Curs 5-6-7

Conf dr ing Stefan Gutiu 23.10.
2020
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII
STRUCTURI COMPUSE OTEL - BETON

conf. dr. ing. Stefan Gutiu
2020
1
1
Conf dr ing Stefan Gutiu 23.10.2020
Beton C20/25 … C60/75

!!! Betonul este un material care isi
modifica in timp caracteristicile !!!
Conectori (gujon, dorn)
Oţel S235 … S460

!!! Otelul nu isi modifica in timp
modulul de elasticitate!!!
2
Grinzi principale cu secţiune compusă oţel – beton
Coeficient de echivalenţă transforma sectiunea activa de dala de beton

intr-o sectiune de otel, echivalenta
Ea
nst 
Ecm
nlt  nst  (1   L  ( t, t 0 ))
3
Etapele de construcţie
Grinzi simplu rezemate, la care toate încărcările sunt preluate de elementul compus oţel-beton
Grinzi simplu rezemate, la care greutatea proprie a grinzii de oţel şi greutatea dalei de beton
armat sunt preluate numai de grinda de oţel.
a) Fara reazeme intermediare b) Cu reazeme intermediare provizorii

Sectiune
metalica
Sectiune
compusa
4
Materiale. Acţiuni
Calculul solicitarilor: M, V, N
Actiuni permanente: greutatea structurii de rezistenta, greutatea moarta…
Aglomerari de oameni
Vant, zapada
Poduri de cale ferată. Acţiuni din trafic: LM71, SW/0, SW/2
Poduri rutiere. Acţiuni din trafic: LM1
5
6
Materiale. Acţiuni
7
Materiale. Acţiuni
8
Materiale. Acţiuni
9
10
10
Poduri rutiere: LM1

Divizarea părţii carosabile în benzi teoretice de circulaţie
11
11
LM1
Coeficienţii liniei de influenţă a reacţiunii pe grinda 1 sunt:
1 y 12 1 y1  y 2
12    0.40
11  

4 2 y 12  y 22
 0.70
 
4 2 y 12  y 22 
1 y1  y 2 1 y12
13  

4 2 y2  y2
1 
 0.10
2
14  

4 2 y2  y2
1 2 
 0.20
 1k  1
12
12
LM1
 1k  1
13
13
14
14
LM1
 1k  1
15
15
16
16
17
17
Poduri CF
EUROCODE: LM71, pentru situatiile curente de proiectare:
EUROCODE: SW/0, pentru grinzi continue; SW/2, pentru trafic greu
EUROCODE: Modelul de încărcare „tren neîncărcat”: 10 kN/m, uniform distribuit
EUROCODE: Convoiul (Modelul de încărcare) HSLM (High Speed Load Model)

- a se vedea SR EN 1991-2
18
18
Solicitările de calcul se vor determina afectând solicitările normate cu

coeficienţii parţiali ai acţiunilor
G Q
Coeficienţii parţiali de siguranţă pentru rezistenţa materialului sunt:
 a  1,1 (!!)  c  1,5
În secţiunea metalică: a,i,s  fy /  a
În dala de beton: c,s  0,85fck /  c
19
19
Verificarea eforturilor unitare normale din încărcări permanente şi utile
Se verifică eforturile unitare normale la fibrele extreme ale oţelului şi betonului,

cu formulele (i - fibră inferioară, s - fibră superioară):
- în oţel:
lt st
MEg,1 MEg ,2 MEP
 a(i,s)   z a(i,s)   z a,lt(i,s)   z a,st(i,s)  f y /  a
I1y I2y,lt I2y,st
- în beton:
lt st
MEg ,2 MEP
 c(i,s )   z c,lt(i,s )   z c,st(i,s)  0,85 f ck /  c
n L  I 2y,lt n 0  I 2y,st
20
20
Faza 1 Faza 2, lt: Faza 2, st:

n0  6,176
I1y = 919 450 cm4 nL  19,32 b eff / n0  291,45 mm
b eff / nL  93,17 mm
MEg,1  607,5 kNm I2y,st = 2 552 500 cm4
I2y,lt = 1 743 600 cm4
Mst  4126,12 kNm
,2  527,77 kNm
lt
MEg EP
 a (i , s )   aI (i , s )   aII(i , s )   G  MI  ya (i , s )   G  MI  ya ,lt (i , s )   Qi  MI  ya , st (i , s )  f y /  a
I II II
lt st
a 1,lt 1,st
 c (i , s )   G  nlMI  yc ,lt (i , s )   G  nsMI  yc , st (i , s )  0.85  f ck /  c

II II
lt st
1,lt 1,st
21
21
22
22
23
23
24
24
CLASIFICAREA SECŢIUNILOR TRANSVERSALE

Scopul clasificării secţiunilor transversale este acela de a identifica în ce măsură
rezistenţa lor şi capacitatea de rotire sunt limitate de apariţia pierderii stabilităţii locale.
25
25
26
26
27
27
Proiectarea elementelor metalice
CLASIFICAREA SECŢIUNILOR TRANSVERSALE

Sunt definite patru clase de secţiuni transversale:
Secţiuni transversale Clasa 1 – sunt cele care permit formarea articulaţiilor plastice, care pot
atinge, fără reducerea rezistenţei, capacitatea de rotire cerută de modelul de calcul plastic.
Secţiuni transversale Clasa 2 – sunt cele care permit dezvoltarea momentului de încovoiere
plastic al secţiunii, dar care posedă o capacitate de rotire limitată din cauza pierderii stabilităţii locale.
Secţiuni transversale Clasa 3 – permit dezvoltarea numai a momentului de încovoiere elastic

al secţiunii, pierderea stabilităţii locale poate împiedica dezvoltarea momentului plastic.
Secţiuni transversale Clasa 4 – sunt cele pentru care pierderea stabilităţii locale se produce
în unul sau mai mulţi pereţi ai secţiunii transversale, înainte de a atinge limita de curgere.
28
28
Scopul clasificării secţiunilor transversale este acela de a identifica în ce măsură rezistenţa lor şi
capacitatea de rotire sunt limitate de apariţia pierderii stabilităţii locale.
29
29
30
30
Scopul clasificării secţiunilor transversale este acela de a identifica în ce măsură rezistenţa lor şi
capacitatea de rotire sunt limitate de apariţia pierderii stabilităţii locale.
31
31
32
32
33
33
34
34
Proiectarea elementelor metalice
35
35
36
36
37
37
38
38
39
39
40
40
41
41
42
42
CALCULUL LA ACŢIUNEA FORŢEI TĂIETOARE

Forţa tăietoare verticală capabilă plastică Vpl,Rd se ia egală cu forţa tăietoare capabilă a
secţiunii de oţel Vpl,a,Rd , considerând că întreaga forţă tăietoare este preluată de inima profilului
metalic (calculul secţiunii mixte la acţiunea forţei tăietoare se face după prevederile din SR EN
1993-2)
VEd
 1 .0

A v fy / 3 
Vc.Rd  M0
Factorii parţiali de siguranţă pentru poduri au următoarele valori numerice:

43
43
CONECTORI. CONECTAREA LA LUNECARE
Ductili Neductili
44
44
Conectarea la lunecare. Calculul elementelor de legătură

Norme române EN 1994-2:2005
Capacitatea portantă a elementelor de legătură elastice Forţa de lunecare capabilă de calcul

-este valoarea minimă dintre:
dornuri fără fretă 0,8  fu    d2 / 4
PRd 
L e  40  d2   ab v
0,29    d2  fck E cm
dornuri cu fretă PRd 
L e  50  d2   ab v
unde : d este diametrul tijei dornului, în cm -în care:

 ab este rezistenţa admisibilă a betonului la
h 
compresiune, în daN/cm2   0,2 sc  1 pentru 3  h sc / d  4
 d 
 1 pentru h sc / d  4
Influenţa întinderii asupra forţei capabile de lunecare. EN 1994-2:2005

Dacă Ften  0,1PRd forţa de întindere poate fi
neglijată. În caz contrar, conectarea nu face
obiectul normei EN 1994 (rezistenţa la forfecare
a conexiunii va fi verificată prin teste).
45
45
Numărul elementelor de legătură se determină raportând forţa de lunecare longitudinală totală de

la interfaţa oţel-beton, la forţa de lunecare capabilă de calcul a unui dorn.
n   a b
L
PRd
a b
Vmed S
L a b    a b
Iechiv
unde:
- S - momentul static al dalei echivalate în oţel faţă de centrul de greutate al întregii
secţiunii echivalente;
-  ab - lungimea pentru care se calculează numărul de conectori;
a b
- Vmed - forţa tăietoare medie pe lungimea a-b.
Forţa tăietoare se evaluează pe faze de încărcare, respectiv tip de încărcare şi

corespunzător se calculează momentul static şi forţa de lunecare, lunecarea totală fiind egală cu
suma lunecărilor parţiale.
46
46
EXEMPLU DE APLICARE
47
47
Conectori tip dorn cu cap (gujon) diametrul de 16 mm, lungimea 125mm, oţel S235 J2+C450.
n
 La b a b
Vmed S
L a b    a b
PRd Iechiv
Forţa tăietoare se evaluează pe faze de încărcare, respectiv tip de încărcare şi corespunzător se calculează momentul static
şi forţa de lunecare, lunecarea totală fiind egală cu suma lunecărilor parţiale.
Numărul de conectori se determină pe lungimea  ab de 4,5 m (de la reazem la prima modificare a secţiunii tălpii inferioare).
48
48
49
49
Distanţele dintre conectori, precum şi dimensiunile conectorilor şi ale elementului de care sunt
sudaţi aceştia, trebuie să respecte următoarele condiţii:
 Distanţa maximă pe direcţie longitudinală între centrele conectorilor individuali nu
trebuie să depăşească cea mai mică valoare dintre: de patru ori grosimea dalei şi
800 mm;
 Dacă o talpă de oţel comprimată, care altfel ar fi într-o clasă mai mică, se consideră
a fi în clasa 1 sau clasa 2 datorită conectării, distanţa între centrele conectorilor pe
direcţia compresiunii nu este mai mare decât limitele următoare:
235
22  t f  - dacă dala este în contact pe întreaga sa lungime
fy
235
15  t f  - dacă dala nu este în contact pe întreaga sa lungime
fy
(de exemplu dale cu nervuri transversale grinzilor)
în care:
- tf este grosimea tălpii;
- fy este limita de curgere a materialului tălpii [N/mm2]
Distanţa de la marginea unei tălpi comprimate la şirul cel mai apropiat de
235
conectori nu trebuie să fie mai mare de 9  t f  ;
fy
50
50
 Distanţa dintre dornuri pe direcţia forţei de lunecare nu trebuie să fie mai mică de
5d;
 Distanţa pe direcţie transversală forţei de lunecare nu este mai mică de 2,5d;
 Pentru elementele întinse şi supuse la încărcări care produc oboseala, diametrul
unui dorn cu cap sudat nu depăşeşte 1,5 ori grosimea tălpii pe care este sudat,
dacă nu sunt furnizate informaţii din încercări pentru stabilirea rezistenţei la
oboseală a dornului utilizat ca element de legătură;
 Cu excepţia situaţiei în care dornurile sunt amplasate direct pe inimă, diametrul unui
dorn sudat nu este mai mare de 2,5 ori grosimea acelei părţi de care este sudat,
dacă nu sunt furnizate informaţii din încercări pentru stabilirea rezistenţei dornului
utilizat ca element de legătură;
 Grosimea plăcii sau tălpii de oţel pe care se sudează un conector este suficientă
pentru a permite sudarea corespunzătoare şi transferul corespunzător al sarcinii de
la conector la placă fără cedări locale sau deformaţii excesive;
 Distanţa eD de la marginea unui conector la marginea tălpii grinzii de care este
sudat, nu trebuie să fie mai mică de 25 mm.
51
51
52
52
53
53
54
54
55
55
56
56
57
57
58
58
Armare transversala dala
59
59
60
60
61
61
62
62
63
63
64
64
SINTEZĂ
[Calgaro, Denton, Malakatas, Davaine]
65
65
66
66
67
67
68
68
69
69
70
70
71
71
72
72
73
73
74
74
75
75
76
76
77
77
78
78
79
79
80
80
81
81
82
82
Forțe orizontale: frânare, accelerare
frânare, accelerare
centrifugă
83
83
84
84
Benzi reale
Benzi teoretice
85
85
86
86
87
87
OBSERVAȚIE:
88
88
89
89
Contracție
Variație temperatura
90
90
Trafic LM1
91
91
Clasificarea secțiunilor
92
92
Calcul static
M V
93
93
94
94
95
95
96
96
Armare dală
Conexiune oțel-beton
97
97
PROKON, AXIS, SAP2000, MIDAS, ANSYS……
98
98
Proiectare moderna – programe de proiectare
99
99
100
100
101
101
PODURI PE GRINZI: simplitate si claritate
OK 
NU 
102
102
PODURI PE GRINZI: simplitate si claritate
OK 
NU 
103
103
104
104
105
105
106
106
107
107
108
108
109
109
110
110
111
111
112
112
113
113

Curs 5-6-7

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 5-6-7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf dr ing Stefan Gutiu 23.10.

STRUCTURI COMPUSE OTEL - BETON

Beton C20/25 … C60/75

Oţel S235 … S460

Grinzi principale cu secţiune compusă oţel – beton

Coeficient de echivalenţă transforma sectiunea activa de dala de beton

Grinzi principale cu secţiune compusă oţel – beton

a) Fara reazeme intermediare b) Cu reazeme intermediare provizorii

Actiuni permanente: greutatea structurii de rezistenta, greutatea moarta…

Poduri de cale ferată. Acţiuni din trafic: LM71, SW/0, SW/2

Poduri rutiere. Acţiuni din trafic: LM1

Grinzi principale cu secţiune compusă oţel – beton

Grinzi principale cu secţiune compusă oţel – beton

Poduri rutiere: LM1

Grinzi principale cu secţiune compusă oţel – beton

Coeficienţii liniei de influenţă a reacţiunii pe grinda 1 sunt:

Grinzi principale cu secţiune compusă oţel – beton

Grinzi principale cu secţiune compusă oţel – beton

EUROCODE: SW/0, pentru grinzi continue; SW/2, pentru trafic greu

EUROCODE: Modelul de încărcare „tren neîncărcat”: 10 kN/m, uniform distribuit

EUROCODE: Convoiul (Modelul de încărcare) HSLM (High Speed Load Model)

Solicitările de calcul se vor determina afectând solicitările normate cu

 a  1,1 (!!)  c  1,5

În secţiunea metalică: a,i,s  fy /  a

În dala de beton: c,s  0,85fck /  c

Verificarea eforturilor unitare normale din încărcări permanente şi utile

Se verifică eforturile unitare normale la fibrele extreme ale oţelului şi betonului,

Faza 1 Faza 2, lt: Faza 2, st:

 c (i , s )   G  nlMI  yc ,lt (i , s )   G  nsMI  yc , st (i , s )  0.85  f ck /  c

CLASIFICAREA SECŢIUNILOR TRANSVERSALE

Proiectarea elementelor metalice

CLASIFICAREA SECŢIUNILOR TRANSVERSALE

Secţiuni transversale Clasa 3 – permit dezvoltarea numai a momentului de încovoiere elastic

Proiectarea elementelor metalice

CALCULUL LA ACŢIUNEA FORŢEI TĂIETOARE

Factorii parţiali de siguranţă pentru poduri au următoarele valori numerice:

CONECTORI. CONECTAREA LA LUNECARE

Grinzi principale cu secţiune compusă oţel – beton

Conectarea la lunecare. Calculul elementelor de legătură

Capacitatea portantă a elementelor de legătură elastice Forţa de lunecare capabilă de calcul

unde : d este diametrul tijei dornului, în cm -în care:

Influenţa întinderii asupra forţei capabile de lunecare. EN 1994-2:2005

Numărul elementelor de legătură se determină raportând forţa de lunecare longitudinală totală de

Forţa tăietoare se evaluează pe faze de încărcare, respectiv tip de încărcare şi

Armare transversala dala

[Calgaro, Denton, Malakatas, Davaine]

Forțe orizontale: frânare, accelerare

PROKON, AXIS, SAP2000, MIDAS, ANSYS……

Proiectare moderna – programe de proiectare

PODURI PE GRINZI: simplitate si claritate

PODURI PE GRINZI: simplitate si claritate

S-ar putea să vă placă și