Cursuri Poduri Toate

Conf dr ing Ștefan Guțiu 06.10.
2020
PODURI CU STRUCTURĂ COMPUSĂ

OȚEL-BETON
Conf. dr. ing. Ştefan I. GUŢIU
An II master IIT, semestrul I, 2020-2021
1
1
Conf dr ing Ștefan Guțiu 06.10.2020
Contact
Mail: stefan.gutiu@cfdp.utcluj.ro gutius@gmail.com
Office: CFDP cabinet 202 (215 Memorandumului)
Consultatii: Microsoft Teams, Poduri cu structură compusă
2
2
3
3
Fișa disciplinei - https://constructii.utcluj.ro/fisele-disciplinelor-cai-ferate-drumuri-si-poduri-cfdp-2019-2020.html
4
4
Organizarea cursului
2 h Curs+1P, Examen, 5 credite
10.3 Pondere
10.2 Metode de
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare din nota
evaluare
finală
10.4 Curs 10.4.1. ONSITE: Examenul constă dintr‐un test din partea teoretica Proba scrisă – durata
evaluării 1 oră
10.4.2. ONLINE: Examenul constă dintr‐un test din partea teoretica – Test grila – durata 30 60 %
Platforma Microsoft Teams minute ‐ Platforma
Microsoft Teams
10.5.1. ONSITE: Se corectează şi se evaluează proiectul Proiectul se susţine şi
se notează.
Durata 2 ore/
10.5 Aplicații
semigrupă
40 %
10.5.2. ONLINE: Se corectează şi se evaluează proiectul ‐ Platforma Proiectul se noteaza ‐
Microsoft Teams Platforma Microsoft
Teams
OBS: In functie de hotararile conducerilor UTC‐N si Fac de Constructii, evaluarea va fi facuta onsite sau online
10.6 Standard minim de performanţă
(a) Condiţia de eligibilitate pentru prezentarea la examen: prezenţa la min. 80% şedinţe de proiect şi predarea la termen a proiectului.
Nota la lucrări* (se înscrie în catalogul electronic): (P): min. 5 (cinci)
(b) Nota la teorie (T): min. 5(cinci)
Formula de calcul a notei E= 0,6(T) + 0,4(P)
Condiţia de promovare/de obţinere a creditelor: E ≥ 5, dacă T ≥ 5,
P≥5.
OBS: La stabilirea notei finale se va ţine seama şi de implicarea
studentului pe parcursul semestrului: participarea la dezbateri, sesiuni
ştiinţifice, frecvenţă etc
5
5
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
6
6
Prezentare generala. Notiuni introductive
Alternativ:
St. Gutiu: Poduri. Structuri compuse otel-beton.

UTPRESS 2012
*** ACOBRI - manual de utilizare + manual de validare

*** Surse internet (wikipedia, google, corusconstruction, arcelormittal …)
7
7
Proiectarea și execuția unui pod cu structură compusă oțel beton
8
8
9
9
SR EN …
EN 1990
EN 1991 Bazele proiectării EN 1992
Acţiuni Structuri din beton
EN 1993-2
Poduri metalice
EN 1994-2
Structuri compuse de poduri
EN 1993-1 EN 1994-1
Structuri metalice Structuri compuse
EN 1998-2
Poduri. Seism
10
10
11
11
12
12
13
13
14
14
15
15
16
16
17
17
18
18
19
19
20
20
21
21
22
22
Nomenclatura podurilor. Elemente constitutive de bază
23
23
24
24
Analiza comparativă a soluţiilor de alcătuire a secţiunilor transversale:
Cale deschisă Cale închisă
25
25
Avantajele tehnico – economice ale structurilor compuse oţel - beton rezultă însăşi din
modul de grupare a materialelor în secţiunea transversală.
Astfel, dala de beton (armat sau precomprimat) care are rolul de preluare a încărcărilor prin efectul
de placă este situată în zona eforturilor unitare de compresiune pe care betonul le preia în condiţiile
cele mai bune, iar secţiunea de oţel este amplasată în zona cu eforturi unitare de întindere sau
compresiuni mici, reducându-se astfel mult pericolul pierderii stabilităţii şi asigurându-se o utilizare
maximă a caracteristicilor mecanice ale oţelului.
De asemenea, dala de beton:
 repartizează şi reduce încărcările la oboseală;
 ranforsează piesele metalice;
 adăposteşte şi protejează structura metalică;
 reduce şi amortizează şocurile şi vibraţiile;
 simplitatea detaliilor constructive la structura metalică facilitează operaţiile de
supraveghere şi întreţinere curentă a lucrării.
26
26
Dala de beton (armat sau precomprimat) îndeplineşte următoarele roluri, în cazul podurilor cu
secţiune compusă oţel – beton cale sus, pe grinzi cu inimă plină:
 face parte din talpa superioară a

grinzilor metalice (2);
 face parte din tălpile superioare ale
antretoazelor, când între acestea şi
dală este realizată conlucrarea (3);
 fixează talpa comprimată a grinzii
metalice (4);
 acţionează ca o diafragmă pentru a
transmite încărcările orizontale la
reazeme (5);
 contribuie la repartiţia transversală a
încărcărilor între grinzile principale (6).
27
27
Secţiuni transversale caracteristice podurilor de cale ferată:

- cuva din beton; grinzi metalice înglobate
28
28
29
29
30
30
31
31
32
32
33
33
34
34
35
35
36
36
Secţiuni transversale caracteristice podurilor rutiere compuse oţel - beton
37
37
38
38
39
39
Secţiuni transversale caracteristice podurilor rutiere compuse oţel – beton

- dala prefabricată
40
40
41
41
42
42
43
43
44
44
45
45
46
46
47
47
48
48
49
49
50
50
51
51
52
52
53
53
54
54
55
55
56
56
57
57
58
58
59
59
60
60
61
61
62
62
63
63
64
64
65
65
66
66
67
67
68
68
69
69
70
70
71
71
72
72
Noi tipuri de grinzi compuse
- VFT
73
73
74
74
75
75
76
76
77
77
78
78
79
79
POD RUTIER CU O DESCHIDERE
- comparatie fara restrictii privind inaltimea de constructie
VFT-WIB CB FBB
80
80
- comparatie cu restrictii privind inaltimea de constructie
81
81
82
82
83
83
84
84
85
85
Pod pe grinzi continue 2x25,00 m
86
86
Conf dr ing St. I. Guțiu 10/12/2020
PODURI CU STRUCTURĂ COMPUSĂ

OȚEL-BETON
Conf. dr. ing. Ştefan I. GUŢIU
An II master IIT, semestrul I, 2020-2021
1
2
- comparatie fara restrictii privind inaltimea de constructie
VFT-WIB CB FBB
3
Detalii de execuție: bine vs rău
4
5
Analiza secțiunilor compuse
Beton C20/25 … C60/75
Oţel S235 … S460

(S500, S550, S620, S690)
6
Materiale. Acţiuni
Betonul ( + oţelul beton) – materialul din care e alcatuita dala

Rezistenţele betonului (Rezistenţele de calcul la compresiune şi întindere)
Deformaţii elastice
Contracţia şi curgerea lentă
Conform EN 1994, pentru structurile compuse se recomandă beton cu clasa cuprinsă

între C20/25 şi C60/75.
(În sistemul de notare a clasei de beton (de exemplu C30/37), primul număr reprezintă rezistenţa pe
cilindru în MPa, iar al doilea număr reprezintă rezistenţa pe cub corespunzătoare.)
Clase recomandate efectiv: 30/37, 35/45, 40/50, 45/55, (50/60)
!!! Betonul este un material care isi modifica in

timp caracteristicile !!!
Curgerea lentă şi contracţia betonului:

-depind în primul rând de: umiditatea mediului
ambiant, dimensiunile elementului, compoziţia
betonului.
E c( t0 )
E c,eff 
1  ( t, t 0 )
7
Conectori
Eficacitatea maximă a elementelor cu secţiune compusă oţel - beton se obţine atunci când nu
există lunecare pe suprafaţa de contact dintre cele două materiale componente - betonul şi
metalul. Conectorii preiau forta de lunecare dintre componenta metalica si cea de beton.
“Lucreaza” la forfecare, respectiv strivire.
8
!!! diametre intre 16 – 25 mm, inaltimi intre 50 si 175 mm. Producator: NELSON gmbh
9
Otelul structural
Conform normativelor româneşti, notarea mărcii se face prin simbolul OL urmat de un grup de cifre ce reprezintă
rezistenţa minimă de rupere la tracţiune în daN/mm2, de o cifră ce reprezintă clasa de calitate şi de o literă ce
reprezintă gradul de dezoxidare.
Ex. OL 37.2.k
oţel de uz general pentru construcţii având
rezistenţa de rupere la tracţiune 37 daN/mm2,
clasa de calitate 2, livrat calmat
La alegerea oţelurilor pentru construcţii se vor utiliza normele EN 10025 -1...6:
EN 10025-1:2004 – Condiţii generale de livrare

EN 10025-2:2004 – Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri structurale nealiate
EN 10025-3:2004 – Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri cu granulaţie fină
normalizate/oţeluri laminate sudabile
EN 10025-4:2004 – Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri cu granulaţie fină
laminate termomecanic
EN 10025-5:2004 – Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri rezistente la coroziune
atmosferică
EN 10025-6:2004 – Condiţii tehnice de livrare pentru table din oţeluri cu limita de
curgere ridicată
Funcţie de valorile caracteristicilor mecanice şi de compoziţia chimică, pentru oţelurile de uz general există mai
multe mărci.
10
S 355 J2 G3 - oţel de construcţii, având limita de curgere la elementele de

dimensiune minimă 355 N/mm2, energia de rupere la încovoiere prin şoc 27 J
pentru epruveta Charpy V în lungime, la -20oC, normalizat prin tratament termic
sau prin laminare
11
12
13
14
Predimensionarea grinzilor compuse oţel-beton
- tipul podului (rutier, de cale ferată),

- materiale folosite (clasa betonului, marca
oţelului),
- numărul de grinzi din secţiunea transversală,
- schema statică etc.
OBS:
L/h, pentru un pod rutier cu o singură

deschidere, în soluţie „clasică” – grinzi metalice
conectate la talpa superioară cu o dală de
beton, poate să fie cuprins între 20 şi 25, şi
poate ajunge la 30 - 40 la structurile cu grinzi
înglobate.
15
16

• M1 – momentul încovoietor dat de încărcările care solicită numai secţiunea metalică;
• M2 – momentul încovoietor dat de încărcările care solicită secţiunea compusă oţel-beton;
• marca oţelului şi clasa betonului.
Grosimea dalei se determină din dimensionarea ei la încovoiere ca dală acţionată de

încărcările permanente date de cale şi platelaj şi încărcările utile.
Se determină un modul de rezistenţă necesar, global:

M
Wnec  ,
0,8  0,9  fy
unde M  M1  M2 .
Înălţimea optimă a grinzii metalice este:
h  5    3 Wnec
Aria necesară a grinzii metalice:
K
Aa  a  Wnec
h
Ariile tălpilor şi inimii grinzii se determină cu relaţiile:
Ks Ki K
A sf  f  Aa , Aif  f  Aa , A w  w  Aa
Ka Ka Ka
17
Europrofile
18

În predimensionarea grinzilor compuse oţel-beton, calitate materialelor folosite are un rol
determinant.
Influenţa mărcii oţelului la un pod rutier cu deschiderea de 16 m (profile laminate HEB, şi beton
clasa C30/37 în dală):
19
Lăţimea activă de dală
20
Grinzi principale cu secţiune compusă oţel – beton
Lăţimea activă de dală -eforturile unitare de compresiune în dală sunt variabile, fiind maxime
în dreptul grinzii metalice şi descrescând spre mijlocul distanţei între
bv
grinzi
  dy -lăţimea de conlucrare a dalei se defineşte ca fiind lăţimea pe care
b eff  0 volumul de eforturi unitare de compresiune, considerate distribuite
 max uniform şi egale cu efortul maxim în dală în dreptul grinzii metalice,
este egal cu volumul eforturilor unitare de compresiune, variabile,
acţionând pe lăţimea reală a dalei
Lăţimea activă de dală conform

Lăţimea activă de dală conform EN 1994-2:2005
literaturii tehnice române
bc  b v  2  ba În câmp şi pe reazemele intermediare: beff  b0   bei
pentru grinzi simplu rezemate:
- în câmpul deschiderii: b ca    b Pe reazemele finale: b eff  b0   i  b ei
- pe reazeme: b ra    b Le
b ei 
pentru grinzi continue: 8
- în câmpul deschiderilor: b ca    b
- pe reazemul marginal: b rm a   b
- pe reazemele intermediare: b ria    b
21
22
În câmp şi pe reazemele
intermediare:
b eff  b0   bei
Pe reazemele finale:
beff  b0   i  b ei
Le
b ei 
8
23
24
Coeficient de echivalenţă transforma latimea activa de dala de beton

intr-o sectiune de otel, echivalenta
Pentru determinarea caracteristicilor secţionale ale secţiunilor compuse, se foloseşte metoda

secţiunii transformate, în care secţiunea transversală neomogenă oţel - beton se echivalează cu o secţiune
omogenă prin transformarea secţiunii betonului din dală într-o secţiune echivalentă de oţel.
Această transformare se realizează prin intermediul coeficientului de echivalenţă, care reprezintă

raportul între modulul de elasticitate al oţelului şi al betonului, funcţie de natura încărcărilor ce acţionează
asupra structurii compuse considerate.
25
Determinarea coeficientului de echivalenţă
Norme române EN 1994-2:2005
Încărcări de scurtă durată Încărcări de scurtă durată

E Ea
ni  n  o nst 
Eb Ecm
Încărcări permanente şi temporare de lungă durată Încărcări permanente şi temporare de lungă durată
Eo nlt  nst  (1   L  ( t, t 0 ))
ni  n  
E b
( t, t 0 )   0   c ( t,t 0 )
Eo
E b 
1  1,1 cl 0  RH  ( fcm )  ( t 0 )
 1  RH / 100
cl  K b  K R    RH  1  0,1 3 h , pentru fcm  35 MPa;
 0
Coeficienţii K b , K R , precum şi caracteristica finală 

  1  1  RH / 100      , pentru f  35 MPa.
normată a curgerii lente, , depind de: aria secţiunii de  RH  1 2 cm
  0,1 3 h0 
beton, perimetrul secţiunii dalei în contact cu atmosfera,
lucrabilitatea betonului, maturizarea betonului, mediul în 16,8 1
( fcm )  ( t 0 ) 
care se găseşte structura şi sunt daţi în tabele. fcm 0 ,1  t 00,2
0 ,3
 t  t0 
c ( t,t0 )   
 H  t  t 0 
26
 1  RH / 100
RH  1  0,1 3 h , pentru fcm  35 MPa;


0
  1  1  RH / 100      , pentru f  35 MPa.

 RH  1 2 cm
? h0 se poate aproxima la hc
 
 0 ,1  3 h
0 
27
Exemplu de aplicare. POD CF, L=15 m, S 355. K2, C 35/45.
28
29
Ea
nst 
nlt  nst  (1   L  ( t, t 0 )) Ecm
30
Exemplu de aplicare. POD RUTIER, L=31 m, S 275. NL, C 30/37.
31
32
Ea
nlt  nst  (1   L  ( t, t 0 )) nst 
Ecm
33
Etapele de construcţie
Grinzi simplu rezemate, la care toate încărcările sunt preluate de elementul compus oţel-beton
34
Grinzi simplu rezemate, la care greutatea proprie a grinzii de oţel şi greutatea dalei de beton
armat sunt preluate numai de grinda de oţel.
a) Fara reazeme intermediare
35
a) Cu reazeme intermediare provizorii
36
a) Fara reazeme intermediare b) Cu reazeme intermediare provizorii

Sectiune
metalica
Sectiune
compusa
37
38
39
Ordinea de betonare
40
41
42
43
44
45
46
Conf dr ing Stefan Gutiu 23.10.2020
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII
STRUCTURI COMPUSE OTEL - BETON

conf. dr. ing. Stefan Gutiu
2020
1
1
Beton C20/25 … C60/75

!!! Betonul este un material care isi
modifica in timp caracteristicile !!!
Conectori (gujon, dorn)
Oţel S235 … S460

!!! Otelul nu isi modifica in timp
modulul de elasticitate!!!
2
Coeficient de echivalenţă transforma sectiunea activa de dala de beton

intr-o sectiune de otel, echivalenta
Ea
nst 
Ecm
nlt  nst  (1   L  ( t, t 0 ))
3
a) Fara reazeme intermediare b) Cu reazeme intermediare provizorii

Sectiune
metalica
Sectiune
compusa
4
Materiale. Acţiuni
Calculul solicitarilor: M, V, N
Actiuni permanente: greutatea structurii de rezistenta, greutatea moarta…
Aglomerari de oameni
Vant, zapada
Poduri de cale ferată. Acţiuni din trafic: LM71, SW/0, SW/2
Poduri rutiere. Acţiuni din trafic: LM1
5
6
Materiale. Acţiuni
7
Materiale. Acţiuni
8
Materiale. Acţiuni
9
10
10
Poduri rutiere: LM1

Divizarea părţii carosabile în benzi teoretice de circulaţie
11
11
LM1
Coeficienţii liniei de influenţă a reacţiunii pe grinda 1 sunt:
1 y 12 1 y1  y 2
12    0.40
11  

4 2 y 12  y 22
 0.70
 
4 2 y 12  y 22 
1 y1  y 2 1 y12
13  

4 2 y2  y2
1 
 0.10
2
14  

4 2 y2  y2
1 2 
 0.20
 1k  1
12
12
LM1
 1k  1
13
13
14
14
LM1
 1k  1
15
15
16
16
17
17
Poduri CF
EUROCODE: LM71, pentru situatiile curente de proiectare:
EUROCODE: SW/0, pentru grinzi continue; SW/2, pentru trafic greu
EUROCODE: Modelul de încărcare „tren neîncărcat”: 10 kN/m, uniform distribuit
EUROCODE: Convoiul (Modelul de încărcare) HSLM (High Speed Load Model)

- a se vedea SR EN 1991-2
18
18
Solicitările de calcul se vor determina afectând solicitările normate cu

coeficienţii parţiali ai acţiunilor
G Q
Coeficienţii parţiali de siguranţă pentru rezistenţa materialului sunt:
 a  1,1 (!!)  c  1,5
În secţiunea metalică: a,i,s  fy /  a
În dala de beton: c,s  0,85fck /  c
19
19
Verificarea eforturilor unitare normale din încărcări permanente şi utile
Se verifică eforturile unitare normale la fibrele extreme ale oţelului şi betonului,

cu formulele (i - fibră inferioară, s - fibră superioară):
- în oţel:
lt st
MEg,1 MEg ,2 MEP
 a(i,s)   z a(i,s)   z a,lt(i,s)   z a,st(i,s)  f y /  a
I1y I2y,lt I2y,st
- în beton:
lt st
MEg ,2 MEP
 c(i,s )   z c,lt(i,s )   z c,st(i,s)  0,85 f ck /  c
n L  I 2y,lt n 0  I 2y,st
20
20
Faza 1 Faza 2, lt: Faza 2, st:

n0  6,176
I1y = 919 450 cm4 nL  19,32 b eff / n0  291,45 mm
b eff / nL  93,17 mm
MEg,1  607,5 kNm I2y,st = 2 552 500 cm4
I2y,lt = 1 743 600 cm4
Mst  4126,12 kNm
,2  527,77 kNm
lt
MEg EP
 a (i , s )   aI (i , s )   aII(i , s )   G  MI  ya (i , s )   G  MI  ya ,lt (i , s )   Qi  MI  ya , st (i , s )  f y /  a
I II II
lt st
a 1,lt 1,st
 c (i , s )   G  nlMI  yc ,lt (i , s )   G  nsMI  yc , st (i , s )  0.85  f ck /  c

II II
lt st
1,lt 1,st
21
21
22
22
23
23
24
24
CLASIFICAREA SECŢIUNILOR TRANSVERSALE

Scopul clasificării secţiunilor transversale este acela de a identifica în ce măsură
rezistenţa lor şi capacitatea de rotire sunt limitate de apariţia pierderii stabilităţii locale.
25
25
26
26
27
27
Proiectarea elementelor metalice
CLASIFICAREA SECŢIUNILOR TRANSVERSALE

Sunt definite patru clase de secţiuni transversale:
Secţiuni transversale Clasa 1 – sunt cele care permit formarea articulaţiilor plastice, care pot
atinge, fără reducerea rezistenţei, capacitatea de rotire cerută de modelul de calcul plastic.
Secţiuni transversale Clasa 2 – sunt cele care permit dezvoltarea momentului de încovoiere
plastic al secţiunii, dar care posedă o capacitate de rotire limitată din cauza pierderii stabilităţii locale.
Secţiuni transversale Clasa 3 – permit dezvoltarea numai a momentului de încovoiere elastic

al secţiunii, pierderea stabilităţii locale poate împiedica dezvoltarea momentului plastic.
Secţiuni transversale Clasa 4 – sunt cele pentru care pierderea stabilităţii locale se produce
în unul sau mai mulţi pereţi ai secţiunii transversale, înainte de a atinge limita de curgere.
28
28
Scopul clasificării secţiunilor transversale este acela de a identifica în ce măsură rezistenţa lor şi
capacitatea de rotire sunt limitate de apariţia pierderii stabilităţii locale.
29
29
30
30
Scopul clasificării secţiunilor transversale este acela de a identifica în ce măsură rezistenţa lor şi
capacitatea de rotire sunt limitate de apariţia pierderii stabilităţii locale.
31
31
32
32
33
33
34
34
Proiectarea elementelor metalice
35
35
36
36
37
37
38
38
39
39
40
40
41
41
42
42
CALCULUL LA ACŢIUNEA FORŢEI TĂIETOARE

Forţa tăietoare verticală capabilă plastică Vpl,Rd se ia egală cu forţa tăietoare capabilă a
secţiunii de oţel Vpl,a,Rd , considerând că întreaga forţă tăietoare este preluată de inima profilului
metalic (calculul secţiunii mixte la acţiunea forţei tăietoare se face după prevederile din SR EN
1993-2)
VEd
 1 .0

A v fy / 3 
Vc.Rd  M0
Factorii parţiali de siguranţă pentru poduri au următoarele valori numerice:

43
43
CONECTORI. CONECTAREA LA LUNECARE
Ductili Neductili
44
44
Conectarea la lunecare. Calculul elementelor de legătură

Norme române EN 1994-2:2005
Capacitatea portantă a elementelor de legătură elastice Forţa de lunecare capabilă de calcul

-este valoarea minimă dintre:
dornuri fără fretă 0,8  fu    d2 / 4
PRd 
L e  40  d2   ab v
0,29    d2  fck E cm
dornuri cu fretă PRd 
L e  50  d2   ab v
unde : d este diametrul tijei dornului, în cm -în care:

 ab este rezistenţa admisibilă a betonului la
h 
compresiune, în daN/cm2   0,2 sc  1 pentru 3  h sc / d  4
 d 
 1 pentru h sc / d  4
Influenţa întinderii asupra forţei capabile de lunecare. EN 1994-2:2005

Dacă Ften  0,1PRd forţa de întindere poate fi
neglijată. În caz contrar, conectarea nu face
obiectul normei EN 1994 (rezistenţa la forfecare
a conexiunii va fi verificată prin teste).
45
45
Numărul elementelor de legătură se determină raportând forţa de lunecare longitudinală totală de

la interfaţa oţel-beton, la forţa de lunecare capabilă de calcul a unui dorn.
n   a b
L
PRd
a b
Vmed S
L a b    a b
Iechiv
unde:
- S - momentul static al dalei echivalate în oţel faţă de centrul de greutate al întregii
secţiunii echivalente;
-  ab - lungimea pentru care se calculează numărul de conectori;
a b
- Vmed - forţa tăietoare medie pe lungimea a-b.
Forţa tăietoare se evaluează pe faze de încărcare, respectiv tip de încărcare şi

corespunzător se calculează momentul static şi forţa de lunecare, lunecarea totală fiind egală cu
suma lunecărilor parţiale.
46
46
EXEMPLU DE APLICARE
47
47
Conectori tip dorn cu cap (gujon) diametrul de 16 mm, lungimea 125mm, oţel S235 J2+C450.
n
 La b a b
Vmed S
L a b    a b
PRd Iechiv
Forţa tăietoare se evaluează pe faze de încărcare, respectiv tip de încărcare şi corespunzător se calculează momentul static
şi forţa de lunecare, lunecarea totală fiind egală cu suma lunecărilor parţiale.
Numărul de conectori se determină pe lungimea  ab de 4,5 m (de la reazem la prima modificare a secţiunii tălpii inferioare).
48
48
49
49
Distanţele dintre conectori, precum şi dimensiunile conectorilor şi ale elementului de care sunt
sudaţi aceştia, trebuie să respecte următoarele condiţii:
 Distanţa maximă pe direcţie longitudinală între centrele conectorilor individuali nu
trebuie să depăşească cea mai mică valoare dintre: de patru ori grosimea dalei şi
800 mm;
 Dacă o talpă de oţel comprimată, care altfel ar fi într-o clasă mai mică, se consideră
a fi în clasa 1 sau clasa 2 datorită conectării, distanţa între centrele conectorilor pe
direcţia compresiunii nu este mai mare decât limitele următoare:
235
22  t f  - dacă dala este în contact pe întreaga sa lungime
fy
235
15  t f  - dacă dala nu este în contact pe întreaga sa lungime
fy
(de exemplu dale cu nervuri transversale grinzilor)
în care:
- tf este grosimea tălpii;
- fy este limita de curgere a materialului tălpii [N/mm2]
Distanţa de la marginea unei tălpi comprimate la şirul cel mai apropiat de
235
conectori nu trebuie să fie mai mare de 9  t f  ;
fy
50
50
 Distanţa dintre dornuri pe direcţia forţei de lunecare nu trebuie să fie mai mică de
5d;
 Distanţa pe direcţie transversală forţei de lunecare nu este mai mică de 2,5d;
 Pentru elementele întinse şi supuse la încărcări care produc oboseala, diametrul
unui dorn cu cap sudat nu depăşeşte 1,5 ori grosimea tălpii pe care este sudat,
dacă nu sunt furnizate informaţii din încercări pentru stabilirea rezistenţei la
oboseală a dornului utilizat ca element de legătură;
 Cu excepţia situaţiei în care dornurile sunt amplasate direct pe inimă, diametrul unui
dorn sudat nu este mai mare de 2,5 ori grosimea acelei părţi de care este sudat,
dacă nu sunt furnizate informaţii din încercări pentru stabilirea rezistenţei dornului
utilizat ca element de legătură;
 Grosimea plăcii sau tălpii de oţel pe care se sudează un conector este suficientă
pentru a permite sudarea corespunzătoare şi transferul corespunzător al sarcinii de
la conector la placă fără cedări locale sau deformaţii excesive;
 Distanţa eD de la marginea unui conector la marginea tălpii grinzii de care este
sudat, nu trebuie să fie mai mică de 25 mm.
51
51
52
52
53
53
54
54
55
55
56
56
57
57
58
58
Armare transversala dala
59
59
60
60
61
61
62
62
63
63
64
64
SINTEZĂ
[Calgaro, Denton, Malakatas, Davaine]
65
65
66
66
67
67
68
68
69
69
70
70
71
71
72
72
73
73
74
74
75
75
76
76
77
77
78
78
79
79
80
80
81
81
82
82
Forțe orizontale: frânare, accelerare
frânare, accelerare
centrifugă
83
83
84
84
Benzi reale
Benzi teoretice
85
85
86
86
87
87
OBSERVAȚIE:
88
88
89
89
Contracție
Variație temperatura
90
90
Trafic LM1
91
91
Clasificarea secțiunilor
92
92
Calcul static
M V
93
93
94
94
95
95
96
96
Armare dală
Conexiune oțel-beton
97
97
PROKON, AXIS, SAP2000, MIDAS, ANSYS……
98
98
Proiectare moderna – programe de proiectare
99
99
100
100
101
101
PODURI PE GRINZI: simplitate si claritate
OK 
NU 
102
102
PODURI PE GRINZI: simplitate si claritate
OK 
NU 
103
103
104
104
105
105
106
106
107
107
108
108
109
109
110
110
111
111
112
112
113
113

Cursuri Poduri Toate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Poduri Toate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf dr ing Ștefan Guțiu 06.10.

PODURI CU STRUCTURĂ COMPUSĂ

Conf. dr. ing. Ştefan I. GUŢIU

An II master IIT, semestrul I, 2020-2021

Mail: stefan.gutiu@cfdp.utcluj.ro gutius@gmail.com

Office: CFDP cabinet 202 (215 Memorandumului)

Consultatii: Microsoft Teams, Poduri cu structură compusă

Fișa disciplinei - https://constructii.utcluj.ro/fisele-disciplinelor-cai-ferate-drumuri-si-poduri-cfdp-2019-2020.html

Prezentare generala. Notiuni introductive

St. Gutiu: Poduri. Structuri compuse otel-beton.

*** ACOBRI - manual de utilizare + manual de validare

Proiectarea și execuția unui pod cu structură compusă oțel beton

Nomenclatura podurilor. Elemente constitutive de bază

Nomenclatura podurilor. Elemente constitutive de bază

Analiza comparativă a soluţiilor de alcătuire a secţiunilor transversale:

Cale deschisă Cale închisă

 face parte din talpa superioară a

Secţiuni transversale caracteristice podurilor de cale ferată:

Nomenclatura podurilor. Elemente constitutive de bază

Nomenclatura podurilor. Elemente constitutive de bază

Nomenclatura podurilor. Elemente constitutive de bază

Nomenclatura podurilor. Elemente constitutive de bază

Nomenclatura podurilor. Elemente constitutive de bază

Nomenclatura podurilor. Elemente constitutive de bază

Secţiuni transversale caracteristice podurilor rutiere compuse oţel - beton

Secţiuni transversale caracteristice podurilor rutiere compuse oţel - beton

Secţiuni transversale caracteristice podurilor rutiere compuse oţel – beton

Secţiuni transversale caracteristice podurilor rutiere compuse oţel - beton

Secţiuni transversale caracteristice podurilor rutiere compuse oţel - beton

Secţiuni transversale caracteristice podurilor rutiere compuse oţel - beton

Secţiuni transversale caracteristice podurilor rutiere compuse oţel - beton

Secţiuni transversale caracteristice podurilor rutiere compuse oţel - beton

Secţiuni transversale caracteristice podurilor rutiere compuse oţel - beton

Secţiuni transversale caracteristice podurilor rutiere compuse oţel - beton

Noi tipuri de grinzi compuse

POD RUTIER CU O DESCHIDERE

- comparatie fara restrictii privind inaltimea de constructie

POD RUTIER CU O DESCHIDERE

- comparatie cu restrictii privind inaltimea de constructie

Pod pe grinzi continue 2x25,00 m

PODURI CU STRUCTURĂ COMPUSĂ

Conf. dr. ing. Ştefan I. GUŢIU

An II master IIT, semestrul I, 2020-2021

POD RUTIER CU O DESCHIDERE

- comparatie fara restrictii privind inaltimea de constructie

Detalii de execuție: bine vs rău

Analiza secțiunilor compuse

Beton C20/25 … C60/75

Oţel S235 … S460

Betonul ( + oţelul beton) – materialul din care e alcatuita dala

Conform EN 1994, pentru structurile compuse se recomandă beton cu clasa cuprinsă

Clase recomandate efectiv: 30/37, 35/45, 40/50, 45/55, (50/60)

!!! Betonul este un material care isi modifica in

Curgerea lentă şi contracţia betonului:

La alegerea oţelurilor pentru construcţii se vor utiliza normele EN 10025 -1...6:

EN 10025-1:2004 – Condiţii generale de livrare

S 355 J2 G3 - oţel de construcţii, având limita de curgere la elementele de

Predimensionarea grinzilor compuse oţel-beton

- tipul podului (rutier, de cale ferată),

L/h, pentru un pod rutier cu o singură

Predimensionarea grinzilor compuse oţel-beton

Predimensionarea grinzilor compuse oţel-beton

Grosimea dalei se determină din dimensionarea ei la încovoiere ca dală acţionată de

Se determină un modul de rezistenţă necesar, global: