MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE
ORDIN
pentru modificarea si completarea reglementarii tehnice ,,Cod de proiectare seismica —
Partea | — Prevederi de proiectare pentru cladiri”, indicativ P100-1/2013,
aprobata prin Ordinul viceprim-ministrulul, ministrul dezvoltarii regionale
si administratiei publice, nr. 2.465/2013
In conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr, 10/4995 privind calitatea in construct, republicats, cu modificarile 1
completarile ulterioare, ale art. 2 din Regulamentul privind activitatea de reglementare in constructii si categorille de cheltuieli
aferente, aprobat prin Hotérérea Guvernului nr. 203/2003, cu modificatile si completéirile ulterioare, precum $i ale art. 5 pct. 31 din
Hotarérea Guvernului nr. 51/2018 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii Regionale $i Administratiei Publice,
cu modificarile ulterioare,
avand in vedere procesele-verbale de avizare nr. 2 si 3 din 20.09.2018 ale comitetelor tehnice de specialitate ale
Ministerului Dezvottarii Regionale si Administratiei Publice, CTS nr. 4 — Actiuni asupra constructilor si CTS nr. § — Structuri pentru
Cconstructi
Regionale si Administratiei Publice.
in temeiul art. 12.alin. (6) din Hotérarea Guvernulul nr. 51/2018 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvolt
Regionale si Administratiei Publice, cu modificarile ulterioare,
i Procesul-verbal de avizare nr. 1 din 29.07.2019 al Comitetului tehnic de coordonare generalé al Ministerului Dezvottarii
viceprim-ministrul, ministrul dezvoltarii regionale gi administratiei publice, emite prezentul ordin,
Art. |. — Reglementarea tehnic’ .Cod de proiectare
seismicd — Partea | — Prevederi de proiectare pentru clad,
indicativ P100-1/2013, aprobaté prin Ordinul viceprim-
ministrului, ministrul dezvoltérii regionale si administratiei
publice, ‘nf. 2,465/2013, publicaté In Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea |, nr. 558 si 558 bis din 3 septembrie 2013, se
modifica gi se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La punctul 3.4, alineatul (6) se modifica si va avea
urmatorul cuprin:
(6) Specirul de raspuns elastic al acceleratilor absolute
pentru componentele orizontale ale misc&ril terenului in
amplasament, S,(T) (in m/2), este definit astfel
SelT) = Vie @g BIT) 3.2),
unde valoarea a, este in mis2, 6(7) este spectrul normalizat
de raspuns elastic al acceleratilor absolute si. este factorul de
importanta si expunere la cutremur.”
2. La punctul 3.1, alineatul (11) se modifica gi va avea
urmatorul cuprins:
(11) Actiunea seismica verticala pentru proiectarea cladirilor
este feprezentaté prin spectrul de raspuns elastic al
acceleratillor absolute pentru component verlicalé a miscari
terenului in amplasament S\e (In mis2), dat de urmatoarea
relatie:
Syo(T) = Vie @vg By T) (38),
unde ay este valoarea de vart a acceleratiel pentru
componenta verticala a migc&rii terenului, in mis2, B,(7) este
specirul normalizat de raspuns elastic al acceleratilor absolute
Pentru componenta verticala a migcéirii terenului si yj, este
factorul de importanlé si expunere la cutremur.”
3. La punctul 4.4.1.2, alineatul (1) se modifica gi va avea
urmatorul cupri
(1) Proiectarea seismica va urmét realizerea unel structuri
cu grad inalt de redundanta avand capacitate adecvata de
redistribuire a eforturilor. Se va realiza un mecanism de
plastificare cu suficiente zone plastice cu ductilitate adecvata
Care SA permita exploatarea rezervelor de rezistenta ale
structurii si 0 disipare avantajoasé a energiei seismice.
Structurile cu grad mai redus de nedeterminare statica vor fi
proiectate utilizand factori de comportare redusi
Nota 1: Sistemele structurale aleatuite din plci, grinzi si
Pereti dispusi concentrat intr-o zon a cladinii, fara cadre
perimetrale (Structuré cu nuoleu central si plansee dala), nu au
redundant’ adecvat8. Pentru o redundant structurala adecvat
se recomanda cel putin dispunerea de cadre perimetrale.
Nota 2: O structura redundant cu multiple legaturi interioare
(mutiplu static nedeterminata) are toate legaiturile dimensionate
adecvat, De exemplu, 0 structura etajata de beton armat nu
poate fi consideraté redundant daca lungimile de nnadire prin
Suprapunere ale armaturilor din stalpi si grinzi sunt mai mici
decat este necesar sau daca nodurile nu au rezistenta si
rigiditate suficiente,
4, La punctul 4.4.1.4, dupa alineatul (3) se introduce un
nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
(4) Capacitatea de rezistenta a constructiel in ansamblu la
factiuni ofizontale, pe fiecare directie ortogonala principala,
trebuie sa fie mai mare decat forte taietoare de baza calculatd
conform pct. 4.5.3.2 sau 4.5.3.3. Pentru aceasta verificare,
capacitatea de rezisten{a a constructiei in ansamblu la actiuni
orizontale corespunde valorilor de proiectare ale rezistentelor
materialelor si este asociata curgerii de ansamblu a structurii
sub actiunea unor forte orizontale aplicate static, distribuite
conform rezultatelor analizei modale pentru modul fundamental
de vibratie, pe fiecare directie consideratd. In cazul aplicérii
metodelor de calcul neliniar, stabilirea fortei de curgere se face
conform anexei D. Aceastd prevedere nu se aplica structurlor
izolate seismic, conform prevederilor cap. 11."
5. La punctul 4.4.2, alineatul (1) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
(1) Unele elemente structurale pot s8 nu fie considerate ca
f€cand parte din sistemul structural care prefa fortele seismice
si S8 fie proiectate ca elemente secundare. Rezistenta si
Figiditatea acestor elemente fa forte laterale vor fi neglijate in
proiectarea seismica si nu este necesar ca ele sa satisfac’
Prevederile speciale din cap. 5—9.
in schimb, aceste elemente si legaturile lor cu structura
seismicd de baza vor fi alcaituite astfel incat s& preia incarcarile
Gravitationale aferente in situatia deforméiilaterale produse de
actiunea seismicd cea mai nefavorabil’, cu degradari limitate,
conform cerinfelor fundamentale ale proiectari seismice.” 6. La punctul 4.4.3.1, alineatul (3) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
(3) In functie de tipul cladiri, reguiata sau neregulata, se
aleg diferentiat:
— modelul structural;
— metoda de calcul structural;
— valoares factorului de comportare, q."
7, La punctul 4.4.3.1, alineatul (4) se modifica si va avea
urmatorul cuprin
.(4) Valorile maxime ale factorilor de comportare sunt redate
in cap. 5-9."
Tabelul 4.1 Simplificdri de calcul maxim admise
8. La punctul 4.4.3.1, alineatul (5) se modifica gi va avea
urmatorul cupri
»(5) Prevederile privind simplificarile de calcul maxim admise
{in functie de tipul neregularitatlor structurale sunt redate in
tabelul 4.1. Prevederile privind reducerea factorului maxim de
comportare, q, pentru structuri neregulate sunt prevazute la
pet. 4.4.32 514.433"
8, La punetul 4.4.3.1, tabelul 4.1 se modified gi va avea
urmatorul cuprins:
lacie cu regulatate ‘Simplfiare de caicl maxim admis
bia Tapia Tnetevatie | Model de calcul Metoda de caleul structural
7 Da Da Plan ‘Meioda forfelor laterale stetice echivalente™
2 Da Nu Plan
3 Nu Da Spatial Metoda de calcul modal cu spectre de réspuns
4 Nu Nu ‘Spatial
~ Daca sunt Indeplinte conditile de la pet. 45.3.2 4"
10. Le punctul 4.4.3.2, alineatele (1)—(5) se modifica si
Vor avea urmatorul cuprins:
(1) Constructia este aproximativ simetricd th plan in raport
cu doua directi ortogonale, din punctul de vedere al distribute!
Figiditati laterale, al capacitajilor de rezistenta gi al maselor.
(2) Constructia are forma compacta, cu contururi regulate. in
azul in care constructia prezint& retrageri in plan la un anumit
nivel (margini retrase sau colturiintrande), aceste retrageri nu
afecteaza semnificati rigiditatea in plan a planseulul gi, pentru
fiecare retragere, aria cuprins intre conturul planseului si
infasurétoarea poligonala convexa (circumscrisa) a plangeului
Nu depageste 10% din aria totalé a planseulul
Nota: Daca forma in plan este neregulata, cu discontinuitati
care pot produce eforturi suplimentare semnificative, se
Fecomanda imparjirea in tronsoane a constructiei prin rosturi
seismice, astfel incat pentru fiecare tronson in parte s& se
ajungé la o forma regulaté cu distribui avantajoase ale
volumelor, maselor si rigiditatilor.
(3) La cladirile etajate, Ia nivelurile unde se realizeazd
feduceri de gabarit, acestea sunt realizate pe verticala
‘elementelor structurale (stalpi sau pereti)
Nota: Se vor evita, de regula, rezemarile stAlpi pe grinzi,
acestea fiind acceptate numai in cazul stélpilor cu incarc&ri mici
de la ultimele 1—2 niveluri ale cladirilor etajate.
(4) Rigiditatea planseelor la actiuni in planul lor este suficient
de mare, in comparatie cu rigiditatea laterala a elementelor
structurale verticale, astfel incat deformatia planseelor sa aibé
Un efect negljabil asupra distributiei fortelor orizontale intre
elementele structurale verticale.
(5) Deplasarea maxima inregistrata pe perimetrul
Constructiei in combinatia seismica de proieciare, in directia
fortei, nu depaseste cu mai mult de 35% media deplasarilor
maxime si minime.
Nota: Prin alcatuirea structurii de rezistenta si prin modul de
distribuire a maselor se evita cuplarea semnificativa a modurilor
de vibratie torsiune cu cele de translatie, prin reducerea
sensibilé a vibratilor fa torsiune fata de cele de translatie.”
11. La punctul 4.4.3.2, dupa alineatul (5) se introduc trei
noi alineate, alineatele (6)—(8), cu urmatorul cuprins:
-(6) Constructiile care satisfac cumulativ conditile de la
alin. (7)}~(5) vor fi considerate cu regularitate in plan.
(7) La alegerea factorului de comportare, constructile fara
regularitate tn’ plan se incadreaz& in categoria sistemelor
flexible la torsiune.
(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (7), in cazul
constructor fara regularitate in plan care satisfac conditile de
laalin. (4) $i (5), valoarea maxima a factorului de comportare, q,
se reduce cu 20% fata de valorile prevazute in cap, 5—9.
Aceasta reducere se aplic’ suplimentar fata de alte reduceri
stabillte conform prevederilor acestui cod.”
12. La punctul 4.4.3.3, alineatele (1)—(6) se modifica si
vor avea urmatorul cupri
(1) Sistemul structural se dezvoltd monoton pe verticala,
fara variati semnificative de la nivelul fundatiei pana la varful
cladiri. Retragerile sunt graduale pe inaltimea cladiri si nu
depasese, la oricare nivel, 20% din dimensiunea de la nivelul
imediat inferior, cu exceptia ultimului nivel al cladirilor
Multietajate, daca retragerile sunt necesare pentru crearea
spatilor tehnice,
(2) Structura nu are, la niciun nivel, reducer de rigiditate
laterala mai mari de 30% din rgiditatea nivelului imediat superior
sau imediat inferior (structura nu are niveluriflexibile)
(3) Structura nu are, la niciun nivel, 0 rezistentai la actiuni
orizontale mai mica cu mai mult de 20% decat cea a nivelului
Situat imediat deasupra sau dedesubt (structura nu are niveluri
slabe din punctul de vedere al rezistentei laterale).
(4) Daca dimensiunile elementelor structurale se reduc de la
baza catre varful structuri, variatia rigiditatii gi a rezistentei
laterale este uniforma, fara reducer bruste de la un nivel inferior
laun nivel superior.
(5) Masele aplicate pe constructie sunt distribuite uniform
La niciun nivel masa aferenta nu este mai mare cu mai mult de
‘50% decat masele nivelurilor adiacente. Se excepteazé de la
aceasta regula situatia in care masele suplimentare sunt
Concentrate la baza structurii si masele aferente spatilor tehnice
de la ultimul nivel al cladirilor multietajate.
(6) Structura nu are discontinuitati pe verticala care deviaza
traseul fortelor catre fundatii. Prevederea se referd atat la
devierile th acelasi plan al structuri, c&t gi la devierile dintr-un
plan in alt plan vertical al constructei 13. La punctul 4.4.3.3, dupa alineatul (6) se introduc doua
noi alineate, alineatele (7) si (8), cu urmatorul cuprins:
(7) Constructile care nu satisfac oricare dintre conaiile de
la alin. (1)—(6) vor fi considerate cu neregularitate pe vertical
(in elevatio).
(8) in cazul constructiilor cu neregularitate pe verticala (in
elevatie) valoarea maxima a factorului de comportare, g, se
reduce cu 20% fata de valorile prevazute in cap. 5—9. Aceast&
reducere se aplica suplimentar fata de alte reduceri stabilite
‘conform prevederilor acestui cod.”
14. La punctul 4.5.2, alineatul (10) se modifica si va avea
urmatorul cupri
(10) Deformabiltatea infrastructuriisi/sau deformabilitatea
terenului trebule considerate, daca acestea au o influen\é
semnificativa asupra réspunsului structural. In cazul cladirlor
din clasa de importanta si expunere la cutremur | sau Il,
amplasate in zone seismice cu 220,20 9, deformebilitatea
infrastructuri trebuie considerata in calcul.
Nota 1: Modelul de calcul de complexitate minimala pentru
clddiri din clasa | sau Il de important’ si expunere ia cutremur
cuprinde totalitatea elementelor structurale si legaturile dintre
acestea si este rezernat prin blocarea deplasarlor verticele si
orizontale la partea inferioard a infrastructuri
Nota 2: In terminologia acestui cod, prin sectiunea teoretica
de incastrare se intelege o sectiune prin clade, de reguid plana
gi orizontal& si localizaté la interfata dintre suprastructuré $i
infrastructura sau fundati, deasupra carela se formeaza
mecanismul de ansemblu de plastificare. Elementele structurale
situate sub nivelul sectiunii teoretice de Incastrare se
proiecteaz& astfel incat sé raspunda elastic la actiunea
cutremurului de proiectare.”
15. La punctul 4.5.3.1, alineatul (1) se modifica gi va avea
urmatorul cuprin:
(1) In functie de caracteristicile structurale si de importania
constructiei se poate utiliza una dintre urmatoarele metode de
calcul pentru proiectarea curent&
— metoda fortelor seismice statice echivalente:
—metoda de calcul modal cu specire de réspuns, aplicablla
‘in general tuturortipurilor de cladiri”
16. La punctul 4.5.3.1, alineatul (3) se modifica si va avea
urmatorul cuprin:
(3) Metoda de calcul modal cu spectre de raspuns este
metoda de ceicul structural de referinta.~
17. La punctul 4.5.3.2.1, alineatele (1) gi (2) se modifica gi
Vor avea urmatorul cuprins:
s(1) Aceasté metod& se poate aplica la cladirile al c&ror
rspuns seismic total nu este influentat semnificativ de modurile
proprii superioare de vibratie, la cere modul propriu fundamental
pe fiecare direcfie principal este de translatie si are contributie
predominanta in raspunsul seismic total
(2) Cerintele de la alin. (1) sunt considerate satisfacute
pentru cladizile Ia care:
a) perioadele fundamentale corespunzatoare directillor
orizontale principale; T,, respect’ conditia:
Ty $158 (4.2);
b) sunt satisfacute crterile pentru regularitatea structuralé
in plan si cele pentru regularitates pe vertical definite la
pet. 4.4.3.2 514.43.3."
18. La punctul 4.5.3.2.3,
avea urmatorul cuprin
(1) Efectele actiunil seismice se determina prin aplicarea
forfelor seismice orizontale, asociate niveluriior cu masele mi,
pentru fiecare directie orizontald principal considerata In
calculul claciri.”
eatul (1) se modifica si va
19, La punctul 4.5.3.2.4, dupa alineatul (2) se introduce
un now alineet, alineatul (3), cu urmatorul cuprins
(3) In cazul tn care pentru obtinerea rspunsului seismic se
utilizeazé un model spatial, efectul de torsiune produs de 0
excentricitate accidentala se poate considera prin introducerea
la fiecare nivel a unui moment de torsiune
Mai = Fieair
in care
‘Maj — momentul de torsiune aplicat la nivelul if jurul axei
sale verticale;
69 — excentricitate accidental a masei de la nivelul i
conform relatial (4.1)
F) — forta seismica static echivalent& orizontala aplicaté la
nivel
Momentul de torsiune se va calcula pentru fiecare directie
crizontalé principala considerata in calculul cladir”
20. La punctul 4.5.3.3.1, dupa alineatul (11) se introduce
un now alineat, alineatul (12), cu urmatorul cuprins:
(12) Daca forla taietoare de baz& rezullaté in urma
combinarii modale a eforturilor imediat deasupra sectiunti
teoretice de tncastrare, F, «este mai mic decat 85% din forte
‘@ietoare de baza, Fs, calculata conform pet. 4.5.3.2.2., eforturile
si deformatile rezultate din calculu! structural se amplified cu
factorul 0,85 FiJFo, 1
Not. Amplificarea efortutlor gi deformatilor se poate face
direct prin amplificarea spectrului de proieciare pentru
comporentele orizontale ale terenulul S(T) cu factorul
O,85AF;,/Fe, ¢, in care Fe, ; este determinaté utilizand forma
neamplificata @ S(T) si A este determinat conform
pot. 45.3.2.2"
24, Punctul 4.7 se abroga.
22, La punctul 5.1.2, definitia sistemulul flexibll la
torsiune se modificd gi va avea urmatorul cuprins:
:— Sistem fiexibil ta torsiune: sistem structural fra
rigiditate si capacitate de rezistenta suficienté la torsiune de
ansamblu conform pet. 4.4.1.5, Sistemele structurale alctuite
din piaci, stip’ si pereti dispusi concentrat into zona a clédil,
far’ cadre perimetrale (structura cu nucleu si plangee dala), se
incadreaza in aceasta categorie.”
23. La punctul 5.1.2, dupa definitia ,nod” se introduce o
noua definitie, cu urmatorul cuprins:
Gadru: — subansamblu structural alc&tuit din grinzi gi
stélpi conectati rigid in noduri (noduri care restrictioneaza rotirea
felativa a grinzilor si stalpiior in sectiunile invecinate nodulul)
Nota: Subansambluri structurale aleatuite din grinzi si st8ipi
pol fi considerate cadre numai daca grinzile, stalpii si nodurle
indeplinesc prevederile din acest capitol.”
24 La punctul 5.2.1, alineatul (3) se modifica gi va avea
urmatorul cuprins:
(2) Structurile pentru cladiri pot fi prolectate pentru una
dintre cele doua clase de ductiitate, clasa ductilitate inalt&
(DCH) sau clasa de ductilitate medie (DCM), in functie de
capacitatea de disipare a energie! si de rezistenta la forte
orizontale, Structurile proiectate pentru DCH au ductilitate de
ansamiblu si focala superioaré celor proiectate pentru DCM.
Pentru a reduce cerinfele de ductitate, structurile din clasa de
Guctiitate medie vor fi dotate cu o capacitate de rezistent&
superioara celor din DCH. Toate elementele structurale
principale dintr-o structura vor fi proiectate pentru o singura
clasa de duciiltate
Nota: In general, structurile din zonele cu seismicitate inaita
(@y2 0,3 g) Se vor proiecta pentru clasa de ductiltate inaltd $i pot
Suporta, in principiu, fr’ pericol de colaps, cutremure mai
putemice decat cutremurele de proiectare in amplasament.” 25. La punctul 5.2.1, dupa alineatul (5) se introduce un
nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprin
(6) Prin exceptie de la alin. (4), se pot utiliza regulile de
proieciare corespunzétoare clasei de ductlitate DCL pentru
Cladiile a céror capacitate de rezistent& de ansamblu la actiuni
seismice orizontale, corespunzatoare réspunsulul elastic, esie
mai mare dec&t cerinta seismic corespunzatoare spectrului de
raspuns elastic al acceleratilor absolute (q = 1), indiferent de
amplasament.”
26. La punctul 5.2.2.1, dupé alineatul (3) se introduce un
nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cupri
»(4) La cladirle din clasele de importanta si expunere | si Il,
ampiasate in zone seismice caracterizate de a> 0,15, nueste
permisa proiectarea sistemelor structurale aloatuite din placi,
stalpi si pereti dispusi concentrat intr-o zona a cladiri, fara cadre
erimatrale (structura cu nucleu si plansee dala."
27. La punctul 5.2.2.2, alineatul (2) se modifica gi va avea
urmitorul cuprins:
»(2) Valoarea raportului dintre forja orizontalé capabilé a
structurii si forta orizontal corespunzStoare curgerii primului
element structural, a,/a;, se determina prin calcul static neliniar
sise limiteaz& superior la 1,35.
Pentru cladirile din clasa de importanta si expunere la
ccutremur | sau I, in cazul in care valoarea ay/a, nu se determing
prin calcul static neliniar, aceasta se va considera egalé cu 1,0.
Pentru clédirle din’clasa de important si expunere la
cutremur Ill sau IV se pot utiliza valorile a,/a, specificate la
alin. (3) f&r& determinarea acestora prin calcul static neliniar
Nota: Forfa orizontala capabila a structuril reprezint& forta
corespunzétoare formaril unui numar suficient de articulal
plastice care aduce structura In pragul situatiei de mecanism
cinematic. Forta orizontala corespunzatoare curgerii primului
‘element siructural reprezinté forja orizontalé corespunzatoare
aparitiei prime! articulati plastice prin atingerea capacitati de
rezisteni in primul element ai structuri.”
28. La punctul 5.2.2.2, alineatul (5) se modifica gi va avea
urmatorul cuprins:
.(6) In cazul ciadirilor neregulate, valorile q din tabelul 5.1 se
reduc conform pct. 4.4.3."
29. La punctul 5.2.2.2, alineatul (6) se abroga.
30. La punctul 5.2.3.2, dupa alineatul (2) se introduce un
nou alineat, alineatul (3), cur urmatorul cuprins:
(3) Elemeniele structurale vor fi proiectate astte! incat
cedarea sectiunilor din incovoiere, cu sau fSrS fortd axial’, s& nu
se produc’ prin zdrobirea betonulul comprimat tnainte de
curgerea anmaturi! longitudinale intinse,”
31. La punctul 5.2.3.3.3, dupa alineatul (6) sé
un now alineat, alineatul (7), cu urmatorul cuprins:
.(7) in cazul staipilor structurilor duale cu pereti predominanti
nu este neaser s& se satisfecd conditia (5.4).”
32. La punctul 5.2.3.4, alineatul (2) litera (c) se modifica
si va avea urmatorul cuprins:
-{c) Proprielajile betonului si ofelului sunt favorabile sub
aspectul realizarii unei ductiliati locale suficient de mari. Astfl:
— betonul trebuie s8 aib& o rezistenf& suficienta la
compresiune si o capacitate de deformare suficient&; conditile
privind clasele minime de beton redate la pot. 5.3 si 5.4, pentru
clasele de ductilitate inaita si medie asiquréi, implicit, aceast&
exigent
itroduce
felul folosit in zonele critice ale elementelor seismice
Principale trebuie s& posede alungiri plastice substantiale;
acestea sunt asigurate de otelurile de clasi C. Otelurile
eductile sau mai putin ductile pot fi utilizate numai in situafile
jin care prin modul de dimensionare se poate asigura o
comportare in domeniul elastic al acestor armaturi,
— raportul intre rezistenta ofelulul si limita lui de curgere
trebuie sa nu fie excesiv de mare (orientativ s 1,35).”
33. La punetul 5.3.1, alineatul (3) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
4(3) In zonele critice ale elementelor principale se vor utiliza
ofeluri de clasa C. In afara zonelor critice se poate utiliza ole!
din clasa B.”
34, La punctul 5.3.2.1, alineatul (1) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
.(1) Inaitimea sectunii transversale a grinzilor va fi de cel
putin 1/16 din deschiderea liberd a acestora. Latimea grinzilor va
fi de cel putin 200 mm.”
36. La punctul 5.3.2.3, alineatul (1) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
(1) Prevederile prezentului punct se refera la pereti
individuali sau cuplat, ixati adeovat in infrastructura (fundatie)
astfel incat baza lor s& nu se poata roti relativ Ia aceasta.
Peretii rezemati exclusiv pe placi sau grinzi, cu exceptia
rtezeméri pe radier sau grinzi de fundare, nu sunt permisi.”
36. La punctul 5.3.4.1.1, alineatul (5) se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
(5) Modul de cimensionare la forta tSietoare si de armare
‘ransyersalé a zonelor critice se stabileste in functie de valoarea
algebrica a raportului fntre fora taietoare minima si cea maxi
= Vea min!Vee mex. in Sectiunea de calcul
Nota: Daca fortele tdletoare Veg min $1 Ved max au sermne
‘opuse, in calculul raportului Z semnul minus se atribuie minimului
dintre valorile absolute ale celor doud forte. iar semnul plus
se atribuie maximului. Raportul ¢ se situeaza intre —1 si
1,C==1 reprezinta situatia cea mai defavorabila de solicitare,
cand cele doua forte tSietoare au valori absolute egale si semne
contrare, ¢= 1 reprezintasituatia in care forfataietoare cauzaté
de acfiunea seismicd orizontald este nesemnificativé.”
37. La punctul 5.3.4.4.1, figura 5.3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
. rind
vam| | 3
Ey
Veni
Figura 5.3 Semnificatia Veg, max $1 Ved, min $1 Modul de
dispunere a armaturil inclinate”
38, La punctul 5.3.4.2.2, alineatul (1) se modifica $i va
avea urmatorul cuprins:
(1) Efortul axial mediu normalizat in oricare combinatie
seismic de proiectare, v, nu va depasi valoarea 0,45. Sunt
admise valori vg sporite pana la 0,55 daca rotirea capabila a
barei in domeniul postelastic, determinatd utilizand modelul de
‘comporiare al elementelor de beton armat incovoiate, este mai
mare decat cerinta conform pet. 5.2.3.3.2. In cazul stélpilor
structuriior cuale cu pereti predominanti, efortul axial mediu
normalizat, vg, Se va limita superior la valoarea de 0,70, cu
respectarea pet 5.2.3.2. alin. (3)"
39. La punctul 5.4.4.2.2, alineatul (1) se mod
avea urmatorul cuprins:
(1) Efortul axial mediu normalizat in oricare combinatie
seismicd de proiectare, vg, nu va depasi valoarea 0,5. Sunt
admise valori vg sporite pana Ia 0,60 daca rotirea capabilé a
sive barei in domeniul postelastic, determinata utlizand modelul de
comportare al elementelor de beton armat incovoiate, este mai
mare decat cerinta conform pct. 5.2.3.3.2. in cazul stélplor
structurilor duale cu pereti predominanti, efortul axial mediu
Normalizat, vz, Se va limita superior la valoarea de 0,70, cu
respectarea pct. 5.2.3.2. alin. (3)."
40. La punctul 5.4.4.3, dupa alineatul (3) se introduce un
nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
.(4) Pentru verificarea nodului la actiunea forfei de
compresiune inclinata dezvoltata paralel cu diagonala sa se
aplicd pet. 5.3.4.2.3 alin. (1) si(2).”
41. Punctul 5.6 se abroga.
42. La punetul 5.7.1, alineatul (4) se modifica gi va avea
urmétorul cuprins:
(4) Ancorarea armaturilor din zonele critice ale grinzilor si
stalpilor din structurile proiectate pentru OCH se masoara de la
© sectiune situaté la Sdy, de la fata elementului in care se
fealizeazé ancorarea, in interiorul acestuia (figura 5.).
Lungimile de ancorare pentru barele intinse vor fi cu 20% mai
mari decat cele determinate conform SR EN 1962-1-1."
43. La punetul §.7.3, alineatul (1) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
(1) In zonele critice unde se asteapta deformatii plastice
semnificative, conform configurafiei__mecanismului de
Plastiicare, nu sunt admise innddiri prin suprapunere. In restul
Zonelor critice nnédirea prin suprapunere se recomanda sa fie
evitata. Exceptie fac armaiturile verticale din inima peretilor de
beton care pot fi imbinate prin suprapunere.”
44. La punctul 5.7.3, alineatul (3) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
(3) Innadirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare
mecanice validate prin incercairi efectuate tn conditii compatibile
cu clasa de ductiltate selectata. Pentru clasele de duciilitate
DCH si DCM, dispozitivele de cuplare mecanice trebuie s&
asigure curgerea barelor de armaturd pana la epuizarea
capacitatil lor de deformare la solicitari ciclic altemante, fara
cedarea imbinarii.”
45. La punctul 5.7.3, alineatul (5) se modifica si va ave
urmatorul cuprins:
(5) Distanta s dintre armaturile transversale ale grinzilor,
st&ipilor sau bulbilor perefilor de beton in zonele de suprapunere
va fice! mult min {h/4: 100 mm), unde h este inaltimea sectiunii
transversale a acestora.”
46. La punctul 5.8.2, alineatul (4) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
(4) Placile de fundatie (radierele) vor avea grosimea minima
de 40 cm si vor fi armate cu cel putin cate o plasa de armaturi
de ofel la partea de sus sila partea de jos. Coeficientul minim de
armare pentru fiecare dintre aceste 2 plase este 0,002."
47. La punctul 5.10, alineatul (5) se modificd gi va avea
urmatorul cuprins:
4(5) In cazul plangeelor apartinand structurilor cu pereti de
beton armat proiectate pentru ciasa de ductiitate DCM sau DCH
se va verifica transmiteres fortelor orizontale de la diafragme la
erete. Aceasta implica
{2)limitarea eforturlor unitare de forfecare la interfata perete—
diafragma la valozrea 1, Of
(b) prevederea unei armaturi de conectare, dimensionata pe
baza unui model cu diagonale inclinate la 45* sau a conceptului
rezistentei la forfecare prin frecare echivalenta,
48. La punctul 5.10, dupa alineatul (5) se introduc doua
oj alineate, alineatele (6) si (7), cu urmatorul cuprins:
»(6) La proiectarea planseelor dala far armaturd
transversala efortul unitar de strépungere in lungul perimetrulul
de control, generat de incaroérile perpendiculare pe planul placii
asociate combinatiei seismice de proiectare, se limiteaza la 0,4
din valoarea Vr stabilt& conform SR EN 1992-1-1
(7) La proiectarea planseelor dala cu armaitura transversalé,
sub acjiunea incarcdrilor perpendiculare pe planul pi
asociate combinatiei seismice de proiectare, capacitatea de
rezistenta la strpungere si perimetrul de calcul, dincolo de care
‘nu mai sunt necesare armaituri de str&pungere, Se vor determina
conform SR EN 1892-1-1, considerénd in calcul 40% din
valoarea Via. stabil conform prevederilor acestui standard.”
49. La punctul 6.1.2, alineatul (4) se modifica si va avea
urmatorul cuprin:
(4) In conceptul {b) starea de eforturi si deformatit in
structura este evaluata printr-un calcul elastic, fara a considera
© incursiune substantiala a materialului in domeniul inelastic.
Aceste structuri apartin clasei de ducilliate DCL.”
50. La punctul 6.2, alineatul (5) se modifica
urmatorul cuprins:
(5) Cerinta prevazuta la alin. (4) poate fi considerata
salisfécut’ daca limita de curgere reala fyma @ otelului din zona
disipativa satisface conditia fymax < Yovly, unde factorul de
suprarezistent&, Yoy, este definit ca raportul dintre limita de
curgere real8, fymax $i limita de curgere nominalé, f,. Factorul de
suprarezistenta poate fi determinat dup cum urmeaza
(a) In lipsa unor date specifice proiectului, valorile factorului
de suprarezistenta Yay pot fi considerate cele indicate in
tabelul 6.2.
(b) In cazul in care producdtorul de ofel garanteaza valoarea
superioara a limitei de curgere 2 otelulUl, fyex. factorul de
uprarezistenta poate fi determinat din expresia Yo. = fymelly
(©) in cazul in care se fac masuréttori ale proprietatilor mecanice
pe ofelulfolosit la realizarea structuri, factorul de suprarezistent&
Poale fi determinat din expresia Yoy = fymaxfy.”
51. La punctul 6.2, alineatul (8) $e modifica $
urmatorul cuprins:
(8) Suruburile de ancoraj ale stalpllor in fundatii vor fi
realizate din ojeluri din grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8 si 6.8
‘sau din otel marcile $235, $275 sau $356. in cazul solicitarilor
foarte mari, care ar conduce la rezolvari constructive complicate
ale bazei stalpilor, se accept utilizarea suruburlior cu
caracteristicifizico-mecanice ale grupei de calitate €.8 (din ofel
slab aliat cu tratament termic de normalizare).”
52. La punctul 6.2 alineatul (9), al doilea paragraf se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
,Grosimea maxima a peretilor elementelor in functie de
marca ofelutui, valoarea KV a energiei de rupere (in J),
temperatura minima de referinté Teg (pentru o perioada de
Tevenire de 50 ani) in elementele intinse sau incovolate sunt
date in SR EN 1993-1-10 (tabelul 2.1.).”
53. La punctul 6.2, tabelul 6.2 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
-Tabelul 6.2 — Valorile factorului de suprarezistenta yo,
va avea
va avea
Marca ojelului Factorul de suprarezistenta Yoy
S236 7,40
S275 1.30
Sacs 7,25"
54. La punctul 6.3.4, litera (d) se mo:
urmétorul cuprins:
.(d) Structuri de tip pendul inversat. La aceste structuri cel
Putin 50% din masa este amplasatd in treimea superioara a
inaltimii constructiei sau disiparea energiei seismice are loc
preponderent la baza unui singur element structural (de
exemplu, structurile cu un singur stalp cu sectiune pling sau cu
zbrele). Structurile parter necontravantuite, cu extremitatile
supericare ale stalpilor coneciate printr-un sistem cu comportare
cd si va avea de diefragma orizontala, la care fortele axiale din stalpi
Indeplinese condifia NegS0,3Npi gq, nu fac parte din aceasta
categorie.”
£6. La punetul 6.3.2, alineatele (2) si (3) se modifica si
Yor avea urmatorul cuprins:
-(2) Daca clicirea este neregulats in plan (vezi pot. 4.4.3.2)
sau in elevatie (vezi pet. 4.4.3.3.), valorile lui q mentionate in
tabelul 6.3 se reduc conform indicatilor din pct, 4.4.3
(3) Valoarea raportului dintre forta orizontala capabilé a
Structuril $i forta orizoniala corespunzatoare curgerii primulul
element structural, au/ot, Se determina prin calcul static neliniar
si se limiteazé superior la 1,35,
Pentru cladirile din clasa de importanté si expunere la
Sutremur | sau ll, in cazul in care valoarea qua, nu se determina
prin calcul static neliniar, aceasta se va considera egala cu 10.
Pentru ctadirile din clasa de importanté si expunere la
cutremur Il sau IV se pot utiliza valorile ges specificate in
tabelul 6.3. fara determinarea acestora prin caleul static neliniar,
Nota: Forta orizontala capabilé a structuriireprezinta forta
Corespunzéitoare formarii unui numar suficient de articulal
Plastice care aduce structura in pragul situatiei de mecanism
cinematic. Forja orizontala corespunzéteare curgerii primulul
element structural reprezinta fora orizontala corespunzatoare
aparitel primei articulati plastice prin atingerea capacitati de
rezisten{a in primul element al structuri.”
$6. La punctul 6.3.2, alineatul (4) se abroga.
87. La punctul 6.3, denumirea tabelului 6.3 se modifica si
Va avea urmatorul cuprin:
»Tabelul 6.3. — Limitele superioare ale valorilor factorilor de
Comportare q pentru structuri regulate in plan si tn elevatie"
£8, La punctul 6.6.2, alineatul (2) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
+(2) Vem = (Mpiada + MpingaVLasi unde Lap este distanta
dintre articulatile piastice ‘ce se pot dezvolta in aceeasi
Geschidere @ grinzii, dar nu mai mult de 90% din deschideres
liberd a grinzii (intre fetele stalpior).”
$9. La punctul 6.6.3 alineatul (2), nota 2 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
Nota 2: In mod practic valorile eforturilor Neg, Meg Vew Se
obfin din combinatile seismice de proiectare, unde actiunea
Seismica unigirectionala se mutiplicd cu O,
£0. La punetul 6.6.4, denumirea figurit 6.3. se modifica si
va avea urmatorul cuprins:
-Figura 6.3. Semnificatia deformatiei 5 care se ia in
Considerare pentru calculul rotri 9.°
Figura 6.3. Semnificatia deformatiei 5 care se ia in considerare
pentru calculul tin @
61. La punctul 6.
urmatorul cuprins:
(1) Cadrele necontravantuite centric rebuie proiectate astfel
it deformarea in domeniul postelastic a diagonalelor intinse
$4 Se produca inainte de formarea articulator plastice sau de
pierderea stabilitati generale in grinzi si stélpi. Imbingirle vor fi
verificate in conformitate cu prevederile de la pct. 6.5.5”
-1, alineatul (1) se modifica gi va avea
$2. La punctul 6.7.1, teza final a alineatului (3) se
modifica gi va avea urmatorul cuprins:
xin care A+ i A- sunt arille proiectilor pe plan vertical ale
Secfiunilor transversale ale diagonalelor intinse, c&nd actiunea
selsmica orizontald are sensuri diferte (figura 6.4)"
83. La punctul 6.7.2, denumirea figurii 6.4 se modifica gi
va avea urmatorul cuprins:
Figura 6.4. Exemple de aplicare a prevederilor de la
et. 6.7.1. alin, (3)"
64. Punctul 6.7.3 se abroga.
£6. La punctul 6.7.4 alineatul (2), nota 2 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
Nota 2: In mod practic valorile eforturilor Nez, Meg: Vex Se
obtin din combinatille seismice de proiectare, unde actiunea
Seismica unidirectionala se multiplica cu Or.”
66. La punctul 6.8.2, alineatul (2) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
+(2) Barele disipative sunt dlasificate in 3 categoril in functio
de tipul mecanismului plastic dezvoltat
— bare disipative scurte, care consuma energia prin
deformarea in domeniul postelastic a barei din forta taietoare
(forturi principale);
bare disipative lungi, care consuma energia prin
deformarea in domeniul postelastic sectiunii din moment
incovoietor;
— bare disipative intermediare, la care deformarea in
domeniul postelastic a sectiunii este produsa de moment
incovoietor $i forfa taietoare.”
67. La punctul 6.8.2 alineatul (9), partea introductiva se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
2(9) Unghiul de rote inelastica al barei disipative 8p (definit
in figura 6.6), format intre bara disipativa si elementul din afara
acesteia, rezultat in urma unui calcul neliniar, se va limita la
§8.La punctul 6.8.2 alineatul (11), litera (e) se modifica gi
va avea urmatorul cuprins:
v(e) Rigidizarile inimii trebule s8 se prevad’ pe toata
Inalimea acesteia. La barele disipative cu o inaltime mal mica
de 600 mm, rigidizarile se pot prevedea numai pe o singura
Parte a inimi,, alternativ.
Grosimea ty rigidizari va fity2 ty si. 10 mm, iar latimea
rigidizatii bys = (b-t,)/2."
69. La punctul 6.8.3, alineatul (2) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
(2) Diterenta dintre valorile. maxime sii minime ale
Faportului 9; (pe fiecare directie a structuri) trebuie sa fie mai
mica de 25%,
In cazul th care nu se poate asigura o variatie sub 25% a
Faportului Q,, formarea mecanismului de plastificare al structurl
se verificd prin metoda de calcul static neliniar sau metoda de
calcul dinamic neliniar,
Nota 1: In mod practic valorile eforturilor Nes, Mew, Vea Se
obtin din combinatile seismice de proiectare, unde actiunea
Seismica unidirectional se multiplicé cu Or."
70. La punctul 6.8.4, alineatul (1) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
»(1) Imbinarile barelor disipative sau ale elementelor care
contin bare disipative trebuie proiectate Iuand in considerare
rezerva de rezistenta a sectiunii O; [vezi pet. 6.8.3 alin. (1) si
Sporul probabil al limitei de curgere a materialului exprimat prin
Yor (vezi tabelul 6.2).”
71. La punctul 6.11.1, alineatul (2) se modificd si va avea
urmatorul cuprins:
-(2) Cadrele cu contravantuiri cu flambaj impiedicat trebuie
Proiectate astfel incat deformarea in domeniul postelastic a
Contravantuirilor s8 se producd inainte de formarea articulatilor
Plastice sau de pierderea stabilitati generale in grinz! si stalp\” 72. La punctul 6.11.4, alineatul (4) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
»(4) Contravéntuirle ou flambaj impiedicat trebuie proiectate
executate si incercate experimental pentru a fi capabile sa
dezvolte deformatiile in domeniul inelastic sub actiunea
seismicd. Aceste deformatii corespund dublului deplasaiii
relative de nivel calculate la ULS, dar nu mai putin de 0,02 din
.aimea de etaj, Sistemul de impiedicare a flambajului nu isi va
pierde stabilitatea generala pana la deformatii egaie cu de doud
ori valoarea deplaséii relative de nivel sub actiunea seismic’
asociata ULS.”
73. La punctul 7.3.2, alineatele (2) si (3) se modifica si
Vor avea urmatorul cuprins:
»(2) Tn cazul clidirilor neregulate, valorile q din tabelul 7.2.
se reduc conform pct. 4.4.3.
(3) Valoarea raportului dintre forja orizontala capabil a
structurii si forfa orizontala corespunzatoare curgeri primului
element structural, a,/ay, se determing prin calcul static neliniar
sise limiteaz8 superior la 1,35.
Pentru cladirile din clasa de important si expunere la
cutremur | sau ||, in cazul in care valoarea a/c, nu se
determina prin calcul static neliniar, aceasta se va considera
egala cu 1.0.
Pentru cladirile din clasa de important si expunere la
cutremur Ill sau IV se pot utiliza valorile ay/a;, specificate tn
tabelul 7.2, fara determinarea acestora prin calcul static neliniar.
Nota: Forta orizontal capabilé a structurii reprezinta forta
corespunzatoare formérii unui numar suficient de articulatii
plastice care aduce strictura in pragul situatiei de mecanism
cinematic, Forfa orizontala corespunzatoare curgerii primului
element structural reprezinta forta orizontala corespunzatoare
aparitiei primei articulatil plastice prin atingerea capacitatii de
rezistenté in primul element al structurii”
74. La anoxa A litera A.3, alineatul (1) se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
(1) Se vor efectua studit specifics pentru caracterizarea
seismic& a conditilor de taren in amplasament pentru:
a) constructile incadrate in clasa | de important-expunere;
) construct incadrate in clasa II de importanta-expunere
avand mai mult de 7.500 de persoane in aria totala expusa
‘Aceste studi trebuie s& contina:
(i) profilul vitezei undelor de fortecare V, si al undelor
de compresiune Vp, pentru toate straturile de teren
de la suprafata pana la roca de baz; simplificat si
conventional, profilul poate fi determinat peniru
30 metri adancime;
(i) stratigrafia amplasamentului (grosimea, densitatea gi
tipul terenului);
(ji) valoarea medie ponderata a vitezei undelor de
forfecare pentru stratigrafia considerata,
(A3.1)
unde h; $i Vz; reprezinté grosimea si, respectiy, viteza
ndelor de forfecare pentru stratul i
Marimea V; se calculeaza pentru cel putin 30 m de profil de
teren.”
75, La anexa A litera A.6, numerele 23, 26, 93, 97, 126,
150, 172, 173, 222 si 229 din tabelul A.1 se modifica gi vor
avea urmatorul cuprins:
23 Bals our 10 | 0.209
26 Marfatiar CONSTANTA | 07 | 0,209
3 Mioveni ARGES a7 | 039
97 | Copsa Mica Sig O7 | 0209
126 Faureh BRAILA 7.0 | 0.359
750 Horez VALCEA | 07 | 0,209
172 [_ Marghita BIHOR, 07 [0206
173 TULCEA | 1,0 | 0,259
222, Our 1,0 | 0200
299 | Targu Secuiesc [| COVASNA | 1.0 | 0.250"
76. La anexa C litera C.1, alineatul (4) se modifica gi va
avea urmatorul cuprins:
(4) Calculul spatial permite o evaluare mai realist’ a
efectelor actiunii seismice in comparatie cu metodele de calcul
plan. Prin integrarea ecuatillor de migcare pentru un set adecvat
Ge accelerograme, calculul dinamic spatial furnizeaza un volum
mare de informatii si necesité un efort substantial pentru
interpretares si utlizarea rezultatelor. Din acest motiv, in
prezenta anexé se prezinté numai metoda pentru calculul
raspunsurilor modale maxime utilizénd spectrul de raspuns de
proieciare asocial miscari de translatie a bazei de rezemare.
Metoda de calcul cu spectre de réspuns poate fidescoperitoare
dacd contributille raspunsurilor modale exprimate prin factori de
Participare a maselor modale efective au valori sub 0,7."
77. La anexa E litera E.1, alineatul (2) se modifica gi va
‘avea urmatorul cuprins:
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza formulei:
dSS= vq de
S-ar putea să vă placă și
- Ne 012 - 1 - 2022Document79 paginiNe 012 - 1 - 2022Felicia GhicaÎncă nu există evaluări
- NP24-2022 Normativ Pentru Proiectarea ParcajelorDocument44 paginiNP24-2022 Normativ Pentru Proiectarea Parcajelorionutcr100% (5)
- Conceptul de InvestitieDocument20 paginiConceptul de InvestitieFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- Alegerea Variantei Optime de InvestitiiDocument12 paginiAlegerea Variantei Optime de InvestitiiFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- Structura Investitiei in ConstructiiDocument7 paginiStructura Investitiei in ConstructiiFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- Beton Armat Indrumator ProiectDocument79 paginiBeton Armat Indrumator ProiectFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- Proiect Beton ArmatDocument26 paginiProiect Beton ArmatFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- Evaluare Incarcari-CadruDocument11 paginiEvaluare Incarcari-CadruFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- I 6 GP 101 2004Document110 paginiI 6 GP 101 2004Felicia GhicaÎncă nu există evaluări
- RTC-4 - Proiectare Si Urmarirea Cladirilor NZEB NoiDocument153 paginiRTC-4 - Proiectare Si Urmarirea Cladirilor NZEB NoiFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- NP 005-2022 - Normativ Privind Proiectarea Și Verificarea Construcțiilor Din LemnDocument74 paginiNP 005-2022 - Normativ Privind Proiectarea Și Verificarea Construcțiilor Din LemnFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- RTC-3 - Proiectare Si Urmarirea Cladirilor NZEBDocument152 paginiRTC-3 - Proiectare Si Urmarirea Cladirilor NZEBFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- NP 123-2022 - Normativ Privind Proiectarea Geotehnică A Fundațiilor Pe PiloțiDocument65 paginiNP 123-2022 - Normativ Privind Proiectarea Geotehnică A Fundațiilor Pe PiloțiFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- Anexa SnrrsDocument103 paginiAnexa SnrrsFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- NP 011-2022 - Normativ Privind Proiectarea, Realizarea Și Exploatarea Construcțiilor Pentru Grădinițe de Copii, IndicativDocument46 paginiNP 011-2022 - Normativ Privind Proiectarea, Realizarea Și Exploatarea Construcțiilor Pentru Grădinițe de Copii, IndicativFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- P100 2013 Partea A III - ADocument296 paginiP100 2013 Partea A III - AFelicia GhicaÎncă nu există evaluări
- NP 133 - 2022 - Vol 3Document202 paginiNP 133 - 2022 - Vol 3Felicia GhicaÎncă nu există evaluări
