ALIMENTRI CU AP

Indrumar proiect
CONSTRUCTII HIDROEDILITARE-

CUPRINS
1.

Tema proiectului

1.1

Date de baza

1.2

Studii existente

1.3

Surse de apa.

1.3.1

Sursele de apa subterane.

1.3.2

Surse de apa de suprafata.

1.3.3

Criterii de alegere a surselor de apa.

1.3.4

Zonele de protectie sanitara.

1.3.5

Criterii de alegere a captarilor din surse de suprafata.

1.3.6

Captarea straturilor subterane.

1.3.7

Captari prin puturi.

1.3.10

Captari de mal cu gratar.

2.

Stabilirea numarului de consumatori.

3.

Determinarea debitelor caracteristice

3.1

Date calculate.

3.2

Calculul debitelor caracteristice ale necesarului de apa.

3.2.1

Calculul debitului zilnic mediu al necesarului de apa

3.2.2

Calculul debitului zilnic maxim al necesarului de apa

3.2.3

Calculul debitului orar maxim al necesarului de apa.

3.3

Calculul debitelor caracteristice ale cerintei de apa.

3.3.1

Calculul debitului zilnic mediu al cerintei de apa

3.3.2

Calculul debitului zilnic maxim al necesarului de apa.

3.3.3

Calculul debitului orar maxim al cerintei de apa.

3.4

Calculul necesarului de apa pentru combaterea incendiilor.

3.4.1

Necesarul de apa pentru combaterea efectiva a incendiului

3.4.2

Necesarul de apa pentru consumul la utilizator pe durata stingerii.

3.4.3

Volumul de incendiu.

3.4.4

Volumul de consum.

3.4.5

Timpul de refacere al rezervei de incendiu.

Calculul debitelor de dimensionare si verificare a schemei de

alimentare cu apa.
4.

4.1

Dimensionarea captarii.

4.1.1

Captari din ruri

5.

Dimensionarea hidraulica a aductiunilor.

5.1

Determinarea diametrului economic al aductiunii functionnd prin pompare.

6.

Volumul rezervorului.

6.1

Calculul volumului de compensare.

6.2

Calculul volumului de incendiu:

6.3

Calculul volumului de avarie.

6.4

Volumul rezervorului din ziua de maximum consum.

7.

Cota castelului de apa.

8.

Distributia apei.

8.1

Dimensionarea retelei de distributie.

8.1.1

Alcatuire schemei de calcul.

8.1.2

Ipoteze de dimensionare i verificare.

8.1.3

Determinarea debitelor aferente pe tronsoane.

8.1.4

Determinarea debitelor consumate n noduri.

8.1.5

Determinarea debitului de calcul pe tronsoane.

8.2

Dimensionarea hidraulica a retelei de distributie.

9.

Costul lucrarilor si costul apei.

9.1

Costul lucrarilor.

9.2

Costul apei.

9.3

Ponderea costului de investitie.

9.4

Ponderea costului utilajului.

TEMA PROIECTULUI
Se va elabora documentatia de proiectare pentru lucrarile de
alimentare cu apa n sistem centralizat pentru o localitate, la care sunt date
urmatoarele elemente:
Localitatea este situata ntr-o zona de deal cu clima temperat

continentala, cu o populatie n prezent de N=10000+200*n adica locuitori.

Orasul se sistematizeaza n ntregime si va avea doua zone cu regim de
constructie si grad de dotare diferit.
Pentru zona A - cladiri de maxim P+7 niveluri, avnd instalatii

interioare de apa calda si canalizare cu preparare centralizata a apei calde n

care locuieste 80% din populatie.
Pentru zona B - cladiri cu parter, avnd instalatii interioare de

apa rece si canalizare cu preparare locala a apei calde, n care locuieste 20%
din populatie.
n localitate exista urmatoarele ntreprinderi de interes local:

fabrica de pine: - 3 t pine/zi, 3

muncitori/schimb, 100d

apa/t produs, 25 de

/om/zi

fabrica de bere: - 1.5 hl bere/zi, 1

apa/hl produs, 15

muncitori/schimb
-

abator de vite: - 16 t produs/zi, 6

muncitori/schimb

apa/t produs, 10

spital

hotel

restaurant

scoala

service auto

spalatorie auto

n marginea orasului este dezvoltata o platforma industriala cu profil

alimentar, la care procesul tehnologic se ncadreaza n grupa a - IV - a. n
industrie vor lucra in doua schimburi egale cte
Volumul cladirii celei mai mari este de maxim 1000

muncitori.
, cu grad de

rezistenta la foc de ordinul - III -, si categoria de pericol de incendiu D.

Necesarul de apa pentru procesul tehnologic este de

/zi,

considerat uniform tot timpul anului. Presiunea minima n industrie, la

punctul de brasament necesara pentru apa tehnologica, este de 25 m coloana
de apa si minim 10m coloana de apa la incendiu.

STUDIILE EXISTENTE
planul de situatie al localitatii cu mprejurimile la scara 1:5000

n varianta de sursa subterana zona de amplasare a frontului de

captare si datele hidrologice sunt indicate pe planul de situatie; din punct de

vedere chimic apa captata corespunde cerintelor din STAS 1342-89.

Din datele studiului hidrologic au rezultat urmatoarele:

coeficientul mediu de permeabilitate k=(100+n) [m/zi],
naltimea precipitatiilor este de

mm/an si

mm/an
pozitia nivelului hidrografic este la 4 m sub nivelul terenului
stratul de apa subterna este cu nivel liber
grosimea stratului de apa este

[m],

panta piezometrica a stratului acvifer este I = 0.008

marimea caracteristica a particulelor stratului natural este
[mm
la un foraj de studiu de diametru D=275mm, la masuratorile de
teren, care aproximeaza curba de pompare s-au obtinut urmatoarele
date:
q
s [m]

10

16

0.4

3.0

6.0

unde, q-debitul putului

s -denivelarea stratului acvifer
p-porozitatea stratului acvifer (p = 0.25)

Surse de apa
Pentru alimentarea cu apa a centrelor populate si a industriilor, sursele
de apa care se iau n consideratie sunt apele subterane, apele de suprafata si
apele meteorice, toate aceste categorii facnd parte din ciclul cunoscut al
apei n natura.
1) Surse de apa subterane:
Pnzele sau cursurile de apa subterana, alimentate din apele
provenite din precipitatii, din apele care se scurg la suprafata (ruri,
pruri), din lacuri, din apele de condensare provenite de la mari
adncimi (condensarea facndu-se n partile superioare ale scoartei
terestre) sau din ape infiltrate artificial, dupa modul lor de cantonare si
scurgere n subteran pot constitui:
-

straturi acvifere freatice;

straturi de mare adncime;

straturi alimentate prin infiltratii artificiale;

izvoare.

2) Surse de apa de suprafata:

Sursele de apa de suprafata sunt formate, mai ales, din apele
curgatoare (pruri, ruri si fluvii) si din lacurile naturale si
artificiale. n cazuri extreme, se poate recurge si direct la apele
meteorice, care pot constitui surse de apa pentru consumatorii mai
putin importanti.

Apa marilor si oceanelor poate constitui sursa de apa, si este tot

mai frecvent folosita.
Criterii de alegere a surselor de apa
Pentru alegerea surselor de apa este necesar sa se ntocmeasca schema
generala de gospodarire a apelor, n zona care intereseaza pentru alimentarea
cu apa potabila si industriala. n cadrul studiului de ansamblu al problemei,
stabilirea schemei de alimentare cu apa se face pe baza planului de
amenajare cu toate sursele de suprafata si subterane, care trebuie luate n
considerare, pentru a fi studiate.
Studierea surselor de apa posibile, urmareste sa se determine
caracteristicile tehnice (cantitati de apa disponibile si calitatile apei), pe baza
carora, facndu-se comparatiile economice ntre solutiile de ansamblu ale
sistemelor alimentate din diferite surse, sa se poata alege sursa care
satisface:
-

debitul de apa necesar consumatorilor;

calitatile apei, pe ct posibil fara nbunatatiri artificiale, sau

cu un minim de tratari, pentru a le aduce la nivelul calitatilor
solicitate de consummator;

siguranta n exploatare, asigurarea n timp a debitelor

minime si a constantei calitatii apei solicitate;

eficienta economica maxima, tinnd seama de costul minim

pe m de apa furnizata si de efectul economic general, n
cazul gospodaririi apei pe utilizari complexe.

n repartizarea surselor de apa ntre consumatorii industriali si

consumul centrelor populate, se vor rezerva, de regula, sursele de apa
subterana, pentru a fi utilizate la alimentarea cu apa potabila.
Corespunzator studiului tehnico-economic general al alimentarii cu
apa, se ntocmeste un studiu preliminar hidrologic si hidrogeologic, n care
se stabilesc sursele care trebuie stidiate n detaliu, prin studii definitive, care
stau apoi la baza proiectului de alimentare cu apa.
Zonele de protectie sanitara

Zonele de protectie sanitara au rolul de a stabili perimetrele n care se

impun conditii speciale, n vederea prevenirii impurificarii apei de catre
diversi factori exteriori.
Pentru sursele de apa se instituie trei perimetre:
Perimetrul de regim sever, n interiorul caruia se interzice
construirea de locuinte sau alte constructii, nelegate de necesitatile
tehnologice ale captarii, precum si accesul persoanelor straine de exploatarea
alimentarii cu apa; marimea perimetrului de regim sever se stabileste, pentru
fiecare caz, dupa conditiile hidrogeologice; zona de regim sever se
mprejmuieste si se supravegheaza prin paza permanenta; se interzic trasee
de canale n aceasta zona, care se protejeaza si de scurgerile de suprafata,
prin santuri de garda, iar n zonele inundabile, prin ndiguiri.
Perimetrul de restrictie, care este situate n jurul zonei de regim
sever; n acest perimetru trebuie mentinuta o stare de salubritate permanent

controlata, interzicndu-se utilizarea terenului n scopuri care ar putea

nrautatii calitatea apei si reduce debitul; terenul se marcheaza prin borne cu
inscriptie.
Perimetrul de observatie, care cuprinde o zona larga n jurul
perimetrului de restrictie, zona n care organelle sanitare fac observatii
sistematice asupra starii sanitare a oamenilor (n special, n cazul aparitiei
unor boli contagioase, transmisibile prin apa).
Primele doua perimeter ale zonelor de protectie sanitara se fixeaza
prin proiectele de alimentare cu apa, pe baza studiilor de teren si n
colaborare cu organele sanitare si administrative locale.
Criterii de alegere a captarilor din surse de suprafata
Alegerea tipului de captare este o problema complexa, legata de
urmatoarele aspecte:
-

conditiile de functionare ale SAA;

gradul de asigurare impus;

caracteristicile cursului de apa: debite, nivele,.etc.;

conditiile terenului din zona;

probleme economice.

Nu exista reguli generale, care sa recomande un tip sau altul de

captare. Se pot da indicatii cu caracter orientativ, care ofera posibilitatea cel
putin a eliminarii solutiilor necorespunzatoare.

Principalele tipuri constructive ale captarilor din ruri sunt:

a) de mal;
b) prin conducte gravitationale;
c) cu baraj de derivatie
d) sub forma de cupa (cu bazin);
e) prin infiltratie de mal;
f) de sub albie.
Captarea straturilor subterane
Aceste ape au un regim cantitativ mult mai dificil de controlat dect al
surselor de suprafata necesitnd n acest sens studii de teren mai atente.
Clasificare:
Constructiile de captare se pot clasifica, dupa directia dispozitivului
de captare n :
- captari verticale - puturi: a) sapate: - au forma rotunda n plan si pot fi cu
diametrul interior mare (peste 1,5 m) sau mijlociu (ntre 0,8 0,5 m), folosite
la alimentari cu apa centralizate, sau mic (sub 0,8 m), folosite la consumatori
izolati;
b) forate: - din coloane tubulare, cu diametrul de
0,1 0,5 m;

c) nfipte: - pentru debitr mici si cu diameter

ntre 0,02

0,06 m.

- captari orizontale - drenuri sau galerii: a) iterceptoare: - daca sunt

perpendiculare sau oblice pe directia curentului subteran; se aplica la straturi
de grosime mica si situate la adncimi nu prea mari;
b) radiale: - daca converg din
mai multe directii spre camera colectoare centrala; se aplica la straturi
acvifere de mare adncime.
Alegerea tipului de captare se face n functie de:
-

debitul care trebuie captat;

caracteristicile stratului acvifer;

considerente tehnico-economice.
Captari prin puturi

Calculul captarii consta din determinarea lungimii frontului de

captare, a debitului maxim de exploatare, a numarului de puturi, a distantei
dintre puturi si a distantei de protectie sanitara pentru perimetrul de regim
sever, folosind relatiile:

L=

n care:
L = lungimea totala a frontului de captare, n m;
Q =debitul de calcul al captarii, n m /s;
H = grosimea medie a stratului de apa cu nivel liber, n m,
caracteristica perioadei de seceta;

k = coeficientul mediu de filtratie a stratului acvifer, n m/s, care se

poate alege n functie de natura stratului;
i = panta hidraulica medie a curentului subteran;
m = grosimea medie a stratului acvifer sub presiune, n m;
q

= debitul maxim de exploatare a unui put, n m /s, care se obtine

prin metoda grafica, la intersectia dintre curba debitului pompat Q si curba

debitului putului q;
S = suprafata bruta exterioara a filtrului putului, n m , care pentru
puturi n strat cu nivel liber S=
presiune S=

, iar pentru puturi n strat cu nivel sub

d = diametrul exterior al filtrului, n m;

h = naltimea stratului de apa la intrarea n put, n m;
v = viteza aparenta admisibila de intrare a apei n put, n m/s, care se
allege n functie de marimea granulelor de nisip;
n = numarul de puturi;
d = distante dintre puturi, n m, care pentru o exploatare completa a
stratului acvifer trebuie ca l 2R sau l 2R n cazul cnd stratul nu se
exploateaza complet;
s = depresiunea n put, n m,corespunzatoare debitului maxim de
exploatare a putului;

R = raza de actiune, n m;
D = distanta de protectie a stratului acvifer n stare naturala, n m,
cnd se considera numai miscarea paralela a stratului;
T = timpul normat pentru protectia sanitara, n zile, care se ia T=20
zile pentru zona cu regim sever si T=70 zile pentru zona de restrictie;
p = porozitatea efectiva a stratului acvifer;
D = distanta de protectie sanitara pentru un put singular, n
m,masurata de la axa putului;
q = debitul putului, n m /zi;
b = largimea curentului, n m, masurata de o parte si de alta a axei o-x;
= coeficienti de corectie, care pentru un sir de puturi situate la
distanta l ntr-un bazin acvifer sub presiune, se calculeaza n functie de
distantele D si D';
D = distanta sanitara, pentru sirul de puturi, n m;
D

= distantele de protectie amonte, aval si laterala, n functie

de spectrul real al miscarii apei subterane;

D

= distantele caracteristice ale zonei de protectie sanitara, n m,

care se determina n functie de distanta D si de raportul adimensional b/2 ;

Captari de mal cu gratar

Relatiile de calcul pentru acest tip de captare sunt urmatoarele:

n care:
n = numarul interspatiilor dintre bare;
Q = debitul de calcul, n m /s
v = viteza apei prin interspatii, n m/s, care se ia de maximum 1m/s;
d = distanta dintre barele gratarului, n m, care se recomanda
d=25...50 mm;
h = naltimea utila a apei de la baza gratarului la nivelul liber al apei
rului, n m;
B'= latimea gratarului, n m;

= grosimea barelor gratarului care se considera de 8...10 mm;

H = naltimea gratarului, n m;
h = naltimea de siguranta, n m, care se ia de 0,15...0,30 m;
l = lungimea barelor gratarului, n m;
= lungimea curburii barelor, n m;
B = latimea canalului colector, n m;
= unghiul dintre axa canalului colector si directia de scurgere a apei
din ru;
v = viteza de curgere a apei la intrarea n gratar, n m/s;
h = pierderea de sarcina prin gratar, n m;
= unghiul de nclinare al barelor care se prevede de 60 ...70 ;
= coeficient care tine seama de forma sectiunii barelor care se ia de
2,42 pentru bare dreptunghiulare; 1,83 pentru bare semicirculare si de 1,79
pentru bare rotunde.
STABILIREA NUMRULUI DE CONSUMATORI
n prezent in localitate avem un numar de 13800 locuitori, iar numarul
de locuitori n perspectiva se calculeaza cu relatia

, unde,

n-reprezinta perioada pentru care se face calclul, adica 23 de ani si preprezinta procentul de crestere al populatiei si se calculeaza cu formula

p= 0,1+0,03*n=0,1+0,03*23=0,79%
Dupa sistematizare locuitorii vor fi mpartiti astfel:
Zona A : 80% din

Zona B : 20% din

DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE
Localitatea este mpartita n doua zone, n functie de gradul de dotare
al clairilor cu instalatii de apa calda si rece.
Zona A: este zona cu instalatii interioare de apa calda si canalizare cu
preparare centralizata a apei calde, iar n aceasta zona locuieste 80% din
populatia localitatii.
Zona B: este zona cu gospodarii avnd instalatii interioare de apa si
canalizare cu preparare locala a apei calde, zona n care locuieste 20% din
populatia localitatii.
De asemenea n localitate exista urmatoarele ntreprinderi de interes
local:
-

fabrica de pine

fabrica de bere

n marginea orasului se dezvolta o platforma industriala cu profil

alimentar. n industrie vor lucra doua schimburi de cte 415 muncitori.
Necesarul de apa, pentru procesul tehnologic este de 960

, considerat

uniform tot timpul anului. Necesarul de apa poate fi calculata pe grupe de

consumatori conform datelor din STAS 1343/1-2006.
a.) Apa pentru consumul gospodaresc: (qg)
pentru zona A:

l/om/zi

pentru zona B:

l/om/zi

b.) apa pentru consumul public: (qp)

pentru zona A:
pentru zona B:
c.)

l/om/zi
l/om/zi

apa pentru stropit strazi si spalat piete: - se poate aprecia

global, ca fiind 5% din consumul public realizat pentru toti locuitorii

d.)

apa pentru industria locala:

l/om/zi

e.)

apa pentru platforma industriala:

zona A:

l/om/zi

zona B:

l/om/zi

Coeficientul de variatie zilnica,

, rezultat din STAS 1343/1-95 este:

pentru zona A:
pentru zona B:
Pentru stropit strazi si spalat piete:
Pentru industria locala:
Pentru platforma industriala
Pentru spalat strazi si platforma industriala
Coeficientul de variatie orara,

, se adopta pentru fiecare tip de

necesar de apa. Cnd nu sunt alte valori justificative pot fi adoptate valori
din STAS 1343/1-2006.
Pentru zona A: unde locuiesc

locuitori =>

Pentru zona B: unde locuiesc

locuitori =>

Pentru stropit strazi si spalat piete

Pentru industria locala
Pentru platforma industriala

Pentru spalat strazi si platforma industriala

Necesarul de apa, pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare
cu apa se poate calcula analitic, sau se poate exprima ca un spor al
necesarului global pentru celelalte consumuri, conform STAS 1343/1-2006.
Pentru sistemul de alimentare cu apa, la care sursa nu este apa
potabila, ca n cazul de fata, este necesar un coeficient de spor

Pierderile tehnic admisibile de apa din sistem, pot fi tratate tot ca un

necesar de apa. n mod current, pot fi exprimate ca un spor de debit la
necesarul general de apa si se noteaza cu

Pentru sistemul de alimenatre cu apa din prezentul proiect, k p se

aprecieaza conform STAS 1343/1-2006, ca fiind de 1,10.
DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE
ALE NECESARULUI DE AP

a.) Debitul zilnic mediu al necesarului de apa

;
b.) Debitul zilnic maxim al necesarului de apa

;
c.) Debitul orar maxim al necesarului de apa

;
A.) CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MEDIU
AL NECESARULUI DE AP
Zona A:

Zona B:

Apa pentru stropit strazi si spalat piete:

Pentru industria locala:

- pentru fabrica de pine (3 schimburi)

- pentru fabrica de bere (2 schimburi)

Pentru platforma industriala:

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma

industriala:

B.)CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL NECESARULUI DE AP

Zona A:

Zona B:

Apa pentru stropit spatii verzi si spalat piete:

Pentru industria locala:

- fabrica de pine (3 schimburi):

- fabrica de bere (2 schimburi):

Pentru platforma industriala:

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma

industriala:

C.)CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL NECESARULUI DE AP

Zona A:

Zona B:

Apa pentru stropit spatii verzi si spalat strazi:

Pentru industria locala:

- fabrica de pine (3 schimburi):

- fabrica de bere (2 schimburi):

Pentru platforma industriala:

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii verzi pentru platforma

industriala:

CALCULUL CERINEI DE AP
Calculul debitului zilnic mediu al cerintei de apa:
;

Calculul debitului zilnic maxim al cerintei de apa:

;
Calculul debitului orar maxim al cerintei de apa:
;
unde:
- reprezinta coeficientul de majorare al necesarului de apa, care tine seama de
pierderile tehnic admisibile, din sistemul de alimentare cu apa
- este coeficientul de servitude, pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului
de alimentare cu apa (sau coefficient de spor)
Conform standardului romnesc, STAS 1343/1-2006 rezulta ca
retele de distributie noi (adica sub 5 ani) si
la care se efectueaza retehnologizari, etc.

=1,15, pentru

=1,35 pentru retele de distributie existente,

Conform STAS =1.02, pentru sursa subterana fara statie de tratare si

1.08, pentru sursa subterana, sau de suprafata cu stati de tratare.

= 1.05 -

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU DETERMINAREA

DEBITELOR
Nr.
crt.
1.

Tipul de
consummator
Consum
Zona
gospodaresc
si consumul

2.

Nr. de

I
Zona

II
public
Consum pentru
stropit spatii si spalat
strazi

consumatori

qsp

Qnzimed

Kzi Qnzimax

Ko

Qnormax

3.

Totalul

mc/zi

debitelor
caracteristice

mc/h

ale
necesarului

l/s

de apa
Totalul

mc/zi

4.

debitelor
caracteristice

mc/h

ale cerintei
de apa

l/s

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU DETERMINAREA

DEBITELOR CARACTERISTICE DE AP, PENTRU PLATFORMA
INDUSTRIAL
Nr.

Tipul de

Nr. de

crt.
1.

consummator
Consum pentru

consumatori

igiena
Consum pentru
2.

productie
Consum pentru
stropit spatii si

3.

spalat strazi
Totalul
mc/zi
debitelor
caracteristice mc/h
ale

qsp

Qnzimed

Kzi Qnzimax

Ko

Qnormax

l/s
4.

necesarului
Totalul
de apa

mc/zi

debitelor
caracteristice

mc/h

ale cerintei
de apa

l/s
CALCULUL NECESARULUI DE AP PENTRU
COMBATEREA INCENDIULUI

Incendiul, ca orice ardere este legat de trei elemente: combustibilul sau corpul
care arde, comburantul sau corpul care ntretine arderea (oxigenul din aer) si temperatura
de ardere.
Orice mijloace de stingere actioneaza, total sau partial, asupra acestor elemente.
Apa actioneaza asupra ultimelor doua elemente n acelasi timp, de aceea se foloseste, n
majoritatea cazurilor, pentru stingerea incendiilor. ntr-adevar, apa aruncata asupra
corpului care arde acopera combustibilul, l izoleaza de aer si ngreuneaza arderea; de
asemenea, apa fiind mai rece si avnd o caldura specifica mare, n comparatie cu alte
lichide, preia o parte din caldura de ardere si coboara temperatura corpurilor sub punctual
de aprindere.
Apa se foloseste pentru stingerea incendiilor sub forma de jet, sub forma de
ploaie, sau sub forma de perdea de apa.
Sistemul de alimentare cu apa a centrelor populate si a industriilor trebuie sa
asigure si cantitatile de apa pentru stingerea incendiilor. Deoarece incendiul reprezinta o
situatie accidentala, apa necesara trebuie sa se gaseasca acumulata ntr-un rezervor, iar
captarea, statia de tratare, statiile de pompare si apeductul trebuie sa asigure completarea
rezervei de incendiu in 24 - 48 de ore, dupa stingerea incendiului. De regula, refacerea
rezervei de incendiu se face pe seama restrngerii consumului de apa pentru alte nevoi.
Cnd se realizeaza un sistem de alimentare cu apa, trebuie prevazute constructii si
instalatii, care sa asigure cantitatile de apa pentru stingerea incendiului. Stingerea
incendiului se poate face cu ajutorul apei prin hidranti interiori, montati n cladiri si
hidranti exteriori, montati pe reteaua de distributie. Pentru cladiri speciale (teatre,
biblioteci, etc) sau industrii, sunt prevazute sisteme speciale de stingere, cum ar fi
sprinkler, conform reglementarilor tehnice n vigoare. Apa pentru hidranti interiori,
trebuie sa aiba aceeasi calitate cu ceea distribuita. Pentru hidrantii exteriori, de regula se
foloseste apa din reteaua de distributie a apei potabile. n cazuri speciale pentru

combaterea incendiului din exterior, se poate folosi si alta calitate de apa prin mijloace
independente cum ar fi masinile de pompieri, cisternele, retele separate de apa. Aceasta
situatie comporta existenta unei retele de apa special destinata acestui scop. Numarul de
incendii theoretic simultane se adopta n functie de marimea localitatii, dupa valorile din
tabelul 4 STAS 1343/1-2006. Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul
hidrantilor interiori se noteaza cu
(numarul jeturilor si tipurile de constructii, care
sunt echipate cu hidranti interiori), precum si debitul pentru instalatiile speciale se
noteaza cu

, se adopta conform STAS 1478-90.

n cazul, n care nu se dispune de studii speciale debitul hidrantilor, care se noteaza

cu

, se poate adopta dupa valorile prezentate n tabelul 4.

Numarul locuitorilor din

localitate N = Ni
5000
5001.
10000
10001.
25000
25001.
50000
50001. 100000
100001. 200000
200001. 300000
300001. 400000
400001. 500000
500001. 600000
600001. 700000
700001. 800000
800001.1000000

Numar de

Qie [ l/s ]
Cladiri
cu Cladiri
incendii
(1.4) niveluri peste
simultane n
niveluri
1
5
10
1
10
15
2
10
15
2
20
25
2
25
35
2
30
40
3
40
55
3
70
3
80
3
85
3
90
3
95
3
100

cu
4

NOTA 1 - Valorile prezentate n tabelul 4 se aplica si n cazul

cartierelor izolate, separate de centrul populat printr-o zona neconstruita, n
acest caz

reprezinta numarul de locuitori pentru fiecare cartier.

NOTA 2 - Debitul pentru incendiu exterior

si numarul de incendii

simultane n, pentru centrele populate cu peste un milion de locuitori se

determina pe baza de studii speciale.
NOTA 3 - Localizarea incendiilor simultane, n perimetrul luat n calcul la dimensionarea
retelelor de distributie se face astfel nct un incendiu - teoretic - sa revina unei suprafete
locuite de cel mult 10000 locuitori.

NOTA 4 - n cazul retelelor cu zone de presiune, se analizeaza

varianta n care fiecare zona functioneaza independent n caz de incendiu, se
vor adopta debitele cele mai mari rezultate din analiza variantelor. Numarul
de incendii se calculeaza nsa pentru toata localitatea. Se va tine seama de
NOTA 1 si NOTA 3.
NOTA 5 - Pentru localitati sub 5000 locuitori se va respecta si
Reglementarea GP 106 - 04. Anexa IV - 2, aprobata de MTCT 15/02/2005 si
publicata n Monitorul Oficial Partea I nr. 338 bis din 21/04/2005.
Timpul teoretic de functionare a hidrantilor interiori se determina conform STAS 147890. Durata teoretica de functionare a hidrantilor exteriori, este de 3 ore adica

n cazul, cnd n sau lnga localitate, exista societati comerciale si acestea se

alimenteaza din aceeasi retea publica, numarul de incendii teoretic simultane se poate
adopta, dupa valorile prezentate n tabelul 5, din STAS 1343/1-2006.

Numar de
locuitori
localitate
(N)

Suprafata
din

teritoriului
intreprinderilor,

Numar

de Mod de considerare

incendii

incendiilor

simultane

simultane

(n)

S
(ha)

< 10000

< 150

La

localitate

sau

zona

industriala

lund n considerare
debitul de incendiu
10001.25000

< 150

cel mai mare

Unul n localitate si
unul

zona

industriala

sau

ambele n localitate
lund n considerare
suma
25000

150

valorilor

maxime
Unul n localitate si
unul

zona

industriala,

ambele

localitate

ambele

sau
zona

industriala, lund n
considerare
> 25000

< 150

suma

valorilor maxime
Unul n localitate si
unul

zona

industriala

sau

ambele n localitate
lund n considerare
suma
maxime

valorilor

> 25000

> 150

Se determina n localitate si zona

cf. tabelului 4 industriala,
pentru

numarul care rezulta

localitate si cf. pentru fiecare.

STAS 1478/90
pentru

zona

industriala,
nsumndu

se
NOT - Daca ntre societatea comerciala si localitate este ntotdeauna
un spatiu gol ( verde ) de minim 300 m cele doua unitati

( localitatea si

industria ) se analizeaza separat.

Debitul de incendiu pentru societati trebuie adoptat n functie de
pericolul, pe care-l reprezinta industria, conform STAS 1343/2-89 si STAS
1478-90 sau previziunilor specialistului tehnologic.
NECESARUL DE AP, PENTRU CONSUMUL LA UTILIZATOR PE DURATA
STINGERII INCENDIULUI
;
- volumul consumat de utilizator
- coeficient, pentru retelele de joasa presiune (cnd presiunea este mai mare, sau
egala cu 7 m coloana de apa, stingerea se face cu ajutorul motopompelor formatiilor de
pompieri)
- coeficient, pentru retelele de nalta presiune (combaterea incendiului se poate face
direct de la hidrantul exterior)
- debitul orar maxim al zonei sau localitatii, unde se combate incendiul

n total, se va acumula n rezervor, ca rezerva intangibila, protejata volumul de apa

unde,

este volumul rezervei intangibile

Dupa consumarea apei, n urma combaterii incendiilor, refacerea rezervei de apa

trebuie sa se realizeze cu debitul

n timpul

;
Marimea timpului de refacere a rezervei (
tabelul 6, conform STAS 1343/1-2006.

), se adopta conform datelor din

Localitati si zone industriale aferente localitatilor

Localitati
Zone industriale cu constructii
din categoriile de pericol de
incendiu

24
A si B

24
24

C avnd

36
36

D si E avnd

48

NOTA 1 - n cazul, n care

, iar debitele de apa sunt

insuficiente la sursa, durata pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu

Tn se poate mari pna la cel mult 72 h.
NOTA 2 - n cazurile, n care debitele surselor de apa nu pot asigura
refacerea rezervei de incendiu n durate maxime Tn prevazute n tabelul 6, se
admite prelungirea acestor durate, cu conditia maririi rezervei intangibile
Vri, cu volumul de apa, care nu poate fi asigurat n timpul normat.

NOTA 3 - Pastrarea rezervei intangibile se face n una sau mai multe

cuve de rezervor astfel nct volumul integral pentru combaterea incendiului
sa fie permanent la dispozitie.
Conform STAS 1478-90, din tabelul 5 n localitate vom avea urmatoarele cladiri
publice mai importante:
Nr.

CLDIRE

sCOAL

2,50

GRDINI

2,50

SPITAL

2,50

CMIN CULTURAL

10,00

MAGAZIN

2,50

BAR

2,50

GAR

2,50

BIBLIOTEC

2,50

TEATRU

10,00

Conform STAS 1343-2006, tabelul 4 n functie de N20 numarul de incendii

teoretic simultane este ,,n"=2, care vor avea loc la biblioteca si scoala.

Volumul de incendiu
;
Durata de functionare a hidrantilor interiori
durata de functionare a hidrantilor exterior
incendiilor din exterior

l/s.

minute si
ore. Debitul pentru stingerea

Volumul de consum
;
Timpul de refacere al rezervei de incendiu
;

Refacerea rezervei de apa

CALCULUL DEBITELOR DE DIMENSIONARE sI VERIFICARE A SCHEMEI

DE ALIMENTARE CU AP
Toate elementele schemei de alimentare cu apa, de la captare pna la rezervor,
vor fi dimensionate la debitul
de calcul; pentru tronsonul captare - rezervor va fi
adoptata valoarea cea mai mare dintre cele 2 expresii.

- reprezinta debitul zilnic maxim al cerintei de apa n regim de restrictii

(reprezinta debitul zilnic mediu al cerintei de apa, din care se scade apa, pentru
stropit strazi si spalat piete).
;

- reprezinta debitul de refacere, al rezervei de incendiu

Debitul de calcul, pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor dupa rezervorul

de nmagazinare, se calculeaza cu urmatoarea formula:
;

Debitul de verificare al retelei de distributie se detrermina cu formula:

;

DIMENSIONAREA CAPTRII
Pentru alegerea surselor de apa, este necesar sa se ntocmeasca schema generala
de gospodarire a apelor, n zona, n care intereseaza pentru alimentarea cu apa potabila si
industriala. n cadrul studiului de ansamblu al problemei, stabilirea schemei generale de
alimentare cu apa, se face pe baza planului de amenajare cu toate sursele de apa de
suprafata si subterane, care trebuie luate n considerare, pentru a fi studiate.
Studierea surselor de apa posibile, urmareste sa determine caracteristicile tehnice
(cantitati de apa disponibilie si calitatile apei), pe baza carora, facndu-se comparatiile
economice ntre solutiile de ansamblu ale sistemelor alimentate din diferite surse, sa se
poata alege sursa, care satisface:
debitul de apa necesar consumatorilor;
calitatile apei, pe ct posibil fara nbunatatiri artificiale, sau cu un minim de
tratari, pentru a le aduce la nivelul calitatilor solicitate de consumator;
siguranta n exploatare, asigurarea n timp a debitelor minime si a constantei
calitatii apei solicitate;
eficienta economica maxima, tinnd seama de costul minim pe
de apa
furnizata si de efectul economic general, n cazul gospodaririi apei pe utilizari
complexe.
n repartizarea resurselor de apa ntre consumatorii industriali si consumul
centrelor populate, se vor rezerva, de regula, sursele de apa subterana, pentru a fi utilizate
la alimentarea cu apa potabila.

Corespunzator studiului tehnico - economic general al alimentarii cu apa, se

ntocmeste un studiu preliminar hidrologic si hidrogeologic, n care se stabilesc sursele
care trebuie studiate n delaiu, prin studii definitive, care stau apoi la baza proiectului de
alimentare cu apa.
CAPTRI DIN RURI
CRITERII DE ALEGERE A AMPLASAMENTULUI CAPTRILOR
O problema importanta a unui sistem de alimentare cu apa o constituie alegerea
corecta a amplasamentului constructiilor de captare, care trebuie sa tina seama de un
complex de conditii.
Un prim factor, care determina amplasamentul, este calitatea apei captate.
Amplasamentul constructiilor de captare trebuie ales n functie de existenta n amonte a
unor surse de impurificare, de capacitatea de autoepurare a rului, precum si de
posibilitatea de a stabili o zona de protectie sanitara. De asemenea, compozitia fizicochimica a apei, precum si cea biologica, au o mare importanta n acest sens.
Captarea apei trebuie sa se faca la malul concave, care, n comparatie cu cel
convex, are avantaje esentiale, deoarece se umple mai putin cu depozite de aluviuni si
datorita unei adncimi mai mari a rului. Amplasarea constructiilor de captare la malul
concav are, totusi, si dezavantaje. Aces mal este supus afuerii si, de aceea, trebuie sa se
prevada lucrari pentru consolidarea malului, pe o ntindere corespunzatoare. Aceste
consolidari pot avea mari proportii, afectnd costul general al investitiei. De asemenea,
problemele legate de aparitia ghetii sunt mai grele la malul concav, dect la malul
convex.
n unele cazuri, cnd apa rului curge cu viteze mici si are o capacitate foarte
mica de aluviuni, problema amplasarii mai avantajoase a constructiilor pentru captarea
apei la malul concav sau la cel convex poate sa nu aiba importanta, din punctul de vedere
al fenomenelor mentionate. Punctual de amplasare a constructiei de captare trebuie sa fie
cel mai putin periculos, n privinta ghetii de fund (zaiului). Acest aspect impune ca
portiunea, n care se amplaseaza captarea sa nu se afle n dreptul pragurilor; este bine sa
fie ct mai n aval. Constructia de captare trebuie amplasata pe o portiune nepericuloasa
din punctul de vedere al ngramadirii ghetii de suprafata. Constructia de captare trebuie
asezata la o distanta suficient de mare de punctele de afluenta, confluenta, puncte n care
pot fi circulate, uneori, mari debite solide sau este posibila manifestarea unor fenomene
de depunere.
Referitor la conditiile hidrogeologice, portiunea din malul rului aflata n dreptul
prizei trebuie sa fie corespunzatoare pentru amplasarea diferitelor obiective ale sistemului
de alimentare cu apa (statii de pompare, gratare, deznisipatoare), avnd n vedere si
eventualele etape de dezvoltare.

Desigur, un factor hotartor n alegerea amplasamentului l va avea si distanta fata

de obiectivul ce urmeaza a fi alimentat cu apa, avnd n vedere optimizarea traseului
conductelor.
CAPTARE DE MAL

Constructia de captare a apei consta, de fapt, din doua lucrari diferite:

camera de captare propriu-zisa;
statia de pompare
Camera de captare consta dintr-o culee de pod, goala nauntru; n
interiorul ei se gaseste un perete transversal separator, care formeaza doua
compartimente: de captare si de aspiratie. n aceasta din urma sunt coborte
conductele aspiratoare ale statiei de pompare. n lungime, camera de captare
se mparte n doua compartimente,care pot lucra independent unul de
celalalt.
n despartitura pentru captare, apa rului ajunge prin ferestrele de
intrare, dispuse n naltime n doua rnduri: ferestrele de jos lucreaza la
nivelurile joase ale rului, cele de sus de nivelurile nalte, cnd straturile
inferioare ale apei din ru pot fi relativ foarte impurificate cu aluviuni de
fund. Toate ferestrele sunt nzestrate, n interiorul camerei de captare, cu
vane laminare sau n forma de subere, iar la partea exterioara cu gratare cu
spatii mari (pe ct posibil, demontabile), construite din bare verticale, cu
spatii de 50-150 mm si uneori, chiar mai mari.
n peretele separator se monteaza plase fixe, pentru retinerea
suspensiilor mari din apa bruta. Manipularea plaselor, a vanelor si a altor
utilaje se face de pe un planseu de serviciu, executat la nivelul pamntului.

Pe acest planseu se construieste o cabina, foarte comoda, pentru exploatarea

camerei de captare. Planseul de serviciu are un balcon care permite
executarea operatiilor de curatare a gratarelor, a ferestrelor de intrare, n
locuirea lor, etc.
Statia de pompare se amplaseaza n afara zonei alunecarilor posibile
ale terenului, n timpul executarii lucrarii. Conditiile topografice pot impune,
de asemenea instalarea statiei de pompare la o distanta relativ mare.
n general nsa, din punctul de vedere al asigurarii unei bune
functionari a constructiei de captare, este necesar ca, tinznd la o scurtare a
conductelor aspiratoare, sa se scurteze distanta dintre constructia de captare
si stati a de pompare.
Captarile de mal trebuie dotate cu dispozitive de curatare a
depunerilor din interior (hidroelevatoare sau pompe de namol).
Platforma circulabila a captarii de apa trebuie realizata la nivelurile
maxime cu o asigurare de 1 %, avnd o garda de cel putin 0,70 m.
Conductele de aspiratie care pleaca spre statia de pompare trebuie sa
fie duble; ele se dimensioneaza la viteze maxime de 1,00 m/s n cazul
conductelor comune la mai multe pompe si de maxim 1,50 m/s la conducte
separate pentru fiecare pompa.
n cazul conductelor de aspiratie sau de refulare la captarile la care
sunt de asteptat tasari n perioada de exploatare, se prevad compensatoare
unghiulare, care permit deplasarile relative ale constructiei fata de mal, fara
a deranja functionarea conductelor.

Priza de mal la Dunare pentru

cuplata cu statia de pompare

Schema captarii de mal cu gratar

Schema alimentarii cu apa

Pentru captarea de mal cu gratar, relatiile de calcul sunt urmatoarele:

unde:
n - numarul interspatiilor din gratar
- debitul de calcul in
v - viteza apei prin interspatii [ m/s], v = 1 m/s
d - distanta dintre barele gratarelor n metri ( 25 50 mm ) 0.05 m
- distanta utila a apei de la baza gratarului la nivelul liber al apei rului
[m]
- grosimea barelor gratarelor ( 8 10 mm)
H - naltimea gratarului [m]
- naltimea de siguranta [m] ( 0.15 0.30 )
l - lungimea barelor gratarului [m]
- lungimea curburii barelor [m] = 0.04
B - latimea canalului colector [m]
- viteza de curgere a apei la intrarea n gratar

h - pierderea de sarcina prin gratar [m]

- unghiul de nclinare ale barelor, care este ntre 60 70 o
- coeficient care tine seama de forma sectiunii, care este 2.45 pentru bare
dreptunghiulare, 1.83 pentru bare semicirculare, 1.79 pentru bare rotunde
n = 10 interspatii

DIMENSIONAREA HIDRAULIC A ADUCIUNILOR

Aductiunile pot fi tip canal, tip conducta sau combinatii a acestora,
adica aductiuni nchise.
Aductiunile de tip canal pot fi deschise ( descoperite) sau nchise
(acoperite) si asigura transportul apei prin gravitatie cu nivel liber.
La aductiile de tip conducta, adica cele nchise, transportul apei se face
prin pompare sau fara, ( gravitational ).
Calculul hidraulic al aductiunilor se face folosind relatiile

;
;

DETERMINAREA DIAMETRULUI ECONOMIC AL ADUCIUNII,

FUNCIONND PRIN POMPARE
Schema de alimentare cu apa adoptata precum si din calcule facute,
pentru captare, rezulta ca apa trebuie pompata ca sa ajunga n rezervor.
Dimensiunea conductei, functionnd prin pompare, se face astfel nct
diametrul ales sa corespunda unor cheltuieli anuale minime, cheltuielile
anuale sunt formate, din:
-

cheltuieli cu investitia

cheltuieli cu energia necesara pentru pomparea apei

cheltuieli cu reparatiile si retributia personalului de

exploatare( astea se considera constante)

;
unde:
- reprezinta cheltuieli cu investitia
- reprezinta cheltuieli cu energia

- este timpul de recuperare a investitiei ( se considera Tr = 50 ani)

i - este valoarea investitiei care se calculeaza pe baza indicilor specifici
[lei/an]
e - reprezinta costul energiei de pompare ( se adopta ca fiind egala cu costul
de producere a energiei electrice)
E - volumul de energie electrica, necesar pentru pomparea apei
P - puterea absorbita n pompa [KW]
T - timpul de functionare al pompelor T = 8760 h
- debitul de calcul n
K - inversul coeficientului de rugozitate, se alege din tabel n functie de
materialul din care este executata aductiunea
S - suprafata sectiunii transversale [m2]
R - raza hidraulica [m]
J - panta
H - diferenta dintre cotele piezometrice din sectiunile extreme ale
aductiunii n cazul conductelor si diferenta ntre cotele radierului terenului
din aceleasi sectiuni n cazul canalelor
v - viteza apei [m/s]
C - coeficientul lui Chezy

h - pierderile de sarcina n aductiuni [m]

D - diametrul aductiunii [m]
so - rezisteta hidraulica specifica a conductei
E se calculeaza cu relatia

unde:
- randamentul mediu de functionare al pompelor. n lipsa dimensionarii
pompelor, valoarea medie a randamentului se considera = 0.6
Q - deitul de apa pompata, care este egala cu Qic
Q = QIc
H - naltimea de pompare al apei

- naltimea geodezica de pompare

- pierderea de sarcina pe conducta de refulare
- pierderea de sarcina pe conducta de aspiratie
L - lungimea aductiunii

Costul aductiunii este dat direct n tabelul de calcul tabel 7

Calculul efectul are urmatoarea succesiune, urmarita n tabel:
- cu valoarea debitului de calcul n l/s, din diagrama Menning se alege
primul diametru ntlnit pe verticala la intersectia

, de unde rezulta panta

si viteza
- n continuare se vor calcula pierderea de sarcina pe refulare

Tabel 7 - Determinarea diametrului tehnico - economic al aductiunii

Diametrul
conductei
Dn [mm]

Panta

Viteza Pierderea naltimea Puterea

Hidraulica

de

de

sarcina

[m/s] hr

pompei

pompare

[m]

[kW]

[m]
0
700
600
550
500
450
400

1
0,00015
0,00038
0,0005
0,00092
0,005
0,0075
Diametru Volumul

de
Conducte

l
energi

e
Dn
[ mm ]

2
3
0,32
0,563
0,45
0,143
0,5
0,188
0,65
0,345
0,75
0,185
0,95
2,183
Costu Cost
unitar

energiei
Ce

electrica
E

0
700
600
550
500
450
400

5
33,06
33,76
34,14
35,41
47,88
65,68
Cost

I
C

/ an ]

total

anual

conduct Investitiei

[mld.lei

[ kW/a
n]
6
289605,6
295737,6
299066,4
310191,6
419428,8
557868,4

4
4,0563
4,143
4,188
4,345
5,875
7,813
Valoare

10 [lei]

C
[mld. Lei /
an ]

[mii
lei/m]

7
376,478
337,658
388,785
403,248
545,256
725,248

8
900
800
750
700
650
600

9
0,234
0,208
0,195
0,185
0,169
0,156

10
610,478
545,658
583,785
588,248
714,256
725,404

Aductiunile sub presiune, care acced gravitational, se dimensioneaza n

functie de debitul de calcul si de panta.
Viteza minima n aceste conducte, se admite de 0.3 m/s si 0.7 m/s pentru
ape ncarcate cu suspensii, iar viteza maxima se considera de 0.5 m/s pentru
tuburi din material plastic sau azbociment din beton armat centrifugat sau
beton precomprimat.
Aductiunile sub presiune care functioneaza prin pompare se dim. n
functie de debitul de calcul si de viteza economica ( vec = 0.2 1.2 m/s )
Canalele deschise se dim. n functie de debitul de calcul Qic si panta J,
astfel nct sa nu se depaseasca vitezele maxime admise pentru tipul de
material, din care este executata aductiunea.
VOLUMUL REZERVORULUI
n conformitate cu STAS 4165/1988, volumul rezervorului se determina
ca valoare maxima dintre:

Valorile astea, rotunjite la valorile 25, 50, 75, 100, 150, 200, 300, 400,
500, 750, 1000, 1500, 2000, 2500, 5000, 6000, 7000, 8000, .., etc.
- volumul necesar pentru compensarea valorilor debitului de
alimentare si plecare n retea ( se reaminteste ca

alimentarea se

dimensioneaza la Qszimax pe perioada de compensare si se considera o zi

medie)
- volumul necesar pentru acumularea apei, necesara combaterii
celor 2 incendii teoretic simultane si asigurarea consumului pe perioada
stingerii incendiilor
- volumul suplimentar de apa, necesar pentru combaterea
debitelor pompate neuniform, ca urmare a functionarii statiilor de pompare
amonte n afara celor de utilizare maxima a energiei electrice
- volumul necesar pentru asigurarea necesarului de apa n
anumite conditii, ce vor fi justificate
- volumul necesar pentru acumularea unei rezerve de apa
pentru a asigura functionarea retelei n cazul n care pe circuitul amonte a
rezervorului apar avarii normale admise ( ruperea de conducta, dezamorsare
sifoane, ntrerupere de pompare).
Conform legii 98 din 1994, volumul rezervorului va fi cel putin egal cu
urmatoarea valoare:
;
;
- valoarea maxima a timpului de trecere a apei prin rezervor,
admis prin normele sanitare, astfel nct calitatea apei sa nu deteriorizeze; de

regula se accepta 6 zile pentru rezervoarele ngropate si de 2 zile pentru

rezervoarele aeriene neprotejate termic.
n cazurile speciale organele sanitare pot accepta si impune alte valori
CALCULUL VOLUMULUI DE COMPENSARE

a - coeficient dat de STAS 4156, care arata proportia din debitul zilnic ce
trebuie retinut n rezervor
n tabelul de mai jos sunt prezentate valorile lui a pentru calculul
expeditiv al volumului de compensare
Coeficient pentru determinarea debitului de compensare
Numar

<5

5 - 10

10 - 20

20 - 50

50 - 100 100

de
louitori
a

200
0,50

0,40

0,35

0,30

0,25

0,20

CALCULUL VOLUMULUI DE AVARIE

Se calculeaza cu relatia:

- debitul minim n [mc/h] ce poate fi asigurat pe perioada avariei,

pentru localitati se pot adopta de 60%- 80% din tabelul mediu orar al zilei cu
consum maxim, n functie de marimea localitatii
- timpul maxim de remediere a unei avarii pe sectorul amonte
rezervorului sau din scoatere din functiune a statiilor de pompare, ca urmare
a ntreruperii cu energia electrica
- se apreciaza astfel: ntre 18 si 24 de ore pentru aductiuni din
tuburi premo cu diametre ntre 800 si 1000 mm n functie de rapiditatea si
mijloacele de interventie
-

ntre 8 si 16 ore pentru aductiuni n functie de lungimea

aductiunii, dificultatea traseului, tipul de material

de maxim 10 ore pentru avarii la alte obiecte ale sistemului de

alimentare cu apa de la caz la caz n functie de importanta
acestora si de dificultatile de interventie

Cnd rezervorul de alimentat prin pompare Tav se va lua egal cu

timpul maxim admis pentru oprirea statiilor de pompare, daca acesta este

mai mare ca timp dimensionat mai sus, sau se va lua 10 ore cnd acesta este
mai mic.
Conform STAS 10110 - 1995 statia de pompare de categoria 2 si
ntreruperea ei din cauza alimentarii cu energie electrica, nu poate depasi 2
ore.
- timpul maxim de ntrerupere a alimentarii cu apa a localitatii
conform tabelului de mai jos pentru industrii n functie de marimea pagubei
ce se poate produce si posibilitatii de cooperare cu alte sisteme de alimentare
cu apa.

Marimea

10

10..50

50...100

>100

localitatii
Ti (ore)

Q - debitul ce se poate obtine de la alte surse ramase n functiune, cnd

celelalte au fost oprite; cnd exista o singura sursa Q = 0, iar cnd sunt mai
multe surse cea mai mica si mai sigura ramne n functiune.
Volumul justificativ este egal cu 0 deoarece vor aparea volume
suplimentare ca urmare a rotunjirii volumului rezervorului

Volum rezervorului din ziua de maxim consum

;

Pentru rezervorul de acumulare si castelul de echilibru se obtin

volumurile de compensare:
- valoarea maxima, pozitiva la rezervor
- valoarea maxima, negativa la rezervor
- valoarea maxima, pozitiva la castel
- valoare maxima, negativa la castel

n rezervor se acumuleaza si volumul de apa, necesar n cazul

avariei sursei de apa si/sau a aductiunii.
;
si volumul de apa pentru nevoile tehnologice ale uzinei de apa se
determina cu relatiile:
;
;
n castelul de apa pe lnga volumul de compensare se adauga si
volumul de incendiu.

COTA CASTELULUI DE AP

La definirea schemei de alimentare cu apa a fost necesar sa se faca o

prima apreciere a marimii castelului de apa.
S-a preconizat un castel de 5304,30 mc.
Acum este necesar sa fie determinat naltimea corecta a castelului
pentru a putea gasi regimul de pompare.
Trebuie facuta observatia ca si aceasta cota mai poate suferi
modificari daca dimensionarea retelei rezulta ca acest lucru este necesar.
Cota castelului este valoarea maxima a sumei:

Cc - cota terenului pe care se gaseste bransamentul utilizatorului de apa

Pentru a reduce la minim numarul de ncarcari se aleg la nceput acele
puncte, care pot da cote mai nalte ale castelului si anume:
- punctul de cota maxima n zona de alimentare cu apa ( pct. A )
- punctul de cota mare a terenului pe care se gasesc utilizatorii,
care cer o presiume mare la bransament
- punctele de cota mare aflate la cea mai mare distanta fata de
castelul de apa
- alte puncte apreciate ca pot conduce la cote mari punctele C,
D

- pierderea de sarcina apreciata ntre castel si punctul luat n

considerare asigurnd curgerea apei pe drumul cel mai scurt ( l ) se apreciaza
ca panta hidraulica medie notata cu Jmed este cuprinsa ntre 0,003 si 0,005
rezulta ca pierderea de sarcina
- pierderea de sarcina reala ( ca de altfel cota reala necesara
pentru castel ), va fi cunoscuta numai dupa dimensionarea retelei, la
dimensionarea retelei se va tine seama de pierderea medie de energie
adoptata
- reprezinta presiunea necesara la bransament ( punctul de
legatura ntre reteaua comunala de distributie si reteaua interioara a
blocului ), deci presiunea necesara la bransament se determina cu relatia:

unde:

- naltimea celui mai nalt robinet de preluare a apei pentru cladiri

civile se poate aproxima ca aceasta naltime este egala cu naltimea
casei, ntruct ultimul robinet se afla lnga tavanul ultimului nivel

numarul de etaje

- pierderea de sarcina pe reteaua interioara pe tronsoanele de

conducta ce asigura curgerea apei pna la punctul cel mai ndepartat

de bransament se apreciaza 2.3 m n functie de marimea retelei si se

poate calcula daca se cunoaste schema retelei interioare de distributie
- pierderea de sarcina pe conducta de legatura inclusiv apometru,

vanele de izolare, etc, se apreciaza de 1-2 m

- presiunea de serviciu la robinetul de utilizare a apei necesara

pentru asigurarea curgerii apei, pentru locuinte cu robinete simple

( numai pentru apa rece ), presiunea de serviciu se ia 2 m pentru
robinete duble, presiunea de serviciu de 3 m.
Se mai apreciaza presiunea de serviciu la hidrantii interiori n functie
de lungimea jetului, marimea duzei etc. ca fiind de:
Estimarea cotei necesare pentru cuva castelului de apa se face n
tabelul urmator:
Punct

A
B
C
D

[m]
930
925
918
916

[m]
32
32
32
32

i
0.005
0.005
0.005
0.005

L
[m]
15
650
200
275

h =i
[m]
0.75
32.5
10
13.75

h =pierderea de sarcina apreciata ntre castel si punctul luat n

considerare.
Se calculeaza naltimea turnului castelului de apa:

C
962.75
989.5
960
961.75

Volumul cuvei castelului va fi:

i =panta hidraulica medie, care se apreciaza ntre 0.03-0.05

Cota radierului cuvei:

DISTRIBUIA APEI
Reteaua de distributie a apei ntr-un centru populat sau industrie,
cuprinde totalitatea conductelor, armaturilor, aparaturilor de masura si
constructiilor accesorii, care asigura transportul apei de la constructiile
principale de nmagazinare sau de ridicare a presiunii si pna la
bransamentele consumatorilor.
Reteaua de distributie trebuie sa asigure debitul maxim orar, la
presiunea de serviciu necesara.
Presiunea de serviciu este presiunea minima, care trebuie sa fie
asigurata n orice punct de bransament al retelei de distributie, pentru ca
debitul de apa normat sa poata ajunge la cel mai nalt si mai ndepartat punct
de consum al instalatiei interioare din cladirile civile si industriale direct sau
prin intermediul instalatiilor de pompare cu hidrofor tinnd seama si de
pierderea de sarcina de la bransament pna la locul de consum.
Presiunea de serviciu se exprima de obicei n coloana de apa, deasupra
nivelului strazii.

Presiunea de serviciu n reteaua de distributie se poate realiza:

Prin gravitatie
Prin pompare directa n retea
Punctele de bransament ale retelei sunt punctele de legatura dintre
reteaua de distributie comunala si conducta sau reteaua interioara de
alimentare a unei cladiri, a unui grup de cladiri sau a unei industrii.
Reteaua de distributie a apei trebuie sa poata asigura si conducerea
debitului necesar pentru combaterea incendiilor.
Al presiunii necesare pentru se deosebesc doua feluri de retele:
Retea de joasa presiune pentru incendiu prin care de distribuie
debitul de apa pentru combaterea incendiilor, cu o presiune
redusa (de minim 7m coloana de apa la hidrant); ramnnd ca
presiunea necesara la ajutajul tevii de refulare a sa fie asigurata,
cu ajutorul motopompelor, sau a pompelor automobile ale
unitatilor de pompieri

Reteaua de nalta presiune pentru incendiu care asigura

distributia debitelor de apa pentru incendiu si pentru consum
curent la presiune ridicata (50-70 m coloana de apa) cu ajutorul
unor statii fixe de pompare, care sunt puse n functiune dupa
semnalarea incendiului.

Acest sistem permite o interventie.

Schema n plan a retelei de distributie a apei se stabileste n functie de

urmatorii factori:
Sistematizarea teritoriului, care trebuie sa fie alimentat cu apa si
amplasamentele consumatorilor
Relieful terenului
Pozitia obstacolelor naturale si artificiale (vani, canale, cai de
comunicatie, etc.)
n general reteaua de distributie urmareste traseele strazilor si aleilor
din centrele populate sau din industrii.
Dupa forma n plan se deosebesc doua dispozitii principale de retea:
Retea de distributie ramificata n care apa circula ntr-o singura
directie
Retea de distributie inelara n bucle sau cu schiuri nchise la care
apa poate ajunge n orice punct din cel putin doua directii.
DIMENSIONAREA REELEI DE DISTRIBUIE

Dimensionarea retelei de distributie consta n determinarea diametrelor

si pierderilor de sarcina pe toate conductele retelei astfel nct sa se asigure
debitele necesare si presiunile de serviciu n toate punctele retelei.

Retelele de apa pot fi inelare sau ramificate din una sau mai multe surse
de pomapare sau gravitationale prin intermediul rezerevoarelor de
nmagazinare.
Alcatuirea schemei de calcul
Schema de calcul reda simplificat alcatuirea retelei de distributie,
indicnd pozitia surselor, eventual al statiilor de pompare si a rezervoarelor.
ntr-un sistem inelar format din "n" noduri si "i" inele, numarul "t" de
laturi, se determina cu relatia:
scrie pentru noduri

, iar numarul de ecuatii care se pot

si pentru inele

, trebuie sa fie tot "t".

Ipoteze de dimensionare si verificare

Dimensionarea si verificare unei retele de distributie se face n functie
de schema de calcul n urmatoarele ipoteze:
1.)

asigurarea debitului orar maxim la consumatori si al debitului

de incendiu interior

2.)
3.)

trebuie sa asigure si al debitului de incendiu exterior

asigurarea presiunii disponibile la hidrantii interiori prin
racordarea directa la retea

4.)

asigurarea transportului debitului de tranzit maxim

Debitul de tranzit maxim de determina folosind relatiile

unde:
- coeficient de neuniformitate minim al debitului orar
- procentul minim al variatiei orare, al consumului (conf.anexa
nr.32)
- debitul n ora de minim de consum
- debitul de tranzit
Debitele de calcul

pentru ipotezele 1, 2 si 3, sunt date de relatiile

1,14, respectiv 1,15, 1,16 din ndrumar pentru calcului constructiilor si

instalatiilor hidroedilitare, iar pentru ipoteza 4, debitul de calcul este dat de
relatia:

Debitele de incendiu si cele ale marilor consumatori se considera

concentrate n nodurile retelei.
Calculul n diferite ipoteze se face mentinnd diametrele stabilite n
prima ipoteza.
Determinarea debitelor aferente pe tronsoane

Debitele aferente pe tronsoane pentru una de aceeasi densitate a

populatiei sau pentru acelasi grad de dotare al cladirilor se determina cu
ajutorul relatiilor:

(1)
(2)

(1')
(2')

(1")
(2")
(3)
- debitul specific, care poate fi n l/s pe km, l/s pe ha, sau l/s pe
locuitor si se poate determina n functie de lungimea tronsoanelor, n functie
de marimea suprafetelor aferente, sau n functie de numarul populatiei si se
utilizeaza relatiile corespunzatoare.( 1.), 1'.), 1''.) )
- debitul de calcul uniform distribuit al zonei (de densitate, sau
grad de dotare), n l/s, care n cazul ipotezelor 1., 2., 3. se ia egal cu debitul

orar maxim

, iar n cazul ipotezei 4. se ia egal cu debitul zilnic maxim

al aceleasi zone
- lungimea tronsonului curent (de la i la j) n km
- suprafata aferenta tronsonului curent (se determina cu metoda
bisectoarelor) n ha
- numarul de locuitori aferenti tronsonului curent
- debitul aferent pe tronsonul curent n l/s
ntotdeauna este obligatorie satisfacerea relatiei 3.
DETERMINAREA DEBITELOR CONSUMATE N NODURI

La calculul debitului consumat ntr-un nod curebt, notat cu ''i'', se

considera numai tronsoanele cu serviciu n drum, utiliznu-se relatiile:

(4)
(5)

(4')
(5')

unde: QI-reprezinta debitul din nodul curent, nl/s si se determina cu

relatia (4) pentru ipotezele 1,2 si 3, si cu relatia (4') pentru ipoteza 4 de
calcul
- reprezinta suma debitelor aferente pe cele m tronsoane, care
concura n nodul curent, n l/s
Q- reprezinta suma debitelor concentrate an nodul respectiv, n l/s
Pentru verificarea debitelor din noduri, este necesar a fi satisfacuta
relatia (5), pentru ipotezele 1,2 si 3, si relatia (5') pentru ipoteza 4.
DETERMINAREA DEBITELOR DE CALCUL PE TRONSOANE

Debitul de calcul pe un tronson curent i-j, se determina tinnd cont de

relatiile:

unde: f- reprezinta numarul sectiunilor fictive

i- reprezinta numarul inelelor

s- reprezinta numarul surselor considerate n momentul de calcul

Q'i-j- reprezinta debitul de calcul pe tronsonul curent, provenind din
debitul de calcul uniform distribuit (Qormaxpentru ipotezele 1,2 si 3, sau Qzimax
pentru ipoteza 4 de calcul), n l/s
- reprezinta suma debitelor aferente de pe tronsoanele din
aval tronsonului curebt, indicate de sensurile de curgere a apei, din schema
de calcul, n l/s
d- reprezinta distanta medie ntr-o sau mai multe incendii simultane,
n m
- reprezinta densitatea populatiei, n loc/ha
Q''i-j- reprezinta debitul de calcul pe tronsonul curent provenit din
debitele concentrate
Qi-j- reprezinta debitul de calcul pe tronsonul curent, n l/s
Qtr,i-j- reprezinta debitul de tranzit pe tronsonul curent n l/s
Q'i- reprezinta debitul din nodul curent provenit din debitlu de calcul
a ipotezei 4, (Qzimax), n l/s si se determina cu relatia (4')
p- reprezinta numarul tronsoanelor concurente n nodul curent, prin
care debitele ies din nodul respectiv

- reprezinta suma debitelor, care intra n nodul curent, n l/s

k- reprezinta numarul tronsoanelor concurente n nodul curent, prin

care debitele intra n nodul respectiv

- reprezinta suma debitelor, care ies din nodul curent, n l/s

Determinarea debitelor de calcul pe tronsoane presupune urmatoarele
etape:
1.) alegerea sursei si/sau a ponderii surselor
2.) trecerea pe schema de calcul a debitelor consumate n noduri si
stabilirea sensurilor de parcurgere a apei pe fiecare tronson, aplicnd
principiul alimentarii fiecarui nod, pe drumul cel mai scurt, cnd
retelele inelare se transforma n retele ramificate, printr-un numar de
sectiuni fictive
3.) determinarea debitelor de calcul (

), pornind de la sectiile fictive

spre sursa
4.) calculu distantei minime ntr incendii simultane, marcarea n nodurile
unei noi schemei de calcul al debitelor concentrate si de incendiu si
trasarea sensurilor de curgere, corespunzatoare acestor debite
5.) stabilirea debitelor de calcul (

), corespunzator debitelor

concentrate si de incendii
6.) determinarea debitelor de calcul pe tronsoane (

7.) verificarea debitelor de calcul, conform ecuatiei de bilant n noduri

DIMENSIONAREA HIDRAULIC A REELELOR DE DISTRIBUIE

Diametrul D, n mm, al unui tronson curent, care trebuie sa aiba

valoarea minima de 100 mm (sau 80 mm n situatii cu totul particulare) se
determina functie de debitul de calcul Qi-j as tronsonului respectiv si de
viteza economica vec utiliznd tabelul 3.1 din "ndrumar pentru calculul
constructiilor si instalatiilor hidroedilitare".
a) Pentru retele ramificate, calculele se conduc tabelar.
b) Pentru retelele inelare, calculul pierderilor de sarcina este precedat
de echilibrarea distributiei debitelor, care se poate efectua prin
aproximatii succesive cu ajutorul metodelor Lobacev sau Cross.
n cazul metodei Lobacev calculele se introduc n tabel, n care debitele
corectate se obtin cu ajutorul relatiilor:
(6)

(7)
(8)
(8')
n care:
- este divergenta pe inel, n m;

- este suma algebrica a pierderilor de sarcina pe inel, n m;

- debitul de corectie din inelul considerat;
Q - debitul corectat de pe tronsonul curent, n l/s, care pentru tronsoanele
marginale se obtine din relatia (8), iar pentru cele comune din relatia (8');
- debitul de calcul pe tronsonul curent n situatia initiala, n l/s;
- debitul de corectie din inelul alaturat si care prin intermediul
tronsonului comun se transmite inelului considerat, n l/s.
Observatii:
a.) tronsoanele comune inelelor alaturate intra n componenta fiecaruia
din inelele respective;
b.) se alege sensul orar ca sens pozitiv de parcurgere a fiecarui inel,
comun ntregii retele;
c.) debitele de calcul pe tronsoane si pierderile de sarcina
corespunzatoare sunt afectate de semnul (+), daca sensul de
parcurgere al apei coincide cu sensul de parcurgere al inelului si (-)
daca apa curge n sens contrar sensului de parcurgere a inelului;
d.) produsul

nu este afectat de semn;

e.) debitele pe tronsoanele retelei de distributie se considera echilibrate

cnd n toate inelen este ndeplinita simultan conditia

Metoda Cross presupune transformarea inelelor n noduri de transmitere,

rezultnd un sistem poligonal, cu legaturi conforme cu vecinatetea
nodului, n care se nscriu debitele de corectie (

n miimi de l/s, calculate ca la metoda Lobacev si permite sa se tina

seama la calculul debitelor de corectie n fiecare inel I de influenta
corectiilor necesare n inelele alaturate acestuia, k, prin coeficientii de
transmitere determinati cu relatiile:

(9)

(9')
Debitele de corectie

pentru fiecare inel se obtin prin raportarea la

1000 a sumei algebrice a valorilor transmise nodurilor, dupa metoda Cross

cunoscuta de la calculul structurilor static nedeterminate, transmiterea
ncepnd ntotdeauna de la inelul cel mai dezechilibrat si ncheindu-se n
momentul cnd valoarea transmisa este mai mica sau egala cu doua miimi de
l/s

Costul lucrarilor si costul apei

Costul lucrarilor
Costul total al investitiei

Tab. 1
Nr.Crt.

Denumirea

Parametru

Cost

Valoarea

obiectului

caracteristic

unitar

investitiei
[RON]
850000

1.

Captare de mal

1 buc.

[RON]
850000

2.

cu gratar
Statia de

6 buc. Pompe

150000

900000

3.
4.

pompare I-II
Statia de tratare
Aductiunea

1 buc.
-

10000000
Conf. tab.

10000000
200000

Rezervor de

42000+5500=13500

2
250

3375000

nmagazinare si

castel de apa
Reteaua de

Conf. tab.

545503

5.

6.

distributie
7.

TOTAL
Alte cheltuieli
25%
TOTAL INVESTIIE

3
15870503
3967625.75
19838128.75

REEAUA DE ADUCIUNE
Tab. 2

Denumirea

Cantitatea

Cost unitar

Cost total

obiectului
Conducta de

[m]
400

[RON]
500

[RON]
200000

aductiune de la
captare la rezervoare
TOTAL INVESTIIE

200000

REEAUA DE DISTRIBUIE
Ta
b. 3
Diametrul

Cantitatea

Cost unitar

Cost total

[mm]
65
80
100
125
150
200
250
TOTAL

[m]
1645
1390
90
1230
1650
905
705
7615

[RON]
46.1
53.2
69.1
75.4
83.9
90.5
108.4

[RON]
75834.5
73948
6219
92742
138435
81902.5
76422
545503

INVESTIIE
Costul apei
Costul unui mc de apa distribuita utilizatorilor se stabileste cu relatia:

lei/m , n care:
c = pretul apei brute, conform tarif, contact cu regia Apelor Romne
reprezentnd contributia sistemului de alimentare cu apa la recuperarea

investitiilor facute n bazinul hidrografic din care este preluata apa (pentru
regularizarea albiei, pastrarea calitatii apei);
C = costul de investitie n lucrari de constructii montaj;
i = copta de amortizare a lucrarilor de constructii montaj;
C = costul de investitie n utilaje;
i = cota de amortizare pentru investitiile n utilaje;
C = costul total al investitei;
i = cota de ntretinere;
C = cheltuielile anuale cu energia consumata n sistem cu transportul
apei;
S = retributiile anuale ale personalului de exploatare a lucrarilor de
alimentare cu apa.
Pentru a reliefa ponderea diferitelor cheltuieli n costul apei, relatia
este transformata astfel:

unde:

c = ponderea costului de investitie;

c = ponderea costului utilajelor;
c

= ponderea cheltuielilor cu reparatii;

c = ponderea costului energiei;

c = ponderea cheltuielilor cu retributia personalului.
Ponderea costului de investitie:

C = costul total al investitiei;

C = costul statiilor de pompare;
C = se apreciaza ca jumatate din costul statiilor de pompare;
i = este 0,033 pentru centrele populate.

Ponderea costului utilajului:

Ponderea cheltuielilor cu reparatii:

Ponderea costului energiei:

Necesarul de energie n statia de pompare de la captare - 2 pompe cu

functionare continua cu

. Necesarul de energie n statia de

pompare treapta a II-a 2 pompe n functiune continua cu

T = h/an - durata de functionare a pompelor;

P = RON - pretul energiei electrice.

Costul total al unui mc de apa distribuit utilizatorilor va fi: