AUTOSTRĂZI

__________

AUTOSTRAZI C2

În mod obişnuit, autostrăzile se clasifică în trei categorii :

- autostrăzi de degajare;
- autostrăzi urbane;
- autostrăzi de legătură;
Autostrăzile de degajare sunt situate în zona intrărilor oraşelor cu circulaţie deosebit de intensă,
Autostrăzile urbane sunt amenajate în interiorul oraşelor
Autostrăzile de legătură, numite şi extraurbane, realizează legătura între două sau mai multe centre
urbane, ele fiind proiectate în funcţie de viteza de proiectare, relieful regiunii şi de capacitatea de
circulaţie pe care trebuie să o preia în perioada de perspectivă preconizată.

Autostrăzile trebuie să se încadreze cât mai bine în peisajul regiunii traversate, să aibă un
aspect estetic şi să realizeze un comfort optic ridicat.

Autostrăzile trebuie să ocolească centrele populate, iar accesul la acestea se realizează numai
prin anumite locuri ( noduri rutiere ) amenajate, fără încrucişarea fluxurilor de circulaţie ale căilor
unidirecţionale.

Poziţia nodurilor rutiere rezultă din necesităţile de trafic pe baza unor studii de circulaţie şi de
sistemetizare a reţelelor drumurilor limitrofe autostrăzilor.

Este recomandabil ca distanţele dintre nodurile rutiere să nu fie sub 30km, însă se admit şi
distanţe mai mici de până la cca 10 km , iar în apropierea marilor centre aglomerate , distanţe şi mai
mici însă în nici un caz sub minimul tehnic de 2 km.

Autostrăzile trebuie să fi dotate cu:

- reţele proprii de telefonie sau de semnalizare-avertizare.
- baze de dezăpezire, posturi vamale şi de frontieră, posturi de poliţie şi de prim
ajutor, platforme de parcare, staţii de benzină, unităţi de reparaţii şi deservire auto,
hoteluri, moteluri etc.
Instalaţiile electrice, de radioficare sau telecomunicaţii, precum şi orice conducte (gaze, canal,
apă etc.) se vor amplasa la minimul 25 m de axul autostrăzii, iar construcţiile noi din zona autostrăzii,
cu excepţia staţiilor de benzină, a motelurilor, bazelor de întreţinere auto şi a altor dotări ale
autostrăzii, vor fi amplasate la o distanţă de minim 200 m de axul acestuia.

1
AUTOSTRĂZI
__________

Viteze de proiectare:
Vitezele de proiectare, în km/h, în regiune de
Clasa tehnică a drumului
Şes Deal Munte
I 120 100 80

Viteza de referinţă
Viteza de referinţă se stabileşte în funcţie de relief, intensitatea traficului, nivelul de serviciu,
Ţara Viteza de referinţă ( km/h )
Ses Deal Munte Defileu
România 120 100 80 -
Anglia 112 96 80 -
Austria 140 120 100 80...60
Belgia 120 100 80 -
Elveţia 120 100 80 -
Franţa 140 120 100 -
Italia 120 100 80 80
Japonia 120 100 80 -
SUA 112 96 80 -

Pentru autostrazi urbane, domeniul de valori ale vitezelor de proiectare este :

Denumirea \mi Viteza de proiectare (km/h)

Franta - 100 80
U.S.A 110 100 80

Pentru autostrazi de degajare se adopta, in general, vitezele de proiectare folosite pentru

autostrazile de legatura in regiune de munte.
Trecerea la altă viteză se face numai pentru o singură treaptă (de viteză ) nemaiţinându-se, de
exemplu, un salt de la viteza de 80 km/h la 120 km/h, fără un sector intermediar cu 100 km/h de
minim 2 km lungime.

Autostrăzile în plan de situaţie

Traseul unei autostrăzi constă, în pricipiu, din aceleaşi elemente ca în cazul altor căi de
comunicaţie terestră şi anume din aliniamente racordate cu arce de cerc şi curbe progresive.
Un traseu care comporta in plan multe curbe, cu raze si lungimi mari, iar in profilul in lung
prezinta o linie rosie cu caracteristici variabile, trebuie preferat unui traseu in aliniament si cu declivitati
constante.

2
AUTOSTRĂZI
__________

Conditii de % din lungimea traseului

relief Aliniamente Curbe circulare Curbe progresive
Ses 30 ... 50 40... 20 30
Deal 20 ...30 35 ...25 45
Munte 10 30 60

Razele recomandabile (Rr) sunt razele peste a caror valoare nu mai este necesara amenajarea in
plan / spatiu, racordarile in plan realizandu-se cu arce de cerc si mentinandu-se deverul negativ (din
aliniament).

Razele curente (Re) sunt razele peste a caror valoare - pana la valoarea R r - este necesara
convertirea profilului transversal: deverul pozitiv este egal cu panta transversala din aliniament (panta
in functie de tipul imbracamintii rutiere).

Razele minime (Rmin) sunt razele de la a caror valoare pana la valoarea Re sunt necesare atat
amenajarea in plan (prin introducerea racordarilor progresive - intermediare / in exclusivitate) cat si

3
AUTOSTRĂZI
__________

amenajarea in spatiu, care consta in amenajarea profilului transversal suprainaltat, circulatia

efectuandu-se pe dever pozitiv.

Raza (m) i Viteza de proiectare (km/h)

140 120 100 80

Rmin 7 1000 650 450 240

2,5 3100 2300 1600 1100

Re - 3101-4500 2301 -3500 1601-2500 1101 -2000

Rr - 4500 3500 2500 2000
i (%) - reprezinta suprainaltarea.

În mod obişnuit amenajarea în plan a curbelor se realizează în una din următoarele variante:
- arce de cerc, în cazul razelor recomandabile;
- arce de cerc centale racordate cu aliniamente prin intermediul unor arce progresive;
- două arce progresive de lungime egală sau în cazuri speciale (dificile), inegale.

■ Supralargirea in curbe nu este necesara (normele tehnice romanesti prevad necesitatea

supralargirii numai pana la raze de 225 m).

Amenajarea in spatiu
Trecerea de la deverul din aliniament la cel din curbă se realizează prin rotirea profilurilor
transversale într-una din variantele:

- în jurul muchiilor dinspre zona mediană a căilor unidirecţionale;

- în jurul axelor căilor unidirecţionale;
- în jurul axei zonei medianei.

În mod obişnuit rotirea profilelor se face proporţional cu distanţele pe care se realizează, dar în
cazuri particulare proporţionalitatea nu este obligatorie.

a) Pentru raze cel putin egale cu raza recomandabila, se mentine panta transversala a caii din
aliniament, circulatia efectuandu-se pe dever pozitiv sau negativ, in functje de calea
directionala / sensul curbei in plan.

4
AUTOSTRĂZI
__________

b) Pentru raze cuprinse intre raza curenta si raza recomandabila se asigura convertirea profilului
transversal (panta transversala egala cu panta transversala din aliniament) . Convertirea se
realizeaza pe o lungime: lc = 75 m amplasata pe aliniament.

Banda de stationare dinspre interiorul curbei isi mentine panta transversala din aliniament, (p).
Banda de stationare dinspre exteriorul curbei se converteste o data cu calea (c).
Daca profilul transversal include si banda suplimentara pentru vehicule grele, aceasta urmeaza
regimul de amenajare al benzii de stationare adiacenta.
c) Pentru raze cuprinse intre raza minima si raza curenta, se asigura suprainaltarea cailor: i >p
(%), (fig. 6.14). In zone in care se produce frecvent polei si pe lucrari de arta se recomanda i < 5%.

In cazul racordarii numai cu arce de clotoida (poz.3, tab. 6.13) trecerea de la convertire la
suprainaltare se realizeaza pe lungimile prevazute la poz. 2, tabelul 6.13. Convertirea, pe lungimea l c
= 75 m se realizeaza, pe aliniament.
Benzile de stationare sj banda suplimentara pentru vehicule grele sunt amenajate ca in cazul „b".

5
AUTOSTRĂZI
__________

Daca distanta dintre doua curbe succesive de acelasi sens, masurata intre tangente (T ei - Ti2),
este mai mica decat raza cea mai mare, iar raportul

Autostrăzile în profil longitudinal

- la marginea interioară, dinspre zona mediană a căilor unidirecţionale în alcătuirea lor

definitivă, care ţine seama de creşterea preconizată pentru numărul de benzi de circulaţie într-o etapă
ulterioară;
- în axele căilor unidirecţionale;
- în axa zonei mediane, soluţie ce se recomandă în cazul în care zona mediană este prevăzută
cu o îmbrăcăminte de protecţie care asigură colectarea şi evacuarea apelor de suprafaţă;
- la marginea din dreapta căii unidirecţionale în rampă, pentru evitarea sporirii – prin
amenajarea în spaţiu a declivităţii pentru autocamioane;
- la marginea interioară, dinspre zona mediană a benzilor de ghidare.

Elementele profilului longitudinal

Declivităţile maxime permise de normativul românesc sunt prezentate în tabelul 10.3

Viteza de referinţă (km/h)
Caracteristici 80 100 120 140
Declivitate maximă imax, % 6 6 5 4
Panta oblica admisa, % 9.1 8.9 8.3 7.8

6
AUTOSTRĂZI
__________

Pasul de proiectare, m
- minim 800 300 375 450
- maxim 3.800 5.000 6.000 7.000

Profilul longitudinal:

Autostrăzile în profil transversal

Elementele componente ale profilului transversal la autostrăzi sunt: căile unidirecţionale, zona
mediană, benzile de staţionare accidentală, acostamente, taluzuri, dispozitive pentru colectarea şi
evacuarea apelor.

7
AUTOSTRĂZI
__________

- căi unidirecţionale de circulaţie Pc , prevăzute cu cel puţin două benzi de circulaţie pe

sens , delimitate între ele prin linii de marcaj întrerupte, iar căile sunt separate printr-o zonă verde
mediană (Zm) ;
- benzi de staţionare accidentală ( Bsa ), prevăzute pe toată lungimea, alăturate căilor
unidirecţionale ;
- benzi de ghidare (Bg), câte două pentru fiecare cale unidirecţională, benzi carosabile
suplimentare pe sectoarele cu rampă mare (benzi pentru vehicule lente) şi pe sectoarele de intrare
sau de ieşire de pe autostradă (benzi pentru accelerare sau pentru decelerare) care sunt executate, în
general, în locul benzilor de staţionare de urgenţă.

Elemente geometrice ale drumurilor publice

Clasa Pl PC Ac Bî Bg Bsa Pl
Categoria drumului
tehnică (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
Autostrăzi în regiune de şes şi deal 26,00 2x7,50 0,50 - 0,50 2,50 3,00
I
Autostrăzi în regiuni de munte 23,50 2x7,00 0,50 - 0,50 2,50 2,50

Căi unidirecţionale

În mod obişnuit, partea carosabilă a unei autostrăzi este alcătuită din două căi unidirecţionale
care au fiecare cel puţin două benzi de circulaţie.
Lăţimea benzilor de circulaţie este de 3,50 m pt. munte cu viteza de 80-100 km/h şi de 3,75 m
pentru regiuni de şes şi deal cu viteza de referinţă mai mare de 100 km/h.
Pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafaţă fiecare cale unidirecţională se execută cu o
pantă transversală unică (1,5-2,0%) spre exteriorul platformei. Supralărgirea căii în curbe se
introduce, de regulă, numai pentru curbele care au razele sub 300 m.

Tipuri de amenajare Deverul Raze, în metri pentru viteze de referinţă (km/h)

i, % 140 120 100 80

8
AUTOSTRĂZI
__________

Profil neconvertit -2 4000 3000 2000 1300

Profil convertit 2 3101-400 2301-3000 1601-200 1101-1300

2,5 2601-3100 2001-2301 1451-1600 927-1100

3,0 2201-2600 1751-2001 1251-1450 776-925
3,5 1901-2200 1526-1750 1076-1250 671-775
4,0 1701-1900 1326-1520 926-1075 551-650
4,5 1526-1700 1151-1325 801-925 476-550
5,0 1376-1525 1001-1150 701-800 426-475
Racordări cu clotoide
5,5 1251-1375 876-1000 625-700 376-425
şi supraînălţări 6,0 115-1250 776-875 551-625 326-375
6,5 1076-1150 701-775 501-550 276-325
7,0 1000-1075 650-700 450-500 240-275

Zona mediană
Zona mediană separă cele două căi unidirecţionale, contribuind la sporirea confortului şi a
siguranţei circulaţiei respectiv la creşterea capacităţii de circulaţie a autostrăzilor faţă de un drum cu
acelaşi număr de benzi de circulaţie dar fără zonă mediană (sporul fiind de 50-60%). În cadrul zonei
mediane se amplasează totodată dispozitivele de siguranţa circulaţiei (glisiere), dispozitive sau
plantaţii pentru diminuarea sau eliminarea efectului de orbire datorat luminii farurilor autovehiculelor
care circulă în sens contrar, eventuale pile ale pasajelor superioare, stâlpi pentru portale sau
semnalizare şi se pot amenaja dispozitivele de colectare şi evacuare a apelor.

Lăţimea zonei mediane este cuprinsă, în mod obişnuit între 2,00 m şi 15,00 m, valorile cele
mai des întâlnite fiind de 3,00...4,00 m.

9
AUTOSTRĂZI
__________

Modul de colectare şi de evacuare a apelor din zona mediană

10
AUTOSTRĂZI
__________

11
AUTOSTRĂZI
__________

12
AUTOSTRĂZI
__________

Benzi de ghidare
Benzile de ghidare încadrează la autostrăzi calea unidirecţională, de o parte şi de alta, având
rolul de a delimita partea carosabilă, contribuind la orientarea circulaţiei şi asigurarea comfortului optic
(în special noaptea).
Înclinarea în sens transversal si structura benzilor de ghidare este acceaşi ca a îmbrăcăminţii.

Benzi de staţionare accidentală

Benzile de staţionare accidentală sunt amplasate pe partea dreaptă a căilor unidirecţionle
după banda de ghidare exterioară şi au rolul asigurării staţionării accidentale, de urgenţă.Lăţimea
acestora este cuprinsă între 2,50-3,00 m. Panta transversală a acestora trebuie să corespundă cu cea
a căilor unidirecţionale.

Sistemul rutier al benzilor de staţionare accidentală poate să fie asemănător căilor

unidirecţionale sau să fie realizat corspunzător unui trafic uşor.

Acostamentele
Porţiunile marginale ale platformei, de obicei fără îmbrăcăminte şi care încadrează partea
dreaptă a benzilor de staţionare accidentală sunt numite acostamente. Ele permit amplasarea
elementelor accesorii autostrăzii (stâlpi de dirijare, glisiere de siguranţă, elemente de semnalizre
verticale) şi asigură scurgerea apelor de pe partea carosabilă (au panta de 5%).

Taluzuri
La autostrăzi taluzurile au o pantă mult mai redusă decât la drumurile obişnuite, acestea
servind la obţinerea unei raportări mai line cu terenul înconjurător.

13
AUTOSTRĂZI
__________

Dispozitivele de colectare şi evacuare a apelor

14
AUTOSTRĂZI
__________

Pentru colectarea apelor de suprafaţă la autostrăzi se preferă sistemul cu rigole asemănătoare

celor folosite la drumuri, deoarece în cazul ieşirii autovehiculelor de pe platforma autostrăzii efectul
distructiv este mult mai redus decât în cazul utilizării şanţurilor.

15
AUTOSTRĂZI
__________

16
AUTOSTRĂZI
__________

17
AUTOSTRĂZI
__________

18
AUTOSTRĂZI
__________

19
AUTOSTRĂZI
__________

20
AUTOSTRĂZI
__________

a. b.

Fig. 10.6 . Noduri de circulaţie: a. Treflă b. Semitreflă

21
AUTOSTRĂZI
__________

Fig. 10.7 . Nod de circulaţie în romb

Benzi de accelerare şi decelerare care înlocuiesc benzile de staţionare accidentală, în

vederea evitării punctelor de conflict, se compun dintr-un sector de racordare, unul de frânare sau
decelerare şi un sector de racordare cu breteaua respectivă.
Benzile de accelerare se compun din sectorul de racordare dintre bretea şi autostradă, banda
de inserţie sau de pătrundere în flux şi dintr-un sector de racordare cu secţiunea curentă a autostrăzii.
Secţiunile de triere sunt acele zone pe care autovehiculele circulând în aceeaşi direcţie
îşi întretaie traictoriile în vederea plasării pe banda care favorizeza intenţia lor de circulaţie ulterioară.

Fig.10.8 Benzi de accelerare şi decelerare

22
AUTOSTRĂZI
__________

Structuri rutiere

La autostrăzi se adoptă sisteme rutiere de tip greu sau foarte greu pentru calea curentă, iar
pentru benzile de staţionare accidentală, sisteme rutiere uşoare.
Structurile rutiere se dimensionează pe baza metodelor aplicate şi la drumuri, respectându-se
aceleaşi criterii.
În cele ce urmează sunt prezentate tipuri de structuri utilizate în câteva ţări europene.

23
AUTOSTRĂZI
__________

24
AUTOSTRĂZI
__________

25
AUTOSTRĂZI
__________

26
AUTOSTRĂZI
__________

Constructii anexe autostrăzilor

La autostrăzi, pe lângă asigurarea condiţiilor de desfăşurare a traficului în siguranţă, confort şi

fluenţă, se urmăreşte şi realizarea unor construcţii anexe care să ofere condiţii de odihnă şi repaus
utilizator, spaţii comerciale şi de cazare, alimentarea cu carburanţi, revizii ale autovehiculelor,
exploatarea autostrăzilor etc.

Cele mai cunoscute dintre acestea sunt:

- locuri de parcare-staţionare;
- spaţii pentru servicii;
- spaţii pentru taxare;
- posturi vamale;
- spaţii pentru administrarea, întreţinerea şi exploatarea autostrăzilor.

Locuri de parcare
Aceste locuri speciale se clasifică în:
- locuri de staţionare;
- locuri de parcare curentă;
- locuri de parcare cu destinaţie specială.

Locurile de staţionare pot asigura parcarea a 30 - 40 autovehicule, având între 5.000-10.000

m2 şi dotări minime odihnei (mese, bănci, grupuri sanitare etc.)

Locurile de parcare curentă au o suprafaţă între 10.000-20.000 m2 asigurând parcarea a 60

-120 de autovehicule. Ele au o dotare mai complexă (în plus faţă de cele de la locurile de staţionare
su instalaţii electrice, telefon, bufet etc.).

În figura 10.10 este prezentată o parcare de scurtă durată.

27
AUTOSTRĂZI
__________

Fig.10.10 Parcare de scurtă durată

Locuri de parcare cu destinaţie specială se amplasează în cadrul spaţiilor pentru
servicii în apropierea motelurilor, hotelurilor, restaurantelor, etc.
Amplasarea locurilor de parcare se face în funcţie de peisaj, în locuri vizibile şi unde
elementele naturale permit cel mai bine acest lucru. Determinarea capacităţii locurilor de parcare se
face în funcţie de intensitatea traficului, distanţa dintre locurile de parcare, peisaj, etc.
Capacitatea minimă a unui loc de parcare pe autostradă este de 30 locuri pentru autoturisme
şi 10 locuri pentru autocamioane.

28
AUTOSTRĂZI
__________

Spaţii pentru servicii

Spaţiile pentru servicii sunt destinate condiţiilor de odihnă şi refacere a utilizatorilor, cât şi
asigurării funcţionării autovehiculelor.
Suprafaţa spaţiilor pentru servicii este variabilă 40.000–80.000 m 2, iar distanţa care se asigură
pentru diferite servicii este:
- 30 – 50 km pentru staţii de alimentare;
- 60 –100 km pentru restaurante şi spaţii de întreţinere;
- 120-200 km pentru moteluri.
Spaţiile pentru servicii se separă de autostradă printr-o zonă verde de 8–10 m lăţime, plantată
cu arbori şi arbuşti. In cadrul acestor spaţii pentru servicii se prevăd moteluri, restaurante, baruri, staţii
de alimentare carburanţi, staţii de întreţinere şi reparaţii auto.

1- Bar; 2 - Gospodărie combustibil centrală; 3 - Staţie pompe uzate; 4 - Post transformare aerian; 5 -
Parcare autoturisme; 6 - Parcare autobuze ; 7 - Parcare autocamioane; 8 - . Spatii protecţie; 9 –
Pompe combustibil; 10 – Rezervor combustibil;

Fig.10.11 Spaţiu pentru servicii

Staţii de taxare

29
AUTOSTRĂZI
__________

În anumite cazuri exploatarea autostrăzilor este permisă numai pe baza achitării unei anumite
taxe (peaj). Se cunosc trei sisteme de taxe şi anume:
- sistem deschis ( pe secţiuni ) ;
- sistem închis ( cu parcurs invidualizat ) ;
- sistem mixt.
Sistemul deschis prevede amplasarea staţiilor de taxare pe autostradă în cale curantă, la
distanţe de 15-25 km, de obicei între nodurile de circulaţie.
Sistemul închis constă în amplasarea staţiilor de taxare pe toate bretelele de legătură a
nodurilor de circulaţie de pe sectorul respectiv.
Cele mai moderne sisteme sunt cele mixte, ca în figura de mai jos, unde este realizată o
combinaţie a celor două sisteme anterioare.

Fig.10.12 Staţie de taxare

Există soluţii noi, unde un vehicul are montat (asezat) pe bord un sistem electronic de peaj, la
trecerea pe o linie separată dispozitivul de citire montat deasupra vehiculului scanează sistemul din
vehicul, înregistrează plata şi deschide automat bariera. Acest lucru se poate realiza la viteze de 50–
60 km/h.

30
AUTOSTRĂZI
__________

MASURI DE SIGURANTA A CIRCULATIEI

SEMNALIZARE

Semnalizarea rutieră orizontală, prin marcaje, şi verticală, prin indicatoare rutiere.

Indicatoarele rutiere se clasifică după următoarele criterii:

 Formă
 Dimensiuni
 Perioada de utilizare
 Funcţionalitate

31
AUTOSTRĂZI
__________

Orientare
(F8 -1200x 1500mm)

Informare
(G6 -1000x1500 mm)

Semnalizarea lucrărilor

32
AUTOSTRĂZI
__________

33
AUTOSTRĂZI
__________

34
AUTOSTRĂZI
__________

35
AUTOSTRĂZI
__________

36