Metoda

Strut & Tie

▪ Metoda Strut & Tie – metodaă de proiectare care utilizeazaă o
grindaă cu zaă brele ipoteticaă pentru a simula fluxul de fortț e, din
betonul armat fisurat, dupaă ce a avut loc redistribuirea acestora
îîn domeniul plastic.

▪ Ipoteze:
• Betonul lucreazaă fisurat.
• Betonul nu preia îîntindere.
• Compresiunea este preluataă de barele comprimate
(biele de beton).
• ÎÎntinderea este preluataă de barele îîntinse
(armaă tura).
• Îpoteza lui Bernoulli, conform caă reia
sectțiunile plane îînainte de deformare
raă maî n plane sț i dupaă deformare.

• Principiul St. Venant. Dacaă se îînlocuiesc fortțele care

actționeazaă pe o portțiune micaă a unui corp rigid cu un alt
sistem de fortțe echivalent din punct de vedere static cu
primul, noua distributție a fortțelor produce îîn locul de
aplicare diferentțe apreciabile fatțaă de prima dar raă maî ne
faă raă efect, sau cu efect neglijabil, la distantțe mari de locul
de aplicare a fortțelor.
 ▪ Principiul metodei – orice element din beton armat poate fi
îîmpaă rtțit îîn subdomenii de tip B sț i D.
▪ Subdomeniile de tip “B” – este valabilaă ipoteza lui Bernoulli

▪ Subdomeniile de tip “D” – ipoteza sectțiunilor plane nu este

valabilaă

Etape de rezolvare:
▪ Se delimiteazaă zonele de tip B sț i D pe element.

▪ Se calculeazaă fortțele rezultante pentru fiecare zona D.

(Ajutaă la alcaă tuirea geometricaă a modelului ST)

 Conceperea modelului de bare îîntinse sț i bare comprimate

care saă corespundaă caî t mai bine caî mpului de eforturi unitare.
• Nu existaă model unic, existaă mai multe solutții
• Barele modelului trebuie saă corespundaă caî t mai bine
caî mpului de eforturi unitare
• Traseul fortț elor saă fie caî t mai rigid numaă rul mic de
 bare îîntinse respectiv o lungime caî t mai micaă a acestora
conduc la o deformabilitate redusaă . Aceastaă optimizare
derivaă din principiul energiei de deformatție minimaă îîn
barele modelului cu o comportare liniar elasticaă .

▪ Calculul fortțelor axiale din barele modelului

▪ Dimensionarea ariilor de armaă turaă pe baza eforturilor din

barele îîntinse ale modelului sț i verificarea eforturilor de
compresiune îîn beton
▪ Verificarea nodurilor

▪ Armarea sț i conformarea structurii cu verificarea lungimii de

ancorare a barelor de armaă turaă
Subdomeniile de tip D se caracterizeazaă prin aspectul turbulent al
traiectoriilor eforturilor unitare principale.
Pe maă suraă ce eforturile se scurg dinspre subdomeniile de tip D caă tre
cele de tip B, traiectoriile turbulente ale eforturilor unitare se
uniformizeazaă , asiguraî ndu-se continuitatea eforturilor pe ansamblul
elementului.
Stabilirea modelului de bare
Existaă 3 metode:
▪ Întuitiv, pe baza experientței.
▪ Metoda traseului de scurgere a îîncaă rcaă rilor exterioare
prin element
▪ Pe baza imaginii distributției eforturilor unitare principale
îîn element
 ▪ Metoda scurgerii îîncaă rcaă rilor
 Se apreciazaă îîn mod intuitiv traseul de scurgere a fortțelor
exterioare prin element de la îîncaă rcaă ri paî naă la reactțiuni
 Se apeleazaă la analogia cu liniile de curent ce leagaă o sursaă
de un terminal pe cel mai scurt traseu.
 Curbele se aproximeazaă cu linii poligonale, este nevoie de
bare de legaă turaă pentru realizarea echilibrului trasnversal
acolo unde fortțele sunt neechilibrate

▪ Metoda bazataă pe imaginea distributției eforturilor unitare

principale îîn elementul îîncaă rcat
 Directțiile barelor se stabilesc îîn functție de localizarea
zonelor de compresiune sț i a celor de îîntindere existente.
 Directțiile barelor trebuie saă corespundaă liniilor mediane
ale caî mpurilor de distributție ale eforturilor unitare
principale de compresiune, respectiv de îîntindere.

*** Modelul ales este în strictă concordanță cu schema

de încărcare.
*** Modelul nu trebuie să permită deformații
incompatibile cu elementul pe care îl modelează.
*** Modelul = sistem static determinat interior,
caracteristicile secționale și elastice ale barelor nu
influențează starea de eforturi din bare.

Elementele componente ale modelului

• Barele modelului
 Acestea pot fi îîntinse (T-tension) sau comprimate (C-
compression).
Pentru zonele comprimate de beton existaă 3 distributții de
caî mpuri de eforturi:
• Configuratția de tip evantai (nu dezvoltaă eforturi
unitare trasnversale)
• Configuratția de tip gât de sticlă (dezvoltaă eforturi
unitare transversale de compresiune îîn zona gaî tului sț i
eforturi de îîntindere îîn rest)

Barele întinse ale modelului sunt barele de armaă turaă ale

elementelor din beton armat.
Traseul acestora trebuie saă fie astfel stabilit îîncaî t saă fie posibilaă
pozitționarea practicaă a armaă turilor îîntinse îîn element.

• Nodurile modelului de bare

Sunt amplasate îîn zonele de intersectție a caî mpurilor semnificative
de eforturi sau acolo unde sunt concentrate fortțe exterioare.
În funcție de tipul câmpurilor de eforturi unitare, nodurile pot fi:
 Noduri concentrate sau singulare – punctele îîn care au loc
devieri puternice îîn traseele eforturilor unitare (tip A).
 Noduri distribuite sau continue – zonele îîn care se
îîntaî lnesc douaă caî mpuri de eforturi de laă tțime mare sau unde
are loc îîntaî lnirea dintre un caî mp de eforturi unitare de
compresiune sț i un caî mp de bare dispuse la distantțe reduse
(tip B).
În funcție de natura forțelor concurente îîn nod, existaă noduri:
 CCC – îîn care concuraă doar bare comprimate
 CCT (CTT) – îîn care concuraă ataî t bare comprimate caî t sț i
bare îîntinse.
 TTT – îîn care concuraă doar bare îîntinse

Determinarea eforturilor în barele modelului

Se face cu metodele specifice grinzilor cu zaă brele din bare articulate îîncaă rcate
numai îîn noduri.
Se face pentru fiecare ipotezaă de îîncaă rcare + pentru fiecare din diferitele
modele de bare concepute pentru aceeasț i structuraă sau element structural
Soluție optimă

Calculul modelului de bare

▪ Dimensionarea barelor de armaă turaă solicitate la îîntindere
Asfyd > Td

As – aria de armaă turaă

fyd – rezistentța de calcul a armaă turilor
Td – fortța de îîntindere din bara modelului

▪ Verificarea barelor de beton solicitate la compresiune

• Cedarea prin fisurare longitudinalaă
 Fortța de îîntindere îîntindere îîn tirant
- Pentru zonele cu discontinuitate partț ialaă (b<=H/2)
- Pentru zonele cu discontinuitate totalaă (b>bef)

• Cedarea la compresiune
Rezistentța betonului din biele este numitaă rezistentța efectivaă sț i
este conform
SR EN 1992-1-1:
- Pentru biele unde eforturile transversale nu sunt de
compresiune sau faă raă eforturi transversale

- Pentru biele cu fisuri longitudinale

▪ Verificarea nodurilor
Etape:
• Definirea geometriei nodului sț i a echilibrului fortțelor aplicate
îîn nod.
• Verificara eforturilor de compresiune îîn zona nodurilor.
• Asigurarea lungimii de ancorare a barelor îîntinse din nod.
• Echilibrul forțelor care converg în nod
ΣFx=0 –
ΣFy=0 – implicaă prezentța unei a treia bare dacaă primele douaă nu
sunt coliniare
ΣMz=0 – implicaă concurentța fortțelor îîn nod
•Verificarea eforturilor de compresiune în zona
nodurilor
Rezistentța din nod este cu ataî t mai redusaă cu caî t starea de eforturi
este mai defavorabilaă (îîntinderi pe una sau douaă directții)
 Asigurarea lungimii de ancorare a barelor
întinse din nod
Lungimea de ancorare lbd se calculeazaă conform SR EN 1992
Ancorajul armaă turii îîncepe de la fatța interioaraă a nodului sț i se
îîntinde pe toataă lungimea nodului.
ÎÎn cazul îîn care existaă bare îîndoite trebuie verificat sț i diametrul
dornului dupaă care se îîndoaie barele.
Constructția nodurilor se face de regulaă consideraî nd fetțele nodului
perpendiculare pe sectțiunile bielelor sț i tirantț ilor care concuraă îîn
nod sț i eforturi unitare egale pe toate fetțele nodului.
 Perpendicularitatea asiguraă prezentța pe fetțele nodurilor
numai a eforturilor unitare normale
 Eforturi unitare egale se pot obtț ine îîn cazul nodurilor
CCC, consideraî nd laă tțimile fetțelor din relatția:

Domeniul de valabilitate al modelelor Strut & Tie

▪ Ajutaă la determinarea cantitaă tții, pozitției sț i distributț iei
armaă turilor principale.
▪ Permit o vizualizare trasnsparentaă a fluxului de fortțe îîntr-un
element structural.
▪ Servesc la dimensionarea elementelor structurale.

▪ Modelul nu este unic, existaă mai multe solutții de modelare.

▪ Se recomandaă optimizarea modelului prin alegerea variantei îîn

care lungimea tirantților este minimaă , avaî nd îîn vedere caă
rigiditatea acestora este mult mai micaă decaî t a bielelor.