Sunteți pe pagina 1din 6

Lucrarea 3 – Stabilirea traficului de calcul pentru proiectarea şi verificarea drumurilor

din punct de vedere al capacităţii de circulaţie

Bibliografie:

 AND 584 - 2012 – „Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea
drumurilor din punct de vedere al capacității portante și a capacității de circulație”
 PD 189- 2013 – „Normativ pentru determinarea capacității de circulație a drumurilor publice”
 STAS 10144/1-5 din 2008
Pentru trafic continuu (extraurban)

Traficul reprezintă un factor important care influențează starea și funcționalitatea rețelei


rutiere. Condițiile de circulație se evaluează în vederea stabilirii capacității de circulație și a nivelului
de serviciu ale infrastructurii rutiere pentru a evalua calitatea serviciului oferit de către infrastructura
rutieră.
Din acest motiv stabilirea condițiilor de circulație actuale ale unui drum existent, în vederea
verificării capacităţii drumului de a asigura o bună desfăşurare a circulaţiei actuale și ulterior în
vederea justificării impactului anumitor investiții este foarte importantă. În acest sens se impune
determinarea capacității de circulație (C) și a debitului orar de calcul (Q C) și compararea lor.
Normativele în vigoare prevăd faptul că pentru dimensionarea unui drum sau pentru stabilirea
nivelului de serviciu, debitul orar de calcul actual să nu depășească debitul de serviciu corespunzător
nivelului maxim de serviciu admis pentru categoria respectivă.
Inițial se stabilesc datele de pornire. Se stabilește, intensitatea medie zilnică anuală, MZA
pentru , coeficienții de calcul pe baza măsurătorilor directe sau din tabele conform caracteristicilor
drumului studiat.
Nivelul de serviciu reprezintă imaginea desfășurării traficului sau a fluenței fluxului de trafic
pe un tronson al infrastructurii rutiere. Această imagine reflectă experiența conducătorului auto la un
moment dat, pe respectivul tronson din punct de vedere al libertății de manevră la o anumită viteză
dar și a confortului în deplasare.
Nivelul de serviciu caracterizează condiţiile de desfăşurare a traficului, din punct de vedere
calitativ, prin viteză, debit și caracteristicile fluxului de trafic, după cum este ilustrat în tabelul de mai
jos, pentru cele 6 niveluri de serviciu identificate în normele românești.

Tabel Caracterizarea nivelelor de serviciu

Elemente Nivelul de serviciu


caracteristice
A B C D E F

Condiţii asigurate Flux liber Flux stabil Flux stabil Flux apropiat Flux instabil Flux forţat
scurgerii fluxului de de instabilitate
trafic

Debite de serviciu Mici 420 Medii Mari Mari cu fluctuaţii Capacitate Sub capacitate
(max. În condiţii ideale 750 1200 considerabile 2800
pentru un drum cu 2 1800
benzi de circulaţie )
[veh. Etalon/oră]

Viteze corespunzătoare Mari Mari, dar pe Medii cu Viteze medii cu Scăzute Foarte scăzute
debitelor maxime de anumite multe fluctuaţii mari
serviciu sectoare cu restricţii
restricţii datorate
datorate circulaţiei
circulaţiei

Libertatea de manevră a Completă Parţial Mică, limitată de Aproape nulă Nulă


conducăt. Auto limitată de circulaţie
circulaţie

Confortul deplasării Foarte bun Bun Mediu Suficient Insuficient Congestie


trafic

Conform PD 189/2013,

În condițiile de bază, capacitatea de circulație este de:


- 1700 veh. etalon/oră/sens de circulație, cu o limită de 3200 veh. etalon/oră/în ambele sensuri de
circulație, pentru drumurile cu 2 benzi de circulație. Datorită interacțiunii între fluxurile direcționale
de trafic, dacă se adoptă capacitatea de 1700 veh. etalon/oră/sens pe sensul cel mai încărcat, pe sensul
invers capacitatea de circulație este limitată la 1500 veh. etalon/oră/sens;

-2200 veh.etalon/oră și pe banda de circulație , pentru drumurile cu 4 benzi de circulație.

Gradul de utilizare al capacității se determină prin raportul debit orar de calcul/capacitate.

QCD / C

a) stabilirea anului sau anilor pentru care se determină debitul orar de calcul;

b) stabilirea intensităţii medii zilnice anuale a traficului pe grupe de vehicule pentru anul de
bază;

c) stabilirea coeficienţilor de evoluţie a traficului pe grupe de vehicule, pentru anii de


perspectivă pentru care este necesară determinarea debitelor orare de calcul;

e) determinarea intensităţii traficului mediu zilnic anual în vehicul etalon/24 ore;

f) determinarea pe bază de măsurători directe si din tabelele (2 normative) a coeficienţilor K ,


D şi FV

Tabel centralizator LUCRARE

Stabilirea sensului de
Intensitatea zilnica a
Numarul circulatie cel mai
traficului (exprimata
Data de incarcat din total Vet (D
in vehicule etalon/24
unitati %)
ore)
Est Vest
1 2 3 4 5

Stabilire Debitul Debitul Q1 Repartizarea traficului din Factor


de QCD
a orei de de 5 ora de varf pe sensuri de ul orei
circulati circulatie
circulati
e
e
efectiv de varf
varf efectiv
in ora Est Vest „FV”
in ora
varf
varf Q
QVet
6 7 8 9 10 11 12 13 14

Se vor analiza si compara raportul debit / capacitate.


Se va determina nivelul de serviciu
Pentru trafic discontinuu (urban)
Se va

Lucrarea 4 – Stabilirea traficului de calcul pentru dimensionarea structurilor


rutiere

TEMA: Stabilirea traficului de calcul pentru dimensionarea structurilor rutiere


sau a straturilor de ranforsare utilizând datele de trafic colectate de sistemul
WIM

Sistemul este amplasat la în zona suburbană a municipiului Cluj-Napoca, pe


E60, în configurația o buclă inductivă asociată cu două cabluri piezo-electrice.
Etape de realizare a lucrării
Extragerea vehiculelor grele (vehiculele cu masa totală, vehiculul încărcat la capacitatea
nominală, peste 3,5 t) din datele de trafic colectate de sistemul WIM pentru ziua repartizata.
Anexa lucrare.
Extragere veh cu masa totala peste 50 KN (5 To).
a) stabilirea elementelor temporare:

 anul de bază;
 anul de dare în exploatare a lucrării,
 perioada de perspectiva Pp;
b) determinarea intensităţii traficului mediu zilnic anual pe grupe de vehicule pentru
anul de bază sau direct pentru anul de dare în exploatare a lucrării;

c) stabilirea coeficienţilor fk de echivalare în osii de 115 kN (2 ipoteze);

1. Determinarea coeficientului de echivalare pentru fiecare tip de osie şi încărcare "f cu


relaţia:

  P  b
i
fi A Pib   A   
  115  
2. coeficienti 2012 (se vor compara si cu val 2002)
P.i = Sarcina pe osie a unui vehicul real in kN;
A = Parametru care depinde de tipul de osie si de structura; d) determinarea
b = Exponent in functie de tipul de structura rutiera; intensităţii traficului mediu
zilnic anual în osii de 115 kN
ore, pe grupe de vehicule;

e) stabilirea coeficienţilor de evoluţie a traficului în perspectivă pe grupe de vehicule


şi determinarea prin interpolare a coeficienţilor de evoluţie pentru anul de dare în exploatare
al lucrării şi anul de prognoză, dacă este cazul;
f) determinarea volumului total de trafic exprimat în osii de 115 kN pe perioada de
perspectivă,

g) stabilirea coeficientului Crt de repartiţie transversală pe banda de circulaţie cea mai


solicitată;

h) determinarea traficului de calcul;

Tabel centralizator LUCRARE

Numarul de FK
Numarul
vehicule grele
Data de %
(masa totala 2 3 5 6 7 9
unitati 4 8 10
peste 3,5 t) osi osi osi osi osi osi
osii osii osii
i i i i i i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Ip 1, 2

Distributia Transversala a Valoar Clasa de Numarul de


Valoar
vehiculelor grele CRT e trafic vehicule grele Clasa de trafic
e
NC conform (masa totala pe % conf. M.Z.A.
Est Vest NC
ip 2 Volum trafic osie peste 5t = 50 kN (V.G.)
ip 1
1 2 3 4 NC m. o. s. 50 KN)
14 15 16 17 18 19 20 21 22

S-ar putea să vă placă și