale aflate In
curgere ~i betonul de lnglobare. Pierderea locala a aderentei duce, Ia randul sau, Ia
propagarea suplimentara a efortului de curgere din armaturi lnspre zona de
momente mai mici.
Concluzionand, este de apreciat ca prezenta In zona plastica a unei forte
taietoare lnalte duce, prin cele doua efecte identificate, Ia o lungire semnificativa
Valorile (J)u ~i (J)y se pot determina pe baza conditiilor statice, geometrice ~i
fizice prezentate Ia 3.6. Pentru calculul valorii Lp, a lungimii zonei plastice se
folosesc valori empirice care iau In considerare principalii factori de care aceasta
depinde, stabilite astfellncat valorile deplasarilor obtinute In testele de laborator
sa se potriveasca rezonabil cu rezultatele calculului.
Cu acest model, odata valorile (J)u ~i (J)y determinate, calculul rotirii plastice
capabile ce poate fi dezvoltata In ,articulatia" plastica de Ia baza stalpului ~i depla-

VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 117

116 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE

T. POSTELN\CU
sarea laterala capabila Ia varful stalpului implica utilizarea urmatoarelor expresii
(Fig. 3.22c):
..,. pentru calculul rotirii plastice:
(3.10)
..,. pentru deplasarea laterala Ia varful stalpului:
(3.11)
d u =1/3 C1>yH2 +{cPu- C1>y) Lp1 (H- Lp,/2) =dy + dp
Ultima relatie reprezinta aplicarea metodei grinzii conjugate pentru stalpulln
consola . Primul termen reprezinta deplasarea Ia varful stalpului Ia atingerea
curgerii In sectiunea de Ia baza stalpului, iar eel de al doilea este rotirea datorata
rotirii plastice In articulatia plastica.
Modul de calcul al deformatiilor unui stalp In consola se poate aplica nemo-
dificat Ia evaluarea deformatiilor oricarui element pe deschiderea de forfecare,
respectiv a zonei de element situat lntre sectiunea de moment maxim de Ia nod ~i
sectiunea de moment nul.
118 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT ]N ZONE SEISMICE
CERINTE DE PERFORMANTA $1 CONDIT! I DE iNDEPLINIRE
4. CERINTE DE PERFORMANTA ~I CONDITII DE TNDEPLINIRE
4.llntroducere
Tncarcarile gravitationale de tip curent aplicate construqiilor au o variabilitate
limitata In raport cu o valoare nominala de referinta. Spre deosebire de acestea,
frecventa de aparitie a cutremurelor ~i intensitatea manifestarii lor lntr-un anumit
amplasament nu pot fi practic prevazute. Din acest motiv, Ia proiectarea seismica a
constructiilor, aplicarea metodei de siguranta Ia stari limita, bazate pe evaluarea
performantei constructiilor pentru diferitele niveluri ale aqiunilor, capata forme
specifice mult mai nuantate.
Performantele cladirilor Ia cutremur pot fi descrise calitativ In funqie de
siguranta oferita persoanelor ce le ocupa pe durata ~i In perioada urmatoare
cutremurului, de costul ~i masura recuperarii situatiei dinaintea seismului, de
durata de afectare sau chiar de lntrerupere a functiunii necesara pentru conso-
lidari ~i reparatii, de impactul economic ~ide aspectullnfati~arii urbane. Ansamblul
efectelor de diferite naturi provocat constructiei define~te termenul de nivel de
performanta.
Pe plan mondial, codurile americane iau In considerare In proiectarea seismica
numarul eel mai mare de niveluri de performanta, patru (SEAOC [24], FEMA
[2S],ASCE [26]). Acestea sunt denumite, In ordine, In funqie de amploarea afectarii
seismice: operationale, de recuperare imediata a funqiunii (ocupare imediata),
siguranta vietii ~i prevenirea prabu~irii. Acestora li se asociaza degradari ale structurii
si componentelor nestructurale, inclusiv instalatii ~i echipamente, foarte u~oare,
u~oare, moderate ~i severe. Tn funqie de importanta constructiilor ~i de gradul de
ocupare, respectiv de gradul de expunere, nivelurile de performanta se asociaza cu
niveluri ale hazardului seismic exprimat probabilistic. Normele citate iau In consi-
derare un numar de patru niveluri ale hazardului seismic exprimat prin probabili-
tatea de depa~ire In 50 de ani a parametrilor seismici ~i prin perioada medie de
recurenta de referinta corespunzatoare.
Asocierea nivelului de performanta cu un nivel de hazard define~te obiectivul de
performanta. Tn cadrul sistemului de siguranta din normele de proiectare, satisfa-
cerea conditiilor impuse de obiectivul de performanta reprezinta obiectul verifi-
carilor starilor lim ita corespunzatoare.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 119
 CERINTE DE PERFORMANTA $1 CONDITII DE iNDEPLINIRE
T POSTELNICU

F
4.2 Cerin\e de performan\a prevazute de Pl00-1:2011 ___,.1
I
Tn codul national se retin numai doua obiective de performanta, considerate -=--'-:--1....,-~ - - - - - ___.,_
I - O, l5Fmax
ca cele mai semnificative pentru caracterizarea sigurantei constructiilor fata de
I I~
actiunea cutremurelor. Motivele au fost, In principal, doua: lipsa unei baze de date I I
I I
instrumentale suficient de largi pentru stabilirea probabilistica, cu grad de credi- I I
bilitate lnalta, a parametrilor unui numar mai mare de niveluri de hazard pe lntreg I I
I I
teritoriul tarii, ~i cerinta de a simplifica procesul de proiectare, care altfel ar fi I I
I I
devenit excesiv de laborios. I I
I I
Nivelurile (exigentele) de performanta care corespund acestor obiective
dLD d,.L D
max 1 d
su nt:
Fig. 4.1 Conditii pentru satisjacerea obiectivelor de siguranta
Siguranta vietii (SV)
Aceasta lnseamna protectia vietii In cazul unor cutremure rare. Avand Relatiile necesare lntre cerintele ~i capacitatile seismice exprimate In deplasarile
degradari importante, dar cu deformatii remanente moderate, structura pas- laterale ale structurii sunt marcate principia! pe curba forta-deplasare a unei
treaza integral capacitatea de a prelua lncarcarile verticale ~i o rezistenta ~i o structuri, In Fig. 4.1.
rigiditate laterala suficiente pentru a proteja vietile persoanelor din cladiri Ia
Notatiile adoptate In Fig. 4.1 sunt:
eventualele replici puternice. Constructia ramane reparabila In conditii econo-
mice acceptabile. d aNP dep Iasarea laterala admisa pentru satisfacerea conditiei neprabu~irii;

Siguranta vietii reprezinta obiectivul de performanta de baza avut In vedere ~i d asv dep Iasarea admisa pentru lndeplinirea cerintei SV;
de codurile de proiectare seismica din majoritatea tarilor cu inginerie seismica
sv
avansata. Se considera ca prin marja suficienta de siguranta fata de nivelul de d max cerinta de deplasare pentru cutremurul asociat cerintei SV;
deformare Ia care intervine prabu~irea se obtine un control mai adecvat al d;1~x cerinta de deplasare pentru cutremurul asociat cerintei LD·I
'

raspunsului seismic sub aspectul exigentelor fundamentale de protejare a vietii

d aLD dep Iasarea admisa pentru satisfacerea cerintei LD.
oamenilor.
Codul european face exceptie fixand ca obiectiv de performanta de baza Nivelul de performanta ,siguranta vietii" corespunde, In princ1p1u, unui
neprabu~irea (,no-collapse"), asociat starii constructiei lntr-un stadiu mult mai factor de siguranta 1,5-2, lntre cerinta de deplasare laterala d max
sv "$c::i deplasarea 1 1

avansat de deformare/degradare. ultima, dNP, corespunzatoare unei reduceri semnificative a rezistentei laterale.

Limitarea degradarii {LD)
Aceasta lnseamna reducerea pierderilor prin limitarea degradarilor structurale
~i nestructurale Ia cutremure relativ frecvente. Structura nu ramane cu deformatii
permanente dupa atacul seismic, pastreaza intacte rezistenta ~i rigiditatea, ~i nu
are nevoie de reparatii. Elementele nestructurale pot suferi degradari putin lnsem-
nate, care pot fi reparate u~or Intr-a etapa ulterioara.
Tn cazul nivelului de performanta ,limitarea degradarilor", deplasarile laterale
trebuie sa fie limitate pana Ia valorile d~D, care asigura integritatea componentelor
nestructurale ~i a echipamentelor.
Obiectivul de performanta este stabilit prin asocierea nivelului de performanta
urmarit cu un nivel de hazard, respectiv cu un nivel al actiunii seismice.

120 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT IN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 121

T. POSTELNICU
Cutremurul asociat nivelului de performanta ,siguranta vietii" este a~a
numitul ,cutremur de proiectare", care, In tara noastra, pentru sursa seismica
Vrancea, este cutremurul cu 20% probabilitate de depa~ire In 50 de ani, respectiv
cutremurul cu intervalul mediu de recurenta (revenire) IMR =225 ani. Starea limita
care corespunde acestui obiectiv de performanta este starea limita ultima (ULS).
Actiunea seismica de proiectare pentru structuri de importanta obi~nuita repre-
zinta ac~iunea seismica de referinta, astfel lncat perioada medie de revenire se
denume~te perioada de revenire de referinta hsR-
Tn codul de proiectare seismica P100-1:2006, nivelul de hazard seismic se
exprima prin valorile de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare, ag,
pentru cutremure cu IMR = 100 ani, carora le corespunde o probabilitate de
depa~ire de 40% In 50 de ani. (propozitia urmatoare a fost scrisa cu aliniat)
Spre deosebire de codul romanesc, EN 1998 stabile~te drept cerinta funda-
mentala evitarea prabu~irii, pentru o actiune seismica de proiectare asociata unei
perioade medii de revenire de referinta de 475 ani (cutremurul cu probabilitatea
10% de depa~ire In SO de ani). Nivelul de asigurare adoptat In tara noastra, u~or
inferior celui impus de norma europeana, are In vedere argumente economice,
respectiv mijloacele materiale, umane, de echipamente ~i financiare disponibile.
Calculele efectuate cu metodele cele mai performante arata, totu~i, ca struc-
turile curente de beton armat, cu alcatuire regulata ~i corect detaliate, care satisfac
conditiile asociate cerintei de siguranta a vietii pentru cutremure cu IMR =225 ani,
satisfac, de regula, ~i cerintele de prevenire a prabu~irii pentru cutremurele cu
IMR = 475 ani.
Este de mentionat ca In alte ~ari, lntre acestea numim, In primul rand SUA,
cerinta de siguranta a vietii este asociata unui cutremur cu IMR = 475 ani.
Asigurarea seismica se diferentiaza In funqie de importan~a constructiilor. Din
punctul de vedere al importantei ~i al masurilor de proiectare diferentiate pentru a
obtine nivelul de asigurare seismica necesar, constructiile se clasifica In 4 clase, de
Ia clasa I Ia clasa IV, de Ia construqiile cele mai importante, pana Ia cele mai putin
importante.
Tn scopul obtinerii unei sigurante adecvate pentru constructiile din diferitele
clase de importanta, In codul romanesc, asemenea codului european, actiunea
seismica de proiectare se modifica prin multiplicarea cu un factor Yl·
122 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CERINTE DE PERFORMANTA $1 CONDITII DE iNDEPLINIRE
Pentru constructiile de tip curent (clasa Ill), respectiv pentru aqiunea seismica
de referinta, y 1 =1.
Pentru construqiile din clasa II de importanta, respectiv construqiile a caror
degra~are poate provoca consecinte sociale ~i economice severe (construc~iile cu un
~ra~ ~~~It ~e ocupare cum sunt ~colile, salile publice, cladirile care adapostesc
mst1tut11 cu 1mportanta culturala, cum sunt muzeele cu exponate de mare valoare
etc.), Y1 = 1,2.
Pentru construqiile din clasa I de importanta, respectiv constructiile esentiale
~en:ru .. proteqia civila In perioada imediat urmatoare cutremurului (cladirile
m~tltUtlilor administrative fundamentale, spitalele, statiile de pompieri ~i de politie,
uzmele care produc energie etc.), y 1 = 1,4.
Pentru constructiile de mica importanta din clasa IV de importanta, y 1 = 0,8
Cutremurul asociat nivelului de performanta "limitarea degradarilor", denumit
cutr.~mur de serviciu, este asociat In codul romanesc unui cutremur cu 20% pro-
babllltate de depa~ire In 10 ani, respectiv cutremurul cu perioada medie de revenire
de referinta de 40 de ani. Spre deosebire de codul romanesc, codul european
prevede un cutremur de serviciu cu perioada medie de revenire de referinta de 95
de ani.
Starea limita care corespunde acestui obiectiv de performanta este starea limita
de serviciu (SLS).
Tn absenta unei harti de zonare seismica pentru cutremure cu IMR = 40 ani
ac~iu_nea s~ismica pentru starea limita de serviciu se determina, In mod simplificat:
pnn mmult~rea actiunii seismice de proiectare (pentru "siguranta vietii") cu factorul v
avand valoarea 0,5.
Acest factor reprezinta un raport de scalare lntre parametrii seismici ai
cutremurelor cu IMR = 40 ani ~i cele cu IMR = 225 ani.
4.3 Conditii de indeplinire a cerintelor de performanta
4.3.1 Conditii pentru starea limita ultima
Un raspuns seismic performant este conditionat de un "echilibru" adecvat
lntre rezistenta laterala a structurii ~i capacitatea de deformare a acesteia. Proiec-
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 123
T POSTELNICU
tarea seismica moderna are In vedere deformarea structurii dincolo de pragul
raspunsului liniar Ia forte semnificativ inferioare celor corespunzatoare raspunsului
seismic elastic. Aceasta optiune este dictata de necesitatea obtinerii unor solutii
economice de structuri.
Raportul dintre fortele laterale de proiectare ~i fortele seismice asociate
raspunsului elastic nu poate fi coborat excesiv, pentru a se limita cerintele de
deplasare ale structurii. In prezent, este pe deplin recunoscuta importanta depla-
sarilor (deformatiilor) In caracterizarea raspunsului seismic, de acestea depinzand
amploarea ~i natura degradarilor structurale ~i nestructurale ale cladirilor. Ca
urmare, sunt necesare ~i masuri de proiectare care sa asigure o capacitatea de
deformare suficient de lnalta a elementelor structurale.
Conditiile din codul de proiectare seismica pentru starea limita ultima au astfel
In vedere obtinerea unui nivel de rezistenta laterala adecvat capacitatii de defer-
mare cu care se lnzestreaza structura, pentru ambele componente ale proiectarii,
rezistenta ~i deformabilitatea, fiind prevazute verificari explicite.
(a) Proiectarea rezistentei
lnginerii proiectanti au tendinta sa acorde atentia principala rezistentei struc-
turale pentru ca sunt mai obi~nuiti cu proiectarea bazata pe forte din proiectarea Ia
actiuni neseismice ~i pot efectua o analiza mai u~or interpretabila a comportarii
structurale prin considerarea echilibrului sistemului de forte verticale ~i orizontale.
Urmarind obtinerea unui raspuns seismic neliniar favorabil, proiectarea Ia
cutremur pentru starea limita ultima presupune verificari mai numeroase ~i mai
complexe decat proiectarea Ia actiunile neseismice.
Obiectivul de baza al proiectarii seismice de tip curent este sa asigure instalarea
unui mecanism structural de disipare a energiei cat mai favorabil.
In cazul unei structuri cu mai multe grade de libertate, nu toate elementele, sau
nu toate partile elementelor structurale trebuie sa evidentieze o comportare ductila
~i sa disipeze energie histeretica. Chiar cu mijloacele proiectarii de tip curent, tara
utilizarea metodelor de calcul In domeniul neliniar, se pot impune mecanisme
structurale de disipare de energie In care deformatiile plastice sa se concentreze In
anumite elemente ~i zone, de regula solicitate dominant Ia lncovoiere. Aceste
elemente ~i zone se numesc disipative sau critice. Restul elementelor urmeaza sa fie
solicitate doar In domeniul elastic.
124 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CERINTE DE PERFORMANTA $1 CONDITII DE iNDEPLINIRE
Mecanismul de plastificare structural se considera avantajos daca articulatiile
plastice se formeaza In elementele ~i zonele de elemente structurale care pot
dezvolta cu u~urinta deformatii plastice importante, cu degradari structurale
mini male, fara sa se afecteze stabilitatea structurii Ia actiunea cutremurului.
lnstrumentul cu care se poate realiza acest deziderat este proiectarea adecvata
a capacitatilor de rezistenta ale elementelor structurale, care sa asigure ierarhizarea
necesara a rezistentelor lntre elementele structurale vecine (de exemplu, stalpi ~i
grinzi), lntre zone ale aceluia~i element (zonele de Ia extremitatile ~i din campul
grinzilor), sau lntre diferitele mecanisme de transfer ale Tncarcarilor In acela~i
element (prin Tncovoiere ~i forta taietoare).
Ansamblul acestor operatii constituie a~a numita metoda de proiectare a
capacitofii sau metoda de proiectare Ia capacitate.
Practic, pentru impunerea mecanismului de plastificare a structurii se pro-
cedeaza astfel:
(i) Zonele disipative se dimensioneaza pe baza relatiei:
(4.1)
Tn care:
Ed valoarea de proiectare a efectului actiunii (efortului sectional) In situatia
de proiectare seismica (vezi 5.2);
Rd valoarea de proiectare a rezistentei Ia acela~i efort, determinata conform
regulilor prezentate Ia cap. 8.
Eforturile sectionale considerate Tn relatia (4.1) sunt acelea care asigura
plastificarea seqiunii, de exem plu, Tn cazul structurilor lncovoiate, momentul
lncovoietor.
(ii) Eforturile Tn zonele care nu sunt alese pentru a disipa energie prin defor-
matii plastice, precum ~i eforturile care due Ia ruperi cu caracter fragil, cum sunt
fortele taietoare, se eva lueaza din echilibrul elementului (sau al unui ansamblu de
elemente) actionat de Tncarcarile aferente ~i de eforturile capabile Rd din articu-
latiile plastice (zonele disipative), selectate Tn conformitate cu regulil e metodei de
proiectare a capacitatii.
Valorile eforturilor determinate astfel sunt valorile maxime care pot aparea Tn
elementele structurale pe durata de aqiune a cutremurului ~i ele reprezinta
valoarea de proiectare Ed din relatia (4.1).
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 125
T. POSTELNICU
Metoda de impunere a mecanismului structural de disipare a energiei se
prezinta In detaliu In cap. 7.
Unele componente structurale, cum sunt plan~eele diafragme orizontale ~i
nodurile de cadru, cu rol esential pentru obtinerea unui raspuns seismic favorabil,
trebuie sa aiba o rigiditate consistenta ~i, In consecinta, nu trebuie ,flexibilizate" prin
solicitarea In domeniul postelastic.
De asemenea, fundatiile, foarte dificil de inspectat ~i consolidat, daca este
necesar, dupa cutremur, trebuie sa fie solicitate preponderent In domeniul
elastic.
Tn acest scop, toate aceste componente ale structurii trebuie dimensionate Ia
valori de proiectare suficient de mari, In acord cu principiile metodei proiectarii
capacitatii.
(b) Proiectarea capacitatii de deformare
Evaluarea cerintelor de deplasare se poate realiza prin proceduri mai simple,
aproximative, sau riguros, printr-un calcul dinamic neliniar.
Codurile din diferite tari. au In vedere marimi diferite pentru verificarea de-
formatiilor structurale, indicii de ductilitate de curbura (cazul Eurocodului 8),
deplasarile relative de nivel (codul american NEHRP), sau rotirile de bara (Pl00-1). Tn
evaluarile aproximative, cerintele de deplasare se determina prin calculul structural
In domeniul elastic Ia fortele seismice de proiectare, aplicand corectii prin ampli-
ficarea cu factorii specifici care fac trecerea Ia deplasarile seismice postelastice.
Procedurile de evaluare a capacitatii de deformare a elementelor structurale, Ia
randullor, difera de Ia cod Ia cod. Astfel, de exemplu, codul european da expresii de
evaluare directa a armarii transversale necesare pentru a asigura o anumita cerinta
de ductilitate de curbura, In timp ce alte coduri (P100-1) dau valori forfetare,
stabilite empiric, ale rotirilor de bara capabile asociate masurilor de alcatuire ~i
armare ale seqiunilor prevazute In cod.
Tn procedeele avansate, capacitatea de deformare a elementelor de beton
armat se evalueaza analitic pe baza modelului de bara lncovoiata de beton armat,
tinand seama de efectul de confinare exercitat de armaturile transversale.
Trebuie satisfacuta conditia ca cerinta seismica de deformatie sa fie mai mica
decat capacitatea.
126 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CERINTE DE PERFORMANTA $1 CONDITII DE iNDEPLINIRE
Problematica proiectarii ductilitatii structurilor de beton armat este discutata In
cap. 9 allucrarii.
(c) Proiectarea rigidita~ii laterale
Pentru structurile de beton armat flexibile, categorie In care trebuie incluse, In
primul rand, structurile tip cadru, este necesar, suplimentar, sa se limiteze depla-
sarile laterale. Scopul limitarii deplasarilor laterale este evitarea avariilor grave ale
componentelor nestructurale, ca peretii cortina ~i alte tipuri de fatade, peretii
despartitori ~i de lnchidere grei etc., care prin desprinderea de structura pot pune In
pericol viata oamenilor ~i/sau sa produca pagube foarte lnsemnate.
Codul european nu prevede conditii de rigiditate pentru starea limita ultima,
pentru ca are In vedere numai spectre de raspuns cu perioade de colt Tc scurte,
pentru care cerintele de deplasare seismica sunt moderate.
Tn cazul zonelor teritoriului Romaniei caracterizate de perioade de control mari
(Tc = 1,6 s), cerintele de deplasare sunt foarte mari, astfel lncat realizarea unei
rigiditati laterale minime reprezinta o prioritate imperioasa.
4.3.2 Conditiile pentru starea limita de limitare
a degradarilor
Degradarile elementelor nestructurale sunt provocate de deplasarile laterale
induse de cutremur. Din acest motiv, criteriul de verificare Ia starea limita de
serviciu consta In lncadrarea deformatiilor structurale In limitele admise de
proprietatile de deformare ale elementelor de compartimentare ~i de lnchidere,
precum ~i a componentelor de instalatii, sub lncarcarile prevazute pentru aceasta
stare limita.
Unele echipamente montate pe structura sunt sensibile Ia acceleratie, astfel
lncat acestea se verifica In termenii acceleratiei dezvoltate Ia nivelul reazemelor
lor.
Verificarile se fac Ia actiunea cutremurului de serviciu, mai frecvent decat
cutremurul de proiectare considerat In proiectarea Ia starea limita de limitare a
degradarilor.
Operatiile de verificare ale rigiditatii laterale sunt prezentate In detaliu Ia 8.3.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 127
I. DAMIAN, T POSTELNICU
5. CONCEPTIA ~I CALCULUL CONSTRUqiiLOR
LA AqiUNEA SEISMIC.G.
5.1 Aspecte conceptuale de baza
5.1.1 lntroducere
urmarirea de-a lungul timpului a comportarii constructiilor sub aqiunile de
exploatare de diferite naturi a evidentiat faptul ca respectarea unor reguli de
alcatuire adecvate contribuie In mod esentialla obtinerea unor construqii robuste.
Aceasta constatare este In primul rand valabila pentru constructiile expuse
cutremurelor, una dintre cele mai brutale aqiuni care pot lovi cladirile.
Metodele de investigare prin calcul, din ce In ce mai sofisticate, dar ~i mai
performante, de care dispun In prezent ingineria seismica ~i ingineria structurala,
sunt In masura sa confirme pe deplin eficacitatea exceptionala a masurilor de buna
conformare asupra raspunsului seismic al construqiilor.
In acela~i timp, raspunsul seismic al constructiilor care lndeplinesc regulile de
alcatuire "sanatoasa" poate fi controlat simplu ~i sigur prin proiectare, oferind
garantia necesara rezultatu lui proiectarii.
In cadrul acestei sectiuni se identifica conditiile de alcatuire structurala ~i se
discuta efectele lor asupra comportarii constructiilor supuse atacului seismic.
5.1.2 Simplitatea structurala
Simplitatea structurala lnseamna, In primul rand, ca structura ofera un traseu
clar, cat mai direct ~i nelntrerupt, fortelor seismice (forte masice concentrate, In cea
mai mare parte, Ia nivelul plan~eelor), pana Ia fundatie ~i teren. De~i conditia
drumului sigur, direct ~i scurt, este de domeniul evidentei, nu a fast prevazuta In
mod explicit In codurile de proiectare pana Ia sfar~itul secolului trecut.
Orice veriga absenta sau slaba pe acest traseu, de exemplu absenta elementului
de conectare lntre plan~eu ~i peretii structurali, sau o lnnadire printr-o petrecere
prea scurta, poate duce Ia ruperi locale sau generalizate.
Pe de alta parte, orice lungire, cu ocoli~uri, a acestui traseu produce eforturi mai
mari ~i mai greu de preluat, ~i consumuri mai mari de materiale. 0 asemenea situatie
128 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT IN ZONE SEISMICE
CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
este reprezentata, de exemplu, de lntreruperea peretilor structurali Ia parterul unei
cladiri. Forta taietoare din peretele lntrerupt Ia acest nivel trebuie transmisa prin
intermediul plan~eului, dupa caz, Ia un alt perete aflat In acela~i plan sau Ia peretii
din alt plan.
Un cutremur de intensitate lnalta aduce structura aproape de limita de rezis-
tenta, evidentiind sensibilitatile rezultate din asemenea trasee deviate ale lncar-
carilor seismice. Pede alta parte, o structura simpla poate fi modelata, calculata ~i
executata mult mai simplu, reducandu-se astfel incertitudinea privitoare Ia ras-
punsul seismic al acesteia.
Simplitatea structurala este o notiune asociata conceptului de regularitate
structurala.
Calitatea raspunsului seismic este influentata esential de masura In care
structura este sau nu regulata. Regularitatea lnseamna simetrie, uniformitate In plan
~i uniformitate In dezvoltarea pe verticala a construqiei ("monotonie").
Simetria In plan a structurii ~i a maselor are o influenta benefica prin de-
cuplarea modurilor de vibratie pe doua directii orizontale perpendiculare, asigu-
rand un raspuns seismic simplu al construqiei, fara efecte de torsiune semnifi-
cative.
Distributia uniforma In plan a elementelor structurale (~i, implicit, a rigiditatii
~i rezistentei laterale a constructiei) ~i a maselor are ca efect limitarea, In mare
masura, a excentricitatilor. Daca acest deziderat nu poate fi realizat, se recomanda
separarea constructiei prin rosturi, In tronsoane, fiecare cu alcatuire cat mai
omogena, care sa poata oscila independent.
Este foarte important ca structura sa nu prezinte variatii bru~te ale rigiditatii ~i
rezistentei laterale de Ia un nivel Ia altul deoarece, prin aceasta, se ajunge Ia
concentrarea deformatiilor energiei seismice ~i, In consecinta, a deformatiilor Ia
nivelul slabit. Degradarile Ia acest nivel pot fi foarte extinse, periclitand stabilitatea
construqiei. Sunt cunoscute situatiile unor cladiri etajate din Kobe (Japonia) Ia
care, In urma cutremurului din 1995, asemenea etaje slabe, situate deasupra unor
niveluri puternice, s-a u zdrobit complet, disparand cu totul.
Criteriile de regularitate ale constructiilor, In plan ~ i In elevatie, precum ~i
efectele diferitelor tipuri de neregularitate asupra raspunsului structural se discuta
Ia 6.2.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 129

I. DAMIAN T. POSTELNICU
5.1.3 Redundan!a
Termenul redundan~a este uneori lnlocuit In limbajul ingineresc prin termenul
rezerva de rezistenta. Aceasta proprietate este caracteristica structurilor cu mai
multe legaturi decat numarul minim necesar pentru a le asigura stabilitatea,
respectiv structurilor static nedeterminate.
In cazul structurilor redundante, cedarea !ocala a unui element (pierderea
capacita~ii de a prelua momente lncovoietoare din 'i'ncarcari laterale) nu lnseamna
pierderea stabilita~ii laterale a structurii, for~ele laterale putand fi distribuite Ia alte
elemente ale sistemului. Tn cazul unei structuri redundante sunt posibile ~i redistri-
butii ale eforturilor obtinute din calcullntre elementele structurii pentru a se obtine
avantaje sub aspectul armarii ~i consumurilor.
La structurile static nedeterminate supuse Ia ac~iuni orizontale crescatoare,
atingerea capacitatii de rezisten~a In diferitele elemente ~i sectiuni de elemente
(articularea plastica) nu intervine simultan, ci pe rand. Ca urmare, curba forta
faterafa-depfasarea faterafa prezinta o panta ascendenta dupa apari~ia primei
articulatii ~i pana Ia atingerea stadiului de cedare al structurii.
F ' ! ! ! !
~n
a)
Fmax - - --- - ----::.:-:.;;-;.--= ---__,_
3 4
2 structurilor tip cadru de beton armat, eel cu articulatii plastice formate Ia extre-
d Similar, In cazul structurilor cu pereti, mecanismul de disipare a energiei optim
b)
Fig. 5.1 Configuratia curbei forta /aterala-dep/asare latera/a pentru: (a) structuri fara redundanta;
(b) structuri redundante; 1, 2, 3, 4 reprezinta ordinea aparitiei articulatii/or plastice
Raportul lntre fo~a laterala maxima suportata de cladire ~i forta corespun-
zatoare formarii primei articulatii plastice reprezinta o masura a suprarezistentei
130 ( PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
_ _ _ _ _ _ _ ____:C: . : O:. :. :N:.: .C: .:EP.. . iT.: . . IA:. :;$: ._1~CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
structurii. Comparatia lntre curbele F - d, corespunzatoare structurii static
determinate (neredundante) din Fig. S.la, ~i cadrului cu noduri rigide din Fig. S.lb,
evidentiaza dar importanta redundantei In stabilitatea laterala a unei constructii
supuse actiunii seismice.
5.1.4 lmpunerea mecanismului de plastificare
(de disipare a energiei)
Raspunsul seismic al structurilor de beton armat Ia atacul unor cutremure
puternice este, In majoritatea situatiilor, un raspuns cu incursiuni consistente In
domeniul postelastic de deformatie.
Proiectarea trebuie sa urmareasca, In principiu, mobilizarea unui mecanism de
disipare a energiei cat mai avantajos, astfellncat:
~ articulatiile plastice dezvoltate In momentele de solicitare maxime sa fie
cat mai numeroase ~i cat mai uniform distribuite pe lntinderea structurii,
pentru ca cerintele de deformare In articulatiile plastice sa fie cat mai
mici;
~ sa se evite mecanismele de plastificare locale de tipul mecanismului de
etaj, cu deformatiile plastice concentrate In zone limitate ale structurii, cu
cerinte de rotire plastica foarte mari;
~ dezvoltarea zonelor plastice sa se produca In special In elementele
lncovoiate, lnzestrate cu capacitate mare de deformatie plastica, ~i nu In
elementele verticale, vitale pentru stabilitatea structurii, supuse Ia eforturi
de compresiune importante ~i, In consecinta, cu o capacitate limitata de
deformare plastica.
Un mecanism de plastificare care sa satisfaca asemenea conditii este, In cazul
mitatea grinzilor ~i, In ultima instanta, ~i Ia baza stalpilor.
este eel cu zonele plastice dezvoltate Ia extremitatile grinzilor de cuplare ~i Ia baza
peretilor.
lmpunerea mecanismelor structurale de disipare se poate obtine cu "metoda
proiectarii capacitatii" (vezi cap. 7) utilizata In proiectarea curenta, sau cu ajutorul
instrumentului calculului dinamic sau static neliniar, utilizat In cazurile mai deose-
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 131
I. DAMIAN, T. POSTELNICU
bite ale unor constructii importante, Ia care este necesar sa se obtina performante
lnalte cu un grad mare de credibilitate.
5.1.5 Rigiditatea ~i rezisten1a pe doua direqii
La nivelul cuno~tintelor de astazi, este pe deplin recunoscut faptul ca un
parametru esential In caracterizarea raspunsului seismic, atat In ceea ce prive~te
satisfacerea cerintei de siguranta a vietii, precum ~i a celei de limitare a degra-
darilor, este deplasarea laterala, respectiv rigiditatea laterala.
Directia de actiune a cutremurelor este aleatoare, astfel ca In structura apar
deformatii ~i deplasari In toate directiile. Din acest motiv, structura trebuie sa aiba
proprietati de rigiditate ~i rezistenta In orice directie. Calea cea mai simpla pentru
a obtine satisfacerea acestei cerinte este aceea de a distribui elementele struc-
turale pe doua directii perpendiculare. Codurile de proiectare accepta ~i situatia In
care sistemul structural este diferit In cele doua directii principale. Este totu~i de
dorit ca tipul structural sa fie similar In aceste doua directii, pentru ca In acest caz
exigentele privind limitarea deplasarilor sunt acelea~i, indiferent de directia
atacului seismic ~i, implicit, masurile necesare pentru a le satisface sunt de aceea~i
natura.
Adoptarea aceluia~i sistem structural face, pe de alta parte, ca valorile fortelor
de proiectare sa fie acelea~i In ambele directii, astfellncat rezistenta laterala rezulta
practic identica In ambele directii.
5.1.6 Rigiditatea ~i rezisten1a Ia torsiune
Raspunsul seismic al constructiilor cu vibratii de torsiune majore este unul
nefavorabil, cu sporuri semnificative ale deplasarilor laterale ~i, implicit, cu efecte
negative asupra starii de integritate a elementelor structurale ~i nestructurale. Pe
de alta parte, gradul de lncredere In rezultatele calculului structural In aceasta
situatie este mai mic, cu alte cuvinte controlul raspunsului seismic prin calcul este
mult mai redus decat In cazul unor structuri simetrice.
De aceea, prin dispunerea adecvata a elementelor structurale verticale, In
primul rand a celor cu rigiditate ~i rezistenta laterala mari, trebuie reduse Ia
maximum excentricitatile maselor In raport cu centrul rigiditatii ~i/sau cu centrul
rezistentei laterale.
132 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE
CONCEPT lA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
Optimizarea raspunsului seismic din acest punct de vedere se obtine cand
modurile de vibratie fundamentale sunt de translatie (sau prioritar de translatie, In
cazul construqiilor care nu sunt complet simetrice), adica atunci cand modul de
vibratie de torsiune este caracterizat de o perioada semnificativ mai mica decat cea
de translatie.
La constructiile tip bara lungi se pot manifesta excitatii asincrone Ia nivelul bazei
de rezemare ~i pot aparea excentricitati aditionale fata de cele care rezulta din
alcatuirea structurii. Din acest motiv, In asemenea cazuri trebuie luate masuri
suplimentare de rigidizare prin prevederea unor elemente puternice spre marginea
cladirii, sau chiar prin limitarea lungimii prin practicarea unor rosturi de fragmentare
a constructiei.
~i Ia construqii tip ,punct", cu distributii simetrice ale elementelor structurale ~i
ale maselor, raspunsul seismic poate fi unul nefavorabil, prioritar de torsiune, daca
structura nu are suficienta rigiditate Ia torsiune. Asemenea cladiri, de exemplu
cladirile In cadre etajate, cu un nucleu din pereti, de mici dimensiuni, plasat spre
mijlocul cladirii, sunt lncadrate In categoria sistemelor flexibile Ia torsiune ~i sunt
,penalizate" prin valori mici ale factorului de reducere q.
Criteriile pentru lncadrarea structurilor In categoria constructiilor sensibile Ia
torsiune (cu excentricitate relativ mare lntre centrul maselor ~i centrul rigidi-
tatilor), sau In cea a constructiilor flexibile Ia torsiune, sunt precizate ~i discutate
Ia 6.3.
5.1.7 Realizarea plan~eelor cu diafragme orizontale rigide
~i rezistente
Pe langa rolul obi~nuit de a suporta lncarcarile gravitationale ~ide ale transmite
Ia elementele structurii verticale In situatia unui atac seismic, plan~eele cladirilor
trebuie sa lndeplineasca ~i urmatoarele funqiuni:
a) Sa colecteze fortele de inertie care actioneaza Ia nivelul fiecarui plan~eu ~i
sa le transmita sistemului structurii laterale. Tn cazul In care structura
prezinta discontinuitati pe verticala, eforturile pe care trebuie sa le preia
plan~eul pentru a efectua aceasta funqiune pot fi foarte mari;
b) Sa realizeze preluarea solidara a lncarcarilor seismice de catre compo-
nentele structurii laterale, In masura sa uniformizeze In cat mai mare
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 133
I. DAMIAN T. POSTELNICU
masura deplasarile acestora. Acest rol este foarte lnsemnat, mai cu seama
In cazulln care rigiditatea laterala a acestor componente este diferita (In
sistemele duale, de exemplu).
Prezenta unor plan~ee rigide permite, pe de alta parte, un control prin calcul,
suficient de sigur, a starii de deformatie ~i de eforturi a structurii In ansamblu, prin
mijloace de calcul curente.
Pe aceasta baza se pot face redistributii ale eforturilor calculate in diferitele
componente ale structurii laterale, permise de proprietatile de ductilitate ale
acestora.
Tn general, se considera ca plan~eul are rigiditatea necesara pentru a exercita
rolul de diafragma rigida, daca deschiderea planseului (distanta intre componen-
tele succesive ale structurii laterale, cadre sau pereti) si "adancimea" plan~eului
(dimensiunea planseului in directia de calcul) este <3. Tn caz contrar, in modelele
de calcul plan~eele trebuie schematizate ca elemente deformabile.
Pentru a-~i indeplini rolul de diafragma orizontala pentru fortele aplicate in
planul lor, plan~eele trebuie inzestrate cu suficienta rezistenta. Aceasta implica
realizarea unor conectari eficiente cu elementele structurii laterale, prevederea de
armaturi sub forma de centuri pentru a prelua eforturi de intindere din incovoierea
plan~eului pe schema de grinda orizontala, armaturi distribuite in placa pentru
preluarea fortelor taietoare sau a eforturilor de intindere (tip ,,ay") produse de
lncarcarile seismice "atarnate" de plan~eele-grinzi orizontale etc.
Atunci cand in vecinatatea componentelor principale ale structurii laterale,
cum ar fi peretii structurali, exista goluri de dimensiuni mari in plan~eu care
intrerup contactul elementelor verticale cu plan~eul, In planul acestora, Ia nivelul
plan~eului, este necesar sa se prevada tiranti suficient de lungi pentru a aduna
incarcarile masice ~i a le transmite peretilor. Aspectele de detaliu ale realizarii
plan~eelor ca diafragme orizontale sunt discutate in cap.12.
5.1.8 Realizarea unor funda~ii adecvate
Fundatiile trebuie sa realizeze transferul eforturilor dezvoltate Ia baza
structurii Ia terenul de fundare, constituit dintr-un material mult mai slab, lipsit
de rezistenta Ia intindere ~i cu o rezistenta Ia compresiune de sute de ori mai
mica decat a materialului din suprastructura. Tn cazul structurilor solicitate seismic,
134 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT IN ZONE SEISMICE
CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
fortele ce trebuie transmise Ia teren corespund, de regula, mecanismului
structural de disipare de energie cu elemente structurale verticale plastificate Ia
baza.
Aceasta funqie a sistemelor de fundare presupune o dezvoltare substantiala In
plan, in raport cu dimensiunile elementelor suprastructurii, ~i dimensiuni consistente
pentru preluarea eforturilor rezultate din acest rol.
Exista diferite moduri de rezolvare a fundatiilor, care se inscriu intre doua limite
(Fig.5.2):
(a) 0 varianta limita este aceea in care fiecare din elementele verticale
apartinand structurii capata propria fundatie. Fundarea este directa,
printr-un element masiv, cain cazul fundatiei peretelui din Fig. 5.2a, cand
suprafata de fundare poate fi dezvoltata cat este necesar ~i echilibrul
poate fi realizat numai prin presiuni pe talpa fundatiei. Cand rezistenta
terenului este insuficienta, sau daca suprafata de rezemare este limitata
~i echilibrarea fortelor Ia nivelul talpii face necesara dezvoltarea unor
forte de intindere, se recurge Ia fundarea Ia adancime prin piloti, barete,
chesoane (Fig. 5.2b);
(b) Cealalta varianta limita, prezentata in Fig. 5.2c, consta dintr-o fundatie
comuna pentru toate elementele verticale ale structurii. Daca fundatia este
suficient de rigida ~i rezistenta, rotirile elementelor verticale Ia baza lor
(deasupra fundatiei) sunt neglijabile, iar deformatiile terenului Ia interfata
cu fundatia sunt practic liniare. Fundatia poate fi realizata ca un radier
masiv sau ca un radier casetat de beton armat.
Acelea~i caracteristici de comportare pot fi oferite de infrastructurile tip cutie
rigida, constituite din ansamblul peretilor subsolului (subsolurilor}, perimetrali ~i
interiori, plan~ee ~i radierul general.
Daca transmiterea fortelor laterale Ia teren face necesara dezvoltarea unor
forte de lntindere, sau daca trebuie exploatate proprietatile de rezistenta ale unor
structuri mai profunde, fundatia poate capata configuratia din Fig.5.2b, cu un radier
gros ~i piloti inzestrati cu capacitate suficienta de a prelua atat eforturi de
compresiune, cat ~i, eventual, de intindere.
Tntre cele doua variante limita se situeaza solutiile intermediare cu talpi (grinzi)
de fundare rigide ~i rezistente, dispuse, dupa caz, pe o direqie sau pe doua directii.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI AL.E PROIECTARII SEISMICE I 135
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCT! ILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

Tn sectiunea de fata a lucrarii se dau numai prevederile de combinare a

actiunilor In situatia de proiectare seismica care intervine Ia proiectarea con-
structiilor Ia actiuni seismice, fara sa se mai faca referiri Ia celelalte situatii de
proiectare: persistente, tranzitorii sau accidentale, care reglementeaza proiectarea
constructiilor Ia actiuni neseismice.

Daca se urmare~te evaluarea efectelor actiunilor, eforturi sectionale, defor-

matii, etc., In elementele care compun structura, combinatia de actiuni In situatia de
proiectare seismica are urmatoare structura simbolica:

a) b) n m

Ed= I
}=I
G k,j +YtA +I
Ed
i=l
lf/2,;Q k,i (5.1)

S-a notat:
Ed valoarea de proiectare a efectului actiunii;
GkJ valoarea caracteristica (sau nominala) a actiunii persistente (greutatea
proprie a elementelor structurale ~i a componentelor nestructurale);
Ard valoarea caracteristica a actiunii seismice, stabilita In cap. 3 din codul de
proiectare seismica P100-1;
Y 1 factorul care tine seama de clasa de importanta a cladirii;
Q k,i valoarea caracteristica (sau nominala) a actiunii variabile i;
d)
c) I.Jl2.i factorul de grupare care stabi l e~te functiunea quasi-permanenta a
Fig.5.2 Tipuri de fundatii: (a) fundatie izolata cu rezemare directa; lncarcarii variabile.
(b) fundatie izolata cu rezemare Ia adoncime; (c) infrastructura cu rezemare directa;
(d) infrastructura cu rezemare Ia adoncime Valorile factorului f.JJ2,; pentru diferite actiuni varia bile sunt date In tabelul 5.1.

Tabelul 5.1 Valorile factorului de grupare

Tntrucat vizionarea postcutremur a funda~iilor ~i repararea lor este foarte
dificila, funda~iile se proiecteaza, de regula cu un grad de siguran~a superior, astfel Aqiunea (JJ2

a) Actiuni rezultate din funqiunea cladirii:

lncat sa li se asigure o comportare In domeniul elastic, cu degradari mici.
- locuinte 0,3
- birouri 0,3
Problematica infrastructurilor se detaliaza In cap. 13.
- sa li de conferinta ~i spectacol 0,6
- magazine 0,6
- depozite 0,8
5.2 Combinarea actiunilor in proiectarea seismica b) Actiuni prod use de trafic:
- vehicule cu greutatea <30 kN 0,6
Regulile de combinare a actiunilor In vederea determinarii valorilor de pro- - vehicule cu greutatea 30 +160 kN 0,3
c) lncarcari pe acoperi~ 0
iectare a efectelor actiunii sunt stabilite In codul national CRO - Bazele proiectarii
d) Zapada 0,4
structurilor In constructii [27]. Pe plan european, regulile sunt date In EN 1990 [28], e) Vant 0
care a constituit ~i reperul pentru lntocmirea codului national In acest domeniu. f) Aqiuni din variatii de temperatu ra 0

136 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 137
I DAMIAN, T. POSTELNIC~---- __ - - - - - - - - -
Efectele aqiunilor I.Jl2,; Qk,; pot fi considerate cvasipermanente, astfel lncat
acestea trebuie considerate, indiferent dadi au un rol favorabil sau nefavorabil.
CRO nu prevede combinarea actiunii seismice cu cele din vant sau din variatia
de temperatura.
Atunci cand se evalueaza efectul global al actiunilor Ia constructii etajate, de
exemplu Ia determinarea fortei taietoare de baza, a momentului de rasturnare de
baza sau Ia determinarea presiunilor pe teren, este rational sa se considere ca nu Ia
toate nivelurile se ating valorile I.Jl2,; Qk,;, astfel lncat se poate aplica o reducere
suplimentara. Tn vechile norme romane~ti acest coeficient era denumit coeficient de
simultaneitate ~i In cazurile curente lua valoarea 0,8. Tn [17] se sugereaza ca valori
potrivite ale acestui coeficient, 0,5 pentru cladiri de birou ~i de locuit care sunt
ocupate independent, ~i 0,8 pentru cele In care exista activitati corelate care fac
necesara circulatia lntre niveluri.
cu toate acestea, codul national, ca ~i eel european, nu prevede explicit o
asemenea reducere suplimentara a efectelor aqiunilor varia bile.
5.3 Metode de calcul
5.3.1 Clasificarea metodelor de calcul
Tn general, pentru calculul structural, Ia proiectarea unei construqii de beton
armat sunt disponibile urmatoarele metode:
i. Metoda de calcul static liniar, denumita curent metoda fortelor laterale
echivalente;
ii. Metoda de calcul modal cu spectre de raspuns;
iii. Metoda de calcul dinamic liniar (calculul raspunsului In timp In domeniul
elastic);
iv. Metoda de calcul static neliniar (pentru care este pe cale sa se accepte ~i Ia
noi, din ce In ce mai mult, termenul anglo-saxon ,push-over");
v. Metoda de calcul dinamic neliniar, care ca ~i metoda (iii), este un calcul al
raspunsului In timp, dar In domeniul neliniar de comportare.
Atat P100-1, cat ~i EC8-1, considera metoda (ii) ca metoda de referinta,
aplicabila In marea majoritate a cazurilor.
138 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE
._ _ _ _ _ _ _ _
CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
Codurile de proiectare seismica din SUA considera ca metoda de referinta
metoda fortelor laterale echivalente, cea mai simpla ~i mai aproximativa, In pofida
faptului caIn aceasta tara sunt elaborate cele mai performante programe de calcul
pe plan mondial. Argumentul este probabil faptul ca aceasta metoda este foarte
familiara inginerilor proiectanti, fiind metoda aplicata ~i pentru calculul structural
pentru incarcarile neseismice (incarcarile gravitationale, vant, etc.).
Progresul lnregistrat In pregatirea inginereasca in domeniul dinamicii struc-
turilor ~i ingineriei seismice justifica lnsa, astazi, utilizarea cu prioritate a metodelor
de calcul mai sofisticate ~i mai performante, mai ales In conditiile In care aplicarea
lor este u~urata de existenta unor programe de calcul eficiente, cu facilitati de pre
~ipost-procesare.
Metodele de calcul liniar, inca cele mai folosite, se bazeaza pe spectrul de
raspuns de proiectare obtinut prin impartirea ordonatelor spectrului elastic de
acceleratie prin factorul de comportare q. Valorile spectrale ale acceleratiei
furnizeaza valorile fortelor de proiectare ~i ale eforturilor sectionale. In schimb,
evaluarea deplasarilor laterale implica operatia inversa de inmultire a valorilor
calculate cu factorul q, iar in domeniul T < Tc (vezi 2.3.7) se aplica ~i corectii
suplimentare. Tn felul acesta, metodele de calcul liniar exprima, lntr-o forma
simplificata, raspunsul efectiv, neliniar, al unei structuri cu capacitate de rezistenta
substantial mai mica decat cea corespunzatoare raspunsului seismic elastic.
5.3.2 Metode de calculliniar elastic
5.3.2.1 Metoda fortelor laterale echivalente
Aplicarea acestei metode presupune ca raspunsul este caracterizat de primul
mod de translatie In fiecare din cele doua directii principale ~i ca se poate estima
configuratia deformatiei laterale a structurii fara un calcul prealabil.
P100-1 stabile~te ca aceste conditii pot fi considerate ca lndeplinite daca
constructia este regulata pe lnaltime ~i daca perioada fundamentala T1 este infe-
rioara perioadei de control Tc. Ambele conditii au In vedere aplicarea metodei numai
Ia structurile Ia care influenta modurilor superioare este mica.
Daca structura nu este regulata In elevatie, efectele modurilor superioare pot fi
importante local In anumite zone, iar forma deformatiei se departeaza de cea a
primului mod.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 139
I. DAMIAN T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

A doua conditie urmare~te sa evite realizarea unor structuri Ia care T1 > Tc

(5.3)
(Fig. 5.3), dar perioadele modurilor superioare T; < Tc.ln asemenea situatii, ordonata
spectrului Se(T1) < Se(T;), astfellncat modurile superioare pot contribui semnificativ In
raspunsul seismic total, chiar daca factorii de participare sunt mai mici. Contributia S-a notat:
relativa a modurilor superioare poate fi mai importanta In zonele Ia care spectrul O; deplasarea latera Ia Ia nivelul gradului de libertate i, In directia considerata;
este caracterizat de valori Tc mici (de exemplu, Tc = 0,7 secunde). F; forta laterala aplicata Ia acela~i nivel, In direqia considerata.

Avantajul expresiei (5.3) este ca rezultatul este influentat putin de configuratia

deplasarilor, pe Tnaltimea construqiei.

Efectele aqiunii seismice se determina prin aplicarea fortelor seismice ori-

zontale F; asociate maselor de nivel m; fiecaruia din cele doua modele plane de
calcul. In acest caz, forta taietoare de baza, Fb, se distribuie pe lnaltimea cladirii
T conform relatiei:

Fig. 5.3 Justificarea limitei T1 <T,: valarile spectrale corespunzatoare moduri/or superioare (5.4)
sunt mai mari dedit valoarea pentru modul fundamental de vibratie

Daca cele doua conditii sunt satisfacute, calculul se efectueaza separat In cele
S-a notat cu (}); componenta formei fundamentale pe direqia gradului de
doua directii principale, In fiecare din acestea forta taietoare de baza determinan-
libertate dina mica de translatie Ia nivelul i.
du-se cu:
(5.2)

In care:
coeficient de importanta al cladirii conform tab. 4.2 din Pl00-1;
ordonata spectrului de proiectare pentru T1;
valoarea aproximativa a coeficientului de echivalenta al primului mod:
A = 0,85 pentru cladiri cu 2: 3 niveluri ~i T1:::; T, wb. .,
A = 1,0 In celelalte situatii a) b)

m masa totala.
Valoarea neredusa In al doilea caz se explica prin faptul ca, pana Ia 2 niveluri,
practic lntreaga masa participa In primul mod, iar daca T1 > Tc, poate spori efectul
modurilor superioare, a~a cum s-a aratat anterior.
Fig. 5.4 Configuratii ale dep/asarilor structurii In ca/cululforte/or seismice de proiectare:
(a) deformata modului propriu fundamental; (b) deformata simplificata liniara
Pentru simplitate, se poate accepta aproximatia ca forma fundamentala este
una triunghiulara, adica:

Se exemplifica In continuare procedeul de calcul structural pentru analize de tip (5.5)

"manual", executate pe structuri plane.

Pentru calculul perioadei fundamentale, eel mai indicat este sa se aplice

expresia rezultata din aplicarea metodei energetice Rayleigh: In care z; este Tnaltimea nivelului i fata de cota de lncastrare a structurii.

140 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 141
I. DAMIAN T. POSTELNICU _ _ _ _ _ _ _ _ _C_O_N_C_EP-'T_IA_,$_1C_A_L_C_ULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA ~E_IS_M_IC_A

Metoda fortei laterale implica comportarea plan~eelor ca diafragme orizontale parte din masele mai mari de Ia primele niveluri (curba (1) din Fig. 5.5d). In realitate,
rigide ~i rezistente. distributia fortelor laterale are configuratia reprezentata calitativ In curba 2 din
aceea~i figura. Aceasta aproximatie duce Ia o supraevaluare a momentului de
La o constructie cu o distributie de mase data, distributia fortelor orizontale pe
rasturnare, lnsotita de o oarecare subevaluare a fortelor taietoare In elementele de
lnaltime este relativ putin influentata de configuratia modului propriu fundamental.
Ia baza.
In consecinta, Ia calcule de tip manual, Ia constructii de mica lnsemnatate, pentru distributia
reducerea numarului de operatii de calcul se poate proceda astfel: liniara (I)
a) se aplica structurii forte orizontale distribuite triunghiular (conform (5.5)),
avand rezultanta ega Ia cu greutatea totala a structurii ~ m; g; ill; distributia
riguroasa
b) se calculeaza T1 cu expresia (5.3);
(2)
c) se calculeaza efectele actiunilor In structura produse de acest sistem de
forte;
m2
d) se determina valoarea Fb cu relatia (5.2) pentru T1 calculat;
l ~b .
m,
e) efectele actiunii seismice de proiectare se determina lnmultind valorile ~ . l
calculate Ia (c) cu y,.A Sd(T). a) h) c) d)

Problema stabilirii valorii perioadei fundamentale de vibratie are importanta
atata vreme cat aceasta este mai mare decat perioada de colt Tc, adica este Ia
dreapta palierului acceleratiei maxime constante. De aici rezulta, de exemplu, ca
pentru marea majoritate a constructiilor de tip curent situate In Campia Romana,
dintre cele doua probleme care trebuie solutionate pentru aplicarea metodei fortei
laterale, ramane numai stabilirea distributiei forte lor pe lnaltimea constructiilor.
In realitate, a~a cum s-a mai aratat Ia 5.3.1, exista putine argumente pentru
utilizarea metodei fortei laterale In locul metodei modale pe un model tri-
dimensional, avand in vedere capacitatea ~i viteza de calcul ale computerelor
moderne. Mai este de mentionat ca metoda modala duce Ia o distributie mai
uniforma a eforturilor seqionale In seqiunile critice de Ia extremitatile elementelor
~i, de asemenea, Ia anumite economii fata de cazul aplicarii metodei simplificate.
Mai mult, se constata ca raspunsul neliniar al structurilor dimensionate pe baza
rezultatelor furnizate de metoda modala prezinta cerinte de ductilitate mai
uniforme.
In Fig. 5.5 se compara rezultatele obtinute prin cele doua metode pe cazul unei
constructii deosebite, evazate Ia baza.
Fig. 5.5 lnfluenta formei deformatei structurii In ca/cu/u/ forte/or seismice de proiectare:
(a) configuratia structurii ~i a mase/or; {b) deformata liniara; (c) deformata In modul fundamental;
{d) distribujiile forte/or laterale pe lnoftimea c/Odirii corespunzatoare deformatelor {b) ~i (c)
5.3.2.2 Metoda modala cu spectru de raspuns
Calculul modal cu spectru de raspuns sta Ia baza marii majoritati a programelor
de calcul automat utilizate In proiectarea seismica a constructiilor.
De~i cunoscuta ~i aplicata de cateva decenii, metoda nu este cunoscuta In
profunzime de multi dintre inginerii proiectanti de structuri, cu exceptia inginerilor
anali~ti care se ocupa nemijlocit de software-ul necesar proiectarii. Aprecierea li
prive~te pe inginerii din toate generatiile, aceasta situatie datorandu-se ~i practicii
activitatii de proiectare In care inginerii proiectanti intervin Ia introducerea datelor
~i Ia listarea rezultatelor.
Cunoa~terea metodei de calcul este lnsa foarte importanta pentru a lntelege In
lntregime semnificatia diferitilor parametri ai raspunsului structural, pentru a
interpreta corect rezultatele obtinute ~i pentru a decide masurile ce se impun pentru
a corecta In mod avantajos raspunsul structural, atunci cand este necesar.

Aplicarea relatiei (5.5) pentru stabi lirea distributiei fortelor de inertie In elevatie Astazi sunt disponibile lucrari de specialitate de valoare care trateaza pe larg,
face, In acest caz, ca fortele seismice de Ia nivelurile superioare sa lnglobeze ~i o lntr-o maniera accesibila, problematica specifica a dinamicii structurilor ~i a ingineriei

142 I PROJECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 143
I. DAMIAN, T. POSTELNICU _ _ _ _ _ _ _ _ _ _C_O_N_CEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

seismice de interes pentru proiectarea seismica (Clough $i Penzien [29], Chopra [30], .,.. Masa modala generalizata In modul de vibratie i:
[31], lfrim [32]).
11

In continuare se face o trecere In revista succinta a unor aspecte de baza ale M I· = <I>·TI · M ·<I> I· = I( <I>2 · Xj,l
2 .. · m · + <I> a
· mJ· + <I> YJ, l J
2 .. · Ie · )
j ,l J
(5.6)
J=l
metodei, mai cu seama pentru a clarifica modul in care trebuie aplicate pentru a
lndeplini cerintele codului de proiectare (P100-1 sau EC8-1). Prezentarea urmeaza, Notatiile utilizate sunt:
in general, dar lntr-o maniera mai succinta, demersul similar facut in Designer's M matricea maselor (de inertie);
guide to EN 1998-1 [33]. [1]x vectorul unitate (identic), care contine elementele egale cu 1 pentru

Se prezinta numai operatiile referitoare Ia aplicarea concreta a metodei. Se gradele de libertate de translatie paralele cu directia x, celelalte
elemente fiind nule;
presupun cunoscute bazele metodei, respectiv bazele exprimarii echilibrului
Cl>xj,; este coordonata modala a vectorului i, corespunzatoare gradului de
dinamic instantaneu prin ecuatiile matriciale ale raspunsului seismic decuplat in
libertate al plan~euluij, paralela cu directia x;
raport cu coordonatele modale, precum ~i notiunile implicate. Pentru simplitatea
mj masa plan~euluij;
prezentarii, se trateaza cazul cladirilor Ia care plan~eele sunt alcatuite ca diafragme
lej masa rotational a a plan~eului j .
practic infinit rigide pentru forte aplicate In planul lor, acesta fiind, de altfel, cazul
eel mai lntalnit in practica. .,.. Factorii de participare modali Px~ Pv~ pe;. Se indica expresiile numai pentru
directia x.
La aceste constructii, se aplica tehnica de condensare statica ~i dinamica a
n
modelului general, caracterizat de 6 grade de libertate pe nivel, care duce Ia un ="'(rJ> XJ·"m.J·)
p XI = fPT·M·[I] (5.7)
I X L,. ,I
model caracterizat prin numai 3 grade de libertate pe nivel: 2 translatii ~i o retire. j=l

Se neglijeaza fortele de inertie verticale (de regula, mici) ~i rotirile In jurul Masa modala efectiva a modului i (sau masa echivalenta a sistemului cu un
axelor produse de componentele orizontale ale aqiunii seismice. In aceste conditii, grad de libertate):
modelul prezinta 3n grade de libertate dinamica, unde n reprezinta numarul de
niveluri ale cladirii.
(5.8)
In continuare su nt identificate operatiile de calcul pentru cazul in care excitatia II '
2 . ·111· + <:Jl .. ·111· +CI)e
"((!)
L,.
2 . . -1 ·)
0j
este aplicata pe directia x: j =l .
X),l j ,V),I j ),1

i. Determinarea caracteristicilor modale ale structurii

Suma maselor modale efective pentru toate modurile modelului structural este
Caracteristicile modale sunt proprietati intrinseci care tin exclusiv de alcatuirea egala cu masa totala a cladirii.
structurii, nu ~i de actiunile aplicate asupra acesteia.
In mod similar se stabilesc valorile Pvh pej, Mvh M ej.
Programele de calcul automat specializate furnizeaza urmatorii parametri:
De multe ori este sugestiv sa se exprime masa echivalenta prin coeficientul de
.,.. Valorile perioadelor (sau frecventelor) naturale (proprii) de vibratie 0 echivalenta modalE:
(gradul de libertate curent, i = 1 .... 3n) 2

Formele modurilor proprii Cl>;. Vectorul, In general, este definit de [ ~(<D

L.,
.i= l
..
Xj,l -m ·)]
j (5.9)
componentele de deplasari ~i de rotiri in toate cele 3 directii, cu alte n 11
2 -·m . + ¢ 2 . · ·m · + <1) 2 · .. J ·)
L., 1.. "(c1)
"m L., XJ.I J V1,1 J 01,1 01
cuvinte contine toate gradele de libertate ale modelului. J= l J= l

144 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 145
I. DAMIAN. T. POSTELNICU
Parametrii furnizati de relatiile (5.8) ~i (5.9) au ~i o semnificatie fizid'i importanta
pentru lntelegerea naturii ~i importantei relative a fiecarui mod.
Astfel, de exemplu, masa modala efectiva sau coeficientul de echivalenta modal
evidentiaza ponderea modului de vibratie In raspunsul seismic total. Raportullntre
factorii de participare, Px/py;, furnizeaza lnclinarea directiei modului i de vibratie.
Directia modului cu ponderea maxima (cu forta taietoare de baza cea mai mare),
lmpreuna cu directia perpendiculara pe aceasta, pot fi alese drept cele mai potrivite
directii principale ale structurii In plan.
In Fig. 5.6a, b ~i c se reprezinta calitativ, pentru o structura etajata cu 3 niveluri,
cu alcatuire ordonata, alura formelor proprii de vibratie, distributia specifica a
fortelor de inertie ~i, Intr-a maniera schematica, masele modale proportionale cu
factorii de participare modali. In Fig. 5.6d se reprezinta suprapuse deformatiile
maxi me corespunzatoare celor 3 mod uri de vibratie.
Moduli Modul2
a)
b)
Fig. 5.6 Contribufia modurilor proprii In raspunsu/seismic.
a) Configurafia calitativa a moduri/or proprii ~i schemele sistemelor cu un grad de libertate echivalente;
(b) Ponderea modurilor proprii de vibrafie In deformata structurii
146 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPTIA 91 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA.
Este important de observat ca raspunsurile modale maxi me nu sunt simultane ~i
ca apar Ia momente de timp diferite de Ia un mod Ia altul. Din acest motiv, pentru
obtinerea raspunsului structural maxim se aplica proceduri de compunere modala
de tip probabilistic.
Absenta unei rotiri semnificative In jurul axei verticale ~i, implicit, a unui
moment de torsiune de ansamblu semnificativ, reprezinta un criteriu sigur de
regularitate.
Daca calculul structural evidentiaza o pondere ~i o marime mare a rasucirii de
ansamblu, In situatiile In care exigentele functionale ~i de estetica ale cladirilor o
permit, este recomandabil sa se corecteze distributia elementelor structurale
laterale ~i sa se introduca, eventual ~i alte elemente In pozitii adecvate, pentru a
reduce aceasta deficienta de conformare.
ii. Stabilirea efectelor maxime ale actiunii seismice (eforturilor sectionale,
deplasarilor etc.).
Cele mai multe programe de calcul evalueaza marimile raspunsului pe baza unui
algoritm care prevede efectuarea urmatoarelor operatii:
11> Calculul deplasarii spectrale Soe pentru fiecare mod i, pornind de Ia valoarea
pseudoacceleratiei din spectrul de raspuns elastic, cu relatia (5.10)
Soe,x (T;) = w? Se,x{T;) = (T;I 2rrj2 Se,x{T;) (5.10)
unde Se,x este valoarea spectra Ia a acceleratiei.
11> Calculul vectorului deplasarilor modale U; In modul i, produse de
componenta actiunii seismice considerate. Se detaliaza modul de calcul al
elementuluij al vectorului:
U),1· = C!> ; ·,1 ·SDe,x (T)·Px,i
1 M· (5.11)
l
11> Calculul valorilor modale maxime ale efectelor componentei actiunii
seismice considerate. Pentru calculul acestor valori se pleaca de Ia vectorul
deplasarilor modale calculat In etapa anterioara, astfel:
• Deformatiile elementelor (rotirile corzilor) ~i drifturile (deplasarile
relative de nivel), marimi pe baza carora se stabile~te calitatea ras-
punsului structural, se stabilesc direct plecand de Ia deplasarile
nodurilor In moduli;
VOLUMUL 1- PARTICULARITA.TI ALE PROIECTARII SEISMICE I 147
 CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
I. DAMIAN, T. POSTELNICU

Eforturile modale de Ia extremitatile barelor se obtin multiplicand ~ Componentele aqiunii seismice aplicate pe cele doua direqii de calcul In
•
deformatiile modale cu matricea de rigiditate a elementelor, aceasta plan nu lnregistreaza valorile maxime simultan. Problema sumarii pentru
reprezentand o problema de calcul static; calcul a componentelor actiunii seismice care pot aparea simultan se
Eforturile globale (forte taietoare de etaj ~i momente de rasturnare) se discuta ~i Ia 6.2.4;
•
obtin din conditii de echilibru ~.a.m.d. ~ Raspunsurile maxime pentru fiecare mod de vibratie produse de fiecare
dintre componentele aqiunii seismice nu apar, nici acestea, In acela~i
Alternativ, In cazul unei structuri cu plan~eele infinit rigide, calculul pentru
moment de timp.
moduli de vibratie se poate face ~i astfel:
Pentru a combina raspunsurile modale se apeleaza Ia regulile aproximative
~ Se calculeaza fortele de baza cu relatiile
stabilite In teoria probabilitatilor. Metoda de combinare cea mai riguroasa aplicata
pentru a obtine valoarea cea mai probabila EE, a unui efect al actiunii seismice este
Fbx,i = ~i · Pxi · Se,x (Tf) = M xi . Se,x (Tf)
I regula combinarii patratice complete (CQC), cu expresia:
(5.12)
M ·py1··Se,x (T)=Pyi
F.by, 1·=Pxi ·Mxl.. sex(1f)=Pyi
p .
·Fb-.i
·'
N N
i
1
~
,.
n EE = L L riJEEiEEi (5.13)
i=lj=l .
MbB,i _--·POi·
Pxi S e,x (T)- x1 ·Se,x (T)
i - Pei ·M. 1
= PBi. ·F.bx,1.
Mi Pxi Pxt In care EE; ~i EEj sunt valorile de varf ale efectelor aqiunii seismice In modurile de
se distribuie fortele de baza In centrul de masa al fiecarui plan~eu cu vibratie i ~i j, iar rif este a~a numitul coeficient de corelare (cuplare) a modurilor i ~i
relatia 5.4; j dat de relatia:
Se efectueaza calculul static al modelului spatial supus Ia fortele Fxj ,Fyj ~i
momentelor Mej aplicate pe directia gradelor de libertate pentru fiecare (5.14)
plan~eu j, ~i se stabilesc valorile maxime ale tuturor parametrilor de
interes ai raspunsului seismic (deplasarile nodurilor, deformatiile elemen- S-a notat:
telor, eforturile sectionale etc.). p = T;/7j;
iii. combinarea valorilor modale conform 5.3.2.3, pentru obtinerea valorilor ~ este fraqiunea din amortizarea critica considerata identica In toate
de proiectare ale efectelor actiunii seismice. modurile.

Tn finalul discutiei referitoare Ia calculul structurilor cu metoda modala cu
spectre de raspuns, este de observat ca dezvoltarea In ~i mai mare masura a
capacitatii de calcul a computerelor va permite, In curand, sa se renunte Ia artificiile
de simplificare a modelelor de calcul.
5.3.2.3 Combinarea dispunsurilor modale
Se poate observa ca valoarea coeficientului de corelatie este 1 daca cele doua
perioade sunt egale. Practic, coeficientul de corelatie tine cont de faptul ca ras-
punsul maxim exprimat In deplasari se va produce aproximativ In acela~i pas de
timp pentru doua sisteme cu un singur grad de libertate dinamica, avand perioade
aproximativ egale, supuse aqiunii aceleia~i accelerograme, astfellncat In acest caz
raspunsurile maxime trebuie adunate simplu.

Problema determinarii valorilor de proiectare ale efectelor aqiunii seismice Daca modurile de vibratie se pot considera independente, se poate aplica
utilizate Ia proiectarea sectiunilor elementelor structurii lntampina dificultati din regula de combinare, mai simpla, a radacinii patrate din suma patratelor raspun-
surilor modale (SRSS):
doua motive:

148 I PROIECTAREASTRUCTURILOR DE BETON ARMAT1N ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITAJI ALE PROIECTARII SEISMICE I 149
 CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
I. DAMIAN, T. POSTELNICU

Atat codul european, cat ~i eel romanesc, prevad conditia calitativa conform
(5.15) careia trebuie luat In considerare raspunsul modurilor de vibratie care contribuie
semnificativ Ia raspunsul global.

Codurile de proiectare stabilesc ca doua mod uri de vibratie, i ~i j (incluzand atat Codurile fixeaza ~i conditii concrete In acest sens, respectiv:
modurile de translatie, cat ~i cele de rasucire), pot fi considerate independente unul ~ Suma maselor modale efective pentru modurile luate In considerare se
fata de celalalt, daca perioadele proprii, T; ~i 1j (T; < 7j), satisfac conditia: ridica Ia eel putin 90% din masa totala a constructiei;
(5.16) ~ Se considera toate modurile proprii cu o masa modala efectiva mai mare
T; $, 0,91j
de 5% din masa totala.
In fine, este de apreciat ca daca programul de calcul automat are capacitatea de
Cand se utilizeaza un model spatial, aceste conditii se verifica pe fiecare
a aplica relatia mai complexa (5.13), ceea ce este valabil lntotdeauna pentru
directie.
programele comerciale de mare circulatie, nu exista niciun motiv pentru a opta
pentru aplicarea relatiei simplificate. Se recomanda sa se efectueze (sa se "ruleze"), lntr-o prima faza, doar analiza
modala, pana cand conditiile de verificare sunt lndeplinite ~i numai dupa aceasta
In situatia In care se efectueaza un calcul structural pe modele 20 pentru fiecare
se efectueaza ~i analiza seismica. Programele de calcul moderne permit introdu-
dintre directiile principale, se poate folosi atat regula SRSS, cat ~i regula de
cerea numarului de moduri proprii de vibratie necesar pentru analiza. Deoarece
combinare (6.8) prezentata Ia cap. 6.
performantele programelor ~i ale calculatoarelor actuale sunt lnalte, considerarea
0 problema suplimentara apare In cazul elementelor verticale supuse Ia In calcul a unui numar mare de moduri de vibratie nu reprezinta o problema.
momente lncovoietoare ~i forte axiale. Sectiunile de armatura maxi me din stalpi sau
Codul permite (termenul trebuie lnteles cu semnificatia de tolereaza) ~i
pereti rezulta din combinatia moment lncovoietor maxim-forta axiala cores-
utilizarea unor conditii aproximative:
punzatoare, sau din combinatia forta axiala minima cu moment lncovoietor
corespunzator. Regulile de combinare cu relatiile (5.13) sau (5.15) furnizeaza valorile k?.3-Fn
maxime ale momentelor lncovoietoare. Este evident, insa, ca diferitelor valori
modale ale momentelor le corespund valori diferite ale fortelor axiale. Pentru a
obtine conditii de dimensionare mai simple, P100-1, ca ~i EC8-1, da reguli simple Tk $, 0,20 sec (5.17)
aproximative de stabilire a fortelor axiale din stalpi.
S-a notat cu:
Trebuie observat cain astfel de probleme, ca ~i In controlul semnelor eforturilor
k numarul modurilor de luat In considerare, iar cu n numarul de niveluri de
~i in verificarea corectitudinii valorii eforturilor din calcul din conditia de echilibru,
deasupra fundatiei sau a subsolului rigid;
metoda fortei laterale echivalente se dovede~te mai avantajoasa decat metoda
Tk perioada de vibratie a ultimului mod considerat.
modala. Pentru obtinerea acestui control ~i intelegerea comportarii de ansamblu, se
recomanda determinarea In paralel a starii de eforturi cu metoda fortelor statice Este de observat ca In cazul cutremurelor din Campia Romana adoptarea unui
echivalente. In acest fel se poate determina, de exemplu, semnul fortelor axiale palier lung pe domeniul T < 1,6 sec. face ca modurile superioare sa duca Ia forte
indirecte In cazul montantilor cuplati Ia care aportul cuplarii adus de anumite sporite fata de realitate: Fbx,k = Sd (Tc )Mxk· Aceasta deoarece, pe o portiune lunga a

elemente este incert. spectrului, ordonatele spectrului de calcul netezit pot fi semnificativ mai mari
decat cele obtinute din integrarea accelerogramelor specifice acestei zone a
Se mai pune problema cate moduri trebuie considerate In suma din relatiile
teritoriului.
(5.13) ~i (5.15).

VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 151

150 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE

I. DAMIAN T. POSTELNICU
5.3.3 Metode de calcul neliniar
5.3.3.1 lntroducere
Metodele de calculln domeniul neliniar permit evaluarea seismica a structurilor
pe baza parametrului celui mai important pentru caracterizarea performantelo~
seismice ale unei constructii, deplasarea laterala. In acest scop, conditia de siguranta
generala, ca cerinta seismica sa fie mai mica sau egala cu capacitatea seismica, se
verifica comparand cerinta de deplasare asociata cutremurului de proiectare cu
deplasarea admisa de structura pentru actiunea seismica considerata, care
corespunde degradarilor acceptabile.
Exista procedee de calcul liniar care urmaresc, de asemenea, performanta
structurala prin intermediul deplasarii laterale, cum sunt metodele prevazute In
EC8-3 ~i In ultima versiune a codului Pl00-1 pentru evaluarea seismica a
constructiilor, dar acestea au un caracter destul de conventional.
Spre deosebire de acestea, metodele de calcul neliniar pun In evidenta com-
portarea efectiva a structurii ~i, din acest motiv, prezinta un grad de lncredere
semnificativ superior.
Metodele de calcul neliniar se pot aplica unei structuri cu alcatuire cunoscuta,
deci cu capacitatea de rezistenta cunoscuta, astfel lncat ele pot fi utilizate ca
metode de verificare a unei structuri proiectate pe baza metodelor de calculliniar.
Tn cazul In care calculul neliniar evidentiaza anumite insuficiente ale structurii,
acestea se pot corecta, urmand ca structura modificata sa fie verificata Inca o data.
Tn felul acesta, metodele de calcul neliniar pot servi ~i ca instrument de proiectare
a constructiilor noi.
Cele doua metode de calcul neliniar au mijloace ~i obiective diferite.
Metoda de calcul static neliniar furnizeaza a~a numita curba a capacitatii, adica
curba forta laterala-deplasare latera/0, pe masura sporirii monotone a aqiunii, care
reflecta comportarea de ansamblu a structurii ~i pune In evidenta, In mod
aproximativ, mecanismul structural de disipare de energie. Metoda nu furnizeaza ~i
cerinta de deplasare care trebuie evaluata separat.
Metoda a capatat larga aplicare, In special pentru evaluarea structurilor
0
constructiilor existente, pentru care unele coduri (de exemplu, EC8-3} o considera
152 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT IN ZONE SEISMICE
_ _ _ _ _ _ _ _ _C_O_N_C_EP--'-T_IA......:$_1C_ALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
metoda de referinta, fiind cea mai In masura sa evalueze eficienta ~i costurile
solutiilor de reabilitare seismica.
Metoda permite evidentierea mai precisa a raportului au/a1 , care reflecta
redundanta structurii, cu implicatii asupra valorii fortelor seismice de proiectare
(vezi 6.3).
Metoda de calcul dinamic neliniar determina desfa~urarea In timp ()storia") a
raspunsului seismic ~i reprezinta cea mai complexa ~i mai performanta metoda de
calcul structural. Utilizata pe scara larga In ultimii 30-40 de ani, mai cu seama ca
instrument de cercetare, metoda serve~te pentru calibrarea codurilor ~i pentru
identificarea domeniilor de aplicare a metodelor mai simple ~i a performantelor
acestora sub aspectul sigurantei care se poate obtine prin aplicarea lor.
Metoda este, de asemenea, tot mai folosita ~i Ia proiectarea unor structuri
importante ~i/sau complexe, In vederea obtinerii unui control cat mai adecvat al
raspunsului seismic efectiv ale acestor constructii.
Metoda permite obtinerea directa a cerintelor de toate categoriile: cerinta de
deplasare laterala, de rotire plastica In articulatiile plastice, a eforturilor seqionale
etc. Valorile de varf ale raspunsului astfel obtinute prezinta un nivel de lncredere
lnalt In functie ~i de reprezentativitatea modelelor de comportare neliniara adop-
tate (de exemplu, ideal elasto-plastic, modele cu degradare de rigiditate ~i rezis-
tenta, etc.).
Aplicarea metodei este anevoioasa, m special prin timpul necesar rularii
programelor (care poate ajunge Ia zeci de ore sau zile pentru structurile complexe ~i
mari, ~i caracterizate de legi de comportare sofisticate) ~i prin efortul foarte mare
necesar pentru interpretarea rezultatelor.
Rezultatele calculului dinamic neliniar sunt sensibile In raport cu excitatia
()nputul") seismica considerata, astfel !neat pentru a obtine rezultate suficient de
sigure trebuie respectate o serie de reguli privind selectarea acesteia (vezi 5.3.3.3)
Metoda calculului dinamic neliniar (,time-history") nu este Inca utilizata ca
instrument In proiectarea curenta, dar va fi cu siguranta lntr-un viitor nu prea
lndepartat, ca urmare a progresului a~teptat al programelor de calcul automat
specifice ~i al pregatirii teoretice a inginerilor proiectanti. Tn sectiunea 5.4.3 se
prezinta principalele modele de comportare (histeretice) specifice elementelor
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 153
I DAMIAN T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCT\\ LOR LA ACTIUNEA SEISMICA

structurale de beton armat, utilizate curent In calculele dinamice neliniare, precum ~i seismice cand structura lucreaza In domeniul postelastic de comportare pe toata
performantele oferite de aceste modele. lnaltimea sa.

5.3.3.2 Metoda de calcul static neliniar

Tn aceasta sectiune se prezinta mai detaliat aspectele conceptuale ~i cele

practice privind aplicarea metodei de calcul static neliniar, metoda a carei utilizare
tine sa se generalizeze In proiectarea seismica din tarile cele mai avansate In
domeniul ingineriei seismice. Aceasta metoda este calificata de speciali~ti ca o
metoda ,,robusta", termen care evidentiaza o sensibilitate rezonabila (mult mai mica
decat a calculului dinamic neliniar) fata de variatia datelor de intrare, a parametrilor a) b)

definitorii ai metodei de calcul $i a comportarii elementelor sau materialelor. Fig. 5.7 lpoteze de distribujie a forte lor laterale In calcu/ul static neliniar:
(a) distributia uniforma; {b) distributia corespunzatoare modului fundamental de vibratie
Metoda fumizeaza curba forta laterala-deplasare latera/a pentru structura
analizata. Metoda reprezinta, In esenta, o dezvoltare a metodei fortei laterale A doua ipoteza presupune ca fortele sunt distribuite ca In modul fundamental
echivalente utilizate In domeniul elastic, pentru domeniul neliniar, efectuand pe de vibratie (Fig. 5.7b). Se poate accepta distributia simplificata triunghiulara. In
rand calculul pe cele doua directii principale. aceste ipoteze se obtin efectele maxime ale momentului de rasturnare, modelan-
Aceasta metoda de analiza se recomanda In principal structurilor dominate de du-se actiunea fortelor seismice din domeniul elastic.
un raspuns general de translatie. Tn cazul structurilor Ia care toate modurile de
F*
vibratie lnsemnate au o componenta semnificativa de torsiune, se recomanda
utilizarea analizei dinamice neliniare, singura In masura sa determine corect F*y
raspunsul real.
Curba F - d evidentiaza evolutia mecanismului de plastificare a structurii ~i,
implicit, a degradarilor constructiei, pe masura sporirii fortelor laterale, care
simuleaza fortele de inertie, In timp ce lncarcarile verticale se considera constante.

In forma cea mai simpla, distributia fortelor orizontale se considera constanta,
acestea sporindu-se proportional o anumita configuratie aleasa initial. Se recomanda
sa se considere doua asemenea distributii ale fortelor pe structura, astfellncat sa se
obtina
. limitele maxime ale cerintelor
. seismice In elementele de Ia baza structurii
produse de momentul de rasturnare, respectiv de forta taietoare.
Una din ipoteze considera o distributie a fortelor laterale proportionala cu
masele de nivel, adica considera ca acceleratia este constanta pe lnaltime. Pe
aceasta cale se obtine limita superioara a fortelor taietoare In elementele verticale
ale structurii, pentru ca bratul de parghie al rezultantei fortelor orizontale In raport
cu baza structurii este minim. Se modeleaza In acest fel distributia fortelor
d*y d":,, d*
Fig. 5.8 Echivalarea diagramei forta-dep/asare cu diagrama unui sistem ideal elasto-plastic
Tn prezent se dispune ~i de metode mai complexe de analiza statica neliniara .
Unele dintre acestea Ladaptive push-over'') modifica modul de distributie al fortelor
de Ia pas Ia pas, In funqie de configuratia modului propriu fundamental de vibratie
Ia fiecare pas. Alte metode C,modal push-over analysis") se bazeaza pe ideea
analizei cu spectre de raspuns, efectuand d!te un calcul separat pentru fiecare mod
de vibratie considerat In calcul, combinand apoi raspunsurile individuale cu meta-
dele analizei modale cu spectre de raspuns prezentate Ia 5.3.2.3.

154 I PROIECTAREA STRUCURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 155
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTI.~ $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

Chiar dad:! Ia prima vedere aceste metode par mai consecvente din punct de In care:
vedere teoretic decat metoda clasica, interpretarea rezultatelor este mult mai £,: este energia de deformatie masurata pana In punctulln care se atinge d:.
1

dificila, fie din cauza faptului ca este dificil de urmarit modificarea distributiei fortelor
Se exemplifica determinarea proprietatilor sistemului cu un singur grad de
laterale (,adaptive push-over"), fie din cauza problemelor de combinare a raspun-
libertate echivalent pentru modul i de vibratie al unei structuri cu plan~ee infinit
surilor pentru fiecare mod (,modal push-over analysis"). Complicatiile ~i timpul mare
rigide pentru excitatia In directia x.
de calcul nu justifica aplicarea lor.
Se folosesc notatiile:
Pentru verificare se retin valorile maxi me pentru rotiri plastice ~i forte taietoare,
forta taietoare de baza ~i deplasarea nodului de control
obtinute In cele doua ipoteze, In fiecare dintre acestea considerandu-se ambele
pentru sistemul MDOF; In mod obi~nuit, nodul de control se
sensuri de actiune ale fortei seismice.
alege Ia nivelul plan~eului de acoperi~;
lntrucat cerintele seismice de deplasare sunt furnizate de spectrele raspunsului
F* ~i d* acelea~i marimi corespunzatoare sistemului SDOF;
seismic construite pentru sisteme cu un grad de libertate, curba stabilita pentru
vectorul deplasarilor normalizate pentru modul ide vibratie
structura reala cu mai multe grade de libertate (MDOF) trebuie echivalata cu o
(cpxn = 1);
relatiefortii-deplasare pentru un sistem echivalent cu un grad de libertate (SDOF).
masa plan~eului j;
In acest sens, un prim pas II reprezinta biliniarizarea curbei fortii-deplasare. In
literatura de specialitate sunt propuse mai multe metode de biliniarizare, toate masa totala a structurii (5.19)
bazate pe principiul conservarii energiei. Este de observat ca cerinta de deplasare
este sensibila Ia perioada structurii rezultata In urma biliniarizarii. Studiile efectuate n
demonstreaza faptul ca cea mai corecta biliniarizare este cea corespunzatoare
m* = L m1 . r/;1 masa modal a generalizata (5.20)
J= l asociata vectorului propriu normalizat;
pantei tangentei In origine, pentru care perioada sistemului cu un singur grad de
n
libertate este identica cu perioada sistemului cu mai multe grade de libertate. Acest
/ = ~ m .. rn . factorul de participare modal (5.21)
L., } 't'Xj
procedeu de biliniarizare este aplicat In Anexa D a codului P100-1 [9]. In Anexa A Ia
J= l asociat vectorului propriu normalizat.
volumul Ill al lucrarii se demonstreaza pe un exemplu concret influenta metodei de
biliniarizare asupra cerintei de deplasare. Este de mentionat ca parametrii modali m* ~i I* nu au aceea~i valoare cu cei
Tn continuare, se exemplifica lnsa procedura de calcul pentru metoda de furnizati de programele de calcul de circulatie deoarece In aceste programe
normalizarea vectorilor proprii se face astfel lncat masa modala generalizata
biliniarizare furnizata de EC8-1, avand In vedere larga sa aplicare.
normalizata In fiecare mod propriu de vibratie sa fie 1 ~i nu punand conditia ca
Curba forta deplasare are configuratia din Fig. 5.8, unde F; ~i d; 1 reprezinta vectorul propriu sa aiba valoare unitara Ia varf.
forta orizontala, respectiv deplasarea corespunzatoare formarii mecanismului Relatiile de echivalare sunt:
d;
plastic.
1
trebuie estimat initial. Daca cerinta de deplasare calculata este mult
diferita, se reia calculul cu o estimare lmbunatatita. Urmarind ca aria de sub curba
reala ~i cea echivalenta sa fie egale, rezulta deplasarea conventionala de curgere: p* = Fbx = F. . m·m _ F. . j= l
• [2:nm1][· 2:nmr rp1
j =l
2
l (5.22)
6 xi bx /*2 - bx [ n :
(5.18) "111
~ j " f/lX) .
j =l

156 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 157
I DAMIAN T. POSTELNICU _ _ _ _ _ _ _ _ _ _C:._O_N...::.C...::.EP:._T_
IA--$.__1...::.CA--'L:..::..CULUL CONSTRUCT! ILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

Corespunzator cerintei de deplasare marcate pe diagrama forta-deplasare, se

identifica deplasarile rel ative de nivel ~i deformatiile individuale (rotiril e din
(5.23)
articulatiile plastice) ale elementelor ~i se verifica daca pot fi suportate de
structura . Pentru a acoperi situatiile In care cerinta de deplasare este inferioara
celei corespunzatoare mecanismului de cedare, valorile fortelor taietoare Ia
verificarea elementelor cu cedare neductila se iau cele asociate mecanismului de
(5.24)
cedare ~i nu cerintei de deplasare.

Pe baza verificarilor deplasarilor structurale se valideaza solutia de structura

Cerintele de deplasare ale sistemului SDOF echivalent se obtin din spectrele de
proiectata prin metodele curente, sau se corecteaza solutia, daca este cazul, pentru
deplasare ale raspunsului seismic inelastic. Se pot folosi spectre aproximative
obtinerea performantelor necesare.
specifice amplasamentului, daca se dispune de asemenea spectre. In caz contrar,
spectrele se pot calcula folosind programe de calcul specifice, utilizand accelero- Modul de stabilire cu relatiile (5.25) ~i (5.26) a deplasarii ,tinta" corespun-
grame lnregistrate sau simulate, compatibile cu spectrul elastic In amplasament, Tn zatoare cutremurului de proiectare este ilustrat sugestiv In Fig. 5.9a ~i b, unde sunt
conformitate cu regulile date Ia 5.3.3.3 .. reprezentate suprapus curba capacitatii ~i spectrul elastic de acceleratie. Valorile
spectrului elastic de acceleratie sunt reprezentate In functie de valorile perioadelor
Pentru cladirile noi, cu structuri de beton armat, cu capacitatea de rezistenta
dimensionata conform codului actual de proiectare seismica, spectrul inelastic de considerate coordonate polare: perioada T* este reprezentata de linia care une~te
originea sistemului de coordonate cu punctul de pe spectru. Cerinta de deplasare
deplasare, Sd(T}, se poate aproxima cu relatia:
calculata cu (5.25) este marcata pe axa deplasarilor ~i apoi, prin ridicare pe verticala,
d* = cSDe(T*) (5.25)
pe curba capacitatii. Pozitia punctului astfel obtinuta pe diagrama acce/eratie-
In care: deplasare evidentiaza siguranta seismica a con structiei.
c coeficientul de amplificare al deplasarilor In domeniul inelastic, dat de
relatia (2.14) . se se
In intervalul de perioade T > Tc, valoarea c = 1 evidentiaza faptul ca Tn Se (T* Tc Se (T*
acest domeniu cerintele seismice de deplasare pot fi aproximate prin
cerintele raspunsului elastic; /
/
/

/
/

Sae spectrul elastic de deplasare. F*

__r_ F*
__r_ /
/
/

m m
S0e = {T*/2rr} Se(T} (5 .26)

unde Se este spectrul elastic de acceleratie I

i*y :I cS I0 e ( T *) d*
y S o e (T*) d*y
I
Dupa determinarea cerintelor de deplasare ale sistemului SDOF, acestea se con-
%~ (T*)
vertesc Tn cerintele de deplasare ale structurii reale MDOF, inversand rel atia 5.23:
a) b)

Fig. 5.9 Stabilirea cerint ei de dep/asare pentru:

(a) sist em e cu T*5Tc: (b) sisteme cu T*>Tc
(5.27)

Fig. 5.9a corespunde situatiei In care T* < Tc, iar Fig. 5.9b situatiei In care T*~ Tc.

158 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMLL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 159
I. DAMIAN, T. POSTELNICU
5.3.3.3 Metode de calcul dinamic neliniar
Metoda de calcul dinamic neliniar reprezinta metoda cea mai performanta, dar
~i cea mai complexa, de evaluare a raspunsului seismic al structurilor. Aceasta ofera
valorile parametrilor de baza ai comportarii seismice: deplasari ~i viteze relative,
acceleratii absolute (forte de inertie), energia absorbita ~i energia disipata In
sistemul structural Ia fiecare moment al atacului seismic, etc.
Calculul implica rezolvarea sistemului de ecuatii de echilibru dinamic cu mai
multe grade de libertate. Excitatia este reprezentata de variatia acceleratiei ori-
zontale a terenului (accelerograma) aplicata Ia baza structurii pentru cutremurul
considerat.
Accelerogramele sunt discretizate In vederea efectuarii calculului numeric.
Calculul se efectueaza incremental, Ia pa~i de timp suficient de mici, lnregistrandu-se
"istoria", adica variatia In timp a parametrilor structurali. Din acest motiv, metoda
este denumita pretutindeni prin termenii "anglo-saxoni", metoda "time-history, step
by step".
Spre deosebire de calculul dinamic In domeniul elastic, calculul dinamic neliniar
tine seama de variatia In timp, pe masura aparitiei efectului de degradare a
parametrilor de rigiditate ~ide rezistenta ai structurii. Tn acest scop, trebuie selectate
legi histeretice potrivite materialului din care este executata constructia
actiunii.
Matricile de rigiditate ~i de amortizare se modifica, In consecinta, de Ia un pas
de lncarcare Ia altul.
Sintetizand, pentru efectuarea calculului dinamic neliniar este necesar sa se
stabileasca:
~ accelerograma (accelerogramele) care constituie excitatia sistemului
structural;
~ legile histeretice care definesc comportarea materialului Ia cicluri de
lncarcare alternanta;
~ proprietatile de amortizare ale structurii;
~ procedeele de calcul numeric, care sa permita o rezolvare eficienta a
sistemelor de ecuatii ~i, In acela~i timp, fidela In raport cu comportarea
reala a constructiei.
160 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
Calculul automat efectuat cu programe specifice pe computere cu capacitate
de calcul mare furnizeaza valorile parametrilor raspunsului seismic corespunzator
gradelor de libertate dina mica ale sistemului structural. Obtinerea acestora implica
operatii succesive de integrare In raport cu timpul ale valorilor necunoscutelor de
baza ale sistemelor de ecuatii, deplasarile lateral e.
Tn cele ce urmeaza se prezinta succint modul de selectare a actiunii de
proiectare ~i a parametrilor structurali de baza. De asemenea, se fac cateva precizari
referitoare Ia metodele de calcul numeric utilizate pe scara larga In ingineria
seismica.
(i) Selectarea accelerogramelor
Aceasta operatie reprezinta una dintre problemele cele mai dificile ce trebuie
rezolvate atunci cand se abordeza calculul dinamic neliniar.
Accelerogramele pot fi naturale sau artificiale.
Se recomanda utilizarea accelerogramelor naturale ori de cate ori este posibil.
Nu orice accelerograma naturala, lnsa, poate fi utilizata lntr-o analiza dinamica
neliniara. Accelerogramele utilizate trebuie sa lndeplineasca mai multe conditii ~i sa
treaca ~i printr-o procedura de scalare.
Cele mai indicate accelerograme sunt cele lnregistrate Ia amplasamentul
~i natura cladirii, lnsa, de cele mai multe ori, nu se dispune de astfel de accelerograme. Tn
aceste conditii se pot folosi accelerograme lnregistrate In conditii similare de
teren. Conditia principala Ia alegerea unei accelerograme este ca spectrul elastic
de acceleratii corespunzator sa aiba valorile maxi me In acela~i interval de perioade
pentru care ~i spectrul elastic de accelera~ii de cod are valori maxime. Cu alte
cuvinte, perioadele de colt ale spectrului accelerogramei lnregistrate ~i ale
spectrului de proiectare trebuie sa fie cat mai apropiate.
Spre exemplu, lnregistrarea cutremurului din Vrancea 1977 de Ia statia INCERC,
componenta N-S cu varful raspunsului In jurul perioadei de 1,6 secunde nu poate fi
folosita lntr-un amplasament caracterizat de o perioada de colt mica specifica
seismelor cu banda larga de frecvente.
Afirmatiile sunt demonstrate In exemplele din Fig. 5.10, unde se prezinta
spectrele elastice de acceleratii pentru accelerogramele Bucure~ti '77 NS ~i El Centro
'40 NS, lmpreuna cu spectrele elastice de acceleratii pentru proiectare din codul
national pentru ora~ele Bacau ~i Bucure~ti. Se pune problema daca cele doua
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 161
\. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPT lA $1 CALCULUL CONSTRUCT! ILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
-----

accelerograme naturale sunt potrivite pentru cele doua amplasamente, unul
caracterizat de o perioada de colt mica (Tc = 0,7sec. pentru Bacau), celalalt de o
perioada de colt lunga (Tc =1,6 sec. pentru Bucure~ti). Se observa ca accelerograma
El Centro este adecvata amplasamentului Bacau, dar inadecvata amplasamentului
Bucure~ti. Tn schimb, accelerograma vranceana este adecvata amplasamentului
Bucure~ti, dar total inadecvata localitatii Bacau.
Dupa alegerea unei accelerograme, urmatoarea operatie ce trebuie rezolvata o
reprezinta scalarea acesteia. Nu exista o regula generala de scalare, trebuind sa se
aleaga lntre doua posibilitati : scalarea Ia acceleratia maxima a terenului ~i scalarea Ia
valoarea din spectrul elastic de acceleratii de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale de vibratie.
Scalarea Ia acceleratia maxima a terenului (PGA) lnseamna ca acceleratia
maxima a lnregistrarii este egala cu acceleratia terenului pentru proiectare din zona
seismica de calcul. De exemplu, pentru Bucure~ti, metoda de scalare este echiva-
lenta cu aducerea accelerogramei Ia o acceleratie maxima de 0,30g. Acest tip de
scalare nu depinde de caracteristicile de vibratie ale structurii de calculat, ci numai
de zona seismica.
0 optiune mai rationala este scala rea accelerogramei astfel lncat spectrul elastic
de acceleratii de proiectare sa se suprapuna In cat mai mare masura cu spectrul
elastic al accelerogramei pentru perioada fundamentala.
Avantajul fata de scalarea Ia acceleratia maxima este ca spectrul elastic de
acceleratii este un parametru de proiectare In corelatie stransa cu distructivitatea
unui cutremur.
Un exemplu este prezentat In Fig. 5.11, unde se arata aplicarea celor doua
procedee de scalare pentru lnregistrarea de Ia INCERC Bucure~ti a cutremurului
vrancean din 1986, cu o acceleratie de varf de 0,09 g.
Se considera cazul unei structuri cu perioada fundamentala de vibratie
T1 = 1,25 s. Se observa ca scalarea Ia a 9 = 0.30 g produce o accelerograma al
carei spectru este sub spectrul elastic de proiectare pentru perioada funda-
mentala .
Acceleratia pentru care ordonata spectrala pentru T1 = 1,25 s coincide cu
ordonata spectrala de proiectare corespunde unei acceleratii de varf PGA = 0.34 g.
10
I
T 1=1 .25s (c)

8 I

-
8
-
-
Bucuresti '77 N-S
El Centro '40 N-S
jlncerc '86 N-S I
6 -
- Bacau
- Bucuresti ...!!!
~ 6
+-
~
N
.§. I
Ul <(

E
<( 4
1/)
4
-r-
CJ)

0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
0 T [s]
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3. 5 4.0
T [s] =
Fig. 5.11 Sea/area accelerograme/or pentru o structura cu T1 1,25s:
(a) spectrul accelerogramei lnregistrate (PGA = 0.09g);
Fig. 5.10 Alegerea accelerogramelor dupa spectrul de acceleratii: spectrul pentru accelerogram ele (b) spectrul accelerogramei sea/ate pe criteriul acceleratiei de varf (PGA =0.30g);
(a) Bucure~ti '77 ~i (b) El Centro '40 ~i spectrele de proiectare pentru (c) Bucure~ti ~i (d) Bacau =
(c) spectrul accelerogramei sea/ate pe criteriul valorii spectrale de proiectare (PGA 0.34g)

162 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 163
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPT lA Sl CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

Codul national de proiectare seismica, P100-1 [9], pune urmatoarele conditii 12

pentru accelerograme, naturale sau artificiale, In vedere aplicarii lor Ia analiza unei
10
structuri. Astfel, este necesar ca:
.... numarul de accelerograme sa fie minimum 3;
8
"' media aritmetica a valorilor acceleratiilor de varf ale accelerogramelor .....
In
generate sa nu fie mai mica decat valoarea de proiectare a9 pentru 'E
...... 6
amplasament; <
(/)

"' toate valorile spectrului mediu calculat prin medierea aritmetica a ordo- 4

natelor spectrelor elastice de raspuns pentru accelerogramelor selectate sa

2
nu fie mai mici cu mai mult de 10% fata de valoarea corespunzatoare
spectrului elastic de raspuns In amplasament, Se (n;
0
"' continutul de frecvente al accelerogramelor sa fie compatibil cu conditiile 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2 .5 3.0 3.5 4 .0
locale de teren. T (s)

Este indicat ca accelerogramele foarte lungi sa fie trunchiate pentru a reduce
timpul de lucru. Trunchierea se face In general pe criterii energetice, retinand partea
din accelerograma pentru care energia cumulativa normalizata are valori lntre doua
praguri prestabilite. De obicei se considera praguri simetrice, spre exemplu 10% ~i
90%. Dupa trunchiere este necesara calcularea spectrelor elastice ale noii accele-
rograme ~i compararea acestora cu cele ale accelerogramei originale. Diferentele nu
ar trebui sa fie mai mari de 5% pentru perioadele de interes, considerand In calcul ~i
alungirea perioadei fundamentale ca urmare a comportarii neliniare.
Accelerogramele artificiale sunt de mai multe tipuri, In functie de metoda de
generare: accelerograme compatibile cu un spectru de acceleratii tinta ~i
accelerograme generate In baza caracteristicilor sursei, a mediului de propagare
sursa-amplasament, a conditiilor locale de teren din amplasament. etc. Se discuta
numai accelerogramele artificiale compatibile cu un spectru de acceleratii tinta,
deoarece se folosesc mult mai des In practica de proiectare curenta. Exista doua
metode principale de generare a acestui tip de accelerograme.
Prima metoda porne~te de Ia o accelerograma naturala, care este modificata
iterativ pana cand spectrul accelerogramei este asemanator cu spectrul tinta. Tn
acest fel se pastreaza unele caracteristici ale accelerogramei initiale, cum ar fi
durata semnificativa ~i unghiul de faza. Acest tip de accelerograme reprezinta
procese nestationare. Aceasta metoda este aplicata In programul SYNTH
(Naumosky) [34].
Fig. 5.12 lnfluenta numarului de iteratii asupra operatiei de compatibilizare
cu spectrul Pl00-1 a unei fnregistrari de Ia Kobe, 1995: (a) spectrul tinti:i;
(b) spectrul accelerogramei initia/e sea/ate; (c)-(e) spectrul accelerogramei dupa 5, 15 ~i 25 iteratii
Apropierea de spectru este cu atat mai mare cu cat numarul de iteratii
efectuate este mai mare. Tn Fig. 5.12 se prezinta influenta numarului de iteratii prin
compatibilizarea accelerogramei de Ia Kobe, Takatori, 1995, cu spectrul de proiec-
tare pentru ora~ul Bucure~ti.
A doua metoda de generare se bazeaza pe teoria vibratiilor aleatoare ~i nu
porne~te de Ia o accelerograma initiala. Dupa ce se alege pasul de timp, se
genereaza aleator unghiuri de faza pentru fiecare perioada ~i In final amplitudinile se
calibreaza In baza spectrului tinta de acceleratii. Aditional se pot aplica ~i iteratii.
Acest tip de accelerograme reprezinta procese stationare. Metoda este aplicata In
programul SIMQKE (Vanmarke [35]).
Prima metoda este cea mai indicata deoarece accelerogramele rezultate sunt
procese nestationare, pastrandu-se ~i anumite caracteristici ale accelerogramelor
initiale.
Tn fine, se pune problema cate accelerograme sa se foloseasca pentru o analiza.
Codul romanesc de proiectare seismica prevede ca In cazul folosirii a eel putin 7
accelerograme, se poate face media rezultatelor, iar pentru mai putin de 7, se va
alege raspunsul maxim. Tn general, se recomanda folosirea de seturi de accelero-

164 I PROIECTAREA STRUC.,.URILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 165
I. DAMIAN T. POSTELNICU
grame de acela~i tip, adica fie seturi numai cu accelerograme naturale, fie numai cu
accelerograme artificiale.
(ii) Selectarea modelelor histeretice
0 operatie de cea mai mare importanta pentru a obtine rezultate cat mai fidele
In raport cu comportarea reala a structurii de beton armat este alegerea unor
modele histeretice potrivite.
Tn Fig. 5.13 se prezinta calitativ o portiune a diagramei histeretice pentru un
perete In consola, cu o sectiune complexa, care face parte dintr-o structura
analizata lntr-un exemplu de proiectare efectuat In cadrullucrarii.
Pe parcursul lucrarii se fac referiri de mai multe ori Ia acest perete, pentru a
evidentia unele aspecte care intervin In proiectare ~i pentru a determina modul de
aplicare a regulilor prevazute In cod. Diagrama pune In evidenta modificarea
continua a relatiei efort-deformatie In functie de starea de afectare fizica a
elementului de beton armat.
Se constata astfel reducerea drastica a rigiditatii peretelui dupa descarcarea ~i
lncarcarea In sens invers, atata vreme cat fisura traverseaza lntreaga sectiune a
peretelui (segmentul B-C).
Beton M
r-crficrt£
Beton
~a
rcrtzli s s
~_,cr~cr
Fig. 5.13 Comportarea elemente/or de beton armat Ia actiuni seismice
~i corespandenta lntre punctele diagramei histeretice ~i starea de deformare a betonului
~i a armaturilor din zona comprimata ~i din zona lntinsa
166 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT IN ZONE SEISMICE
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _C_O_N_C_EP_,T_A-'-$1 ~ALCULUL CONSTRUCT! ILOR ~ ACTIUNEA SEISMICA
Tn general, degradarea de rezistenta este ignorata In calculul practic deoarece se
considera ca structurile nu ajung In acest stadiu. Daca elementele ajung In zona de
degradare, aceasta lnseamna ca proiectarea nu este corecta ~i ca este necesara
redimensionarea. De altfel, lnceputul zonei de degradare este greu de precizat fara
experimente prealabile pe element.
Cel mai simplu model histeretic adaptat comportarii elementelor din beton
armat este Takeda [36]. Acest model histeretic este In masura sa considere aspecte
esentiale ale comportarii ciclice cum sunt degradarea de rigiditate Ia descarcare ~i Ia
relncarcare, precum ~i faptul ca energia histeretica disipata scade odata cu cre~terea
deformatiilor postelastice (fig. 5.14).
s s
Otel
LAa
Fig. 5.14 Model histeretic Takeda biliniar - reguli generate
Un alt model histeretic folosit intensiv pentru calculul dinamic este modelul
biliniar cu consolidare cinematica (Fig. 5.15).
De~i nu este un model adecvat elementelor de beton armat, ci mai degraba
celor din otel, a fast folosit pe scara larga In trecut datorita faptului ca este u~or de
implementat, devenind un model de referinta. Acest model este rnsa indicat pentru
curba efort unitar-deformatie specifica a otelului In cazul modelarii neliniaritatii
elementelor de beton armat cu elemente de tip fibra (5.4.4.3).
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 167
I. DAMIAN, T. POSTELNICU
CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

F
I[!]

~I d

plastic

Fig. 5.15 Model histeretic biliniar cinematic cu consolidare

Este de notat faptul ca un model histeretic inadecvat poate duce Ia cerinte
neacoperitoare de deplasare, In special pentru perioadele mai mici decat aproxi-
mativ 0.8Tc.
Fig. 5.16 lnfluenta mode/ului histeretic asupra cerintei de deplasare pentru
un seism de tip puis (Bucure~ti '77, N-5)
0 .70 r - -- - - - ; - - - -- - - - - - - - , - - - - , - - -- , . - - ----,

Aceasta tendinta poate fi observata In Fig. 5.16 ~i 5.17, unde se folosesc doua 0.60
modele histeretice pentru a genera un spectru inelastic de deplasari: modelul, mai
rafinat, Takeda ~i biliniar cu consolidare cinematica. 0.50

Proprietatile considerate pentru sistemul neliniar cu un grad de libertate sunt:

rezistenta normalizata 15% din greutatea cladirii, fractiunea din amortizarea critica
I oAo
c5
5%, panta postelastica 5% din panta Ia lncarcare In domeniul elastic. 1/) 0.30
- Biliniar
S-au utilizat doua accelerograme: accelerograma naturala lnregistrata Ia
0.20 - , - - --,- - Takeda
Bucure~ti In martie 1977 ~i o accelerograma sintetica compatibila cu spectrul elastic -Elastic
pentru Bucure~ti (Fig. 5.16 ~i 5.17). 0.10

Se observa ca influenta modelului histeretic este minima Ia cutremure tip

0.00
puis, gen Vrancea 77 N-S, deoarece deformatia maxima se atinge de cele mai 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
multe ori In prima incursiune In domeniul postelastic. T[s)

Concluziile pot fi extrapolate de Ia cazul sistemului cu un singur grad de Fig. 5.17 lnfluenta mode/ului histeretic asupra cerintei de deplasare
libertate dinamica Ia cazul unei structuri complexe. pentru o acce/erograma sintetica compatibila cu spectrul elastic de acceleratii pentru Bucure~ti

168 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT TN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 169
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

In schimb, In cazul accelerogramei artificiale, modelul mai simplu, biliniar,
furnizeaza cerinte de deplasare cu pana Ia 70% mai mici decat cele obtinute cu
modelul Takeda In intervalul T = 0,5-:-1,2 s. Pentru calculele In care neliniaritatea se
modeleaza Ia nivel de material, cum sunt modelele cu fibre (5.4.4.3), este necesara
utilizarea de modele histeretice adecvate atat pentru armatura, dar mai ales pentru
beton. Pentru armatura se folose~te In general modelul biliniar cu consolidare
cinematica, In timp ce pentru beton trebuie folosit un model histeretic ce lnchide
fisura Ia relncarcare. Pentru beton, modelele histeretice Kent-Scot-Park [37] ~i
Mander [38] sunt considerate drept cele mai potrivite. Aceste modele sunt relativ
complicate ~i nu sunt implementate In programele comerciale de calcul, ci In cele
dedicate cercetarii, gen Open Sees [39]. Programul PERFORM 3D [41] folose~te un
model histeretic ingineresc foarte simplu, dar care are abilitatea de a lnchide fisurile
lnainte de reln carcare.
masura variatiei matricei de rigiditate. In consecinta, din punct de vedere al
calculului numeric, utilizarea modelelor solicita un efort de rulare considerabil de
mare.
Din acest motiv, de regula se recurge Ia o a doua abordare, In care se considera
matricea de rigiditate elastica, invariabila In timp.
In Fig. 5.18 sunt reprezentate spectrele de deplasare construite utilizand
modelul Takeda de comportare, corespunzatoare celor doua abordari descrise,
cu a=O, In care termenul al doilea al rela tiei este, lntr-un caz 13 Ke ~i In celalalt caz
13 Kt. Ke ~i Kt reprezinta rigiditatea elastica, respectiv rigiditatea tangenta. Se
constata ca influenta modelului de amortizare se reduce pe masura ce incursiu-
nile In domeniul postelastic de deformare scad, a~a cum rezulta din Fig. 5.18
pentru T>3.0s, zona In care raspunsul celor doua sisteme este elastic.

Problemele modelarii structurilor de beton armat sunt discutate Ia 5.4.

0.40
(iii) Modelarea amortizarii

Amortizarea sistemului structural inflenteaza puternic raspunsul seismic al

1 -t-
0.30 -
structurilor ~i, din acest motiv, modelarea sa corecta pentru calculul structural
prezinta o importanta deosebita.
'E
IBucure~ti 77 N-S I
In formularile utilizate In mod curent In calcu lul structural, amortizarea este
privita ca un fenomen de natura vascoasa, de~i, In realitate, mecanismul amortizarii
este In esenta unul de frecare. Aceasta lnseamna caIn relatiile de calcul amortizarea
~ 0.20
!/)

r -

I
este considerata lntr-o maniera conventionala, ech ivalenta.

Dintre toate modelele imaginate pentru fenomenul amortizarii, modelul

0.10
t C.... c=f3Ke
- C=f3Kt

Rayleigh este eel mai raspandit pentru faci litatile de calcul pe care le ofera. Din acest I
0.00
motiv, discutia care urmeaza prive~te numai acest model.
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
In modelul Rayleigh matricea de amortizare este o combinatie liniara lntre T [s]
matricea maselor [M] ~i matricea de rigiditate [K], pentru ca fenomenul de
Fig. 5.18 lnfluenta modelului de amortizare asupra configuratiei spectre/or ine/astice:
amortizare a deplasarilor depinde de masa ~i rigiditatea sistemului structural. (a) Amartizare proportionala cu rigiditatea elastica C= ~ K,
{b) Amortizare proportionala cu rigiditatea tangenta C= ~ Kr
[C] =a [M] + ~ [K] (5.28)

Exista doua abordari In evaluarea matricei de rigiditate. lntr-una dintre acestea Modelul In care amortizarea se considera proportionala cu matricea de
se considera matricea de rigiditate tangenta, cu valori de rigiditate variind cu rigiditate initiala (elastica) prezinta lnsa un neajuns (Bernal [42]). Dupa intrarea In
marimea solicitarii. In aceasta formulare, matricea de amortizare variaza In timp pe domeniul inelastic de comportare, vectorii proprii de vibratie se modifica ~i

170 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT IN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 171
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

produsul {<DV[C]{<D} nu mai produce o matrice diagonala. Practic, aceasta 0.4

lnseamna ca apar forte de amortizare parazite aplicate nodurilor (gradelor de
libertate) carora nu li s-au atribuit mase astfel ca echilibrul static global nu mai
este satisfacut. Explicatia este ca, de~i echilibrul dinamic este satisfacut Ia fiecare
0.3 l (a)
LJI - F c=aMl
l--IC=~Ke f
pas de timp, echilibrul lntre elemente, fara fortele inertiale ~i de amortizare
(echilibrul static), nu mai este satisfacut.
0.2

0.1 +
t ~- -t
Pentru a evidentia efectul acestui fenomen, se efectueaza calculul dinamic al Ic
0
unui stalp In consola cu lnaltimea de 7,0 m, cu sectiunea 500 x 500 mm, cu
armatura 12<020 din otel BST 500. Momentul capabil de 500 kNm corespunde unei
forte axiale de 720 kN.
-0.1
i
Rigiditatea elastica s-a considerat 0,5 din rigiditatea corespunzatoare
betonului nefisurat, iar panta postelastica 5% din panta initiala. Excitatia este
reprezentata de accelerograma cutremurului de Ia 4 martie 1977, componenta
-0.2

-0.3
- ~

I t
0 3 6 9 12 15 18
N-5, lnregistrata Ia Bucure~ti. S-a considerat modelul histeretic Takeda ~i o t[s]
valoare ~ = 5% a fraqiunii din amortizarea critica.
Fig. 5.19 Variatia fn timp a deplasarii Ia varful stalpului, corespunzatoare amortizarii:

Modelul de calcul s-a construit In doua variante, una In care amortizarea este (a) proportionale cu masa C =ex M; {b) proportionale cu rigiditatea elastica C = f3 Ke
proportionala cu masa C = a M, ~i alta In care amortizarea este proportionala cu
rigiditatea elastica C = ~ Ke, respectand relatia C =aM = ~ Ke.
800
Din Fig. 5.19, unde este reprezentata variatia In timp a deplasarilor Ia varful (a)
600
stalpului, obtinuta prin aplicarea celor doua modele, se constata ca influenta mo-
delarii amortizarii asupra acestui parametru al raspunsului este relativ mica.
400

In schimb, efectele mecanice specifice modelului de amortizare proportional cu

rigiditatea elastica due Ia subestimarea drastica a cerintelor de retire plastica, a~a 'E
z
200

~
cum se constata din Fig. 5.20. :!: 0

Anomalia nu este prezenta In toate programele de calcul. Problema descrisa

-200
se rezolva declarand numai amortizarea masica ([C) = a [M]), coroborata cu o
metoda de integrare ce amortizeaza numeric perioadele scurte (vezi (iv)). -400

Se poate afirma ca modul In care este solutionata problema amortizarii In -600

programul de calcul are un pronuntat caracter conventional, impus de ratiuni de -0.02 -0.01 0 0.01 0.02 0.03 0.04
facilitare a calculului. Niciunul dintre modelele folosite nu poate fi considerat e[rad]
complet satisfacator ~i nici nu se poate spune care dintre modelele utilizate
Fig. 5.20 Diagramele moment-rotire fn resortul neliniar de Ia baza stdlpului, corespunzatoare
corespunde eel mai bine realitatii. amortizarii: (a) proportionale cu masa C =ex M ; (b) proportionale cu rigiditatea elastica c = {3 Ke

172 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 173
I. DAMIAN, T. POSTELNICU
Tn volumul Ill al lucrarii, In exemplul 4 se demonstreaza practic modul de
construire al matricii de rigiditate de tip Raileigh pentru o structura cu pereti de
beton armat.
Ceea ce se poate afirma cu certitudine este ca amortizarea este foarte
importanta In domeniul elastic de comportare. Daca incursiunile In domeniul
inelastic sunt mari, influenta amortizarii scade. De exemplu, Ia o structura cu pereti
independenti (necuplati), Ia care fenomenele de disipare a energiei sunt concentrate
numai Ia baza peretilor, amortizarea are importanta pentru zona de comportare
elastica a peretilor, de exemplu Ia evaluarea fortelor taietoare. Tn schimb, Ia
structurile cu pereti cuplati, Ia care fenomenele inelastice sunt distribuite pe toate
lnaltimea constructiei, influenta amortizarii este, comparativ, mai mica.
(iv) Calculul structural
Ecuatiile de echilibru instantaneu se rezolva iterativ prin metodele specifice
dinamicii constructiilor. Cele mai folosite metode de integrare sunt Wilson-8,
Newmak- ~ -y ~i a 4- Hilber- Hughes- Taylor.
Conditia esentiala care se impune metodelor de integrare numerica este
aceea de a fi stabile In orice conditii (neconditionat), astfellncat solutia sa nu tinda
Ia infinit daca excitatia ramane finita pentru orice pas de timp de integrare. Ceea
ce este specific tuturor metodelor de integrare este faptul ca ele furnizeaza
perioade mai lungi ~i amplitudini mai mici decat eel efective, acest efect fiind
denumit "amortizare numeric(/'.
Pentru fiecare dintre metode sunt stabilite valorile parametrilor care asigura
stabilitatea ~i se dau proceduri pentru evaluarea amortizarii numerice
corectia perioadelor calculate In functie de raportul M/T.
Un parametru de calcul important, care trebuie precizat initial, este pasul de
timp Llt utilizat pentru integrarea ecuatiilor de mi~care. Experienta acumulata arata
ca pentru a obtine rezultate corecte pentru un anumit mod de vibratie In domeniul
elastic, pasul de integrare trebuie sa fie de aproximativ 10 ori mai mic decat
perioada modului de vibratie respectiv. Modurile de vibratie superioare nu
respecta aceasta regula ~i, In multe situatii, au perioade chiar mai mici decat pasul
de integrare. Ca urmare, nu sunt integrate corect ~i convergenta este afectata.
Pentru a evita acest efect, se folosesc modele de amortizare care amortizeaza
modurile superioare de vibratie sau o procedura de integrare care amortizeaza
174 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPTI~\ $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
numeric modurile superioare. De exemplu, In metoda a - Hilber-Hughes-Taylor [7)
acest obiectiv se realizeaza prin alegerea adecvata a factorului a.
Pentru a realiza un calcul dinamic neliniar eficient al structurii este necesar sa se
faca optiunea corecta ~i pentru alte aspecte ale proiectarii bazate pe calculul
neliniar.
0 astfel de optiune este aceea de a efectua un calcul unidirectional sau unul
bidirectional.
Tn general, chiar daca se intentioneaza efectuarea unui calcul spatial, o analiza
prealabila pe direqiile principale de rigiditate ~i de rezistenta este lntotdeauna
recomandabila. Tn acest caz rezultatele sunt mult mai simplu de interpretat ~i de
verificat, ~i permit lntelegerea comportarii generale.
Calculul bidirectional are avantajul ca permite evidentierea efectelor ne-
regularitatilor In plan, adica ale sensibilitatii structurii Ia rasucire generala. Din
pacate, verificarea raspunsului bidirectional neliniar nu poate fi completa, pentru ca
nu se dispune de date experimentale ~i, In consecinta, de proceduri de evaluare a
capacitatii de deformare plastica a elementelor Ia solicitari bidireqionale.
Se poate concluziona ca analizele bidirectionale servesc pentru obtinerea unei
imagini de ansamblu a raspunsului structural, de exemplu pentru a stabili ampli-
ficarile ~i redistributiile de eforturi In domeniul postelastic, In peretii unei structuri.
Analiza bidirectionala trebuie corelata lntotdeauna cu analizele unidirectionale,
singurele care permit o verificare consecventa a criteriilor de ductilitate pentru
elementele structurii, considerate individual.
~i pentru
Rezultatele calculului dinamic neliniar sunt similare celor oferite de calculul
static neliniar, dar sunt, In principiu, mai riguroase.
Sunt identificate astfel mecanismele structurale de plastificare ~i se evalueaza
cerintele de rotire plastica In elementele cu cedare ductila, valorile fortelor taietoare
In elementele cu cedare fragila etc. Avand In vedere volumul uria~ de informatie
obtinut, este esential, pentru interpretarea rezultatelor, ca acestea sa fie repre-
zentate grafic ~i sa se determine lnfa~uratori ale cerintelor de eforturi ~i de
deformatii. Majoritatea programelor de calcul automat ofera asemenea facilitati.
0 alta optiune importanta In construirea modelului se refera Ia tipul de
neliniaritati care urmeaza sa fie activate, cele dezvoltate sub aqiunea momentelor
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 175
 --------~C~ONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCT!! LOR LA ACTIUNEA SEISMICA
I. DAMIAN, T. POSTELNICU

calculului pe modele~ elasfcI e est e ace 1a d e a furniza datele necesare pentru

ac~iunea for~elor
. . . .
lncovoietoare sau cele dezvoltate sub axiale. De exemplu, Ia o
drmens1onarea ~~ alcatu1rea structurala, astfel incat sa se obtina solutii corecte din
structura In cadre de beton armat cu contravantuiri metalice puternice, solutie
p,unctele de vedere al rezistentei, ductilitatii, stabilitatii histeretice ~i, nu In ultimul
lntalnita In unele proiecte de consolidare, se va introduce nelinearitatea axiala a
rand, al economicitatii.
stalpilor, care constituie componenta de baza In mecanismul structural.
Tn final, trebuie re~inute cateva idei de baza legate de analizele dinamic
• Pentru aceasta, caracteristicile de rigiditate ale elementelor structurale utilizate
rn calcul.ul. e.lastic trebuie alese astfel lncat acestea sa se apropie cat mai mult de
neliniare: caractenst1crle elementelor reale de beton armat, u n ma t ena · 1 neomogen ~~· d1s-
. ·
a) Chiar daca este cea mai rafinata ~i mai complexa metoda de calcul, rezul- cont1nuu, ca urmare a fisurarii zonelor lntinse.
tatele pe care le furnizeaza sunt tributare ipotezelor de baza privind masele ~i
distribu~ia acestora, tipul de accelerograme utilizate, direc~ia ac~iunii seismice, Tn acela~i scop, modelul poate capata ajustari In procesul proiectarii, atunci cand
modelele histeretice, natura legaturilor structurale, inclusiv a celei cu terenul de acesta presupune iteratii.
fundare, rezistentele materialelor, capacitatile de deformatie, etc. De aceea, rezul- Funqie de proportiile ~i de modul de aplicare al lncarcarilor modelele
tatele trebuie interpretate lntotdeauna prin prisma ipotezelor de calcul, ~i nu In mod corespund barelor, elementelor de suprafata ~i corpurilor tridimensional~.
absolut. Performantele calculului, In sensul reflectarii comportarii reale, depind de
. ~~ ceea ce prive~te ansamblul structurii supuse aqiunilor gravitationale ~i
limitele modelului.
se1s~rce, modelul trebuie sa reflecte comportarea spatiala a acestuia ~i poate fi
b) Rolul analizelor dinamice neliniare este sa determine comportarea de
ech1valat cu modele plane numai In anumite conditii.
ansamblu, evidentiind sensibilitatea ~i fenomenele nedorite, ~i nu comportarea
exacta Ia nivel de element. Astfel, trebuie con~tientizat faptul ca analiza nu poate f Modelul pentru analiza seismica este construit, de regula element cu el
d' , emen,
t
stabili cerin~ele efective de rotiri plastice, ci numai ordinul de marime al acestora. recare rntre acestea, grinda, stalp, perete lntre plan~ee consecutive, fiind repre-
zentat de un element 3D cu 6 grade de libertate, trei translatii ~i trei rotatii.
c) 0 analiza dinamica neliniara este consumatoare de timp ~i este nevoie de
multa rabdare din partea analistului. Modelarea ~i rezultatele nu vor fi niciodata . La randullor, masele pot fi concentrate In punctele nodale ~i asociate cu 6 grade
obtinute de Ia o zi Ia alta. de .lrb~.rtat.e. Modele avansate pot lua In considerare ~i componentele verticale ale
aq1unrr sersmice aplicate intre noduri (situate in campul deschiderii elementelor)

5.4 Modelarea structurilor de beton armat

5.4.1 lntroducere
Modelarea structurii pentru calcul reprezinta una dintre cele mai importante
faze ale proiectarii, In speta ale proiectarii seismice.
Preocuparea pentru o modelare structurala adecvata trebuie sa existe
lntotdeauna In complexul proces al proiectarii, pentru ca aceasta influenteaza
decisiv acuratetea rezultatelor, pe de o parte, ~i efortul general de calcul, pe de
alta parte.
Tn principiu, o proiectare completa trebuie sa stabileasca doua modele. Primul
dintre ele are In vedere o comportare elastica conventionala. Obiectivul urmarit al
Noduril~ suplimentare ata~ate punctelor de aplicatie a fortelor intermediare sun~
caracterrzate, de asemenea, de 6 grade de libertate.
. ~~. problemele practice, de cele mai multe ori, modelul structural poate fi
s1mplrfrcat prin introducerea unor constrangeri potrivite.
Calc~~ul.seismic neliniar permite verificarea raspunsului seismic a~teptat al unei
const~uqrr drmensionate prin mijloacele calculului liniar, utilizand modele mult mai
aprop1ate de comportarea reala a structurii pe durata actiunii seismice.
. . Deoarece calculul neliniar degenereaza lntr-un calculliniar daca nu se depa~e~te
lrmlta de curgere, rezulta logic ca modelul pentru calculul neliniar trebuie sa fie
compatibil cu modelul pentru calculul elastic.

VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE /177

176 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE

I. DAMIAN, T. POSTELNICU
De~i aceasta nu implica obligatoriu ca discretizarea celor doua modele sa
coincida, pentru a obtine avantajele maxime din punctul de vedere al unei
corespondente facile cu raspunsul elastic, precum ~i pentru minimizarea efortului
de calcul prin modelare, este recomandabil ca ~i modelul neliniar sa urmareasca
aceea~i construqie, element cu element, funqie de tipul de element: grinda, stalp
sau perete.
Calculul neliniar presupune, In plus fata de calculul liniar, cunoa~terea pro-
prietatilor fizice ale elementelor de beton armat, respectiv selectarea unei legi
constitutive efort-deformatie. Aceasta variaza de Ia legi simple biliniare, fara sau cu
consolidare, caz In care panta postelastica recomandata pentru elementele de
beton armat este 5%, pana Ia legi histeretice complexe care considera efectele
degradarii de rigiditate ~ide rezistenta.
o alta caracteristica care trebuie sa fie evaluata cat mai precis este panta Ia
prima lncarcare, de care depinde direct ~i perioada oscilatiilor proprii.
Procedura de alegere a pantei initiale Ia lncarcare, cu avantajele ~i incon-
venientele specifice, a fost discutata In cap. 3.
Spre deosebire de modelul structural liniar, care se refera Ia un raspuns seismic
conventional, modelul pentru calculul neliniar urmare~te evaluarea unui raspuns cat
mai apropiat de comportarea seismica reala. Tn aceste conditii, Ia construirea
modelului trebuie considerate valorile cele mai probabile ale rezistentelor materia-
lelor, respectiv valorile medii.
La proiectarea construqiilor noi, potrivit prevederilor codului de proiec-
tare a elementelor de beton armat, rezistenta medie a betonului comprimat
este fcm = (/ck + 8 N/mm 2 }, unde /ck este rezistenta caracteristica .
De~i codul nu precizeaza relatii similare ~i pentru otel, In practica proiectarii se
utilizeaza relatia fvm = 1,15 fvk lntre rezistenta medie ~i cea caracteristica, potrivit
unor studii statistice care au avut In vedere otelurile curente pentru armaturi
produse In Romania.
Tn cazul evaluarii seismice a constructiilor existente, stabilirea valorilor medii
ale betonului ~i otelului se face prin lncercari in-situ, lncercari de laborator pe
carate de beton ~i e~antioane de otel, sau, daca sunt disponibile, pe baza
proiectului ~i a documentelor de executie.
178 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPTIA Sl CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
Metoda de calcul utilizata practic In totalitatea programelor de computer este
metoda elementelor finite, reprezentand o dezvoltare a metodei generale a
deplasarilor, utilizata pentru calculul structurilor formate din bare.
Procedeul de rezolvare este o extensie a metodei variationale Ritz. In aceasta
metoda se aleg funqii de deplasare care sa respecte conditiile de margine In
deplasari pentru tot domeniul (spre exemplu, lntreaga placa). Folosind principiul
minimizarii energiei se determina constantele de integrare ~i, implicit, starea de
eforturi In orice punct al domeniului.
Tn metoda elementului finit, lntregul domeniu se divizeaza In subdomenii,
denumite In limbajul curent elemente finite. Fiecare tip de element finit este asociat
functiilor de deplasare denumite In limbajul de specialitate funqii de interpolare,
deoarece descriu deplasarile oricarui punct din interiorul domeniului In functie de
deplasarile nodurilor marginale, efectuand In acest fel o interpolare. Funqiile de
interpolare trebuie sa lndeplineasca anumite criterii specifice diferitelor categorii de
probleme. Functiile de interpolare nu sunt exacte decat pentru elementul de tip
bara. De aceea, acuratetea rezultatelor pentru restul elementelor depinde de
finetea de discretizare a acestora. Pe masura ce numarul elementelor cre~te,
gradientul deformatiilor pe un element este tot mai mic ~i influenta performantelor
functiilor de interpolare asupra solutiei finale scade. Pornind de Ia functiile de
interpolare, se determina matricea de rigiditate a unui element In baza compati-
bilitatii deformatiilor ~i a legilor constitutive ale materialului.
Prin rezolvarea ecuatiilor de echilibru scrise Ia noduri se determina deplasarile
nodale ~i, implicit, starea de eforturi In structura pentru un set de forte exterioare
date.
In prezentul capitol se dau indicatii pentru discretizarea structurii ~i a
elementelor ei. Tn principiu, eficienta discretizarii structurii prive~te doua obiective:
obtinerea unor rezultate suficient de corecte pentru dimensionare ~i un timp de
calcul ~i interpretare a rezultatelor rezonabil. De exemplu, un model de tip stick, cu
toate elementele unui nivel al cladirii condensate lntr-un singur element lntre doua
etaje consecutive, cu numai 3 grade de libertate, nu este de unul singur suficient
pentru obiectivele proiectarii seismice. La fel, o discretizare extrem de detaliata, care
furnizeaza valori "foarte precise" ale deplasarilor ~i eforturilor, poate fi considerata
inutila daca se pot obtine rezultate apropiate printr-o modelare mai grosiera, dar
care sa aiba un nivel de exactitate rezonabil pentru proiectare.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 179
I. DAMIAN. T. POSTELNICU
Modelul pentru calculul neliniar trebuie sa evidentieze proprietatile structurale
dincolo de pragul rezistentei de curgere ~i serve~te verificarii raspunsului seismic
efectiv al unei constructii, dupa ce aceasta a fast dimensionata In prealabil prin
mijloacele proiectarii obi~nuite.
Capacitatea de rezistenta ~i de deformatie a elementelor de beton armat este
influentata puternic de marimea fortelor axiale. Daca fortele axiale din lncarcarile
gravitationale au o variatie limitata, cele din actiunea seismica pot avea variatii
importante, mai cu seama In elementele perimetrale ale structurii. Este recoman-
dabila utilizarea modelelor care pot lua In considerare variatia proprietatilor
elementelor structurale cu variatia fortei axiale. Atat modelele cu proprietati de
deformatie plastice concentrate In articulatii plastice, cat ~i modelele mai sofisticate
cu fibre sunt caracterizate de parametri care pot lua In considerare variatia fortei
axiale din elementele verticale.
5.4.2 Modelarea structurilor pentru calcululliniar elastic
5.4.2.1 Modelarea structurilorin cadre
Structurile tip cadru sunt alcatuite din grinzi ~i stalpi, elemente liniare (bare) Ia
care una dintre dimensiuni, lungimea, este mult mai mare decat dimensiunile
sectiunii transversale. In cazul general, elementele cadrelor sunt solicitate Ia
lncovoiere, forta axiala, forta taietoare ~i torsiune (Fig. 5.21) .
M --7 ~; v - G A cr
I I
Moduli de rigiditate {
T --7-~
t ;
GI
N - -- 0
EA
1 I
Fig. 5.21 Tipuri de i'ncarciiri ~i eforturi sectionale i'n e/ementul de barii
180 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPT lA $1CALCULUL CONSTRUCT! ILOR LA ACTIUNEA SEISMIC,A.
Comportarea elementelor structurale sub lncarcari ~i valoarea eforturilor care
se dezvolta In acestea depind de rigiditatea lor Ia deformatiile asociate acestor
eforturi.
Practic, elementul tip bara este idealizat prin axa lui ~i este asociat unui material
~i unei sectiuni transversale.
Proprietatile de rigiditate ale elementelor cu comportare elastica sunt caracte-
rizate de modulul de rigiditate, dependent de modulul de elasticitate (denumit ~i
modul de deformatie) al materialului, de caracteristicile geometrice ale sectiunii
transversale ~ide lungimea elementului.
Modulii de deformatie apar explicit Ia numitorul termenilor relatiei Maxwell-
Mohr pentru calculul deplasarii elastice:
d= f (5.29)
In cazul elementelor de beton armat, rigiditatea Ia incovoiere este caracterizata
de produsul (Eclc), rigiditatea Ia forfecare de produsul (GcAc1), cea Ia forta axiala de
produsul (EcAc), iar cea Ia moment de torsiune de produsul (Gc lr)
Notatiile utilizate sunt:
Eo Gc modulii de elasticitate, longitudinal ~i transversal;
lc, It momentul de inertie Ia lncovoiere ~i momentul de inertie Ia torsiune;
Ac, Act aria seqiunii transversale ~i aria de forfecare (aria inimii seqiunii).
Aceste valori ale modulilor de rigiditate corespund sectiunii brute de beton a
elementelor. Modelul riguros de evaluare a deformatiilor poate lua In considerare
doar aportul betonului lntins, nefisurat, dintre fisurile discrete, egal distantate. Un
asemenea model, relativ complicat, este utilizat In proiectarea curenta numai Ia
calculul sagetilor ~i deschiderii fisurilor elementelor plan~eelor, atunci cand
intereseaza obtinerea unor valori cat mai precise ale deformatiilor efective.
In calculul eforturilor lntr-o structura static nedeterminata, intereseaza valorile
relative ale rigiditatilor, ~i nu valorile absolute, cu exceptia cazului cand se face un
calcul de tip spectral. Pe de alta parte, Ia calculul deplasarilor de ansamblu ale
structurii se pot obtine rezultate acceptabile din punctul de vedere al reflectarii
comportarii reale, daca se folosesc valori aproximative ale rigiditatilor obtinute prin
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 181
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCT! ILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

afectarea modulelor de rigiditate ale seqiunii brute cu factori subunitari, ale~i prin
rationamente inginere~ti, pledlnd de Ia gradul de fisurare al unui element sau
altul.
Factorii de reducere ai rigiditatii prevazuti In coduri tin seama, In special, de
influenta fortelor axiale ~i momentelor lncovoietoare asupra marimii zonei de
beton comprimat din sectiune, adica de dezvoltarea fisurilor de lntindere.
Practic, reducerea se poate aplica fie modulului de elasticitate, fie caracteristicii
geometrice a sectiunii. Principia!, lnsa, apare firesc sa se corecteze caracteristica
geometrica, pentru ca aceasta este influentata direct de fisurarea betonului.
Pe de alta parte, prezenta armaturilor de otel spore~te, Ia randul sau, rigidi-
tatea elementului de beton armat. De regula, In calculul structural se neglijeaza
(ii) Deformatiile de forfecare ale grinzilor lungi sunt foarte mici In raport cu de-
formatiile de lncovoiere ~i se pot neglija. Tn schimb, Ia grinzile scurte ponderea lor
este importanta. De exemplu, In cazul unei grinzi de cuplare cu deschiderea de 1,0 m
~i sectiunea 0,3 x 1,0 m, deformatia lnsumata data de primii doi termeni din relatia
(5.29) este de 2,5 ori mai mare decat cea data de primul termen, lntr-un calcul
elastic efectuat pe baza proprietatilor sectiunilor brute de beton.
(iii) Tn cazul structurilor In cadre cu multe niveluri, daca efortul mediu de com-
presiune sub lncarcari verticale difera de Ia stalp Ia stalp, scurtarea lor este diferita.
Pentru grinzi, In special pentru cele de Ia partea superioara a cadrului, scurtarea
stalpilor poate fi considerata tasare de reazem, din diferenta tasarilor rezultand
eforturi de lncovoiere In grinzi, de tip rotire de bara, care altereaza distributia
obi~nuita a momentelor din lncard:lri gravitationale.

aparent aceasta contributie.

Tn realitate, prin alegerea potrivita a valorilor factorilor de diminuare ai modu-

+ * * * *
lelor de rigiditate, se poate tine seama, In mod indirect, ~i de aportul armaturilor
lntinse care influenteaza gradul de fisurare. Astfel, In functie de cantitatea arma-
turii lntinse, acestor factori lise atribuie valori mai mari, sau mai mici.

De~i modelul de calcul pentru structurile tip cadru este de o simplitate

extrema, elementele finite fiind identice cu barele cadrului cuprinse lntre noduri,
a)
pentru fiecare din cele 4 componente ale rigiditatii barei, este util sa se faca unele
precizari.

(i) Grinzile de plan~eu, de cele mai multe ori, fac corp comun cu placa. Pro-
blema concreta care se pune este cat din placa ata~ata grinzii poate fi considerata
ca facand parte din seqiunea In forma de T a grinzii. Conlucrarea grinzii cu placa nu
poate fi determinata cu exactitate, aceasta caracteristica depinzand de mai multi
parametri.
Prevederile codului In aceasta chestiune reprezinta aproximatii care nu
influenteaza semnificativ calculul structural. Pe de alta parte, este evident ca mica
diferenta lntre momentele rezultate ~i cele care ar corespunde adevaratei valori a
latimii active de placa poate fi preluata de o structura lnzestrata cu ductilitate. Este
de observat ca latimea de conlucrare a placii cu inima grinzii are o importanta mult
mai mare In ceea ce prive~te rezistenta Ia lncovoiere ~i Ia forta taietoare, a~a cum
se va arata In cap. 8.
c)
Fig. 5.22 lnfluenta tasarii diferite a sto/pi/or asupra distributiei momentelor In grinzi/e de cadru:
(a) diagrama pentru grinzi cu reazeme fixe;
(b) diagrama de momente produsa de tasarea diferita a sto/pi/or;
(c) diagrama rezultanta
Considerarea acestor momente Ia dimensionare ar duce Ia armari cu totul
neuzuale. Tn general, proiectantii prefera sa ignore tasarile diferite ale reazemelor ~i
sa adopte armari tipice pentru grinzi continue lncarcate cu forte verticale.
Argumente pentru o asemenea abordare sunt faptul ca, In realitate, tasarile stalpilor
sunt mai mici decat cele furnizate de schema din Fig. 5.22, pentru ca o buna parte

182 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 183
I. DAMIAN. T. POSTELNICU
din deformatiile axiale elastice produse de lnd\rdirile din greutate proprie se
consuma Ia executie, nivel cu nivel, iar curgerea lentil tinde sa egalizeze eforturile
unitare de compresiune din stalp.
Pe de alta aparte, diferentele lntre momentele de dimensionare alese
corespunzatoare deformatiei reale a structurii pot fi preluate de grinzi fara efecte
negative semnificative, ca urmare a proprietatilor lnalte de ductilitate ale acestor
elemente.
Pentru a obtine direct din calculul structural distributia dorita a momentelor
de dimensionare In grinzi, se spore~te rigiditatea axiala a stalpilor.
(iv) Momentul de inertie Ia lncovoiere al unei grinzi lucrand In domeniul elastic
este substantial mai mare decat momentul de inertie Ia torsiune. Pe de alta parte,
prin fisurarea Ia 45· desfa~urata pe suprafata laterala a grinzii, rigiditatea Ia tor-
siune scade mult mai mult (de cca. 10 ori) decat scade prin fisurare rigiditatea Ia
lncovoiere.
Ca urmare, In structurile de tip curent, rigiditatea Ia torsiune are rareori
importanta practica, atat timp cat echilibrul se poate realiza fara prezenta momen-
telor de torsiune. Pe aceasta baza, In calculele curente, placile continue peste
grinzi ~i grinzile secundare rezemand peste grinzi principale mai puternice pot fi
considerate simplu rezemate pe aceste elemente (Fig. 5.23).
a) c)
b) d)
Fig. 5.23 Neglijarea rigiditatii Ia torsiune Ia e/emente/e de beton armat obi~nuite:
(a) placa continua pe grinzi cu /ncarcare uti/a ap/icata Intr-a deschidere;
(b) deformata; (c) diagrama de momente exacta;
(d) diagrama de momente corespunzatoare schemei curente de calcul
184 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
(v) La intersectia barelor, a grinzilor cu stalpii, se constituie o zona de mici di-
mensiuni, nodul, care se manifesta In ansamblul structurii ca un element tri-
dimensional rigid. Existenta nodului este esentiala pentru asigurarea rigiditatii
~i cele laterale a cadrului. Deformatiile de Ia extremitatile grinzii ~i stalpului se continua,
lntr-o anum ita masura, ~i In interiorul nodului.
Programele de calcul ofera posibilitatea declararii ca infinit rigida a unei
anumite zone situate Ia interiorul volumului rezultat din intersectia stalpului ~i a
grinzii. Functie de proportiile celor doua elemente, zona rigida se alege lntre 0,5 ~i
lntreaga dimensiune a bare lor care converg In nod.
0 cale alternativa pentru a tine seama de cre~terea de rigiditate In dreptul
nodului este aceea de a considera deschiderea de calcul egala cu distanta lntre
fetele zonelor declarate rigide consecutive (Fig. 5.24).
~
1_1 j
a) b)
Fig. 5.24 Mode/area nodurilor:
(a) prin zone cu rigiditate infinita;
(b) prin reducerea deschiderilor interax
5.4.2.2 Modelarea structurilor cu pereti
Peretii structurali se pot modela In doua feluri:
.- cu elemente de tip bara;
.- cu elemente de suprafata.
Elementele de tip bara sunt perfect simi lare celor utilizate Ia calculul structurilor
In cadre. Elementele sunt idealizate prin axa lor ~i li se atribuie proprietatile
mecanice ~i geometrice ale peretilor. Elementele finite pentru pereti au, de regula,
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 185
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

dimensiunea unui nivel. Grinzile de cuplare se considera cu lungimea dintre axele

peretilor pe care li leaga.

Asemenea grinzilor de cadru, portiunile situate In lumina deschiderilor ~i pe z

1
zona comuna cu peretele se trateaza diferit, ultima ca zona rigida (Fig. 5.25).
F=cr t [F/L] M22 M12
'
-----,----- _J - - - - - --
cr:Ecr <1JCr M= cr6t2 [FLIL]
(J

(J

a) b)

Fig. 5.26 Eforturile lntr-un element de suprafata:

(a) eforturi de membrana; (b) eforturi de placa plana i'ncovoiata

lntrudlt grosimea peretilor este, In general, mica In raport cu celelalte dimen-

siuni ~i lncarcarile sunt aplicate In planul median al peretelui, In calculul seismic se
a) b) pot utiliza, In multe situatii, elemente de membrana.

Fig. 5.25 Mode/area perejilor: (a) cu e/emente de bora;
(b) cu e/emente de suprafata-detaliu cu lncastrarea grinzii In perete
Modelarea cu elemente de bara este utilizata In structuri simple, In general
monotone pe verticala, cu pereti relativ lungi, pentru care ipoteza sectiunilor plane
este acceptabila.
Modelarea cu elemente tip bara nu este indicata Ia structuri mai complexe, cu
pereti intersectati, cu variatii importante de sectiune pe lnaltime sau cu goluri
relativ mari, mai ales daca sunt distribuite neregulat.
Modelul de bara nu este potrivit pentru peretii scurti, Ia care influenta fortei
taietoare este preponderenta, iar ipoteza sectiunii plane se departeaza mult de
comportarea reala. In aceste cazuri se utilizeaza elementele de suprafata.
Elementele de suprafata se idealizeaza prin suprafata lor mediana ~i au doua
componente: element tip membrana ~i element tip placa lncovoiata.
Elementul de membrana are rigiditate numai In planul sau ~i, In consecinta,
poate dezvolta eforturi numai In acest plan, In care se aplica ~i
corolar, eforturile unitare sunt constante pe grosimea elementului.
Elementul placa plana lncovoiata are rigiditate In directia norma Ia pe suprafata,
iar eforturile unitare se dezvolta liniar pe grosimea elementului (Fig. 5.26).
In ultimii ani, modelarea cu elemente de suprafata este tot mai folosita
deoarece performantele calculatoarelor s-au lmbunatatit considerabil, favori-
zand implementarea acestui element In marea majoritate a programelor de
calcul.
Deoarece nu se poate stabili o solutie exacta a ecuatiei diferentiale care
descrie campul de deplasari, este necesar sa se utilizeze functii de interpolare.
Tipurile de astfel de functii sunt foarte numeroase, rezultand o mare varietate de
elemente de suprafata.
Un perete structural trebuie discretizat cu mai multe elemente de suprafata.
Cu cat discretizarea este mai fina, cu atat precizia solutiilor va fi mai mare, lnsa cu
pretul unui timp de rulare ~ide interpretare a rezultatelor mai mare.
Solutiile devin din ce In ce mai precise pe masura sporirii finetei de discre-
tizare, cand valorile eforturilor obtinute pe coltul comun al mai multor elemente
finite devin din ce In ce mai apropiate.
Forma recomandabila de element finit In cazul obi~nuit este un dreptunghi
fortele. Ca un
cu dimensiunile laturilor cat mai apropiate. Trebuie evitata fo losirea dreptun-
ghiurilor cu raportul laturilor mai mare decat 4. Patrulaterele de alte forme
trebuie sa fie convexe, adica unghiul dintre doua laturi vecine sa nu fie mai mare
de 180" (Fig. 5.27).

186 I PROJECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARJI SEJSMICE I 187
 CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
I. DAMIAN, T. POSTELNICU

1nodului Ia ambele elemente

. finite In contact (Fig • 5 •28b) • pe aceastav ca Ie v .1teza de
ucru spore~te, ca ~~ precizia rezultatelor. ,

81'82,83,84 <180° 8> 180°

b) c)
a)
Fig. 5.27 Reguli generate de discretizare:
(a) element fin it indicat; (b) element fin it corect; (c) element fin it incorect L"" I/""I/""[7"" I" I" I"

v
/

Trebuie retinut faptul ca un numar mic de elemente care nu respecta aceste

reguli nu altereaza starea de eforturi de ansamblu, ci numai pe cea !ocala.
zona cu discretizare de tranzitie
r/1~
~uri Ia care se aplicii
'
constrangen
Nu trebuie exagerata finetea de discretizare, pentru ca timpul de rulare necesar
cre~te ,exponential" cu gradul de rafinare al retelei de elemente. lndiferent de .
a)
~
Ftg. 5.28 Discretizarea peretilor: (a) discretizare cu elemente de tranzitie;
finetea de discretizare, echilibrul de ansamblu trebuie satisfacut, astfel lncat (b) dtscrettzare Ia care se aplica canstrCingeri
eforturile sectionale pe ansamblul sectiunii peretelui vor fi apropiate. lntrucat
dimensionarea peretilor se face Ia eforturile sectionale, ~i nu local, Ia valorile
S~ poate aprecia, totu~i, ca utilizarea elementului de suprafata ofera I t"
eforturilor unitare din calculul elastic, rezulta ca solutia de proiectare nu este foarte supenoare
fie ,situatiilor In care
. v o·1n acest mot1v u,m
folosesc elementele de tip bara. II s~
sensibila Ia finetea de discretizare. care caz m parte trebUie analizat dad! modelul mai simplu Ib ,
bara, nu duce Ia rezultate eronate. , ce azat pe modelul
Intr-a aplicatie efectuata pentru a demonstra ponderea discretizarii modelului
asupra preciziei rezultatelor, s-a considerat cazul unui perete cu 9 niveluri a 3,0 m, In Fig. 5.29, se exemplifica o asemenea situatie.
modelat In doua moduri, cu 18 elemente finite pe nivel ~i, respectiv, cu cate un
element pe nivel. S-a constatat ca rigiditatea calculata pentru primul model difera
cu mai putin de 5% de cea corespunzatoare celui deal doilea model.

In metoda elementului finit, ecuatiile de conditie sunt ecuatiile de echilibru Ia

[J [J
noduri, astfellncat doua elemente finite conlucreaza daca au un nod comun. Practic,
aceasta lnseamna ca nu exista noduri plasate intermediar pe latura altui element.
a) b)
Exista situatii cand este necesara trecerea de Ia o desime de retea, Intr-a zona a
Fig. 5.29 Mode/area tuburilar din pereti structurali:
peretelui, Ia o alta, In zona vecina. (a) cu elemente de Up bora; (b) cu elemente de suprafafO.
Sunt marcate puncte/e de contact cu fun datia
Asemenea situatii apar, de exemplu, cand In perete sunt prevazute goluri mari,
dispuse neregulat. In asemenea cazuri, este necesar sa se realizeze discretizari de
de f Desenul r:prezinta. o structura cu doua ansambluri de pereti asociati In profile
tranzitie, care reclama elemente finite cu o alta forma decat cea dreptunghiulara
lp cheson m plan. Fig. 5.29a reprezinta modelulln care cele douav ch
(Fig. 5.28a). Unele programe ofera facilitati pentru a evita o asemenea rezolvare, sche f t b esoane sunt
ma lza e cu are cu axele In centrele de greutate ale acestora. In felul acesta J

prin folosirea unor ecuatii suplimentare de constrangere, care asigura apartenenta

VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 189

188 I PROIECT AREA STRUCTUR\LOR DE BETON ARMAT IN ZONE SE\SM\CE
I. DAMIAN T. POSTELNICU _ _ _ _ _ _ _ _C::_:O: _:_N.:_:C_E-::_PT;_IA: ._:_:Sr_:1-=.CA:...::L:.:C-=.U.:.:LU:.::L
_, CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

legatura cu infrastructura se face lntr-un sigur punct, pentru fiecare din nuclee.
Fig. 5.29b reprezinta modelul cu elemente de suprafata. Fiecare lamela a ansam-
blului se modeleaza printr-un astfel de element, nodurile fiind Ia interseqiile ~i
marginile libere ale peretilor care alcatuiesc chesoanele. Tn acest caz, legatura cu
fundatia se realizeaza lntr-un numar semnificativ de nod uri. Comparand rigiditatea Ia
torsiune de ansamblu pentru un asemenea profil, se constata ca primul model
prezinta o rigiditate decca. 100 de ori mai mica decat eel deal doilea.
Dimensionarea ~i armarea sectiunilor de beton armat se face Ia eforturi globale
(M, N, V), ~i nu Ia eforturile locale. Din acest motiv, eforturile se integreaza pe lntreg
peretele ~i nu separat pe lamelele care II com pun.
Este de retinut ca In calculul cu elemente finite In modelarea cu elemente de
suprafata se poate determina variatia eforturilor normale a In diferitele lamele, ca
efect allunecarilor In lungul axei peretelui. Tn Fig. 5.30 se prezinta exemplicativ alura
deformatiilor specifice longitudinale adimensionalizate In talpa unui perete cu
seqiune In ,T", cu grosimea de 300 mm, cu lnaltimea inimii de 6,0 m ~i cu lungimea
talpii de 12,00 m (Fig. 5.30a). Exemplul este luat din proiectul unei constructii reale.
12,00
prafata? Pentru a discuta aceasta problema pe un caz concret, se prezinta rezul-
tatele obtinute prin calculul comparativ a doi pereti cu sectiunea 0,3 x 6,0 m, cuplati
cu grinzi cu sectiunea 0,3x1,0 m ~i deschiderea de 2,0 m, In 3 modelari diferite:
i. grinda este modelata ca bara;
ii. grinda este modelata cu elemente de suprafata, considerand conectarea
grinzii cu placa plan~eului (cu constrangere de diafragma);
iii. grinda este modelata cu elemente de suprafata, cu legatura cu placa taiata
(fara constrangere de diafragma).
Tn cazul (i) se pune problema lncastrarii grinzii lntr-un perete modelat cu
elemente de suprafata. Majoritatea elementelor de suprafata nu poseda grad de
libertate Ia rotire In planul elementului. Unele programe, cum sunt SAP [40] ~i ETABS
[43], genereaza artificial acest grad de libertate. Cu toate acestea, realizarea
lncastrarii depinde de dimensiunile elementelor de suprafata. Daca elementul de
suprafata are dimensiuni mari, prinderea de perete poate modela o legatura tip
lncastrare. Tn cazul unei discretizari fine a peretelui, pentru a modela lncastrarea
grinzii In perete este necesar ca aceasta sa fie continuata cu cateva elemente finite
de suprafata In interiorul peretelui. Tncastrarea se realizeaza prin cuplu de forte
dezvoltat In nodurile elementelor de suprafata implicate (a~a cum se arata

J '1 I :, ~ 1
schematicln Fig. 5.2Sb).

~
Tn Fig. 5.31 sunt prezentate diagramele de eforturi pentru cele 3 variante de

~
6,00

HIIH modelare a grinzii de cuplare.

MODEL ® @
1419
0
1384

~
a) b) Ele ment de
suprafatii I I
nelegat de -294
Fig. 5.30 Distributia elastica ~i distributia de calcul a eforturilor norma/e In talpa unui perete
plan~eu
cu sectiune T. Latimea de proiectare a talpii este bt. 1350
1706 1475

~
La dimensionarea seqiunilor de perete, este avantajos sa nu se considere 622
Element de
-=-::1 I I
lntreaga lungime a talpii, ci o lungime mai mica, pe care eforturile unitare sa se suprafa!ii legat
de p l an~eu
c::::=-
622
poata considera constante ~i egale cu valoarea maxima din axul inimii (ha?urat In - 1706
Fig. 5.30b). Codurile de proiectare dau relatii pentru stabilirea dimensiunilor zonelor 1226 1226
~ I I
,active" ale talpilor In aceasta ipoteza

Tn structuri, de cele mai multe ori peretii sunt cuplati prin grinzi dispuse, de
Baril legata de
plan~eu 0
v
1226

regula, deasupra unor goluri de u~i sau ferestre. Se pune problema cum este indicat Fig. 5.31 Eforturi In grinda de cup/are In functie de modul de mode/are.
sa se modeleze grinzile de cuplare, cu elemente tip bara sau cu elemente de su- Unitaple de masura: kN, kNm

190 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 191
I. DAMIAN. T. POSTELNIC:...;U_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
Examinand aceste diagrame, surprinde diferenta mare lntre diagramele de
eforturi, momente ~i forte, obtinute In cazul (ii), In raport cu celelalte doua.
Aceasta reprezinta efectul legaturii grinzilor cu placa practic infinit rigida a
plan~eului care fixeaza grinda Ia partea superioara (Fig. 5.31), In timp ce In celelalte
modelari aceasta legatura este taiata.
Distributia eforturilor unitare aln sectiunile de Ia extremitatile grinzii, in cazurile
(ii) ~i (iii), furnizate de programul de calcul sunt reprezentate In Fig. 5.32(b) ~i (c).
Acestea sunt diferite pentru ca in cazul (iii) nu este considerat efectul eforturior
tangentiale de Ia interfata grinzii cu placa plan~eului, manifestat ca actiune a unor
forte longitudinale aplicate excentric in raport cu axul grinzii. Daca se tine seama de
actiunea eforturilor tangentiale Ia legatura cu placa, eforturile a in seqiune, in cele
doua tipuri de modele, se apropie. lnseamna ca eforturile din pereti (montanti) nu
sunt afectate semnificativ de modelarea grinzilor.
p
II 21
a)
l:l 2-2 l:l
-309 309 -5567
8 8
5016 -5016
b) c)
Fig. 5.32 Mode/area riglei de cup/are cu e/emente de suprafafa: (a) eforturi tangenfiale Ia interfota grinzii
cu placa; (b) diagrama de efarturi normale cansiderand plan$eului diafragma rigida;
(c) diagrama de eforturi normale fora considerarea plan~eului diafragma rigida.
La dimensionarea grinzilor, modelarea (ii) prezinta lnsa riscul unor erori din
partea celor care nu cunosc bine programul de calcul ~i impune un numar mai mare
de operatii pentru obtinerea unor rezultate corecte.
Comparatia prezentata sugereaza cu evidenta ca solutia cea mai simpla pentru
modelarea grinzii de cuplare este cea cu element tip bara.
192 I PROJECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPT/A $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
0 alta problema de modelare, care intervine mai ales Ia peretii cuplati, se refera
Ia coreqia rigiditatii elementelor prin care sa se tina seama de efectul fisurarii
zone lor lntinse In beton.
Codurile de proiectare prevad factori de corectie diferiti pentru diferitele
componente ale rigiditatii Ia lncovoiere, forfecare, forta axiala. In cazul modelarii
cu elemente de suprafata, in programele de calcul rigiditatea axiala este cuplata cu
cea de lncovoiere, astfel incat nu se pot aplica corectii diferite celor doua proprie-
tati. La peretii cuplati, pe durata actiunii seismice, fortele axiale din pereti variaza
foarte mult, schimband In multe cazuri ~i semnul. Un calcul iterativ, cu modificari
succesive ale rigiditatilor, este anevoios ~i nejustificat pentru structurile curente.
Din acest motiv, se prefera o corectie initiala unica, aplicata eel mai bine
modulului de elasticitate, urmand ca apoi sa se efectueze redistributii adecvate
pentru apropierea eforturilor de proiectare de comportarea reala a structurii, daca
este necesar.
5.4.2.3 Modelarea placilor
Reprezentand un element de suprafata, placa plan~eelor se modeleaza cu
elemente finite de suprafata.
Tn calculul seismic, odata facuta transmiterea incarcarilor Ia reazeme, sunt
2-2
active elementele de suprafata tip membrana, care furnizeaza eforturile din planul
6000
diafragmei.
Tn cazul calculului Ia lncarcari gravitationale, functioneaza elementele finite de
tip placa, care furnizeaza momentele incovoietoare ~i fortele taietoare In placa ~i
grinzile plan~eului.
Pentru inceput se discuta modelarea placilor pentru calculul plan~eelor Ia
incarcari gravitationale.
Tn proiectarea de tip traditional, proiectarea elementelor plan~eului, placa,
grinzi secundare, grinzi principale, se face pe scheme de calcul independente pentru
fiecare din aceste elemente, considerand reazemele netasabile.
Astfel, placile se considera rezemate pe grinzi, a caror sageata se neglijeaza, iar
grinzile secundare se considera continue pe reazemele fixe, constituite de grinzile
principale.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 193

1. DAMIAN, T. POSTELNICU
In realitate, plan~eul se comporta ca un element unic constituit din placi ~i
grinzi, care se lncovoaie pe doua directii. Calculul efectuat cu programele de ~alcul
spatial iau In considerare comportarea reala de placa llortotropa" a plan~euiUI.
Neglijand ,colaborarea" elementelor plan~eului In_ defor_mare~ solidara su~
lncarcari, rezultatele calculului de tip traditional se de~arteaza, ma1 mult sau_ mal
putin, de rezultatele calculului efectuat cu computerul. In proiectare se pr_efer~, ~~
mu lte ori , corectarea modelelor de plan~eu pentru ca valorile eforturilor dm plac1 ~~
A
grinzi sa se apropie de cele obtinute prin procedeele traditionale, care, 1n genera 1,
sunt mai acoperitoare.
Deoarece fortele verticale sustinute de placa se transmit Ia grinzile de reazem
Ia noduri, discretizarea trebuie sa fie cat mai fina, astfellndh lncar:aril~ s~ f_ie :a~
mai corect distribuite.ln caz contrar, valorile momentelor calculate m gnnzl ~l.plaCI
se departeaza de valorile reale. La limita, daca placa este modelata prin:r-~n ~~~gu~
element cu dimensiunile panoului, lncarcarile se transmit direct Ia stalpl, fara sa
solicite grinda, In timp ce eforturile de lncovoiere din placa sunt mult sub cele
real e.
$i In cazul calculului placilor ~i al grinzilor secundare se aplica corectii calculului
elastic, pentru a tine seama de comportarea ca elemente de bet~.n arma_t._A.~~ ~-um
s-a aratat Ia 5.4.2.1, interventia cea mai frecventa este negiiJarea ng1d1tatn Ia
torsiune a grinzilor de reazem.
Un caz special II constituie eel al plan~eului dala, Ia care transmiterea fort~lor de
Ia dala Ia stalpi se realizeaza pe 0 suprafata foarte mica In raport cu desch~derea
- .. Ca urmare momentele lncovoietoare capata configuratia corespunzatoare
p1acn. , . . . . .
aplicarii unei forte concentrate mari.ln cazulln care elementele fmlte. au dlmenslunl
relativ mici, cu un nod In axul stalpului, se creeaza conditiile une_
1 probleme de
singularitate matematica, cu eforturi tinzand spre valori infinit de man .
Pentru a evita 0 asemenea situatie, In zona stalpului placa treb~ie :a _fi:
lmpartita In elemente finite mici, dintre care cele din zona stalpului trebUie sa a1ba
laturile suprapuse peste laturile stalpului.
ca valori de dimensionare ale momentelor se pot lua cele de Ia fata stalpului.
alta cale de a evita discontinuitatea matematica rezultata din geometria
0
plan~eului dala este aceea de a utiliza metoda fa~iilor prevazuta In majoritatea
codurilor de proiectare a elementelor de beton armat.
194 1 PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
In cazul calculului elementelor principale de rezistenta Ia actiunea seismica, nu
intereseaza eforturile de lncovoiere In placa, ci numai descarcarea corecta a
lncarcarilor de pe aceasta. Sunt disponibile programe (ETABS [43]) care realizeaza
automat descarcarea lnd\rcarilor de pe placi Ia reazeme, fara a discretiza elementul
de placa. Reactiunile au o variatie liniara, In functie de ariile aferente de placa
determinate de liniile de rupere ale placii.ln cazul unor forme complicate, programul
lmparte automat suprafata In forme geometrice simple, iar descarcarea se face prin
forte concentrate. In asemenea situatii, rezultatele trebuie analizate cu atentie
pentru a identifica posibile erori de plasare a fortelor Ia noduri, lntalnite uneori In
practica aplicarii acestor programe.
In cazulln care programul folosit nu dispune de aceste facilitati, o cale pentru a
realiza practic descarcarea lncarcarilor de pe placa este aceea de a reduce aportul
placii In mecanismul de rezistenta al plan~eului In ansamblu prin reducerea forma Ia a
grosimii placii, a rigiditatii Ia torsiune a acesteia, sau chiar a modulului de elasticitate
al materialului din placa. Datorita rigiditatii mici, placa nu va prelua moment de
torsiune, rezultand momentele lncovoietoare maxi me In grinda.
In mod obi~nuit, evaluarea eforturilor de diafragma nu se face cu programele
specializate de calcul, deoarece acestea furnizeaza o stare de eforturi unitare
asociate unei comportari elastice, de multe ori nerealista. In proiectarea curenta
se prefera determinarea armarii de diafragma pe modele specifice grinzilor pereti
sub fortele care rezulta din echilibrul instalat In mecanismul de plastificare al
structurii.
5.4.2.4 Utilizarea constrangerilor Ia modelarea structurilor de beton armat.
Stabilirea rezemarilor
In practica proiectarii apar numeroase situatii In care elemente foarte rigide
sunt conectate cu altele mult mai flexibile. In sistemul de ecuatii asociat modelului
de calcul apar probleme de ,trunchiere", cu afectarea preciziei rezultatului. In
asemenea cazuri se poate apela Ia constrangeri ale modelului, prin anularea unor
grade de libertate, masura care reduce ~i timpul de lucru.
Tn cele ce urmeaza se exemplifica cateva cazuri semnificative.
Cea mai cunoscuta constrangere este cea de diafragma rigida. Ea se aplica
plan~eelor, elemente cu sectiune mare, Ia care deformatiile In planul lor sunt mult
mai mici decat deformatia relativa de nivel.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 195
I. DAMIAN , T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

Constrangerea In sine se aplica nodurilor modelului ~i nu elementelor de Tn acest fel vor exista numai trei grade de libertate cinematica Ia nivelul unui
suprafata ce modeleaza placa, cum gre~it se percepe cateodata. plan~eu. Caracteristicile masice vor fi atribuite nodului master, fiind reprezentate de

Constrangerea de diafragma rigida mentine distanta relativa din planul In care caracteristicile masice individuale ale nod uri lor constranse.
se aplica constrangerea, dintre oricare doua noduri ale plan~eului. Vazut In plan,
plan~eul nu se va deforma, ci va avea o mi~care compusa din doua translatii Mx=My=M= fm;
1
(5.33)
orizontale ~i o retire fata de axa verticala.
{ n n
Practic, toate nodurile plan~eului, denumite noduri constranse sau noduri Ia = Z:(Ie; + m;r/ )= Z:m;r/ (5.34)
,slave", sunt legate cu bare infinit rigide de un singur nod, denumit nod ,master'. 1

Nodul master este un nod introdus automat de program ~i plasat In centrul de S-au facut notatiile:
greutate al plan~eului (Fig. 5.33). Ux; Ux; translatiile pe directiile x ~i yale nodului i,
Din punct de vedere matematic, introducerea unei constrangeri de tip 9, rotirea plan~eului In jurul axei z, normala Ia plan;
diafragma rigida este echivalenta cu introducerea a cate trei ecuatii In sistemul de m; masa aferenta nodului i;
ecuatii general, pentru fiecare nod constrans. Ia; momentul de inertie Ia rasucire propriu elementului i;
Ia momentul de rasucire de ansamblu;
Semnele plus ~i minus depind de orientarea sistemului de coordonate, ales de
r~ x~ y; distanta de Ia nodul master Ia noduli ~i proiectiile acesteia pe
fiecare data cu originea In nodul master.
directiile x ~i y.
9,;= 9zm (5.30)
0 solutie similara sea plica Ia corpurile tip bloc rigid. Nodurile sunt constranse, In
U~= Uxm-9zm Yi (5.31) acest caz, sa-~i mentina distantele dintre ele In spatiu, nu In plan.
{
Uy; = Uym + 9zmXi (5.32) La ora actuala, programele de calcul structural ofera posibilitatea considerarii
constrangerii oricaror deplasari nodale lntre doua puncte. Totu~i, este important de
Deoarece distanta dintre noduri nu se modifica, barele plasate lntre nodurile
retinut ca un nod nu poate avea acela~i grad de libertate In doua constrangeri. A~a
constranse nu vor fi solicitate axial.
cum s-a specificat, deplasarea nodului constrans urmeaza deplasarea nodului
De asemenea, fiindca toate nodurile au aceea~i retire fata de axa verticala, master, astfellncat In cazulln care exista doua noduri master, una dintre constran-
rezulta ca nu exista moment In grinzi fata de aceasta axa. geri nu poate fi lndeplinita. Tn aceste conditii, programele de calcul structural vor
ignora una dintre constrangeri.
barii infinit
rigidii
Tn alte situatii apare rational ca In model sa se ,taie" anumite legaturi ~i sa se
permita grade de libertate suplimentare. Cateva situatii simple de acest gen, care se
pot lntalni mai cu seama Ia evaluarea ~i consolidarea constructiilor existente, sunt
exemplificate In Fig. 5.34.

Tn Fig. 5.34a se reprezinta un stalp Ia care armaturile de Ia baza nu sunt anco-

rate suficient In fundatie ~i/sau nu sunt lnnadite suficient cu mustatile din fun dati e.
Pi (Xi,Yi) ~u=----------------.,..
xi
Tn Fig. 5.34b apare cazul unui stalp cu o fundatie prea mica pentru a transmite
Fig. 5.33 Constrangerea de diofragma rigida utilizata Ia mode/area p/an5eelor momente Ia teren.

196 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT !N ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 197
I. DAMIAN, T. POSTELNICU
Tn ambele situatii, Ia baza stalpului nu se poate dezvolta momentul capabil
corespunzator armaturilor longitudinale ale stalpului, astfel !neat solutia acoperi-
toare este de a considera stalpul articulat Ia baza (Fig. 5.34c).
t 5.4.3.2 Modelarea lncardirilor ~i a elementelor
a) b) c)
Fig. 5.34 Situatii In care nu se poate dezvolta momentul capabi//a bozo sta/pi/or:
(a) ancoraje }i lnnadiri suficiente; (b) suprafata de fundare insuficienta;
(c) schema de co leu/ acoperitoare
5.4.3 Modelarea infrastructurilor
5.4.3.1 Aspecte specifice
Tn literatura de specialitate, infrastructura se define~te ca fiind ansamblul
elementelor situate sub cota Ia care se poate considera ca este fixata supra-
structura. Tn functie de alcatuirea constructiei, infrastructura cuprinde peretii,
stalpii, plan~eele subsolurilor ~i fundatiile de diferite tipuri. 0 parte a inginerilor
prefera sa considere fundatia, partea constructiei aflata In contact cu terenul, o
componenta separata de celelalte elemente structurale, celelalte elemente
alcatuind a$a numita substructura.
lnfrastructurile transmit lncarcarile varticale ~i laterale Ia terenul de fundare,
astfel !neat o abordare riguroasa a ansamblului structural trebuie sa ia In consi-
derare cat mai fidel interaqiunea dintre acestea ~i terenul de fundare.
Modelarea ~i calculul infrastructurilor reprezinta a problema interdisciplinara
dificila, a carei rezolvare necesita o mare atentie ~i, de cele mai multe ori, spirit
ingineresc pentru intelegerea corecta a modului de lucru al acestei componente
structurale. Problema este dificila ~i pentru ca nu se dispune Inca de instrumente de
calcul care sa ia In considerare, In mod realist, comportarea infrastructurilor, mai
ales de instrumente mai putin complicate utilizabile In proiectarea curenta.
198 I PROIECTAREA STRUCURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
Pe de alta parte, proprietatile de rezistenta ~i deformabilitate ale terenului nu
se pot stabili, In multe situatii, cu un grad suficient de lncredere, prezentand o
mare variabilitate.
Tn aceste conditii, In majoritatea cazurilor, rezultatele aplicarii unor mijloace
sofisticate de calcul nu justifica, deocamdata, efortul de calcul excesiv. Din acest
motiv, In cele ce urmeaza s-a optat pentru prezentarea unor modele de calcul mai
simple, dar care permit o justa evaluare a rezultatelor printr-o gandire inginereasca
adecvata.
Transmiterea eforturilor de Ia baza suprastructurii, In speta, a momentelor de
rasturnare produse de fortele laterale Ia terenul de fundare se face, In principiu,
prin doua mecanisme:
(a) Un mecanism de incovoiere de ansamblu.
La fiecare nivel orizontal al fundatiei (infrastructurii), momentul de rasturnare
este preluat de eforturile normale din sectiunea de beton armat, iar Ia nivelul
terenului, de catre presiunile de pe talpa fundatiei.
Sub sectiunea de Ia baza suprastructurii, momentele de rasturnare vor
include sporul datorat fortei taietoare din aceasta sectiune. Acest mecanism este
specific, In general, elementelor verticale cu fundatii individuale, sau cu fundatii
sub forma de grinzi cu lnaltime relativ mica, cum se lntalnesc, de exemplu, Ia
cladirile cu structura tip cadru fara subsol, dar este prezent ~i In cazul infra-
structurilor ample.
(b) Un mecanism care preia momentul de rasturnare prin cuplul unor fof!e
care se dezvolta in plan~ee ~i radier.
Un asemenea mecanism se instaleaza In infrastructurile cladirilor cu subsol
(subsoluri), lntarite cu pereti perimetrali ~i pereti interiori suplimentari fata de
nivelurile supraterane. Acest mecanism este denumit, In mod sugestiv, meca-
nism de menghina. La asemenea cladiri, cele doua mecanisme sunt activate
lmpreuna, ponderea unuia sau a altuia dintre acestea depinzand de alcatuirea
substructurii.
Cele doua mecanisme sunt discutate mai detaliat In cap.13.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 199
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

Tn situatiile In care primul mecanism este preponderent, este posibila mode- Tn cazul fundatiilor de pereti, elemente cu lungime mare In plan, aqiunile
larea infrastructurii ca un sistem de grinzi plasate lntr-un singur plan, cu eforturile de provenite din suprastructura se modeleaza ca In Fig. 5.35b, cu forte verticale de
Ia baza structurii actionand perpendicular pe acest plan. compresiune care lnsumeaza eforturile unitare din zona comprimata ~i cu forte

Elementele orizontale, grinzi de fundare sau pereti de subsol, pot fi modelate ca verticale de lntindere care lnsumeaza eforturile din armaturile interioare. La
acestea se adauga forta taietoare ~i sporul de moment produs de aceasta.
elemente de tip bara rezemate pe mediul elastic constituit de teren.

Fortele de legatura se reduc Ia mijlocul grinzii de fundatie, In planul unde se
considera ca este concentrat sistemul fundatiilor.
Tn cazul fundatiilor pentru stalpi, actiunile asupra fundatiei sunt reprezen-
tate de eforturile sectionale: moment lncovoietor, forta axiala
(Fig. 5.35a).
Seqiunile barelor trebuie sa includa, atunci cand reprezinta pereti de subsol,
~i zonele aferente ale placii plan~eului ~i, daca este cazul, ale radierului. Daca
peretii sunt perforati de goluri mari, In zonele respective se va reduce corespun-
zator rigiditatea barei. La structurile cu pereti fixati In infrastructuri ample, meca-
~i forta taietoare
nismul de menghina are, In majoritatea cazurilor, o pondere importanta. Tn aceste
situatii este obligatorie modelarea In ansamblu a infrastructurii cu elemente de
suprafata. Actiunile sunt echivalate prin forte concentrate plasate In nodurile
retelei de elemente finite. Golurile mici se pot ignora, dar golurile mai mari, de u~i,

Yo pentru trecerea unor instalatii voluminoase, trebuie luate In considerare. Distri-

butia elementelor de suprafata se alege astfel lncat acestea sa margineasca
golurile.

Terenul se modeleaza ca un mediu elastic, cu posibilitate de deformare numai

Eformrilc Ia nivelul suprastrucmrii Eforturi le Ia nivelul suprastructurii In directie verticala.
. N .
RdO l
F-- -M
L-
Eq 1p
;L i l
i Ta Ca+Cb i Calculul furnizeaza marimea ~i distributia eforturilor unitare, care trebuie
. 1± Yo
integrate pe lntreaga suprafata a sectiunii de calcul pentru a obtine valorile efor-
Yo
turilor sectionale globale Ia care se dimensioneaza peretii infrastructurilor ca
elemente de beton armat.

Majoritatea programelor realizeaza numai integrarea eforturilor unitare de

Transmiterea efortunlor in modelarea
cu c lemente de suprafa(ii
Transmtterea efortunlor in model area
cu clemente de suprafatii
I important, neacoperitoare. Tn asemenea situatii, rezultatele programului trebuie
!···· ' ····.:::: ··········
Ta V. h 2 Ca+lCb
1 ~D.
Yo
pe lnaltimea inimii, ignorand aportul eforturilor dezvoltate In talpile seqiunii.
Aceasta particularitate nu este prezentata transparent, astfellncat preluarea ca
atare a valorilor momentelor furnizate de program este incorecta ~i, ce este mai
!··························- ..... -
corectate prin adaugarea eforturilor din talpi, care se pot integra printr-un pro-
h gram speciallntocmit In acest scop sau chiar printr-un calcul de tip manual.

........................................ - La infrastructurile adanci, In modelul de calcul poate fi luata In considerare ~i

rezistenta Ia forta laterala opusa de terenul aflat In contact cu peretii perimetrali.
Transmiterea cforturilor in Transmiterea eforturilor in
modelarca cu clemente de barii modclarca cu clemente de bara Este indicat sa se procedeze astfel, mai ales In situatiile In care terenul ln-
a) b) conjurator este neperturbat, datorita executiei unei incinte cu pereti mulati sau
Fig. 5.35 Mode/area lnciirciirilor transmise infrastructurii, In cazul sta/pilor (a) ~i a/ peretilor (b) piloti. Se considera o rezemare pe mediu elastic, pe resoarte dispuse pe

200 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 201
I. DAMIAN, T POSTELNICU
lnaltimea peretilor. Rigiditatea resoartelor orizontale este dificil de evaluat,
pentru ca aceasta depinde de adancime. Se poate obtine o solutie aproximativa
acoperitoare daca pe lnaltimea peretelui exterior se distribuie uniform resorturi
cu rigiditati egale cu 0,3-0,5 din rigiditatea resoartelor verticale dispuse pe talpa
fundatiilor. Pe aceasta cale, terenul de fundare ~i elementele infrastructurii sunt
degajate de eforturi semnificative. Trebuie verificat daca rezultanta presiunilor
pe peretii laterali nu depa~e~te forta corespunzatoare rezistentei pasive a
terenului.
Tn situatia In care plan~eele infrastructurii sunt perforate de goluri mari,
pentru circulatia pe verticala ~i pentru traversari de conducte, plan~eul poate
deveni relativ deformabil, astfellncat ipoteza simplificatoare curent acceptata, cea
a diafragmei rigide, nu mai este valabila. Tn astfel de situatii se renunta Ia constran-
gerile indicate Ia 5.4.2.4 ~i plan~eul se modeleaza cu elemente de suprafata
deformabile. Pe aceasta cale se obtine o evaluare mai corecta a transferului de
forte Ia elementele verticale ale infrastructurii.
5.4.3.3 Modele de interactiune teren-structura
Modelul Winkler este eel mai cunoscut model de evaluare a interactiunii
teren-structura implementat In majoritatea programelor de calcul structural.
Utilizarea larga a modelului se datoreaza simplitatii, inclusiv In ceea ce prive~te
prelucrarea rezultatelor. Pentru a putea folosi eficient modelul ~i a lntelege limi-
tarile acestuia, se discuta pe scurt principalele ipoteze de calcul.
Acestea sunt:
i. Terenul se modeleaza printr-o serie de resorturi independente, ceea ce
lnseamna ca deformatia unui resort nu este influentata de deformatia altuia
(Fig. 5.36);
ii. Relatia dintre presiune ~i deplasare se considera liniara, raportul dintre
presiunea p ~i deplasarea w fiind reprezentata de coeficientul de pat ks = p/w;
iii. Se considera ca terenul poate prelua atat compresiune, cat ~i lntindere.
Fig. 5.36 Mode/area terenului ca mediu Winkler
202 I PROIECTAREA STRUCURILOR DE BETON ARMAT IN ZONE SEISMICE
CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
Nici una dintre ipoteze nu este adevarata. Rezultatele experimentale, dar ~i
solutiile analitice ale problemei, arata ca ipoteza resorturilor independente nu
corespunde realitatii, lnsa influenta deformatiei unui punct asupra deformatiei
altui punct este, In general, mica. A doua ipoteza nu este adevarata daca se are In
vedere caracterul profund neliniar al raspunsului terenului sub eforturi de com-
presiune. lpoteza comportarii simetrice Ia lntindere ~i Ia compresiune poate sa nu
influenteze starea de eforturi, daca In toate resorturile rezulta compresiune.
Ultimele doua ipoteze pot fi corectate printr-un calcul de tip neliniar. Aplicarea
unei metode care asimileaza terenul cu un semispatiu elastic elimina necesitatea
primei ipoteze.
Ultima din ipoteze recomanda metoda pentru calcululla aqiuni gravitationale
sau pentru calculul Ia actiuni laterale de mica intensitate. Metoda se preteaza
pentru calculul Ia forte concentrate. Este de retinut ca o grinda (sau un radier)
a~ezata pe un mediu Winkler, supusa unei lncarcari uniform distribuite, fara alte
reazeme verticale, va avea eforturi nule ~i o mi~care de translatie pe directie
verticala, fortele fiind preluate integral de resorturile ce modeleaza terenul. Tn
aceste cazuri se recomanda folosirea unor metode alternative de calcul sau
evaluarea pe alte cai a rigiditatii resorturilor.
Rezultatele obtinute prin aplicarea modelului Winkler depind, In mare
masura, de valoarea coeficientului de pat. Acest coeficient nu reprezinta o carac-
teristica intrinseca a terenului, asemenea modulului de elasticitate longitudinal sau
a coeficientului de contractie transversal, fiind un parametru specific metodelor de
calcul pe mediu Winkler.
Exista mai multe metode de determinare a coeficientului de pat. Una dintre
acestea consta In lncercari cu placa direct pe teren. Avantajul acestui tip de
determinare este ca tine seama de influenta presiunilor, atat asupra deformatiilor
de sub suprafata de contact a placii, cat ~i din vecinatatea acesteia. Dezavantajul
major rezida In faptul ca tasarea masurata nu contine numai tasarea elastica a
terenului, ci ~i tasarile plastice datorate efectului de poansonare al acestuia . Daca
placa de lncercare are dimensiuni mari, fenomenul de poansonare va fi redus, In
timp ce o placa de dimensiuni mici va accentua acest fenomen, evidentiind astfel
dependenta coeficientului de pat de dimensiunea placii de lncercare. Se pot aplica
relatii de trecere de Ia coeficientul de pat determinat prin lncercarea cu placa, Ia
coeficientul de pat potrivit dimensiunilor fundatiei.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATi ALE PROIECTARII SEISMICE I 203
I. DAMIAN, T. POSTELNICU
0 alta metoda de determinare a coeficientului de pat este bazata pe relatii
analitice din teoria elasticitatii, In functie de dimensiunile fundatiei, de modulul de
elasticitate longitudinal ~i de coeficientul Poisson ale terenului. Pornind de Ia
solutia Boussinesq pentru semispatiul elastic omogen ~i izotrop, se determina
tasarea medie pentru o lncarcare uniform distribuita pe suprafata fundatiei.
Avantajul acestei abordari este ca determinarea caracteristicilor terenului este mai
putin costisitoare ~i ca furnizeaza direct un coeficient de pat corespunzator
dimensiunilor fundatiei. lnconvenientul metodei consta In faptul ca, In majoritatea
cazurilor, straturile de teren au caracteristici elastice diferite pe adancimea de
influenta a fundatiei, fiind necesara adoptarea unor caracteristici mediate aproxi-
mative.
De~i modelul Winkler este unul simplu, rezultatele calculului nu pot fi con-
siderate certe ca urmare a valorilor, de cele mai multe ori nesigure, ale para-
metrului principal, coeficientul de pat. De aceea, In calculul practic al fundatiilor
este indicat sa se considere eel putin trei coeficienti de pat, variind de Ia jumatate
Ia dublul valorii preconizate a parametrului.
0 alta problema a modelului Winkler o reprezinta valoarea coeficientului de
pat pentru actiunea seismica. Deoarece lncarcarea seismica se aplica foarte rapid,
apa nu este eliminata din pori, astfel lncat rigiditatea terenului este mai mare
dedlt Ia aqiuni statice. 0 solutie este sa se determine caracteristicile de elasti-
citate In regim dinamic ale terenului prin lncercari standard ~i coeficientu l de pat In
baza solutiei Boussinesq. Pentru proiectare, eel mai avantajos este sa se stabi-
leasca un raport mediu lntre coeficientu l de pat dinamic ~i eel static. Un astfel de
raport este dificil de cuantificat, acesta depinzand de multi parametri, cum ar fi
tipul terenului, porozitatea, gradul de saturatie, viteza de lncarcare, etc. 0 valoare
rezonabila a raportului este In jur de 3-5.
Cea de a doua metoda folosita pentru modelarea interactiunii teren-structura,
respectiv metoda bazata pe solutia Boussinesq pentru semispatiul elastic, are
avantajul, fata de metoda Winkler, ca ia In considerare faptul ca aplicarea unei
forte lntr-un punct de sub fundatie produce deformatii ~i In alte puncte, a~a cum se
lntampla In realitate. Dezavantajul major al metodei Winkler nu este lnsa lnde-
partat, pentru ca se considera o comportare liniar-elastica, identica Ia compre-
siune ~i lntindere. Modelul nu este implementat In programele de calcul structural,
deoarece implica anumite proceduri specifice, diferite de cele uzuale ale metodei
204 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
elementului finit. Spre marginile fundatiei, metoda furnizeaza local presiuni ce tind
spre infinit, In functie de gradul de discretizare folosit. Aceste presiuni locale nu
corespund realitatii ~i nu trebuie luate In considerare.
5.4.3.4 Modelarea fundatiilor izolate
Tn practica curenta se obi~nuie~te sa se considere fundatiile infinit rigide. Tn
baza acestei ipoteze, se determina eforturile Ia nivelul legaturilor cu terenul ~i se
reduc In centrul de greutate al suprafetei fundatiei. Considerandu-se o comportare
liniar elastica a terenului, rezulta o diagrama de presiuni ce variaza liniar pe
suprafata fundatiei. Se poate lua In calcul ~i desprinderea de teren, daca este cazul,
contand pe zonele ~~active" ale fundatiei. Dimensionarea fundatiei se face pe
scheme statice simple, pornind de Ia presiunile determinate pe talpa.
Aceasta metoda de calcul, simpla ~i eficienta, nu furnizeaza date referitoare Ia
deplasarile fundatiei, pentru ca aceasta se considera lncastrata Ia nivelul terenului.
Tn literatura de specialitate, dar ~i In codurile avansate de proiectare, se dau
expresii pentru corectia rigiditatii fundatiei, pentru a tine seama de deformarea
terenului, de cele mai multe ori tot prin intermediul unui coeficient de pat. Pe baza
lor, programele de calcul furnizeaza deformatiile, tasari ~i rotiri, care apoi pot fi
comparate cu deformatiile limita.
5.4.3.5 Modelarea grinzilor de fundare
Modelul Winkler este utilizat In mod obi~nuit ~i pentru calculul retelelor de
grinzi de fundare. Terenul se modeleaza cu resorturi de suprafata, parametrul de
rigiditate fiind obtinut prin lnmultirea coeficientului de pat cu latimea fundatiei.
Determinarea coeficientului de pat de calcul se face aplicand coreqii dependente
de tipul de teren ~ide latimea fundatiei.
Tn programele de element finit, echilibrul este lntotdeauna scris Ia noduri. De
aceea, resortul de suprafata ce actioneaza pe elementul de bara trebuie trans-
format lntr-un resort de linie, atribuind fiecarui resort lungimea aferenta. Aceasta
este cea mai simpla abordare pentru programele de calcul ~i este utilizata de cele
mai multe programe de proiectare. Acest artificiu evita introducerea unor functii
de interpolare speciale pentru elementul de bara sprijinit continuu pe teren,
permitand folosirea elementelor de bara cu formulare clasica.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 205
I. DAMIAN. T. POSTELNICU CONCEPT lA $1 CALCULUL CONSTRUCT! ILOR ~A ACTIUNEA SEISMICA

~j~
60
1200 kN 1 300 kN 1200 kN
30
2,00 4,00 4,00 2,00
1,00
12,00 0
Ec=24000N/mm2
ks=O.I N/mm3 -30
'E
z
Fig. 5.37 Grinda de fundare considerata in exemp/e/e numerice =..
::!: -60

Pentru a obtine o acuratete adecvata a calculului, este necesara divizarea unei -90
bare In mai multe tronsoane. Pot fi aplicate doua metode pentru determinarea ~ - NUMERIC L=2m
-120 -- - - NUMERIC L=1m
numarului optim de elemente. Prima metoda implica rafinarea succesiva a
-NUMERIC L=0.5m b)
discretizarii, pana cand diferentele dintre diagramele de eforturi obtinute In doua -150
etape succesive se lnscriu In toleranta selectata. Cea de a doua metoda se bazeaza 0 2 4 6 8 10 12

pe rezultatele solutiilor analitice pentru probleme simple. X[m]

Pentru a ilustra efectele discretizarii asupra preciziei rezultatelor, In Fig. 5.38 se

prezinta diagramele de presiuni, momente lncovoietoare ~i forta taietoare In grinda 200

de fundare din Fig. 5.37, In 4 variante de calcul. Se compara solutia analitica cu 150
solutiile numerice pentru mai multe moduri de discretizare ale grinzii de fundare. Se
observa ca solutia numerica aproximeaza bine presiunile pe teren, in timp ce In cazul 100

momentelor incovoietoare ~i, mai ales, al fortelor taietoare apar diferente semni- 50
ficative intre rezultatele obtinute analitic ~i cele rezultate din calculul numeric. z
=.. 0
>
0 2 4 6 8 10 12
-50
0

I ANALITIC
L_ -100
i -
-
ANALITIC
NUMERIC L=2m
l
- NUMERIC L=2m - NUMERIC L=1m
-150
-20 ~- NUMERIC L=1m -NUMERIC L=0.5m
c)
- N ~RIC L=0.5f!1_J
-200
0 2 4 6 8 10 12
'iG
~ -40 X [m]
Q,

Fig. 5.38 lnfluenta discretizarii asupra preciziei rezultatelor in metoda Winkler:

(a) diagramele de presiuni pe teren; (b) diagrame/e de moment e incovoietoare in grinda;
-60 (c) diagramele de forta taietoare in grinda, obtinute analitic ~i prin calcul numeric pentru elemente finite
cu lungimea de 0.5 m, 1.0 m ~i 2.0 m
a)
-80 Tncarcarile fiind aplicate numai In noduri, forta taietoare este constanta lntre
X[m]
doua noduri consecutive. Cu cat discretizarea este mai grosiera, cu atat valorile

206 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 207
I. DAMIAN. T. POSTELNICU _ _ _ _ _ _ _ _ ____::_CO:: .:N. :.2C:: :E.:.__PT;_: ,IA_:_:S;: :. I CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

fortei taietoare sunt mai subestimate. Rezulta ca eel mai indicat criteriu pentru 50
alegerea numarului de noduri este configuratia diagramei de forta taietoare.

La retelele bidirectionale de grinzi de fundare, momentul lncovoietor de Ia 0

capatul unei grinzi este transmis ca moment de torsiune concentrat pentru grinda
ortogonala. Este indicat sa se reduca rigiditatea Ia torsiune a sistemului de grinzi
-50
de fundare, pentru a tine cont de efectul puternic de flexibilizare datorat fisurarii E'
z
extinse Ia torsiune a elementelor de beton armat. =.
Diagramele de eforturi depind de raportullntre rigiditatea barei ~i rigiditatea
:E -100 --------=
- ks
terenului. Figurile 5.39 prezinta aceste diagrame pentru trei valori ale coefi- - 0.5ks
cientului de pat ale problemei din Fig. 5.37. Se observa ca cea mai putin influentata -150 - -+----- - 2ks
este diagrama de forta taietoare pe talpa fundatiei, Ia care diferentele sunt b)
nesemnificative. -200
Scaderea rigiditatii terenului duce, a~a cum era de a~teptat, Ia uniformizarea 0 2 4 6 8 10 12
diagramei de presiune pe talpa fundatiei, In timp ce cre~terea acestei valori duce Ia X [m)

cre~terea locala a presiunilor sub fortele concentrate. Tn cazul diagramelor de

moment lncovoietor, reducerea rigiditatii terenului duce Ia cre~terea valorilor In
dreptul fortelor concentrate, cu reducerea corespunzatoare a momentelor din 200
r I
camp. Pentru valori reduse ale coeficientului de pat, se ajunge Ia situatia ca J - ks
lntreaga grind a sa fie lntinsa Ia fibra de jos.
150 4
- 0.5 ks r
100
_j- 2 ks
0 2 4 6 8 10 12
50
0
z
I =. 0
I >
- ks
-20 ~ ~ -1 - 0.5ks r -+- -50

l
- 2ks -100
'iii'
=.
ll..
-40 - 150 1
Q. I c)
-200

-60
1 l 0 2 4 6
X (m]
8 10 12

a)
Fig. 5.39 lnfluenta coeficientu/ui de pat asupra starii de eforturi In teren ~i In grinda de fundare:
(a) diagrame de presiuni pe teren; {b) diagrame de moment lncovoietor In grinda;
-80
(c) diagrame de forta taietoare In grinda
X [m]

208 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARI1 SEISMICE I 209
 CONCEPT lA $1 CALCULUL CONSTRUCT! ILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
I. DAMIAN. T. POSTELNICU

5.4.3.6 Modelarea radierelor 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

Radierul se modeleaza cu elemente de suprafa~a. Tn programele de calcul exista

op~iunea calculului radierului ca o placa groasa ("thick plate"), adaugand ~i defor-
ma~iile de forfecare Ia deforma~iile din incovoiere, conform formularii Midlin/ -20 - Placa sub\ir~
Reissner [44]. - Placa groa~a j

Aceasta formulare este indicata in cazul in care raportul intre deschiderea Ci'
Q.
minima a radierului ~i grosimea acestuia este mai mica de 5-10. ~ -40
Q.

Se discuta numai interac~iunea terenului cu structura prin aplicarea modelului

Winkler. Rigiditatea terenului se introduce direct prin coeficientul de pat atribuit
elementului de suprafa~a. Programele de calcul structural calculeaza rigiditatea
resorturilor de Ia col~urile elementului de suprafa~a prin intermediul ariei aferente.
De exemplu, in cazul unui element de suprafa~a de forma dreptunghiulara, b)
rigiditatea de Ia col~uri este produsul intre coeficientul de pat ~i un sfert din aria
X [m]
elementului de suprafa~a. Acurate~ea elementelor depinde de discretizarea utilizata.
Pentru a stabili dimensiunile potrivite ale elementelor de suprafa~a, se considera
discretizari din ce in ce mai fine, pana cand schimbarile in diagramele de eforturi, in
200
doua etape succesive, devin nesemnificative. Observa~iile facute Ia modelarea
grinzilor de fundare ca grinzi pe mediu elastic raman valabile ~i in acest caz.
100
Pentru a evalua efectele modelarii radierului, fara ~i cu considerarea defor-
ma~iilor de forfecare, se considera exemplul din Fig. 5.41a. Raportul dintre des- 0
chiderea (5 m) ~i grosimea radierului (1 m) corespunde valorii minime care apare Ia
I
construc~iile de tip curent. zE -100
~
:::!:
-200

.t.~·~.·~..~~. ..l':•~~~. ~... l':.~.~·~···~. . .l~~o:·.·..

axul J160~kN J1,906~N .J~9~k~ )~~
······ · ·· ··
l~ ~~~~~ . J'..9~~~ .t9~·~~ J~?o ...
-300

-400
0
I2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
c)

. J~~~:~~ .J~?~•.~~ .J~?o..

5.00 5.00
~=3 0000N/m m
ks=O.lN/mm
h= lOOOmm
3
2

a)
X[m]

Fig. 5.41 Mode/area radierelor pe mediu elastic ca p/aca subtire }i placa groasa:
(a) schema radieruluiselectat pentru exemplul de ca/cu/; (b) diagrame/e de presiuni pe teren;
(c) dtagrame/e de momente fncovoietoare In axul radierului

VOLUMU~ 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 213

212 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
I. DAMIAN. T. POSTELNICU
Tn Fig. 5.41b se observa ca presiunile sub for~ele concentrate sunt mai mari
In cazulln care se ~ine seam a de deforma~iile de forfecare, dedlt In cazul contrar.
Tn schimb, luarea In considerare a deforma~iilor de forfecare are un efect invers
In cazul valorii momentelor lncovoietoare, ducand Ia marirea acestora In dreptul
reazemelor (vezi Fig. 5.41c), aceasta corelatie corespunzand reducerii raportului
lntre rigiditatea radierului ~i cea a terenului.
Tn cazulln care apar desprinderi de teren, se reface calculul pe un model mo-
dificat In care resorturile lntinse sunt eliminate. Calculul se reia pana cand distri-
butia presiunilor corespunde modelului.
Tn cazulln care apar concentrari mari de presiuni pe anumite zone ale radierului,
care depa~esc semnificativ ipotezele unei comportari elastice, se poate apela Ia
modele cu comportare neliniara (5.4.4).
Daca aceste zone au o dezvoltare relativ mica, iar depa~irile sunt moderate,
rezultatele pot fi folosite Ia proiectarea construqiilor obi~nuite.
5.4.3.7 Modelarea pilotilor Ia aqiuni verticale
Daca fo~ele verticale aduse pe teren sunt mai mari decat cele pe care le poate
suporta terenul de fundare situat sub planul de rezemare, sau daca straturile de
teren rezistente sunt situate Ia adancime, se recurge Ia fundarea pe pi loti.
Ace~tia sunt legati de elementele verticale prin intermediul unui radier sau al
unui sistem de grinzi rigide.
Daca forta taietoare Ia baza structurii poate fi transmisa direct terenului
lnconjurator prin ,sprijinire" frontala ~i/sau prin eforturi tangentiale pe fata ~i
suprafata fundatiei, pilotii urmeaza sa preia numai momentul de rasturnare de
ansamblu ~i fortele gravitationale.
Daca elementul de legatura lntre capetele pilotilor este suficient de rigid,
deplasarile verticale urmaresc aproximativ legea sectiunilor plane. Fo~ele deter-
minate pe baza ipotezei lui Navier pot fi numai compresiuni sau, In cazul unor valori
mari ale momentelor de rasturnare, ~i de lntindere, lntr-un numar de pi loti.
Tn mod obi~nuit, lnsa, radierele sunt deformabile, astfellncat calculul se face
pe baza unui model In care se considera aportul ambelor categorii de elemente,
214 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT 1N ZONE SEISMICE
_ _ _ _ _ _ _ _ _C=..;O:.;N,:...:C.=E:_PTc.::.·IA~Sz.:_,
I CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
piloti ~i radier. Sunt disponibile programe specializate pentru rezolvarea acestei
probleme. Pilotii pot fi modela~i prin resorturi caracterizate de un singur para-
metru, rigiditatea Ia tasarea pe verticala.
Rigiditatea pilo~ilor poate fi determinata din curbele forta-deplasare ale
lncercarilor de proba efectuate In conditii diferite pentru pilotii comprimati ~i cei
lntin~i.
Este indicata efectuarea mai multor analize cu valori diferite pentru rigiditatile
resorturilor pilotilor, pentru a tine seama de gradul mare de incertitudine al para-
metrilor terenului de fundare.
Pentru alte categorii de funda~ii de adancime, barete, pereti mulati, chesoane,
etc., modul de abordare al calculului este similar.
5.4.3.8 Modelarea pilolilor Ia actiuni orizontale
Tn numeroase situatii, cand straturile superioare de teren au proprietati fizico-
mecanice foarte slabe, nu se poate conta pe transmiterea fo~ei taietoare prin
presiune laterala ~i frecare, iar pilotii sunt solicitati ~i Ia eforturi orizontale. Un
exemplu de piloti solicita~i Ia actiuni orizontale II constituie ~i sprijinirile incintelor
actionate de lmpingerea orizontala a pamantului ~i a suprasarcinilor.
Exista doua metode de modelare a pilotilor Ia actiuni orizontale. Prima metoda,
~i cea mai folosita pentru simplitate ~i eficienta, considera pilotii sprijiniti pe un
mediu elastic. Cea de a doua metoda se bazeaza, ca ~i In cazul grinzilor de fundare,
pe solutii ale teoriei elasticitatii, In acest caz pe solutia problemei semispatiului
elastic actionat de o fo~a orizontala Ia o anumita adancime.
Se discuta numai modelarea pilotilor pe mediu elastic. lpotezele de calcul sunt
urmatoarele (Fig. 5.42):
(i) Terenul se modeleaza prin resorturi independente, deformatia unui resort
nefiind influentata de deformatia altui resort;
(ii) Relatia dintre presiunea reactiva p (In unitati de forta pe lungime) ~i depla-
sarea orizontala este liniara; raportul dintre presiunea reactiva ~i deplasarea
orizontala y, reprezentat de coeficientul reactiunii laterale, este: Es = p/y;
(iii) Coeficientul reactiunii laterale are o dependenta liniara de adancimea z Ia
care se face calculul: f, = mhz, unde mh reprezinta modulul coeficientului reaqiunii
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 215
I DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTIA Sl CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

laterale, omologul coeficientului de pat de Ia calculul grinzilor pe mediu elastic. Metoda este indicata ~i pentru stabilirea fi~elor pilotilor. In general, dimen-
Parametrul mh depinde de tipul terenului ~i de tipul de pilot utilizat. siunile pilotului sunt determinate de conditii de limitare a deplasarilor, ~i mai putin
de rezistenta. Dad) se propune o sectiune a pilotului ~i se variaza fi~a, se poate
Modelarea pilotului implica schematizarea acestuia ca bara ~i tronsonarea In
observa ca, Ia o anumita valoare, valorile calculate ale deplasarii ~i rotirii pe capul
mai multe segmente. La noduri se dispun elemente tip resort, cu proprietatile
pilotului se stabilizeaza, variind nesemnificativ. Practic, aceasta dimensiune repre-
calculate pe baza lungimii aferente, L. Ca ~i In cazul modelarii grinzilor pe mediu
zinta fi~a optima a pilotului.
elastic, acuratetea rezultatelor depinde de finetea discretizarii.

r v~M
-;;i ----
-0.5 0.0 0.5 1.0
0 r---.---~~------~r------r----------.-~

-1

-2
1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0

G -3

-5

-6
- - ---------------- ---- --- ----- J ------------- - --

-7
a) b) c)
a)
Fig. 5.42 Mode/area pilotilor Ia actiuni orizontale:
y [mm)
(a) mode lui cu resorturi; (b) deformata pi/otului; (c) diagrama presiunilor orizonta/e

-20 -10 0 10 20 30 40 50
Tn Fig. 5.43 se prezinta deformatiile ~i eforturile unui pilot modelat ca bara
0
rezemata pe mediu elastic. Pilotul, cu diametrul de 600 mm ~i fi~a de 8 m, este
actionat, Ia partea lui superioara, de o forta orizontala de 100 kN. Terenul nisipos
3
-1
t
este caracterizat de un modul al coeficientului reaqiunii laterale, m h =14.000 kN/m .
-2
Modulul de elasticitate al betonului este Ec = 30.000 MPa . Diagramele de deplasari ~i
-3
eforturi pentru mai multe valori ale modulului mh, corespund situatiei In care rotirea
capatului este lmpiedicata, modeland conexiunea rigid a cu radierul. I-4
N -
T_
mh
Examinand rezultatele, se observa ca reducerea rigiditatii terenului duce Ia -5 l- 0.5mh _
deplasari ~i momente lncovoietoare mai mari, In timp ce presiunile reactive scad. Tn I - 2 mh
-6

-+T
cazul unui teren mai rigid, presiunile reactive sunt mai mari, deoarece fortele se
descarca In mai mare masura In resorturi. -7
b)
Ca urmare, momentele lncovoietoare scad. Diagrama de forta taietoare nu este -8
p [kN/m)
influentata semnificativ de proprietatile terenului.

216 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 217
I. DAMIAN. T. POSTELNICU CONCEPT lA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

-40 -20 0 20 40 60 80 100 5.4.4 Modelarea pentru calculul inelastic

0
5.4.4.1 Aspecte generale
-1

-2 Performantele structurilor de beton armat Ia actiuni seismice pot fi evidentiate

In mod realist ~i explicit prin metodele de analiza In domeniul neliniar de deformatie.
-3
Sporirea gradului de cunoa~tere a comportarii neliniare a elementelor de beton
I armat sub actiuni de tip seismic, lmpreuna cu progresul substantial al metodelor ~i al
I
-4
N mh ----,
instrumentelor (programelor) de calcul, fac posibila In prezent abordarea cu mijloace
-5 ---,-- 0.5 mh j -
superioare a evaluarii raspunsului seismic neliniar. Tn sectiunea de fata se prezinta

-i ----r--
2 mh
-6 succint dlteva dintre cele mai frecvent utilizate metode de modelare a structurilor
--+ de beton armat In domeniul neliniar, bazate, ca ~i metodele de modelare In
-7
domeniul elastic, pe metoda generala a elementului finit.
c)
-8
V [kN] Tntr-o clasificare cu caracter general se disting doua tipuri de elemente.

(i) Macroelemente, reprezentate de elemente liniare sau de combinatii ale

acestora
-100 -50 0 50 100 150 200
Macroelementele sunt elemente finite care reproduc global comportarea
0 r------,------.---------------~~~~~--1
diferitelor componente structurale de beton armat sub diferite tipuri de actiuni. Tn
-1 + cazul macroelementelor, evaluarea raspunsului global ~i local al structurilor se face
In conditiile unui efort de calcul relativ mic.
-2
(ii) Microelemente, care sunt elemente de suprafata sau de velum
-3

:§: -4
N
1 1-
-
mh
0.5mh l
Acestea sunt elemente finite care modeleaza fidel comportare materialelor,
beton ~i otel, precum ~i interaqiunea acestora prin fenomenul de aderenta.
-5 T r:-2~-- Subansamblele structurale se discretizeaza lntr-un numar mare de elemente finite,
-6

-7
-+
L -+-- - t- - - -
d)
rezolvarea problemelor necesitand un efort foarte mare pentru introducerea
datelor. Viteza de lucru este redusa ~i, nu In putine cazuri, apar probleme de
stabilitate numerica.
-8 Avantajele ~i inconvenientele celor doua tipuri de elemente fac caIn prezent sa
M [kNm]
fie preferate macromodelele.
Fig. 5.43 tnfluenta rigiditiitii terenufui asupra deformatiilor li eforturifor pilotifor:
(a) diagrama de dep/osiiri orizontale; {b) diagrama de presiuni reactive; Tn vederea obtinerii unor rezultate cu un grad lnalt de credibilitate, trebuie
(c) diagrama de momente lncovoietoare In pilot; (d) diagrama de forte tiiietoare In pilot utilizate modele care sa reproduca cat mai fidellegile de comportare. Acestea sunt
introduse Ia nivel de element, rezultand elemente cu zone plastice concentrate
sau Ia nivel de seqiune, caz In care se obtin elemente cu zone plastice distribuite.

218 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 219
I. DAMIAN, T. POSTELNICU
Tn cea mai mare parte, modelele trateaza comportarea elementelor de beton
armat Ia lncovoiere, unele dintre acestea fiind In masura sa reproduca efectul
interaqiunii momentului cu forta axiala.
Considerarea efectului fortei taietoare complica substantial modelele de calcul,
ceea ce atrage un volum foarte mare de lucru pentru introducerea datelor ~i
interpretarea rezultatelor, o viteza de rulare mica ~i necesitatea rezolvarii unor
probleme numerice uneori dificile. Progresul lnregistrat In model area efectului fortei
taietoare, mai ales In modelele cele mai performante cum este metoda campului de
compresiune modificot (Vecchio&Collins (45]), nu elimina complicatiile care apar In
aplicarea acestor metode, domeniul lor de folosire fiind eel al cercetarii. Aceste
metode nu constituie obiectul prezentei lucrari.
5.4.4.2 Modelarea grinzilor cu articula~ii plastice punctuale
Modelarea cu articulatii plastice punctuale reprezinta calea cea mai eficienta
pentru a reprezenta comportarea acestor elemente In domeniul postelastic. Datorita
faptului ca grinzile sunt elemente solicitate, In prezenta plan~eelor, Ia lncovoiere
unidirectionala, fara forte axiale, se pot introduce articulatii plastice de moment.
Acestea se plaseaza Ia extremitatile grinzilor, unde, de cele mai multe ori, se
initiaza curgerea armaturilor.
Daca modul particular de armare face ca sub moment pozitiv plastificarea sa fie
initiata lntr-o sectiune din campul grinzii, In principiu articulatia ar trebui plasata In
acea seqiune. Complicatiile de calcul, care atrag ~i un volum foarte mare de lucru,
nu justifica lnsa o asemenea optiune pentru un spor modest de acuratete a
calculului. Se prefera fixarea articulatiilor plastice Ia capetele grinzilor, corectand,
eventual, cerinta de retire plastica In funqie de raportul dintre deschiderea grinzii ~i
distanta lntre articulatiile plastice efective (vezi 7.3.2.1).
Tn cele ce urmeaza se prezinta succint doua modele bazate pe aceasta abordare,
implementate In principalele programe de calcul.
(i) Mode lui cu elemente dispuse in para lei.
Este eel mai simplu model (Clough (46]). Modelul este alcatuit din doua
elemente de tip bara montate In para lei.
Dintre acestea, unul se comporta perfect elastic, cu o panta de lncarcare egala
cu panta aleasa pentru domeniul postelastic, iar celalalt este caracterizat de o
220 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPfiA Sl CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
comportare ideal elasto-plastica (Fig. 5.44). In momentul In care se atige mo-
mentul de curgere Ia una din extremitati, se modifica schema statica a elementului
inelastic, introducand o articulatie mecanica In locullegaturii rigide. La descarcare,
schema se modifica din nou, lnlocuind articulatia cu o legatura rigida. Comportarea
modelului se lntelege cu u~urinta dad! se examineaza Fig. 5.44f, unde sunt pre-
zentate legile constitutive ale celor doua elemente. p ~i q sunt factorii de rigiditate
relativa ai celor doua elemente. Modelul este implementat In programul DRAIN
2DX (47]. De~i are avantajul simplitatii, modelul prezinta inconvenientul ca nu
poate folosi decat modelul histeretic cinematic, mai putin potrivit pentru
elementele de beton armat.
(ii) Modelul cu elemente in serie
lntrodus aproape simultan cu modelul cu elemente In paralel, modelul cu
elemente In serie (Giberson (46]) este alcatuit dintr-o bara cu comportare elastica ~i
doua resorturi cu comportare inelastica, plasate Ia extremitatile elementului.
Rotirea de bara (rotirea corzii) se obtine lnsumand rotirea elastica a elementului
central cu rotirea plastica concentrata In resorturile de Ia capete.
La capatul barei, efortulln elementul elastic este egal cu eel din resort. Resor-
turile se activeaza numai cand se atinge momentul de curgere.
Modelul este implementat In majoritatea programelor de calcul ~i prezinta
avantajul, In raport cu modelul cu elemente In paralel, ca permite utilizarea oricarui
model histeretic In resorturile neliniare de Ia extremitati.
Tn acest fel, modelul este apt pentru efectuarea analizelor dinamice neliniare ale
structurilor de beton armat. Modelul histeretic eel mai simplu, dar ~i suficient de
exact pentru problemele practice, este modelul Takeda. Modelul Takeda este descris
Ia 5.3.3.3, lmpreuna cu alte modele utilizate mai frecvent.
Modelarea cu articulatii plastice concentrate este cea mai simpla ~i eficienta
modelare pentru cazul grinzilor, pentru ca furnizeaza direct rotiri plastice, iar solutia
numerica este mult mai stabila decat In cazul folosirii modelului cu plasticitate
distribuita. Aceasta modelare este indicata ~i In situatia In care se dore~te calibrarea
unor parametri obtinuti experimental, deoarece se poate tine seama, pe o cale
empirica, de efectele de degradare ale rigiditatii ~i rezistentei elementelor de beton
armat produse de fenomene cum sunt flambajul armaturilor, pierderea acoperirii cu
beton, etc., dificil de modelat analitic. Tn eel de-al treilea exemplu din volumul 3 al
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 221
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTI.A !?I CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

lucrarii se exemplifica modul In care se poate construi un astfel de model, pentru Teoria plasticitatii presupune sa se cunoasca (aleaga):
cazurile In care nu este explicit definit In programul de calcul, utilizand resorturi
1) 0 functie de curgere f(N,Mx,My) = 0. Un punct In interiorul suprafetei de
neliniare.
curgere se afla In domeniul elastic, In timp ce un punct pe suprafata de interactiune
element inelastic ~
se afla In curgere. Un punct In afara suprafetei de interaqiune reprezinta o stare de

~ ( element elastic
~ eforturi imposibila pentru sectiunea stalpului. Astfel, teoria plasticitatii presupune
existenta unui domeniu elastic, cu intra rea brusca In curgere.
a)
elastic elastic elastic plastic 2) 0 regula de curgere. lncrementul de deformatii postelastice este normal Ia
qEI~ qEI~
~ pE I ~
~ M
~ pEl ~ h> suprafata de curgere. Aceasta regula se mai nume~te ~i legea de normalitate ~i este
a t t ilustrata In Fig. 5.46 pentru cazullncovoierii monoaxiale.
b) d)
plastic elastic plastic plastic N
qEl~ qEl ~ normala Ia
;}). pE I ~
~ ;}). pEl ~ 2;. suprafata
a ~ e a ~
c) f) e)

Fig. 5.44 Model de grinda cu elemente fn paralei: (a) schema elementului;

(b), (c), (d), (e) scheme statice pasibile pentru elementul elasto-plastic;
(f) curbe caracteristice M-e pentru cele doua elemente

zona elastica resort inelastic M

zona cu lungime 0
functie de curgere
f(N,M)=O

Fig. 5.46 Functia de curgere ~i legea de normalitate

zona cu lungime 0 3) 0 regula de consolidare, In cazulln care comportarea nu este de tip elastic-
resort inelastic perfect plastic. Regula de consolidare descrie modul de transformare sau de
translatie a curbei de curgere In spatiul cu trei dimensiuni (N,Mx,My). Cele mai
Fig. 5.45 Model de grinda cu elemente fn serie:
e. este componenta elastica a rotirii barei, ePeste rotirea plastica cunoscute sunt consolidarea izotropa, ce duce Ia scalarea curbei de curgere tara
translatia originii, ~i consolidarea cinematica ce duce Ia translatia curbei de inter-
5.4.4.3 Modelarea stalpilor cu articulatii plastice punctuale aqiune, tara modificarea formei acesteia (Fig. 5.47).

Pentru stalpii structurilor de beton armat, modelarea nu mai este atat de simpla Teoria plasticitatii presupune deci, existenta unui domeniu elastic de com -
caIn cazul grinzilor, deoarece capacitatea de rezistenta depinde de forta axiala, care, portare. Tn stadiul elastic nu exista interactiune lntre forta axiala ~i momentul
In majoritatea cazurilor, variaza pe durata unui seism. Tn acest caz, modelarea lncovoietor, parametrul esential fiind rigiditatea elementelor. Avand In vedere ca
articulatiilor plastice se bazeaza In majoritatea cazurilor pe teoria plasticitatii. rigiditatea elementelor de beton armat depinde de numero~i factori care variaza

222 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 223
I. DAMIAN, T POSTELNICU CONCEPT lA Sl CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

cu nivelul solicitarii, nu se pot avansa expresii de calcul general valabile pentru Suprafata de curgere trebuie sa fie neaparat convexa. Unele programe de calcul
evaluarea rigiditatilor elementelor structurale In ansamblu. nu accepta o suprafata nesimetrica de curgere deoarece implementarea numerica
este mult mai dificila decat In cazul suprafetei simetrice. Exista doua moduri
N N
functie de curgere principale de introducere a suprafetei de curgere.
dupa consolidare
Prima metoda presupune introducerea de perechi de puncte (N, M),
functie de curgere
dupa consolidare considerand o variatie liniara lntre punctele introduse (Fig. 5.48). Acest mod de
M M implementare a curbei de curgere este utilizat de programele SAP 2000 [40] ~i ETABS
functie de curgere [43] . Este de notat ca pentru considerarea neliniaritatii (N-Mx-My), suprafata de
initialii curgere se define~te prin diferite valori ale raportului Mx/My ~i nu prin diferite
lnclinari ale axei neutre. Cele doua unghiuri nu sunt egale.
a) b)

Fig. 5.47 Reguli de conso/idare: (a) conso/idare izotropa; (b) consolidare cinematica
De aceea, este indicat ca rigiditatea elastica a stalpilor sa fie aleasa subiectiv de
inginerul structurist In functie de starea de fisurare probabila ~i
structurii cu peretii de compartimentare ~i de lnchidere. In general sea lege o valoare
lntre 0.5 ~i 0.8 Ec 19, unde f c este modulul de elasticitate mediu al betonului ~i 19
momentul de inertie al sectiunii brute de beton. Rigiditatea initiala este un
parametru important In analiza seismica de care depind perioadele proprii ~i
cerintele de deplasare.
Diagrama de interactiune N-Mx-My Diagrama de interactiune N-M pentru 9=45°
1- ~ curgere pentru lncovoiere unidireqionala are forma:
Este indicat sa nu se foloseasca un numar mare de puncte de definire a curbelor
de curgere, pentru a nu complica prea mult calculul. Numarul necesar de puncte se
detetermina comparand curbele definite de un numar semnificativ de puncte cu
de interactiunea
curba de curgere, trasata numai prin cateva puncte, ~i alegand solutia optima.
Cea de-a doua metoda folose~te curbe analitice de interactiune lntre cele doua
momente ~i forta axiala. Anumiti parametri introdu~i de utilizator controleaza forma
curbei. 0 astfel de abordare este utilizata de programul PERFORM 3D [41] . Acesta
utilizeaza curbele analitice propuse de El Tawil ~i Deierlein [48] lnsa calibrarea
parametrilor se face de catre utilizator. In forma ei originara, parametrii se calculau
In funqie de tipul de sectiune ~i anumite caracteristici ale acesteia. Ecuatia curbei de

i:L flii~soo a
o a ~ ~ ~ 500 soo m soo
N - _N s
( N yr N B
)aI + ( -M- )/3 ,
·
M rs
daca N :5 Na

My[kNm) 1500 •soo Mx[kNm) M[kNm)

fy{N,M) = (5.35)
Diagrama de interactiune Mx-My pentru N=3806kN 12¢20
1000

I /\ BSTSOO
-~
etr. , I
¢8/10 \ 1'1' 0

( 30/37
Ill)
- Tn ecuatia precedenta, N reprezinta forta axiala, Na forta axiala de balans, Nrr
/ ' --"5'-"
0- /
forta axiala capabila de lntindere, Nyc forta axiala capabila de compresiune, M
momentul lncovoietor, MYB momentul lncovoietor capabil asociat punctului de
Fig. 5.48 Functia de curgere introdusa prin puncte: (a) configuratia suprafet ei de curgere;
(b) intersectia suprafetei cu pia nul 8 = 45; (c) intersectia suprafetei cu un plan orizontal N =canst.; balans, iar a1, au ~i 6 parametri ce servesc Ia calibrarea curbei numerice. Se considera
{d) a/catuirea sectiunii stalpului ca se atinge curgerea cand perechea de eforturi (N,M) duce funqia de curgere Ia

224 I PROIECTAREA STRUCTUqiLOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE VOLUMU~ 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 225
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
------------------------

valoarea 1. Fig. 5.49 prezinta funqia de curgere calibrata pentru sectiunea de calcul Un caz In care efectul confinarii merita sa fie luat In calcul este eel al structurilor
din Fig. 5.48. Se observa ca functia analitica aproximeaza foarte bine diagrama de cu forta axiala normalizata mare ~i armare transversa Ia puternica.
interactiune stabilita numeric.
14000

12000 12000 ~ Confinat

10000
j M-N numeric
10000
1 • INeconfi nat
- M-N analitic

8000

6000 a 1=1,6
+- z
8000

6000
=.
z
=. 4000
a u=1,9
~ =1
z 4000
z 2000
2000
0
0
-2000
-2000
-4000
-4000 0 200 400 600 800 1000
0 200 400 600 800 1000 M[kNm]

M [kNm]
Fig. 5.50 Diagrama de interacfiune N-M pentru seqiunea din Fig. 5.48,
pentru betan neconfinat ?i beton confinat
Fig. 5.49 Funcfia de curgere numerica ?i analitica
pentru secfiunea de calcu/ din Fig. 5.47
Programul SAP 2000 (40] folose~te consolidarea izotropa, In timp ce programul
PERFORM 3D (41] folose~te o consolidare de tip cinematic. Tn cazul rigiditatii post-
Cel mai simplu este sa se considere ca suprafata de curgere suprafata de
elastice nule, suprafata de interactiune nu se deplaseaza In spatiu, deci regula de
interactiune N-M din stadiul ultim (de rupere). Aceasta ipoteza presupune consi-
consolidare nu conteaza practic.
derarea unei consolidari nule sau foarte mici pentru a nu depa~i semnificativ
capacitatea calculata a elementelor. Fara a afecta prea mult rezultatele, In majoritatea cazurilor se poate declara
panta postelastica nula, putand astfel fi utilizat oricare din programele de calcul
Diagrama de interaqiune se calculeaza cu rezistente medii. Efectul confinarii se
prezentate.
ignora, In general, din mai multe motive. Tn primul rand, structurile proiectate pe
baza cod urilor actuale sunt caracterizate de un nivel scazut al fortei axiale norma- Tn cazul analizelor dinamice, este important ca modelul de articulatie plastica
lizate din stalpi. sa lncorporeze reguli specifice elementelor de beton armat, cum ar fi degradarea
rigiditatii Ia descarcare ~i Ia relncarcare. Aceste reguli nu sunt incluse In modelul
Tn al doilea rand, rezistenta betonului confinat este cu aproximativ 20-30% mai
din SAP 2000 [40], unde descarcarea ~i relncarcarea sunt elastice, lnsa alte pro-
mare decat cea a betonului simplu, rezultand un spor de capacitate nelnsemnat
grame, ca PERFORM 3D (41], au Incorporate o metoda de degradare a buclelor
pentru domeniul de interes, daca se tine seama ~i de faptul ca acoperirea cu beton
histeretice.
se desface Ia eforturi de compresiune mari (Fig. 5.50). Mai mult, armarile trans-
versale diferite ale zonelor de capat ale stalpilor ar obliga Ia definirea mai multor Articulatiile plastice se vor piasa Ia capetele stalpilor, In secti unile cu moment
articulatii plastice, cu un efort de calcul nejustificat. maxim.

226 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 227
I. DAMIAN. T. POSTELNICU
Datele de intrare In cazul declararii unei articulatii plastice de stalp ~i setarile
optime In cazul celei mai simple analize neliniare sunt:
1) Rigiditatea elastica a elementelar. Se va alege subiectiv de utilizator In
funqie de tipul de elemente structurale, In intervalul 0.5 ~i 0.8 Eclc.
2) Functia de curgere. Se declara diagrama de interactiune N-M din stadiul
de cedare, pentru fiecare directie principala.
3) Ponto postelastica. Acest parametru este introdus prin intermediul curbei
moment-rotire asociata articulatiilor plastice In programele SAP 2000 [40]
~i ETABS [43]. De~i In aceste programe comportarea post-elastica poate fi
multiliniara, se recomanda utilizarea unei singure pante postelastice, cu
valoare foarte mica. De asemenea, se recomanda introducerea aceluia~i
tip de diagrama moment-rotire pentru toate fortele axiale, de vreme ce
initial se dispune de informatii minime: sectiunea ~i armarea.
Se vor evita articulatiile plastice de tip N-Mx-My, pe cat posibil, pentru ca
lngreuneaza convergenta ~i sporesc timpul de lucru.ln cazul unei structuri spatiale,
dar care are modurile de vibratie aproximativ decuplate, erorile introduse prin
aceasta simplificare sunt minime In cazul actiunii seismice unidireqionale de-
oarece, pe una dintre direqii, momentul lncovoietor este, de regula, mult mai mic
decat eel de pe directia principala de actiune a cutremurului.
In cazul analizei statice neliniare, articulatiile plastice punctuale reprezinta
solutia optima de modelare a stalpilor deoarece furnizeaza maximum de rezultate
cu minimum de efort: vizualizarea rapida a tabloului de articulatii plastice pentru
cerinta de deplasare ~i furnizarea directa a rotirilor plastice ce pot fi comparate cu
rotirile plastice capabile. Deoarece analiza de tip static neliniar se face sub o !ncar-
care crescatoare, nu are importanta daca modelul lncorporeaza, sau nu, reguli de
degradare a buclelor histeretice.
In cazul analizei dinamice neliniare cu programul SAP 2000 [40] se pierde
efectul degradarii continue a elementelor de beton armat sub solicitari ciclice ~i, ca
urmare, se subestimeaza cerinta de rotire.
In cazul structurilor noi, proiectate pe baza metodei ierarhizarii capacitatilor
de rezistenta, este de a~teptat ca incursiunile In domeniul postelastic sa fie limitate,
minimizand efectele inconvenientului mentionat. Daca se estimeaza ca acestea pot
fi importante, de exemplu, Ia baza stalpilor unor structuri In cadre supuse atacului
228 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT IN ZONE SEISMICE
CONCEPT lA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
unor cutremure severe, poate fi utilizat programul PERFORM 3D [41], care poate
lua In considerare degradarea histeretica.
5.4.4.4 Modelarea cu elemente tip fibra
Modelarea cu articulatii plastice punctuale, de~i foarte eficienta, se departeaza
uneori relativ mult de comportarea efectiva a elementelor de beton armat. In
realitate, deformatiile plastice se dezvolta pe zone destul de lntinse, lntre seqiunea
In care se initiaza deformatia de curgere In armaturile lntinse ~i seqiunea In care
atinge stadiul ultim.
Factorii de care depinde lungimea zonei plastice au fost identificati Ia 3.7. Cu
toate acestea, modelele cu articulatii plastice pot fi considerate ca satisfacatoare
pentru conditiile proiectarii curente, motiv pentru care se utilizeaza pe o scara foarte
larga.
Modelul cu elemente tip fibra corecteaza In buna masura inconvenientele
modelului cu articulatii plastice concentrate, dar implica un efort de construqie ~i de
interpretare a rezultatelor mult mai mare. Modelul poate fi folosit In cercetari teo-
retice, In special pentru elementele de beton armat cu distributii simple ale
eforturilor seqionale In lungul barelor, cum sunt stalpii.
Spre deosebire de modelele cu articulatii plastice punctuale, modelele neliniare
cu fibre iau In considerare distributia deformatiilor plastice In lungul elementelor.
Un element de tip bara este caracterizat geometric, pe langa nodurile de Ia
extremitati, de un numar de sectiuni intermediare, a caror comportare este monito-
rizata, In sensu! ca In aceste sectiuni se scriu conditiile de echilibru/compatibilitate a
deformatiilor ~i se evalueaza eforturile ~i deformatiile. Fixarea sectiunilor monitori-
zate lnseamna, de fapt, alegerea numarului de sectiuni In care se determina starea
de eforturi ~ide deformatie.
Sectiunile sunt discretizate lntr-un numar de fibre. Fiecare fibra este caracte-
rizata de o arie, de coordonatele fata de centrul de greutate al sectiunii ~i de un
material definit de o lege constitutiva uniaxiala proprie (Fig. 5.51).
Modelarea este simpla ~i realista, putand lua In consideratie proprietati dife-rite
ale fibrelor vecine, daca este cazul. De exemplu, se pot lua caracteristici diferite lntre
proprietatile betonului comprimat confinat al miezului cuprins Ia interiorul carcasei
de armatura ~i cele ale betonului neconfinat In stratul de acoperiri al carcasei.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 229
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTIA Sl CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
------------------------~~~-

y
Zj fibrii cr lege constitutivii Tratarea aspectelor de detaliu ale modelului cu fibre nu se lnscrie In cadrul
monitorizatii material propus allucrarii. Cei interesati de fundamentarea cuno~tintelor teoretice In aceasta
privinta pot consulta Coleman&Spacone [SO).
z Aici se retin pentru discutie numai dlteva aspecte care pot orienta utilizatorii
programelor de calcul automat bazate pe acest model In alegerea solutiile po-
sectiune trivite.
a) ) monitonzata b)

Cele mai multe dintre aceste programe ofera doua variante ale modelului cu
L /. ~ /.
/. / / / /__..
w
elemente de tip fibra.

Prima dintre acestea folose~te formularea ,,n deplasari", numita astfel pentru
ca deplasarile In sectiunile monitorizate se determina pornind de Ia deplasarile

lL_
L -'L

lL_
/

v
/
v
L
ty nodurilor de Ia capetele barei, utilizand functiile de interpolare din domeniul
elastic. Este o metoda mai simpla, dar are Ia baza ipoteze care se departeaza
c) flagrant de realitate: deformatia specifica In centrele de greutate ale sectiunilor
este identica, iar curburile variaza liniar pe lungimea barei.
Fig. 5.51 Mode/area cu fibre: (a) discretizarea sectiunii transversale;
(b) curbele caracteristice ata~ate; (c) secfiuni monitorizate (dupa Taucer et. a/ {49])
Din acest motiv, rezultatele pe care le ofera aceasta varianta sunt mai putin
precise. Rezultatele sunt cu atat mai apropiate de realitate, cu cat numarul de ele-
Modelul permite un calcul structural In domeniul neliniar printr-o metoda pas
mente finite utilizate este mai mare. fn aceasta formulare se verifica echilibrul numai
cu pas, similara celei utilizate Ia analiza seismica, statica sau dinamica, a unei
Ia extremitatile barei, nu ~i pe parcurs.
structuri cu raspuns neliniar Ia actiunea cutremurului.
Metoda supraapreciaza rigiditatea ~i rezistenta structurii ca urmare a faptului
Calculul consta Intr-a succesiune de calcule structurale efectuate In domeniul
ca functiile de interpolare valabile pentru domeniul elastic sunt extinse ~i Ia do-
elastic, In care rigiditatea elementelor este modificata de Ia un pas de calcul Ia
meniul inelastic. Curbele constitutive trebuie declarate tara ramura descendenta,
altul, Ia fiecare increment de lncarcare.
altfel calculul nu mai este stabilln domeniul de degradare.
Modelul cu fibre implica calculul deplasarilor ~i al fortelor Ia noduri ~i In sectiu-
A doua formulare folose~te formularea "In forte", numita astfel deoarece
nile monitorizate.
functiile de interpolare leaga In acest caz eforturile de Ia capetele elementului cu
Determinarea deplasarilor In sectiunile monitorizate presupune cunoa~terea eforturile din sectiunile intermediare. lpotezele considerate sunt ca forta axiala
(alegerea) unor funqii de interpolare care exprima relatia cu deplasarile/eforturile este constanta In lungul elementului, iar momentul lncovoietor variaza liniar. Ca
de Ia extremitatile barelor, functii care corespund comportarii elastice sau se mo- urmare, metoda ofera rezultatele cele mai precise In cazul stalpilor. Functiile de
difica de Ia o iteratie Ia alta, In functie de formularea elementului finit. Stabilirea interpolare ale deplasarilor se modifica, de Ia o iteratie Ia alta.
rigiditatilor sectionale se face printr-un proces iterativ, pana cand valorile mari-
In Fig. 5.52 se prezinta comparativ curbele moment-curbura (M-(/)) pentru
milor calculate In doi pa~i succesivi se lnscriu lntr-un interval de toleranta admis.
sectiunea de Ia baza unui stalp cu lnaltimea de 7 m, din beton C30/37 ~i otel BSt 500,
Matricea de rigiditate a structurii rezulta din asamblarea matricii de rigiditate analizat ~i Ia 5.2.3.3. Curbele corespund Ia 4 modele: un model cu functia de
a elementelor, iar aceasta din urma se obtine prin integrarea rigiditatilor sectio- interpolare In forte ~i 3 modele cu functii de interpolare In deplasari, avand 1, 2 ~i 4
nale pe toata lungimea elementului. elemente.

230 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 231
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

1000

700

600

'E
500 t-- .
-2X2fibre~t
'E
z
=.
::!!: 400
~ 400
::!;
300

200
J
i
t j ~
r
1 [

1
-

l:
-
5X5 fibre
10X10 fibre
f OX20
+

fi~re : L_
200
10: .____t-----'--: -----
+' - _1_t___Ll_--L._i __j

0.00 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09
0 L-----------------------------------------------~
0.00 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09 <I> [rad/m]
Fig. 5.53 lnfluenra modului de discretizare asupra curbei moment-curbura
<I> [rad/m]
In secfiunea de Ia baza stolpului

Fig. 5.52 Diagrame moment-curbura obrinute cu modele cu fibre:

(a) formulare In forte; (b), (c), (d) formulare In deplasari cu 2, 3 ~i 4 elemente In Fig. 5.54 se compara efectele numarului sectiunilor de integrare (monitori-
zate) asupra preciziei rezultatelor. Pentru aceea~i valoare de 600mm a deplasarii Ia
Valorile maxime ale curburilor In cele 4 diagrame corespund unor cerinte varful stalpului, curbura maxima pentru cazulln care se aleg 3 sectiuni de integrare
identice de deplasare Ia varful stalpului {600 mm). este inferioara celei obtinute pentru 5 ~i 8 puncte de integrare, aceea~i In ambele
cazuri. Aceasta lnseamna ca 5 sectiuni de monitorizare sunt suficiente.
Se constata ca modelele bazate pe formularea In deplasari supraapree~aza
rezistenta ~i rigiditatea, dar subapreciaza deformatiile maxime. Rezultatele se 800
lmbunatatesc daca se mare~te numarul elementelor utilizate, pentru ca sporind
numarul de elemente scade importanta impreciziei functiilor de interpolare, a~a
700 JI
cum s-a discutat Ia 5.4.1. 600
I 3 seqiuni
500

~i
CaIn orice problema de discretizare, trebuie determinat numarul optim de fibre
'E I
I
de sectiuni de monitorizare. ~ 400

-t l
r
::!!:
In principiu, pentru stabilirea acestor parametri este indicat sa se efectueze 300
lncercari pe cazuri simple, de exemplu pe un element In consola.

In Fig. 5.53 se prezinta comparativ curbele M-C/J pentru aceea~i sectiune de

200

100
l_ ~
t -
-
stalp, pentru 4 discretizari diferite ale sectiunii, de Ia 2 x 2 fibre pana Ia 20 x 20 de
0
--r
fibre de beton. Se constata ca 4 fibre de beton nu sunt suficiente, capacitatea de 0.00 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09
rezistenta fiind subevaluata. Modelele cu 5 x 5 pana Ia 20 x 20 de fibre converg <1> [rad/m]
spre aceea~i solutie. In literatura de specialitate se estimeaza ca optima discreti- Fig. 5.54 Diagrama moment-curbura In seqiunea de Ia baza stolpului
zarea cu 15x15 fibre pentru o sectiune patrata de stalp cu dimensiuni obi~nuite. ~i curbura maxima pentru 3, 5 $i 8 secjiuni monitorizate

232 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL I- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 233
I. DAMIAN T. POSTELNICU
Utilizatorii modelului cu fibre trebuie sa ~tie ca variantele implementate In
programele de calcul automat de circulatie nu pot sa considere curbe a -
materialelor care reproduc eventuale degradari de rezistenta ale elementelor de
beton armat. Tn asemenea cazuri, programele furnizeaza rezultate eronate ca
urmare a a~a numitului fenomen de localizare, numit a~a pentru ca in acest model
deformatiile plastice se concentreaza In prima seqiune care ajunge Ia curgere [SO].
Daca totu~i ar interesa studiul unui element de beton armat cu astfel de pro-
prietati ale materialelor, programele pot fi adaptate prin procedee specifice care pot
lnlatura fenomenul de localizare.
Tn calculul structural neliniar efectuat automat pe computer, verificarile se fac In
termeni de rotire de bara (rotirea ,corzii"), ~i nu In termeni de curbura.
Pentru aceasta se analizeaza modelul aditional al ,consolei" situate lntre nod
(extremitatea barei) ~i punctul de inflexiune al deformatiei barei (Fig. 5.55).
Pozitia punctului de inflexiune pe lnaltimea unui nivel se considera cea obtinuta
In calculul de ansamblu al structurii.
M·J N I II M ,~, _ zate direct de program ca rezultate output, fara alte prelucrari. Tn plus, stabilitatea
!N N! M -'1' conso1a
~F .
1 max · · ~· ... •
1 d v
----p-]' M
max
~ ~
~D ljJ
max
b) d)
a) c)
Fig. 5.55 Determinoreo cerintelor de rotire de bora:
(a}, {b) diagrame/e de moment fncovoietor ~i forta axia/a;
(c) mode/ul aditional de canso/a; (d) diagrama M-(J) In sectiunea de Ia bozo conso/ei;
(e) diagrama F-d canso/a
Calculul implica, Intr-a prima faza, lncarcarea consolei cu forta axiala. Apoi se
aplica consolei o forta orizontala Ia varf, monitorizandandu-se deplasarile. Se
identifica In diagrama moment-curbura a sectiunii de Ia baza consolei punctulln care
se atinge curbura asociata cerintei de deplasare in aceea~i sectiune pe structura 3D.
Se determina cerinta de deplasare dv, corespunzatoare acestui punct. Prin
impartirea acesteia Ia Tnaltimea consolei Lv, se obtine cerinta de rotire
(Fig. 5.55). Rotirea de curgere se determina prin biliniarizarea curbei push-over a
234 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCT!! LOR LA ACTIUNEA SEISMICA
,consolei" (vezi 3.2) sau identificand punctul de pe curba forta-dep!asare cand se
E ale atinge momentul de curgere In sectiunea de Ia baza.
Se subliniaza Inca o data ca modelele tip fibra sunt indicate pentru stalpi, ~i mai
putin pentru grinzi.
Motivele sunt urmatoarele:
(i) Modelul implica functii liniare de interpolare pentru momentele lncovoie-
toare, ori Ia grinzile cu lncarcari uniform distribuite variatia momentelor este para-
bolica, astfellncat ar fi necesara o discretizare mult mai fina.
(ii) Legarea grinzilor cu diafragma rigida a plan~eului blocheaza deformarea
grinzii Ia legatura cu placa, astfel lncat pentru refacerea starii reale de eforturi
trebuie aplicate artificial forte de compresiune In bara, de natura sa mareasca
nerealist capacitatea. Problema a mai fast discutata Ia 5.4.2.
(iii) Tntrucat forta axiala In grinzi poate fi considerata nula, este mai avantajos sa
se modeleze neliniaritatea prin articulatii plastice punctuale, carora li se pot atribui
comportari histeretice adecvate. Scade timpul de lucru, iar rotirile plastice sunt furni-
F F-d consolii numerica a modelarii cu articulatii plastice punctuale In apropierea ruperii este net
superioara celei corespunzatoare modelarii cu fibre.
!
r
··········•·······
r···. ·· Tn finalul acestei discutii asupra modelarii cu fibre, se poate aprecia ca utilizarea
acesteia este de evitat Ia calculul structural curent, avand In vedere incertitudinile
d d
v introduse de fenomenul de localizare ~i caracterul anevoios al operatiilor, care fac
e)
posibile aparitia gre~elilor.
Concluzia fireasca este ca 1n proiectare, modelele cu articulatii plastice
punctuale sunt, de departe, cele mai eficiente.
5.4.4.5 Modelarea neliniara a peretilor
Peretii structurali de beton armat sunt folositi pe scara larga Ia realizarea
constructiilor etajate. Proportiile lor de elemente de suprafata creaza dificultati In
modelarea pentru calcul, a~a cum s-a constatat Ia 5.4.2, unde s-au analizat pro-
cedeele de modelare a peretilor pentru calculul elastic. Modelarea pentru calculul
8 max a barei post-elastic este ~i mai dificila ca urmare a complexitatii raspunsului seismic neliniar
al structurilor cu dezvoltare spatia Ia.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 235
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

In cele ce urmeaza se face o prezentare succinta a procedeelor principale de

I I
modelare a comportarii neliniare a peretilor utilizate In proiectare, In versiunile
considerate In programele de calcul de circulatie.
fj

(i) Modelarea cu articula!ii punctuale (

Metoda extinde Ia domeniul neliniar elementele modelarii cu bare a peretilor p p ~

pentru calcululliniar prezentat Ia 5.4.2.2. p p p c)

( p (link)
Majoritatea programelor de calcul au implementate versiuni bazate pe aceasta noduri model
abordare. ~ if I inel astic de calcul

Metoda nu este una riguroasa deoarece comportarea elementelor de beton Hl ~

~ p MEMBRANA
armat ~i, In special, a celor cu dezvoltare bidireqionala se departeaza de unele
( ~ i) p
ipoteze ale teoriei plasticitatii, ipoteze pe care se bazeaza modelele cu articulatii membrana
plastice punctuale (Damian [51]). i\:1 p
1!-- elastic
p ~ [

Un alt neajuns al modelarii ca bara este ca legatura cu fundatia (sau terenul)

p ~ ~
este una punctuala. In acest fel se neglijeaza capacitatea torsionala a peretilor, In d)
special a celor cu seqiuni dezvoltate pe doua direqii, sau In forma de tub, aflati In a) b)

realitate In contact cu baza pe toata suprafata (vezi 5.4.2.2 ~i Fig. 5.29).
lntrucat unul din parametrii importanti de care depinde raspunsul neliniar
este panta initiala de lncarcare, valorile rigiditatii ,elastice" trebuie alese cu grija,
eel mai bine pe baza testelor de laborator.
De~i criticabil din anumite puncte de vedere, modelul de bare cu articulatii
plastice punctuale se poate dovedi eficient In multe situatii, pentru ca interpretarea
datelor este simpla, iar timpul de rulare este scurt. Modelul poate fi fi utilizat cu
succes, mai cu seama In analizele de tip static neliniar, Ia care inconvenientele
modelului au un efect mai mic. Bara se plaseaza In centrul de greutate al seqiunii
peretelui. Se introduc constrangeri sau legaturi foarte rigide care sa conecteze axul
peretelui (nodul master) cu alte puncte importante ale seqiunii peretilor.
(ii) Modelarea cu linkuri neliniare
Modelul este constituit din elemente de tip shell (panouri de pereti) ~i resorturi
neliniare situate lntre panouri, denumite din acest motiv ~i linkuri (Fig. 5.56).
Fig. 5.56 Schema de principiu a modelului pentru pereti structurali cu e/emente de suprafata
~i resoarte (linkuri) neliniare: (a) configuratia modeiului In elevatie; (b) configuratia peretelui In plan;
(c) e/emente link neliniar; (d) elemente de suprafata elastice
Fiecarui link li corespunde o arie aferenta, corespunzatoare discretizarii
peretelui In elemente de tip shell. Rezulta linkuri cu proprietati diferite, In funqie
de aria aferenta ~ide procentul de armare longitudinal al zonei aferente.
Este recomandabil sa nu se foloseasca un numar mare de linkuri pentru a nu
cre~te excesiv timpul de rulare ~i pentru a nu lntampina probleme de convergenta,
In special In analizele dinamice neliniare . De~i volumul de lucru pentru realizarea
modelului este mai mare decat In cazul precedent, se lnlatura toate neajunsurile
modelarii cu articulatii plastice punctuale. Modelul poate fi o solutie indicata, mai
ales In analizele static neliniare, In programe gen ETABS (43], care nu au In
biblioteca elemente neliniare de suprafata .
(iii) Modelarea cu elemente neliniare de suprafa!a

Elementele shell au o comportare liniar elastica ~i preiau fortele orizontale, Modelul poate fi considerat ca fiind pri ntre cele mai avansate modele pentru
tangentiale ~i normale (Fig. 5.56d), iar linkurile au o comportare liniar elastica ~i peretii structurali de beton armat. Este implementat In versiunea 14 a programului
preiau eforturi tangentiale ~i normale orizontale In sectiunile orizontale (Fig. 5.56c). SAP 2000 (40].

236 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 237
I. DAMIAN. T. POSTELNICU CONCEPTIA !;)I CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

Elementul de suprafata este constituit din urmatoarele componente (Fig.
5.57b}:
~ unul, doua sau mai multe straturi de armatura, dupa numarul planurilor de
armare din inima peretilor; armaturile de otel sunt caracterizate de o
comportare ideal elasto-plastica;
~ un strat de beton cu comportare neliniara, care modeleaza comportarea
betonului din seqiunile orizontale ale peretilor solicitati Ia lncovoiere cu
forta axiala;
~ un strat de beton cu comportare liniar elastica, care preia eforturile de
forfecare.
Straturile au comportare independenta, dar elementele au deplasari egale Ia
noduri. In programul SAP 2000 [40], fiecare strat al fiecarui element are 4 puncte
monitorizate (Fig. 5.56c}. Matricea de rigiditate a fiecarui strat se obtine prin
integrarea Gauss a caracteristicilor de rigiditate din cele 4 puncte, considerand
modulul de elasticitate tangent al punctelor monitorizate.
Matricea de rigiditate a unui element rezulta prin lnsumarea matricilor de
rigiditate ale tuturor straturilor.
Tntrucat functiile de interpolare a deplasarilor ~i metodele de integrare nume-
rica asociate sunt valabile pentru comportarea elastica, discretizarea va trebui sa
fie suficient de fina pentru a obtine precizia dorita. In general, elementele finite,
patrate cu latura decca. 1 m dau rezultate satisfacatoare. Tn pofida modelarii ela-
borate a elementului neliniar de arie, aceasta nu ofera acuratetea a~teptata In
analizele dinamice neliniare deoarece programul SAP 2000 [40] nu are imple-
mentat un model histeretic adecvat comportarii betonului Ia solicitari ciclice uni-
axiale. Astfel, utilizarea modelului Takeda disponibil implica preluarea de eforturi
normale In beton ~i cand fisura nu este lnchisa (Fig. 5.58} .
Scurtare
Alungire
Zona in care eforturile sunt
b incompalibile cu deforma\iile
0"<0
E>O

Axe locale ale Grade de

libertate e
a) Fig. 5.58 Modelul histeretic inadecvat pentru beton din SAP 2000 {40]

(iv) Modelarea cu elemente de bara modificate

Modelul este implementat In programul de calcul PERFORM 3D. Un element de

Eforturi de Annaturii I Beton Annaturii 2 Beton
membrana (inelastic) (inelastic) (inelastic) (elastic) suprafata cu 4 noduri, cu cate 2 grade de libertate pe nod (Fig. 5.59}, este derivat

(jEr~(jjE.
0
0
:Lcr21

o 1 L=:._j o 1 =mTTll
21Tcr2
ll1Jill + D
1°2

Jo2
f<J 2

lo2
+ mrn 1°2

lcr2
~~
(jErD<JjE.cr1
+o1
cr~
b) dintr-un element de bara cu 3 grade de libertate: translatie verticala, retire ~i
translatie orizontala.
axa centru
K greutate
L

I
Deforma\ii spccifice Punct Modul de elasticitate
monitorizate Gauss tangent

~o j ~ Integrare,
c)
t:g:P-i~ ~ Gauss
I 1 Ej E I a b I
-.J3-.J3 d 1
Fig. 5.57 Mode/area peretilor cu elementul neliniar de suprafara din SAP 2000 [40]: Fig. 5.59 Elementul de perete din PERFORM 30 {41}. Gradele de /ibertate
(a) axe locale ~i grade de /ibertate; (b) alciituirea mode/ului; (c) schema calcu/ului rigiditiitii ~i axa teareticii a elementului de beton

238 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMU_I- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 239
I. DAMIAN. T. POSTELNICU CONCEPTIA ~I CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

Eforturile ~i deformatiile sunt constante pe lnaltimea elementului, consi- Comportarea Ia forta taietoare, decuplata de restul eforturilor, este liniar
derandu-se ca reper marimile nivelului median al elementului (Fig. 5.60). elastica. Pentru a ,potrivi" proprietatile modelului cu comportarea reala, se sta-
~H bile~te o valoare redusa a modulului de elasticitate transversal pentru a tine
seama ca forfecarea se transmite exclusiv prin zona comprimata a sectiunii.

l
-

a
~v

d
b
t--

l a
d
e
~

b l
t: f Spre deosebire de programul SAP 2000 [40], PERFORM 3D [41] poate descrie
corect comportarea histeretica a betonului (Fig. 5.62) ~i asigura o viteza de rulare
mult mai mare, ceea ce recomanda utilizarea programului pentru efectuarea
analizelor dinamice neliniare.

+--~

~f
@]=E)=@] @]
~
N Scurtare Alungire
_{"__

L a b l a b a b Fisura se inchide intotdeauna

d d _d
inainte de reincarcare

Fig. 5.60 Oeformatiile axiale, de fncovoiere ?ide forfecare,

b
In modelul de bara PERFORM 30

Tn sectiunea de referinta de Ia jumatatea lnaltimii elementului se considera un

numar convenabi l de fibre, fiecare definita de pozitia fata de centrul de greutate ~i
de curba caracteristica a- E asociata (Fig. 5.61). lnteractiunea lntre forta axiala ~i
momentullncovoietor In domeniul neliniar este modelata In mod natural prin fibrele
sectiunii mediane. Reprezentand In esenta un element de bara, modelul respecta
Fig. 5.62 Modelul histeretic pentru beton din PERFORM 30 [41}
ipoteza Bernouli.

Tn practica se pune problema alegerii numarului de elemente (panouri) pe

(J
lnaltimea peretelui ~i a numarului de fibre In cadrul unui panou.

Deoarece deformatiile plastice se concentreaza Ia baza peretelui, este indicat

ca peretele sa fie divizat In eel putin 2 panouri.

Pentru a evidentia influenta discretizarii peretelui asupra rezultatelor, se con-

sidera un perete In consola (Fig. 5.63) constituit, lntr-un caz, dintr-un singur panou
pe lnaltimea cladirii, iar In al doilea caz, din doua panouri.

Criteriile de evaluare a modelarii sunt rapoartele lntre marimile obtinute prin

a) b)
aplicarea modelului ~i cele obtinute prin calculul exact.
Fig. 5.61 Articulatio plastica lo nivelul sectiunii mediane a peretelui:
(a) deformatii/e fibre/or; (b) curba caracteristica ata~ata unei fibre Considerand, pentru simplitate, o comportare elastica a peretelui, se obtine:

240 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 241
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCT! ILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

.,. In cazul modelului cu un singur panou (Fig. 5.63a) Elementul de bara modificat poate fi utilizat cu succes Ia constructiile mai lnalte,
In varianta cu un singur panou pe nivel, pentru ca reduce substantial timpul de lucru,
In special pentru analizele dinamice. Folosind un camp constant de deplasari ~i
eforturi pe panou, modelarea este suficient de exacta ~i eficienta, mai cu seama Ia
.,. In cazul unui model cu doua panouri pe lnaltime (Fig. 5.63b} constructiile foarte lnalte, cu pereti individuali sau cuplati, Ia care diagrama de
momente nu schimba de semn pe lnaltimea unui nivel.
d* = 0, 93 ~i F~ = 1, 33 Pentru a evidentia influenta numarului de panouri pe nivel ~i a numarului de
d Fy
fibre, se reia cazul peretelui In consola actionat Ia varf de o forta orizontala. De
aceasta data se aleg valori concrete pentru dimensiunile peretelui: 20 mIn elevatie,
Cu d ~i FY, respectiv d* ~i F;, s-au notat valorile deplasarii Ia varf ~i ale fortei
500 mm grosime, procentul de armare al inimii 0,8%.
de curgere obtinute prin aplicarea modelului, respectiv valorile corespunzatoare
Sunt analizate (Fig. 5.64a ~i b):
obtinute din calculul exact.
.,. modele cu unul sau doua panouri pe nivel, fara discretizare In sectiunea
F
transversala pe lungimea peretelui; pentru fiecare dintre acestea sunt
p_h_ considerate 4 ~i 8 fibre In sectiune.
2
.,. modele cu unul sau doua panouri pe nivel, dar cu sectiunea transversala
h divizata In cate 4 elemente; fiecare element este considerat ca fiind alcatuit
din una sau doua fibre.

p IX5 4X5 IXIO 4Xl0

a)
b=0,50m
p=0,80%

b)
5,00
Fig. 5.63 /nfluenta discretizarii elementului de perete pe vertica/a asupra preciziei rezultatelor:
(a) perete In canso/a cu un singur panou; (b) perete In canso/a cu doua panouri 4F IF
I 0 0 0 0 I 0
I 0
I 0 I 0

Se constata ca, urmare a ipotezelor de baza privind valoarea constanta a 8F 2F b)

eforturilor pe lnaltimea unui panou ~i definirea panoului prin sectiunea sa mediana,

lo 0 0 0 0 0 0 ol lo olo olo olo ol
modelul este mai rigid ~i mai rezistent decat structura reala. Cu cat lnaltimea Fig. 5.64 Maduri de discretizare a peretelui: (a) numaru/ de elemente In elevatie;
(b) numarul de fibre pe element, In sectiune
peretilor ~i numarul de panouri este mai mare, cu atat erorile sunt mai mici.

242 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT ]N ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 243
I. DAMIAN, T. POSTELNICU
CONCEPTIA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

Curbele caracteristice ale betonului ~i otelului utilizate In calcul sunt cele din
Fiecare caz analizat este identificat prin 3 cifre (i xj- k), In care i este numarul
Fig. 5.65a ~i b.
de panouri pe latimea peretelui (1 sau 4),j este numarul de elemente pe lnaltimea
peretelui (5 sau 10), iar k este numarul de fibre pe fiecare element.
60000 600000
I

----
50000 /
500000 Examinand curbele din Fig. 5.65 se pot face doua observatii importante:
nelimitat -
/ I
~ nelimitat .,.. Utilizarea unui numar mic de fibre In sectiune peretelui duce Ia
N~ 40000 400000
E
z 30000 / 1z 300000 subaprecierea fortei de curgere. Motivul este reducerea bratului de
.:. I G=8750000kN/m2 =. parghie al fortelor interioare fata de centrul de greutate al seqiunii
b 20000 b 200000
I peretelui.
10000
0
v 100000
0
.,.. Discretizarea prin mai multe elemente In sectiune, i = 4, face ca rigiditatea
0 0.002 0.004 0.006 0 0.05 0.1 modelului sa scada. Flexibilizarea se datoreaza modului In care a fost definit
modelul.
a) b)
Rezulta ca, lnainte de a stabili numarul de elemente ~i fibre ale modelului,
Fig. 5.65 Curbele caracteristice pentru (a) beton, (b) ofel, considerate In calcul este necesar sa se efectueze o testare, pe un caz simplu, a influentei discretizarii.

0 recomandare, practica general valabila, este ca peretele sa fie discretizat

Deformabilitatea materialelor se considera nelimitata, astfellncat analiza com-
numai pe lnaltime, nu $i pe lungime. Modelele cu un singur panou pe etaj ofera
parativa are In vedere doar componentele de rezistenta ~i panta Ia lncarcare. rezultate satisfacatoare.
Tn Fig. 5.66 sunt reprezentate suprapus curbele forta-deplasare latera/a
pentru modelele considerate In analiza comparativa. 5.4.4.6 Modelarea neliniara a terenului de fundare

Curba de referinta, considerata ca cea mai apropiata de comportarea reala, Considerarea interactiunii dintre componentele ansamblului structural ~i
este cea obtinuta cu modelul SAP 2000 [40], cu elemente neliniare de suprafata . terenul de fundare reprezinta o preocupare relativ recenta In proiectarea seis-
mica.
1200

1000
I Abordarea acestui fenomen In calculul structural a lntarziat din mai multe

- ----- motive. Primul, ~i poate eel mai important, este ca inginerii constructori au devenit,
_L -
~ :-=r - 1X5-4F

800 ~~ ,
,;.
....
" "' ,.
- --
-
4X5-1F
1X5-8F nu demult, con~tienti de efectele, uneori esentiale, ale interactiunii teren-structura
" ,, "' asupra raspunsului seismic.
-- 4X5-2F
~ 600 1X10-4F
ir
]i~ /
4X10-1F
-1X10-8F
Evenimente seismice majore au dovedit ca terenul de fundare poate fi veriga
400 f---.

,,,
1)
- - 4X10-2F cea mai slaba a ansamblului de componente structurale, cedarea de diferite tipuri
SAP 2000
a terenului fiind responsabila pentru prabu~iri locale sau generalizate ale cladirilor,
200

0
"/
0 0.1 0.2 0 .3 0.4
sau pentru afectarea drastica a comportarii structurale urmarite prin procesul
proiectarii seismice a constructiilor. Pede alta parte, un control eficient al fenome-
D[m] nelor de interaqiune a devenit posibil numai dupa dezvoltarea cuno~tintelor despre
proprietatile fizico-mecanice ale terenurilor oferite de cercetarea geotehnica,
Fig. 5.66 Curbele fortiJ-dep/asare latera/a pentru modelele analizate
inclusiv de cea experimentala.

244 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE

VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 245
I. DAMIAN, T. POSTELNICU CONCEPT' lA Sl
. CALCULUL CONSTRUCTIILOR
.
LA ACTIUNEA
'
SEISMICA-

Tn fine, progresul semnificativ In analiza raspunsului seismic al ansamblului Modelarea neliniara a terenurilor cunoa~te dezvoltari diferite sub aspectul
structura-teren s-a putut realiza odata cu cre~terea spectaculoasa a performantelor complexitatii ~i fidelitatii modele lor In raport cu com porta rea efectiva.
metodelor de calcul numeric ~i a puterii de calcul a computerelor. Daca cedarea
La nivelul eel mai lnalt se situeaza modelele In care terenul este discretizat In
terenului este evitata printr-o dimensionare adecvata a infrastructurilor, inter-
elemente de volum, considerand legi constitutive neliniare pentru material, eel mai
aqiunea teren-structura poate avea efecte favorabile asupra comportarii supra-
frecvent fiind utilizata legea Mohr-Coulomb.
structurilor.
Spre exemplificare, In Fig. 5.68 se indica schematic modelul realizat de un
Tntr-adevar, prin reducerea rigiditatii aparente a ansamblului, perioada de
colectiv PEER [53] pentru proiectarea podului peste canalul median al golfului
vibratie a sistemului se deplaseaza Ia dreapta In spectrului de raspuns.
Humboldt (Humboldt Bay Middle Channel Bridge), care realizeaza o traversare de
Pe de alta parte, amortizarea sistemului cre~te ca urmare a deformatiilor 400 m.
plastice dezvoltate In teren. Ambele efecte due Ia reducerea fortelor seismice de
Modelul, construit lntr-un interval de o luna, cuprinde un volum de teren de
proiectare ale struc-turilor, a~a cum sea rata calitativ In Fig. 5.67.
0.1km In plan ~i 100m In adancime, pe langa suprastructura podului ~i pilotii care
2

realizeaza fundarea Ia adancime.

I NISIP INDESAT - NISIP DE INDESARE MEDIE ARGILA MOALE ARGILA

- Amortizare 5%
- Amortizare 15%
D ALUVIUNI ORGANICE CULEE - PILOT! 51 SUPRASTRUCTURA
Humboldt Bay, .Middle Chatmel Bridge
50

~ .~r·=1
0

2
j T=1.25s ' "'
-50
-200 200 400 600 800
UNITATI DE MASURA: METRI
0 0.5 1.5 2 2.5 3 3.5 4 Fig. 5.68 Schema modelului de calctJ! pentru podu/ Humboldt Bay {dupii {53])
T [s)

Fig. 5.67 Efectul interactiunii teren-structurii asupra actiunii seismice
Deoarece aceste efecte nu pot fi controlate cu suficienta precizie, Ia proiectarea
structurilor majoritatea codurilor de proiectare ignora In mod acoperitor aceste
consecinte. Exemplul notabil II constituie FEMA 440 [52], care contine indicatii
pentru considerarea acestor fenomene.
De~i In calculul structural curent terenul de fundare este definit de proprietati
de deformare In domeniul elastic, In cazul actiunii seismice, In multe situatii, limita
comportarii elastice este depa~ita consistent.
Desigur ca, pentru moment, asemenea modele nu pot fi utilizate decat ca
instrument de cercetare, datorita timpului necesar, prohibitiv, pentru modelare ~i
interpretare a rezultatelor. Tn plus, In pofida calculului foarte amplu ~i rafinat,
rezultatele sunt influentate puternic de variabi litatea mare a proprietatilor terenului,
respectiv de datele de intrare, care rareori pot fi stabilite cu certitudine.
Din acest motiv, In proiectarea curenta proprietatile neliniare ale terenului sunt
descrise prin modele mult mai simple. Modelarea neliniara a terenului este necesara
In situatiile In care infrastructura se desprinde de teren ~i/sau presiunile depa~esc
presiunile conventionale de calcul, pe zone relativ mari.

246 I PROJECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 247
I. DAMIAN T. POSTELNICU
CONCEPTIA Sl CALCULUL CONSTRUCT! ILOR LA ACTIUNEA SEISMICA

Tnainte de a prezenta modelele de comportare neliniara utilizate In proiectare,
este util sa se precizeze tipurile de valori ale rezistentelor (presiunilor de calcul)
terenului cu care se opereaza In proiectare.
Acestea sunt marcate pe curba presiune-tasare din Fig. 5.69.
Presiunea conventionala reprezinta o presiune acceptabila pe talpa fundatiei
lndesat elastic, care are o actiune de pana pentru terenul din jur, determinand
aparitia unor suprafete de rupere curbilinii extinse pana Ia suprafata pamantului.
Terenul de sub fundatie coboara brusc de-alungul acestor suprafete, producand
refularea zonelor mai profunde, spre exterior. Ruperea este brusca, lnsotita uneori ~i
de deplasari orizontale ~i rotiri (Fig. 5.70a).
~i

este utilizata pentru cele mai simple calcule. Valoarea presiunii conventionale este
B refulare
valoarea presiunii admisibile din vechile coduri pentru terenuri. Tn cazul terenurilor laterala
de fundare bune, cu grosimi uniforme ale straturilor, daca presiunile maxime sunt
inferioare presiunii conventionale se considera ca sunt satisfacute atat exigentele
starii limita de rezistenta, cat ~i cele de deformatie.

Presiunea plastica este presiunea de Ia limita superioara a domeniului de

comportare elastica ~i este asociata cu situatiile In care deformatiile plastice se
a) s
dezvolta pe zone limitate sub fundatie. Presiunea plastica este utilizata numai In
verificarile Ia starea limita de deformatie, fiind In masura sa confirme valabilitatea
utilizarii relatiilor teoriei elasticitatii pentru calculul deplasarilor. Valoarea presiunii
plastice depinde de dimensiunile zonei de teren de sub fundatie care se admite sa
/
se plastifice. Tn codul national (NP 112 [55]) se accepta ca plastificarea poate inter- /
I
/

veni pe un sfert din latimea fundatiei B. /

I

p
s

Pconv

Fig. 5.69 Definirea presiunilor de ca/cul.
Presiunea critica este presiunea asociata ruperii terenului de sub fundatie.
Cedarea poate sa se produca In diferite moduri: prin refulare laterala, prin poanso-
nare sau poate fi localizata Ia marginile fundatiei, etc. (Fig. 5.70).
Cedarea prin refulare este specifica pamanturilor necoezive lndesate
coezive tari. Se caracterizeaza prin aparitia sub fundatie a unei prisme de pamant
s
c)
Fig. 5.70 Maduri de rupere a terenului prin:
(a) refulare latera/a (b) rupere /oca/6/a marginea fundatiei (c) striipungere (dupa [54]}
Cedarea locala intervine dupa suprafete de rupere localizate numai In zona
marginilor fundatiei. Tendinta de refulare este slaba sau poate lipsi. Cedarea nu este
~i celor brusca, momentul cedarii fiind greu de identificat. Acest mod de rupere este specific
pamanturilorlndesate sau cu consistenta medie (Fig. 5.70b).

248 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT lN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 249
I. DAMIAN T. POSTELNICU
Cedarea prin poansonare este specifica terenurilor afanate sau cu consistenta
redusa. Este caracterizata de patrunderea fundatiei In teren, asemenea unui
poanson. ~i In acest caz, momentul ruperii nu este practic identificabil (Fig. 5. 70c).
In continuare se prezinta succint cateva aspecte specifice principalelor tipuri de
fundatii: fundatii izolate, grinzi de fundatie continue, radiere.
(i) Fundatii izolate
Tn majoritatea cazurilor, Ia proiectarea fundatiilor izolate se poate ignora
interactiunea structurii cu terenul. De regula, dimensiunile fundatiilor sunt suficient
de mari pentru ca sa nu fie depa~ite presiunile conventionale ad mise.
Exista ~i situatii In care limitarea drastica a presiunilor maxime pana Ia nivelul
presiunilor conventionale duce Ia dimensiuni excesive. Un exemplu frecvent din
aceasta categorie este eel al halelor parter cu stalpi In consola ~i deschideri mari. Tn
conditiile In care fortele axiale sunt moderate, varfurile presiunilor pe talpa
fundatiilor sunt produse preponderent de momentele lncovoietoare capabile Ia baza
stalpilor. Pentru a diminua dimensiunile fundatiilor, In asemenea situatii se pot
accepta presiuni mai mari, chiar dincolo de valorile presiunilor plastice.
Conditia este ca deformatiile remanente sa nu fie excesive. Studiile efectuate
In acest domeniu atesta faptul ca, atata vreme cat presiunile efective nu depa~esc
0,5 -;- 0,65 din presiunile critice, deformatiile remanente raman relativ mici, astfel
lncat dimensiunile fundatiilor pot fi stabilite pe baza acestor criterii. 0 asemenea
optiune este acceptabila ~i pentru faptul ca actiunea seismica este una cu caracter
dinamic, iar rezistenta terenului Ia asemenea solicitari este mai mare decat cea pe
care, de regula, o ofera studiile geotehnice In amplasament.
Tn expresiile de calcul, valorile presiunilor conventionale se lnlocuiesc cu valorile
presiunilor critice. Tn felul acesta, incursiunile In domeniul neliniar se evalueaza lntr-o
maniera simplificata prin raportul lntre presiunile efective ~i cele critice. Presiunea
maxima se evalueaza In acest caz considerand o distributie uniforma de presiuni pe
zona de contact a talpii de fundare cu terenul, ~i nu liniara caIn cazulln care calculul
este bazat pe presiunea conventionala.
Tn cazul mentionat, al constructiilor parter cu stalpi In consola, simplitatea
extrema a schemei statice permite sa se aplice cu u~urinta calculul dinamic
neliniar, cu considerarea proprietatii de deformare reale a terenului, calcul care,
desigur, ofera solutiile cele mai apropiate de comportarea reala a structurii. Astfel,
250 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE
CONCEPT lA $1 CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
calculul dinamic neliniar poate valida dimensiuni ale talpii fundatiei care ar aparea
insuficiente dintr-un calcul bazat pe presiunile de proiectare.
Nelinearitatea terenului este considerata prin introducerea unor resorturi cu
proprietati de rigiditate adecvate. Tn literatura de specialitate sunt propuse mai
multe metode pentru evaluarea rigiditatii resorturilor, care, lnsa, nu due Ia acelea~i
rezultate.
Una din metode, recomandata ~i In codul national de proiectare a structurilor
de fundare directa [55], se bazeaza pe solutii ale teoriei elasticitatii pentru semi-
spatiul elastic supus unei forte concentrate (teoria Boussinesq). Tn acest model
rigiditatea cre~te exponential spre capetele fundatiei.
Ca urmare, se stabilesc valori diferite de rigiditate ale resorturilor. Procedeul
este lnsa anevoios ~i prezinta un rise mai mare, decat In cazul utilizarii altora, de a
se comite erori. Procedeul capata o varianta simplificata In FEMA 356 [56], care
este larg aplicata de cercetatorii PEER [57], [58], [59) pentru analiza interactiunii
structurii cu terenul. Fundatia se lmparte In 3 parti avand dimensiunile indicate In
Fig. 5.71.
B/6~
1
l L-B/3
a) b)
axa
CG
c) d)
Fig. 5.71 Modul de stabi/ire a rigiditatii resoartelor terenului conform FEMA 356 {51}:
(a) zone cu rigiditate constantii; {b) relatii de calcul; (c) variatia rigiditiitii resoartelor
pe talpa fundatiei; (d) resoartele individuale ale terenului
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 251
I. DAMIAN, T. POSTELNICU
Se fixeaza valori distincte ale rigiditatii resorturilor pentru zona de mijloc ~i
zonele de margine, constante lnsa In interiorul fiecarei zone. Procedeul implica
alegerea unui raport lntre rigiditatile resorturilor din zona de capat ~i din cea
mediana, notat rln Fig. 5.71. 0 valoare medie potrivita pentru acest raport este 10.
Rigiditatile resorturilor sunt calibrate egaland valorile rigiditatii Ia rotire ale
fundatiei pe teren, obtinute analitic, ~i prin aplicarea modelului. Tn Fig. 5.71 se
reproduce una dintre expresiile de calcul, dintre numeroasele expresii propuse,
utilizata mai frecvent {Gazetas [60]).
(ii) Grinzi de funda!ie
Pentru grinzile de fundatie, modelul de calcul eel mai frecvent folosit este
modelul Winkler corectat (neliniar). Terenul de sub grinzi este modelat, ca ~i In
cazul calculului elastic, cu resorturi, caracterizate lnsa de o relatie p- s neliniara
{Fig. 5.72). Resortul nu preia lntinderi, iar comportarea Ia compresiune este
elastic-perfect plastica.
Este necesar sa se precizeze doi parametri de calcul.
.,. rigiditatea initiala a resorturilor, care se evalueaza pe baza coeficientului de
pat;
.,. efortul de plastificare, care se calculeaza lnmultind presiunea critica cu aria
aferenta, respectiv latimea grinzii x distanta dintre resorturi.
Programul de calcul determina automat proprietatile fiecarui resort In funqie
de lungimea sa aferenta.
Modelul cu resorturi neliniare se folose~te dlnd intervin desprinderi de pe teren
~i/sau presiunile efective maxime In calculul elastic depa~esc substantial presiunile
critice.
F compresiune
lntindere
Fig. 5.72 Model Winkler neliniar pentru grinzi de fundare
252 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT IN ZONE SEISMICE
CONCEPTIA Sl CALCULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNEA SEISMICA
I I I I
(iii) Radiere
~i In cazul radierelor, nelinearitatea terenului se introduce tot printr-un mediu
neliniar de tip Winkler. Proprietatile resortului se determina In acest tel pentru
suprafata dezvoltata In doua directii aferenta fiecarui resort plasat Ia nodurile retelei
In care a fost discretizat radierul.
Modelarea neliniara a terenului se impune mai cu seama Ia calculul radierelor
structurii cu pereti de baton armat, a caror baza transmite infrastructurii momente
concentrate de valoare foarte lnalta, care due Ia desprinderea de pe teren.
(iv) Pilo!i
Pilotii prin care se realizeaza transmiterea fortelor In straturile de teren mai
profunde sunt solicitati Ia compresiune ~i, uneori, ~i Ia lntindere.
Tn principiu, comportarea pilotilor Ia compresiune nu trebuie sa depa~easca
pragul elastic. Rezistenta pilotilor se verifica prin lncercari specifice reglementate
In codurile pentru proiectarea fundatiilor. Capacitatea pilotilor se verifica pe un
numar de piloti stabilit In funqie de numarul total de asemenea elemente utilizat
In constructie. Tncercarea se face In trepte de efort constant. Se considera ca
pilotul ~i-a atins capacitatea daca tasarea nu se stabilizeaza In 24 de ore pentru o
treapta de lncarcare. Tncercarile se efectueaza de regula in perioada de intocmire a
proiectului.
Exista situatii cand capacitatea efectiva determinata experimental este inferi-
oara celei presupuse (calculate) in analiza structurala. Calculul structural trebuie
reluat cu valori corectate ale rezistentei pilotilor. Daca pilotii lncercati In teren cu
capacitate insuficienta sunt relativ numero~i, in calculul structural trebuie sa se tina
seama de aportullor inferior.
Tn asemenea situatii, solutia cea mai corecta este cain modelul infrastructurii
ace~ti piloti sa fie reprezentati de modele neliniare. Modelul eel mai simplu este
resortul biliniar, cu forta de curgere egala cu capacitatea pilotului Ia forta axiala.
0 problema similara poate aparea ~i in cazul pilotilor solicitati Ia lntindere.
Daca cativa (putini) piloti sunt supu~i Ia forte de smulgere efective peste capaci-
tatea pilotilor Ia intindere, eel mai simplu ~i acoperitor este sa fie ignorati In
calcul, daca exista posibilitatea realizarii echilibrului general prin redistributia de
eforturi.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 253
I. DAMIAN, T. POSTELNICU ANEXA

Modelarea neliniaritatii terenului In preluarea presiunilor laterale se face tot

prin intermediul unor resorturi neliniare. Tn literatura de specialitate se prezinta
metode pentru calculul curbelor presiune reactiva-deplasare pentru diferite conditii ANEXA
de solicitare ~i diferite tipuri de teren. Spre exemplu, Reese [61] prezinta calculul
curbelor presiune reactiva-deplasare pentru terenuri necoezive. Matlock [61] stabi- PROGRAME DE CALCUL AUTOMAT UTILIZATE
le~te metoda de trasare a curbelor presiune reactiva-deplasare pentru argile moi ~i TN INGINERIA STRUCTURILOR SEISMICE
consistente, In timp ce Reese ~i Welch [61] prezinta metoda de trasare a acelora~i
curbe pentru argile tari.
Dintre programele de calcul automat aplicabile In proiectarea seismica ~i In
Curbele au fost calibrate pe baza lncerd\rilor experimentale pe piloti Ia scara studiile de investigare a raspunsului seismic al structurilor de beton armat cu
naturala, dar ~i pe baza lncercarilor de laborator, prin monitorizarea momentului
instrumente de calcul performante, In masura sa evidentieze caracterul spatial,
lncovoietor pe piloti. Tn urma diferentierii de doua ori a valorilor momentelor a dinamic ~i neliniar al acestuia, In lista prezentata se retin cele utilizate mai frecvent,
rezultat presiunea reactiva, iar In urma integrarii de doua ori a rezultat deplasarea
pentru avantajele pe care le ofera pentru diferitele categorii de probleme.
~i, In final, relatia presiune reactiva-deplasare. lndicatii legate de trasarea curbelor
presiune reactiva-deplasare se gasesc ~i In codul national pentru calculul pilotilor Tntrucat domeniile recomandabile pentru majoritatea programelor selectate
[62]. sunt destul de apropiate, ordinea prezentarii lor nu este asociata cu un anumit
criteriu.
De~i aparent atractive, aceste modele prezinta mai multe inconveniente.
Primul dintre acestea este ca modelul este calibrat pentru terenuri uniforme, care 1. ETABS [43]
se lntalnesc de putine ori In realitate. De asemenea, curbele presiune reactiva-
Este unul dintre cele mai populare programe de calcul folosite Ia calculul
deplasare sunt trasate pentru un pilot izolat. Tn structurile reale, pilotii sunt plasati
structural datorita facilitatilor importante pe care le ofera:
In grup, existand informatii limitate asupra influentei efectului de grup asupra
curbelor trasate pentru piloti individuali, mai ales In situatia comportarii neliniare a ..,. definirea rapida a structurii

terenului. lndicatii utile asupra modificarii curbelor p- y pentru a tine seama de .. discretizarea automata
efectul de grup sunt prezentate, de exemplu, In Radulescu [63] . .. descarcarea automata a lncarcarilor de pe o placa Ia reazeme, tara
necesitatea discretizarii acesteia
Tn principiu, influenta efectului de grup depinde de mai multi parametri,
..,. posibilitatea determinarii eforturilor sectionale Ia peretii structurali prin
printre care forma (circulara sau patrata), distanta dintre piloti, fi~a pilotilor, tipul
integra rea eforturilor unitare In sectiune
de teren, modul de a~ezare (In ~ah sau In paralel) ~i pozitia In plan. Studiile arata
.. interfata grafica comoda etc.
ca, In general, modificarea curbelor p- y devine importanta de Ia distante interax
sub 3D, unde D este diametrul pilotului. Cand se efectueaza un calcul structural elastic, timpul de rulare cre~te foarte
mult In cazulln care se utilizeaza un numar mare de elemente de suprafata.

Programul efectueaza calculul spectral ~i calculul dinamic liniar.

Pentru efectuarea calculului neliniar, programul are Incorporate modele cu

articulatii plastice punctuale, atat pentru grinzi, cat ~i pentru stalpi, care se pot folosi
numai pentru analizele statice, cu precadere ale structurilor In cadre.

254 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 255
ANEXA
Se pot efectua ~i analize dinamice neliniare, folosind numai elemente de tip
resort (link), recomandabile In primul rand pentru analiza structurilor izolate
seismic.
Dintre modelele de interactiune teren-structura, programul are lncorporat
modelul Winkler liniar.
2. SAP 2000 (40)
Acest program este foarte asemanator cu ETABS. Fata de acesta, este mult mai
general ~i dispune de mai multe tipuri de elemente finite, atat pentru calculul elastic,
cat ~i pentru eel inelastic.
Definirea structurii nu mai este Ia fel de simpla, neexistand posibilitatea de a
construi modelulln plan. Un alt inconvenient este acela ca nu dispune de optiunea
de a declara rapid seqiunile de pereti pentru furnizarea de eforturi sectionale
global e.
Tn schimb, analizele elastice efectuate cu SAP 2000 consuma foarte putin timp
de rulare In comparatie cu programul ETABS.
Programul poate executa atat analize statice, cat ~i analize dinamice neliniare.
Sunt lnglobate modelele cu articulatie plastica punctuala pentru stalpi ~i grinzi,
modele neliniare de suprafata bazate pe ipoteza solicitarii uniaxiale a materialelor,
foarte utile pentru calculul neliniar al peretilor.
Programul dispune de o biblioteca foarte larga de elemente de tip resort
(link), care pot fi folosite ca micromodele pentru construirea oricarui tip de
element. lnteractiunea terenului cu structura se poate lua In seama utilizand
modelul Winkler, liniar sau neliniar. Din variatatea de resorturi neliniare, unele se
pot folosi cu succes pentru modelarea comportarii terenului In analizele dinamice
neliniare.
3. PERFORM 3D [41)
Programul este conceput In special pentru analizele statice ~i dinamice ne-
liniare. Programul are o interfata grafica net inferioara programelor SAP 2000 ~i
ETABS, iar definirea structurii este mult mai dificila.
Atat elementele lnglobate, cat ~i modul de definire a structurii, recomanda
programul pentru analiza neliniara a structurilor regulate pe lnaltime. Elementele
256 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT (N ZONE SEISMICE
ANEXA
neliniare implementate sunt foarte simple, dintre care unele implica chiar aproxi-
mari inginere~ti, lndepartandu-se lntr-o oarecare masura de elementele finite
clasice.
Sunt implementate modelele cu articulatie plastica punctuala, elemente
bazate pe discretizarea seqiunii In fibre ~i elemente speciale pentru analiza
neliniara a peretilor. Din punctul de vedere al convergentei, programul este
foarte robust, permitand In majoritatea cazurilor analiza structurilor pana Ia
colaps.
De~i timpul necesar pentru modelare este mult mai mare decat In cazul
programelor SAP 2000 ~i ETABS, timpul de rulare este, In compensatie, foarte mic.
Utilizarea programului este recomandabila In special pentru analizele dinamice,
eficienta programului fiind maxima In cazul In care este necesar sa se execute un
numar mare de analize dinamice neliniare.
4. OPEN SEES [39]
OpenSees este un program dezvoltat de universitatile de elita In domeniu din
Statele Unite. Fiind destinat pentru calculul seismic, acesta poate executa atat
analize statice, cat ~i analize dina mice neliniare.
Programul este lntr-o continua dezvoltare, accesulla sursa fiind liber.
Nu exista interfata grafica, structura definindu-se In fi~iere de tip text, fiind
utilizat preponderent pentru cercetare. Poate deveni foarte eficient pentru struc-
turile reale daca exista un grad mare de repetabilitate, utilizandu-se cu succes, In
acest caz, limbajul de programare.
Sunt implementate modele neliniare de bara cu plasticitate distribuita ~i o mare
varietate de elemente de tip resort care pot fi utilizate pentru modelarea articu-
latiilor plastice punctuale, dar ~i Ia modelarea peretilor de beton armat.
De asemenea, programul dispune de numeroase tipuri de elemente geotehnice,
foarte utile pentru modelarea unor componente de structuri speciale, cum sunt
incintele de pereti mulati.
Programul devine eficient In cazul analizelor dinamice repetate, avand viteza
mare de calcul. Este posibil sa se retina numai parametrii doriti de utilizator, iar
manipularea acestora este simpla.
VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 257
ANEXA BIBLIOGRAFIE

5. PLAXIS [64)

Este un program special pentru proiectarea geotehnica, putand rezolva o

BIBLIOGRAFIE
multitudine de probleme practice, printre care calculul incintelor de pereti mulati, al
incintelor de pi loti, sau verificarea stabilitatii taluzurilor.
[1] Douglas, J., {2001). A comprehensive worldwide summary of strong-motion
Are lncorporata o gama larga de modele, de Ia cele simple, cum este modelul attenuation relationships for PGA and spectral ordinates, ESEE Research
Mohr-Coulomb, care necesita date relativ reduse despre teren, pana Ia modelele report No. 01-1,2001, Imperial College, London
sofisticate, care iau In considerare consolidarea terenului $i cu rgerea lenta a
[2] Ambraseys, N. N., Simpson, K. A., Bommer, J. J., (1996). Prediction of
acestuia.
horizontal response spectra in Europe, Earthquake Engineering and
Structural Dynamics volume 25, 371-400

[3] Mollas, G., Yamazaki, F., {1995). Attenuation of earthquake ground motion In
Japan, including deep focus events, Bull. Scis. Soc. Am., val. 85, No.5, 1343-
1358

(4] Vacareanu, R., Aldea, A., Lungu, D., (2007). Structural reliability and risk
analysis, UTCB, 53-59

[5] Reiter, L., (1990). Earthquake hazard analysis: issues and insights, Columbia
University Press, New York

[6] Wilson, E. L., (2002). Three-dimensional static and dynamic analysis of

structures, Computers and Structures, Inc., Berkeley, 2002

(7] Hilber, H. M., (1976). Analysis and design of numerical integration methods
in structural dynamics, Report EERC, No. 76-29, University of California,
Berkeley

[8] CEN (2004). EN 1998-1/ECB-1 . Proiectarea structurilor de rezistentii Ia

cutremur. Partea /: Reguli generale, actiuni seismice ~i reguli pentru
cliidiri

[9] MORT (2013). Pl00-1. Cod de proiectare seismicii. Partea /: Prevederi de

proiectare pentru cliidiri

[10] Bachmann, H. & all, {1995). Vibrations problems in structures: Practical

guidelines, Birkhauser, 1995

[11] Newmark, N. M., Hall, W. J., (1982). Earthquake spectra and design, EERI,
Oakland, California

258 I PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON ARMAT iN ZONE SEISMICE VOLUMUL 1- PARTICULARITATI ALE PROIECTARII SEISMICE I 259