Cry brivind protectarea sistemelor de izoare seismicd pasivi(reazeme, dsipltor) a eliior cal NTRODUCERE 1.1 Notiuni generale Lucrarea este efectusta in seopul dea implementa tchnologia si metodologin de caleul «izolari seismice pasive in proiectarea omaneasca de constr “Testele experimental efeetuate la INCERC - lai pe elemente de reazem procurate din productia intema si imbunatatite prin Hpirea strauilor de neopren de tolele de tbla eu aezivi sinttici, au demonstrat capabilitates acess} modalitati de izolare privind reducerea solictailor seismice in structura (coeicient de ampliicare subunitar),indiferent de natura solictaritdinamice (sirus glsant, sinus beat, cutremur artificial sau real ) in conte in fate proiectatea sistemului de iolare a fost adecvata caracteristicilor structurale. In cadrul lunor programe experimemiale au fost determinate valorile modulului de elasticitate rigiditai lateral si vertical, a amortizari prin teste statce si dinamce. Dupa cum s-a amintit, experimentarile au fost efectate pe reazeme de neopren armat «ea tole de tabla produse kt IATC Botosani si ullizat in toata tara la executia podurilor de ale Ferat si eure Proiectarea si sxecutia acestora sint reglementate de “Norativul departamental pentru proicctarea si folasitea aparatelor de reazem din neopren la podurie de eae feta si sea" ndicativ CD 63-84, aprobat de MTTe eu ordi 6805.04, 1984 Ipotezele de calealprimare, dela care se pleaca in proiectarea iolaiiseismice, sunt aveleas pent tote tpurile de structuri(ivile, industrial, ingineresti sau de ara ), si amurne siructura se considera decuplata de fundatie si conectat la aceasta prin intermedi ‘mor arcu reszeme) cu rgiditate predeterminata prin calel; Wi rezzemele luereaza numa la forfecare si compresiune vertiala; 1 suprastructuraare o miseare de solid de translate pe reazeme; Win analize, se considera numai modul I de vibratie al sistemului In contextul crest interesului fata de problemele de inginetieseismica, a intevenit 6 tehnologie relatv nous, denumita Irolare Seismica, ca o alternative ceonomiea si practica 4a proiectarea conventional,Acest concept 2 primit o recnoastere academica si © atenie meteu creseinda (Proceedings 1986, Seisnic 1989, Billings si Kiskcaldie 1985, Blakeley 1979, Buckle 1986, Buckle si Mayes 1987,1989,1990, Kelly 1986,1990,1992) si a fost aplicata fa wn mare numar e construct civil. La ora actuaa, numacul stueturlor ivolate seismic se rica la citeva ste in Noua Zeelanda, Japonia, Hala, Island, UA. Ipoteza de baza a izolatil seismice este eresterea perioadet fundamentale de vibrate, in asa fel incit structura va i supust unor incareari seismice semnficativ mai mici. Multe firme au avut retineri in aplicarea acestei ‘ehmologi, datorita lipsei unor coduri sau standarde acceptate de forurile de conducere ale profesionstitor in domesiu, De aceea, sdoptarea in octombrie 1990 a “Reglementarilor de proiectare a podurilor raiere icolae seismic” de eatre AASHTO, este un pas important in utilizar pe scar larga ¢ izolari seismice In paralel cu eforturile specialistilor americani, in Japonia a fost elaborat Codul MENSHIN. Ministeral Constructor al Japoniei comandat si subveationat cereetarile in ivetia ‘zor seismice, care s-au coneretizat in “Manvalul pentru proiectarea Menshin podurilor de otostrada” (1994), 1.2 Consideratitasupra izolarl seismice Twotarea seismica poate ft aplicata it Ia proiectawa structurilor noi eit si la reabilitarea unor structuriexistene, In general, implementarea aceste! metade este simp, Pentru construct noi, de orice tip, reducerea fortelorelasice de 3 - LO ori reprezinta © seadere a costurlor eu cel putin 10%, De asemenea se observa o reducere substantala 3 ‘osturilor peniru iniretinee sireparati in urma seismelor. eolrea seismica este efcienta ea raspuns a tel deficiente majone a structurilorrdicateinainte de 1970. adica W vulnerabittaten suportilor pe role (solute elasiea) sia detalilor de aleatire reazemelor, W insuficienta expacitate portania si duetilitate a elementelor structurale sia infastuctur Solutia eleganta, care raspunde la toate problemele notate mai sus, este inlocuirea reazemelor vulnerabile en suport izolaori seismiei. Aceasta nw mumai ea rezolva problema insuffeientei apacitai portant a suportlor casei, dar ofera solu sila cele dous probleme, prinreducerea forte seisice si posibilitatea de a conirola deplasarleizoatorilor.0 alta caracterisiea a aeestora este controll distibuteifortelr laterale din vant si a forteor seisme la substractui, prin ditectionarea acestora spre zonele cu capacitate portant ridicata, [fectee izolari sismice pot fi sintetizate dupa cum urmesza 1. Reducerea fortelorelstce a care este supusa strutura de 3 - 0 or i translatia perioade proprii dela 0.4 la 2.0 see 2. Eliminareaceritclor Je duetilitte, dec eliminareaavariei infastructuri 3. Controlul distribusiei forelor seismice In substructuri prin dimensionarea potrivita & suportilor de elastomer 4, Reducerea fortelor wansmise in clementele structurale de cel pti 2 fi, comparatv eu proicctarea clasiea, 5. Reducerea fortelor de caleul in fundatii de eel putin 2.5 oH, comparatv eu proigetarea clasica. Performante la curemure ects In utimii 15 anis-a efectuat un important volum de cercetari si sudit Proceedings 1956 ; Seismic 1959, 1990), teste pe platorme seismice (Kelly sia. 1977,1980,1985; Kelly si Hooller 1981), modelare pe computer s plicati in executie. Utizares aceste tehnologii a devenit mai larga odata cu adoptares cadurilor de proiectare pentra poduri, cli sispital, Un raport al Sistemelor de Izolare Dinamica (Performance 1991) documenteaza rezultatcle ‘oblinute la cladirireae sub eutremure naturale Exists mai mull de 125 de clad izolate seismic in lume, in zone inten scismica moderata si rdicsta Multe dintre aceste clairi sint dotate cu accelerograte (seismografe) si multe dine acestea au treut prin cutemure moderate sau puternice, vind avcelertia de vief de peste 02g. Exista deci o bara de date in dezvoliare privind performantelesistemelor de izolare seismica (Chapman si Kitkcaldie 1990 ; Dowrick 1988 ; Kaneko 1990, “Base - isolated” 1990; Tamura 1988 ). Rezultatele inregistrate pe aceste structuri confirma abilitatea izolariiseismice de a reduce Semnificativ tendinta cladirilor de amplifica misearea terenuli Cele msi inate nivele de aoceleratie at intervent in cadrul unor evenimente de 6.3, 68 si7.1 prade pe scars Richter, Cladirea de birouri Shimizs (laponin), izolata seismic ex suport de neopren - plumb, a suporiat 63 de eutrermure cu magnitudini varind inte 4.2 si 68, Cele 2 evenimente mai puternice au produs accelertii Ia vartde 0.27 si 0.22e. Instaatile acceleatorul liniar de la Stanford, care incarporeaza un sstom de izolare rcopren - plumb se ala Ia 32 mile de epicentul cutremurulsé Loma Prieta (7.1 Richter. In ‘campusul Stanford a fost inregisata 0 accelerate de virf de 0.2%. Spectral de raspuns lasticcaleulat eu acesteinrepstrari se apropie foarte mult de forma spectels 0.35g SI, in zona 1-2 sec. a codulu UBC.Podhil Te Teko (Nowa Zeeland), care este sustinut pe weazeme din neopren eu plumb, ‘se alla In 6 mile de epicentrul eutremurului Edgecumbe (6.3 Richter). Accoleratia de vir pe amplasamental padulu ¢ fost de 0.38 - 0.40g, in timp ce inregistrarea cea mai apropiata (15 mile de epicentru) denots 0 accelerate de vitf de 0.33g, Spectr clastic de raspuns, caleulat pe bava imegistarilor de pe amplasament, se apropie mult de forma spectala 0.25e 1, acodalui UBC Relatia neiniara “ort - deplasare ofera un mecsnism antivsnt implicit. Nivelul de palieralsistemului de izclare care gwwerneaza segimentul de rgiditae initials este o variable de proiectare si in cole mai multe eazari variaza inte 2% $1 10% din greutaes strut Datortaacesteceriote de tgiditate initala mare, este de asteptat cata nivel de solcitare reduse, structuile izolate sa Se comporte ea avind hava fixa. Sistemel de ieolare devine ficient odata cu eresteres valor scecleratei, fapt demonstrat in inregistrrile raspunsuls Ia ‘curemure moderate sa puternice, 3 Obicctivete eglementarit Aplicareareglementailor de roiestae a strcturilorizolate seismic se hazeaza pe tei ‘objective principale. dupa cum wrmeara 1. Corelare cat mai buna cu spaciicaile AASHTO penins proicctarca seismicn 2. Corel recat mai buna eu reglementarile UBC pent cla izolate 3. apli Lipari de struct re la6 palcta cit mai diversa de sisteme de izolare seismica a unor diverse Primul obicetiv cee ea reglementarie safe corelate in esca ce prveste categoria de performanta( SPC ) cu nile specifica de proiectareseismica, Acest concept ofera ogradare ‘a cerintolor, de la eategoria cea mai joasa SPC - A. eu in coeficient al acceleatei sub 0.10, pina la cele mai severe cerinte (SPC -D), eu un coefieient al accelerate! mai mare de 0.29. Obiectivul al doilea ofera o baza primara pentrs ceintle proiectait zolaritseismice, ‘Au fost necesare citeva modificari datoratediferentelordinte cladiieivile si poduri, in cee ce privesteformele structurale si incarcarle de ealeul Al ucilea obieetiv cere ca reglementaile sa ramina generale si, mai ales, sa perfectioneze continu sistemele de testare a dispozitivelor de izolare in vederea confirmarit perametilor mecanici utlizat in profectare si sa verifice adecvatea sistemului de izolare, ‘Daca une sisteme de izclare nu dovedese prin teste performantele de calcul, acestes nu vor i utlizate in exeeutie In general, conditile pe care un dispositiv de izolare trebuie sale indeplineasca, sunt 1 2. 3. Sanu se degeadbze sub incarearicielie repetate + nui pianda stailtatea Ia deplasarile de call ofereo restere a rezistente odata cu cresterea deplasari;4. Parametsii mecanici sa poata #1 cuantifica ( caracterstcn forta ~ deplasate si amotizarea), In funetc de eategoria de peeformanta seismca (SPC) sintincluse analize state si namie. Acestea sintbazate pe acelas nivel al input-ul si eer aelasi nivel de performanta structuii. Cutemurul d= baza (de proiectare) corespunde nivelui misearit terenului eu 0 probabilitate de 10% de ai depasit in 50 de ani, cw petioada de revenite de 475 ani. 1.4 Optiunl in strategia de proiectare zolarea scismica permite 0 reducere semnificativa @ fortelor elastice datorate excitaticiseismice, comparativ cu strucura cu bazafixa. Ca o consccina,exista dous optiuni in strategia de proicctare, si ambele sint incluse in ghidul de proiectare AASHTO (Standard 1090, Prima optiune tine cont de reducerea inearcarlorssismice si promoveaza o proieetare la nivel acestora, mult rai economiea deci proicctarea standard. Acasa optiane wilizeaza acecasi factori de modi acelas nivel de asigurare scismica. Avantajl acesteioptiuni de proieetare este acela ca, daca care a raspunsulul ca si reglementarile AASHTO 1991, si ofera {one seismice guvemenaa calcul structuri, costul acesteia seade cu aprox.10% ‘A doun optiune este aczea de a concepe o structura cu performanteseismice mult mai ‘une deci in cazul proiccurii standard. Inteatia acestei opin este de a reduce sata elimina varilesemnificative (deformatile inelasce) ale structuri si infrastucturi. In acest ex, un {actor R( de modificare araspunsului) de 1.5 va asigura in mod esential mspunsul clastic si vv elimina cerntele de du late ale infiastructurii. Aceasta optine conduce ta costuriegale sau cova mai seazute decitin cazul proicctaril conventionae si protectieseismies la eurerure ‘are pot depasi in 475 ani evenimentul masim posi LS Metode de ansliza Ipotezele de baza ale replementailor de proivetare izolariseismice sunt urmatoarele 1) Energia disipata in sistemul de izolare poate fi exprimata in temenii une amotiari viscous echivalente ; 2) Rigiditatca sistemului de zolare poate fi exprimata cao rigiditte linia efetiva, ‘Aceste dous jpoteze permit analiza uni ~ moda si muti-modala a izolai seismice, Pentru sisteme cu fecare care nu eontin un mecanism de auto-revenire sau pentnt sisteme de izolare cu elastomer nefretati, conceptul amortizait viscoase echivalente nu este valid. Formula amortzariviscoase echivalente produce 0 valoare care este independenta de coeficientul de frecare (la Sstemele ew frecare) sau de punctul de paler la sistemele elato= plastic. In plus, deoarece acestesisteme nu creesza forta de revenire, deplssarestotala de caleul nu se poate estima corect. In consecints, este nccesara efeetuares nel analize tme= history netniara pent toate sistemele de izolare care nu contin dispoztive de auto-centrar,MANUAL DE CALCUL A DISPOZITIVELOR DE.1ZK 11.1 Generatita Prezentul capitol contine procedura de proiectare antiseismiea pentru constructia stcucturilorutlizind diverse elemente de izolare seismica, utlizata ca metods de reducere 8 fortelor de inert. Procedura de preicetare are la aza tre conditi care tebuiesaisfaeute simultan: 1. Suprasiouctura va fi rezemata pe izolatori. Fortole de inetie se redue prin lungirea perioadei propria structuri tune’ eind aceasta se fla in zona de revonanta 2-Lungirea periosdei propeii poate conduce la deplasari excesive. Cu ajutorul amortizorilor ( disipatorilor }, deplasatile se redue pina la limite acceptable, Aatorta eres eapacitti de dsipare a energie 3. Pentru incarcri obisnuite (vin forte centifugale ), orice vibratie care poate provoea efeets nedorte in structura, este prevenita, Lzolatorié si disipatori se vor proiecta suickent de rigizi penteu a preven’ vibrate de orice tip. Reazemele de neopren armat cu tole de otel( RNA ) pot fi folosite in situate in eare se dorestedistriburwafetelor de inetic unui numar cit mai mare de dispovitive de izolare 1.1.2 Definires termenilor utiliza |. MIS - metoda de proiectare a izolariseismice, in vederea seaderii fort latrale in substructuri, Accentul este pus att pe lungirea perioadei propri eit si pe ereterea cnergieidisipste, prin utilizarea RNA. 2. zolator seismic - un termen generic pentru un dispozitiv care consta int-un amortizor si an disipator, Sunt doua tipuri de dispozitive RNA - combinat si simplu, Dispovitivul combinat va fi denumit mai jos izlator seismic (IS). 3, Reazem - un cispovtiv menit sa izolezesuprastructura de fundate. Se conformeaza \deplasari leer a structuri pe ditcote orizomtala, preluind inercaile vertical. Ca reazeme se adoptasuporturile din neopren armat eu tole de otl 4. Disipator ~ un dispozitiv, element, menit sa ereasca capacitatea de disipare @ ‘energie. Energia este absorbita prin disipare histeretcn (si sau vascoase ).5. Deplasarea de calcul « unui element IS - 0 deplasare dezvoltata in elementul IS si prelusta in metoda de proiectare 6. Deplasarea efectiva 1 unui element IS - deplasarea efectiva & elementulu IS care este adoptata in calculul rigiditatit echivalente si a coeficientuui echivalent de Rigidtatea echivalenta a unui element IS - rigiditatea secant in curb PS in care {este deplasarea de cae 7. Capacitatea porunta unui element IS ~ valoarea ineareatii obti a in punetul de imtersectiedintre axa fortelor si preungivea Tinie rgiditaitsecundate cind curba histerezis poate f idealizataprint-o curba biliniaa, 8. Coefiient de amortizare echivalenta ~ este evaluat prin capacitatea de disipare « energie si greutctea suprastrcturi 9. Deplasare reziduala maxima ~ deplasare reriduala, remanenta dupe desearcare, ‘ncarcareaefectuanduse pana la linita deplsari de calcul, 10. Depiasarea capabila - maximumel deplasarii care poate fi tins fara ea elemental IS sa fie distus. 111 Perioada natura echivalenta - se determina din rgiditatea echivalenta a clementului 1S si greutatea suprastructutt suportata de acest, 12. .Unitatea strucurala de proiectare - termen generic prin care se desemneaza Portiunea de structura care se presupune ea vibreaza in acelasi fel pe pareursul unui cutemur 13. Perioada natuala - perioada naturale a intogit steucturi izolate de de-asupra terenulu Perioula naturals va i evaluata penta fecare unitate structurale, 1.1.3 Simboturi ‘Ay Aria sectiuniidomauluide plumb la reazeme de neoprene inima de plumb mm") ‘Ag = Aria soprafeti comprimate a reazemului de neopren, estimata ca find aria sectuni plait de otel din reazem mm") ‘Ano Aria comprimataefectiva a reazemul, care se deduce calewandu-se aria intinsa din incareari ne-seismice pecum variatia de temperatura, din Ax [mm‘Ag = Aria efeetiv comprimata a eauciucului in timpul seismelor, care se obtine seazindu-se din Ay ara intinsa obtinuta sub deplasarea Sesiicn wy [mn] Cag = cveficientul de amortizare echivalentavascoasa a disipatorului [N® see mm. )-eveficientul de amortizare vascousa a dsipatorului peniu ciclul din cole 10 ale {estul de incercare celica [N © see mi ‘Cy media cocficientului de amnortizare vascoasa a disipatonstu [N * soe mm (C(q)- coefcient dopinzand de deformatia tangential, ‘ey- factor eareevalueazainstabilitatea forte deiner, «ep factor funetie de amortizarea suprastuctri, Iuat in considerate penta evaluarea spectrlu de raspuns in acceler cc Factor fumetie de amortizareasuprastructuri, penta evaluatea coefcientul fortei Taterale de proiectre. factor fimetio de conditle de tere. 6 ~ factor de important, = ftetorfunede ce raspunsul structural cy ~ ftetorfuncte ce perioada natural a stuctu cz ~ factor functe de zona de amplasare p= dlameteul domalui de plumb [mm]. Dj diametraltoelo de fretare a izolatoruli [mm )- modulul elastic a eaeiucu [N / mn). = baza logaritmula natural FF forta maxima derapere pentru un element IS [N} Fy forta de resetune prods prini-o deplasae statca a elementulu IS [N}, ‘Pas ~ fort lateala necesara mentineri 25% deformatie in elemental IS dupa 3 ore de Jncareare continua [N] Fey idem, penteu 59% deformate Fx forta negativa dezvolata in disipator print-o deforma aplieata in maximum de vtera (N} Fr=forta de frecaredezvoltaaindisipatoral eu frietiune IN}. ,-forta lateral ne:esara producer deplasari lateral in elemental IS stati [N]. Flu) forts laterta aecesara producer unei deplasar “wu” in lementul IS [N].f factor de sigue, G- moll transversal neoprenaui [N/mm] Gh idem corespurzatr rita initiate [N fmm?) G_- idem, corespunzatorrgiitatisecundare (N mn’) 12+ accelerata gravittionala (ram / se") H.inaltmea de la baza reazemelor la central de greutate al suprastructrit [mn] Ha = duritatea neoprenul Hp inalmea dori de plumb fm hh coeficient de anortizare a suprastructri yy -eoeficient de amotizare echvalent al elementetor IS. bys ~ idem, pontrvun element Jy idem, pentru elemental 1S supus cicllui “din cele 10 ale testulu de incareare cielca hua nivelul media al cefiientuui de emortizare pentru elemental IS, hs eoeficient de amortizare al Fundatei “la translate Inyo = idem, a rote hy ~ eveficientul de amortizare al substructr Ky -rigiitateaintata a elementatul IS [N eam} Ky ripiitatea secundara a elementulu 18 [N mm Kp riiditateaechivalenta aelementetor IS IN rn] Ki idem, pentru un element 18°" [N/mm Kyj> idem, inci King nivelul media rigiitatielementefor IS [N/mm I testului de incareare cities [N / mon} K+ rigiitatea amortizorulul de otel,orizontal [N/mm]. Kyu -ipiitaten fundatil "J translate [N / mm). Ky ~dem, la rote [N / rad) i. -rigitateaeokivalena a reazermulu de asic lamina [N / mm. Kp. =idema substeturi “i [N / mm). K-rigiditateacctivalenta a clemeontelor IS sub incareare staiea [N/mm Ky -rigiditates veicalaa elementelor de eauciue laminat [N / mm} Ky rigitatea verticala a elementelor de cauciue Jaminat sub incareare seismica, care se evalugeaza prin ca cull ariel efectivecomprimate Axe [N J mm.cveficientadiisibil de ineareare pentru disipator eu role [N / mm ',-coeficentul forte laterale adoptat pentru metoda coeficientului seismic, oo idem, pentru fort latrala standard e-em, pentru metoda eapacitaié portante sco cveficientul fore lterle standard pentru metoda capactail portante ky ceficientul fort lateral echivalente pentru metoda eapacitait portant L- lungimea grineii eonsiderata in proiectarea nodurilo de dilatatie [mm]. Ly lungime aditonaa, Ly lungimea de proiectare a nodurilor de dilatatie mm | -Iungimea de contact a roleto [mm]. (Q- fortafaterala dezvoltata in elementele IS, la deplasare nll [N]. (Q,-forta de cedae a elementelo IS, la initerea cedari [N, (Q4- idem. obtinuta la intersectia axei fortelor cu prelungirea tgiditatiisecundare din ‘cuba de histereisbiliniar [N]. 4q-tensiunea dezvoltata in dor de plum [ Nam? 4 ~ tensiunea tinge QUIN mm? R= fortaverticala[N} la in domul de plumb, corespunzatoare fortei de cedare Rec raport de variate a coeficientuli de amotizare vascoasa in elements IS Rer- media coef vitezei de deformare. ienului de amontzare vascoasa in elementele IS asociatavaritie Rex naport de varialie « mediei coefcientlui de amortizare vascoasa in elementele 1S, asocita cu histerezisul incacari Rey~idem, cu temperatura. Rg raport de variate a ripiditailechivalenteo elementelor IS asociata cu vavatia cforturior de compresiune [Rc raport de variate a rigitaiechivalente a elementelor IS Ra raport de variate a rigiditati echivalente medi elementelor IS asociata ew preuates moart a unital structurale sau substroturi “ [NI <-raportintre lung mea latrii mai scurte a plaei de otel (a sau b) si grosimen totala a straturilor de cauciue .<- unghial de rotate impus inte-un strat de caueiue £ rapor inte lature plac de etre, eonsiderand laturab (in diecte transversal ) ‘porta la ltura a (directa longitudinale)1y-éeformatia unghiularaefoctiva a eauciueul ‘oe ~ deformatia tangentiala admisibila a caueiuetui sub ineareari permanente si variable ‘siden, sub incarearisesmice 16 deformatia tangential loala a eauciueui sub ineareari vertical, 18 idem, datoratadeplsarilor aterale ‘Ye-deformati eauivculu a elongata de rupee {iyo deplasarea verticala din relaxare aelementulul 1S, 1a 100 ore [mt]. ina idem, fs 1000 ore me. cx -deplasarea latrala din relaxae [mm]. 8y dem, sub incacar, alee dst eae eismice [mm Bye idem, sub incarar seismice [mm factor asocatdurtatii eaueiveul 11 duciltatea plelor de sustinere sau facorul de Fevare interna a elemental IS y= fetor de fecare a clementulu 1 in eilul “/" de incarcate, Hin factor de freeare mestiv al elementalui IS 1s idem, supus la incareari static, ig grosimea totaa a straturlor de caueiue {mam ‘6 tensiunea medie de compresiune in elementul IS din incarcar vrtiale | Nim). ‘«a~fensiunea medie de compresune in elemental 1S inantea flab (N ram) n= easiunea de compresiune maxima in elemental IS [N /om ‘Snoca tensiunea de compresiune maxima admisibia inelementul IS [N fmm") ‘ni tensunea de compresiune minima in elemental IS [N fan?) (,~tensiunen de itndere in placa de ote reel element IS N/a) = Intindereaadnisibia, idem [N mm") ‘o> tensiunea tangetiataechivalentaindusn in elementl I [N Uma] +a tensiunea tangentista dezvolata in elemental IS .corespunzatoare unei deforma Ae forfecare epala cu 0 [N mn" + ensiunes tangentiala de cedar in elemental IS [N fmm’) AW - energa disiatainelementul IS intran eicu [N¢mm]Ao, IN mms Comers smplitudinca admisibila a (ensiunli de compresiune aceptata in elementul IS Simbolurile altelsdecit cee listate mai sus, se vor defini in setiunile inividuale in care se aplica, Exista cteva cazuri in care avelasi simbol are doua unitai de masura, corespunzatoare unor sestuni diferite, ficeare find asociat unei definitt date in seetianea respectva 1.2 Condit fundamentate ale proiectaril izolarliseismice 1) Petioada naturals a unei structs’ proieetata eu dispozitive IS se cere sa fie de cel putin 2 (doua) ori mai mare deci cen a structuri fara izolare 2) Perioada natrala a stucturii proiectata eu dispozitive IS va fi aleasa eu multa gia penta 4 preveni efectele nedorite asupra fanctiunilor structurii. Aceasta, deoarece lungitea perioadei proprit poste cauza probleme datorta rezanantei eu soll si deformatilor cexcesve ale nodurilr(imbinarilon, 3) Dispozitivele IS nu se vor utiliza Ja structure & earor Fundadi sit amensjte in soluri foarte moi 4) Pentru proiectarea IS se recomanda un dispoztiv IS eu aleature simpla, cit mai robusta, Simultan, performantele dispovitivului IS vor fi testate pent a asigura sibiltatea in \impal seismelor, Comsnta 1. Aplcarea metodei IS se va hota funetie de conde structurale ale clit si ale solu dle fundare. Poiectarea IS poate fi avantajoasa in urmatoarele condi 4) struturifundat in soluri rigid si stabi ¢ by cla ew structura rigid (peroada seurta) ©) clair eu regim media si redus de inaltime, ‘Acestea sit condi in eae eapacitatea de disipare a energie poate i usor de dezvoltat prin lngiveaperioadet prop Dimpotrva, proigetarea IS nu va fi adoptata in condtile8) structrifundat in soli instabite sau moi; by) lair eu strat lexibite(perioada lung): ©) cazurle in care lungeea porioadetproprii conduce la rezonanta eu solul, 4) clair care itrodue intinderi in reazeme, Rigiitatea structurii va fi determinata astfel ca perioada naturala lait echipata ou Tmga deci» claii neizolate. Pastrind pevioada elemente IS sa devina de col putin 2 or natural a suprastructurit izolate in fara domeniului de ezonanta cu substructurle, aproape ireaga deformatic a clair este practic concentrata in elementele IS. Din contra in eazul in ‘care perioada naturala a claitilizolate este mai mica dect dublul perioade clair neizoate, deformatia structuri va fi transmisa in infrastructura, Aceasta concentrare a eforturilor in substructura poate fi evitata daca elemental IS Iuereaza la capacitatea proieetata, Prin “perioada natura a claitiiolate” se intelege valoarea obtinuta eu reat 35.1 ineap3.5 si “perioada naturala a clair neizolate” se refera la perioada estimata prin considerares clementelor IS a articulti 2. Inproicctarea IS, fortele de inertic in suprastructira pot 6 diminuate prin lunge perioadei proprii si prin erestees capacitatt de disipare a energie! structurale, Cea mai Jmportanta decizie ete sit de mult tebuie lungita perioada naturala. In Japonia, solute sit in peneral foarte slabe in zonele de amplasament al constructor. Cutromure semnificative, ‘cu magnitudini peste 8 s perioada preponderenta a miscari teen -lunga, apr cu o rata de recurenta mai seura deeit in alte tari, Luind in considerate aceste Iucrur, nivel fortsi seismice de cod este mai ridieat comparativ cu cel adoptat in alte tat. Valoarea perioadei naturale la eare acceleratia de cod incepe sa desereasea, este lungs, aia de 1,1 se. pentru soluri de tip I (solus tr), 1.3 see pentra solu de ip It (soluri medi) side 1.5 see pentru solr de tip TI (Soluri moi). De accea, raspunsul tablirului poste ff redus ngind perionda naturala peste 1.1 5 see Dar, cresterea perioadei naturale implica o erestere in valoarea deplasarilor, Desi se pot liza noduri de expansiune (cu “picioare lung"), acesta sint dificil de adoptat, mai ales in zonele urbane, datoria problemelor de mentenanta si poluare fonica. De aceea, perioads proprie a strcturi nu ve fi lungita in mod nejustiicat. In proiectarea IS, este mai importants cresterea capacitai de dsipare a energie 3. Stab 4 structuri. Deoarece stabilitatca structurala a suprastacturit seade (inital) prin izolare, solulu din jurul fundatilor are un important efectasuprasigurante seismice proicctarca IS nu va fi aloptata pentru clair fundate in solur instabile 4. Elementele de izo are IS vor satisface conditile vor fi concepute cu un mecanism simplu, avind © performenta inal pe tot parcursulexploatari vor Fi foositenumai dupe atestarea nivelului de porformanta mecanica ; vor Hi stabie in timpul eutremurstor.3 Metoda de proieeare a izolari seismice 3.1 Generalitat Dispozitivele IS vor fi proieetateutilizand metoda coefcienuluiseismie st metoda capacitti porate 2, Siguranta seismiea a pilelor de beton armat pricctate eu metoda cocficientulut seismic va fl eificata din punctul de vedere al ductlitati prin metoda capacitati portant. 3. Coefiientl de calcul al forteiIaterale si coefeientl echivalent al forte laterale se vor esta conform precizaritr din eap 3.3. 4, Stabila mai precise & sigurantel seismice se va efectua utlizandu-se analiza raspunsuluidinamic, absolut necesara la struct eu aleatuire compli 5. Proietarea IS cladivlor va fi coreata eu specificatile din eap.7 = Detalit de proigctae pentru zone seismice si eap.6 - Deal de proietare penru metoda IS, in plus fata de capitolete mentionate anterior, Comentarit 1, Dispozitivele IS vor f proicetate uilizand metodele coeticintului seismic si a eapacitais Portante. Desi suposté tructurilor obisnite au fost proiectatiutilzandu-se numai metoda cocficientului seismic, in actuala procedura se vor utiliza ambele metode, deoarece lementele de izolare IS au un rol important in reducerea forte! seismice si se cere scestea ssi pastreze fuetionaltatea chiar sub aetiunea cutremurului maxim presupus, 2. Proicctarea structurilorizolate seismic IS va utiliza ambele metode mentionate mai sus, Se considera ca proiectare elementelor IS se poate face numa eu metoda capital portant, at find ca prinepiul de baza in proietarea IS este combinat eu teoria capactatiiportante, care este bazata pe chetiltatea componentefor structuit supuse la eutremurul maxim credibil, De fap, teoria capacitati portante a fost dezvoltaa in tari ea Nowa Zeclanda si Statele Unite si proiectrea bazsiizolate a fost considerata ea metoda de realizare a ‘eoriei, Totus, in Japonia, metoda capacitai portant a fost adoptala numa ta pilele de beton arma,iar metoda cooficientlui seismic a fost uilizata pentracelelalte componente ale struct Din acest punet de vedere, proiectarea IS a fost conceputa sa respecte amibele puncte de vedere. 3, Proiectaea IS prin mstoda coelieientului seismic va f efeeuatarespectand replementarle ‘ap.3. Coelicientl foe laterale va fi estimat conform cap.3.2al prezentului ghid 4. La siructuriizolate seismic cu elemente 1S, deformatia ttala a strucurit in timpul seismelor este in general, determinata de modul Ide vibra, in eare misearea de translate 1 suprastucturi este predominant, Din aeest punet de vedere, in general vorbind, analiza raspunsului dinamic ru este necesaa in toate cxzurile de izolre, deci sigurantaseismiea a siructurilor poate fi wor determinats cu metods de analiza statia, In cazul in eae siguranta seismiea a structrii mu se poate determina prin analiza statca, din motive de aleatuire ‘complicata, ati se va apela la analiza raspunsalui dinamic, specifieata in cap. 5. Datorita panicularitatlor care apar in raspunsul seismic al structurilor tolate,detaile se vor proieeta conform cap.6 al acest ghd, in plus fata de specificate curente 3.2 Coeficiental fort laterale in metoda coeficientulul seismic Coeficientl forte laterale in metoda coeficientuli seismic va fi estima cu relate ky er % eg % 9 er 61 * hig e2n Daca valoarea coefiientulul forte laterala este subunitara,acesia va fi considerat in caleule egal cu 1 er Mer 2 08 G - ~ coefcienul fort laterae in metoda coeficientului seismic; go ~coeficientul forte laterale standard (= 0.2), c= factor de on ¢- etoral condtilor de sol (Tab. 3.2.1) cy factor de impertania (Tab 3.2.2);cr factor functie de prioada natura a struct (Tab:3.2.3 «rfactor funtie de eoeficiontul de amortizate al structui (Tab 3.24 lat ct si ex se vor considera egale cu 1.0 si sunt uilizate pent a estima presiumen solull sia apei in timpul seismelor, ‘Tab3.21 Factorulcondittor de sol ce pal sto 7 [ 7 Ti Fastor { To 1 “Tab.3.22 Factoral de importants al strcturi Tipalsractar Face Detiie Poduri de auionada adi monmenie Clase 10 istorice, de ara, cul, aitectura Cait a8 Aisle Tal.32.3 Factorul perioade naturale a struct Tipal sto Fasor oo) Olet=ta T=? 1 2012100) ge yas as T=02 O2eT=13 T3

S-ar putea să vă placă și

• Ne 012 - 1 - 2022

  

  Document79 pagini

  Ne 012 - 1 - 2022

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• NP24-2022 Normativ Pentru Proiectarea Parcajelor

  

  Document44 pagini

  NP24-2022 Normativ Pentru Proiectarea Parcajelor

  ionutcr

  100% (5)
• Conceptul de Investitie

  

  Document20 pagini

  Conceptul de Investitie

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Alegerea Variantei Optime de Investitii

  

  Document12 pagini

  Alegerea Variantei Optime de Investitii

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• Structura Investitiei in Constructii

  

  Document7 pagini

  Structura Investitiei in Constructii

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• Beton Armat Indrumator Proiect

  

  Document79 pagini

  Beton Armat Indrumator Proiect

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• Proiect Beton Armat

  

  Document26 pagini

  Proiect Beton Armat

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• Evaluare Incarcari-Cadru

  

  Document11 pagini

  Evaluare Incarcari-Cadru

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• RTC-4 - Proiectare Si Urmarirea Cladirilor NZEB Noi

  

  Document153 pagini

  RTC-4 - Proiectare Si Urmarirea Cladirilor NZEB Noi

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• RTC-3 - Proiectare Si Urmarirea Cladirilor NZEB

  

  Document152 pagini

  RTC-3 - Proiectare Si Urmarirea Cladirilor NZEB

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• Anexa Snrrs

  

  Document103 pagini

  Anexa Snrrs

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• NP 123-2022 - Normativ Privind Proiectarea Geotehnică A Fundațiilor Pe Piloți

  

  Document65 pagini

  NP 123-2022 - Normativ Privind Proiectarea Geotehnică A Fundațiilor Pe Piloți

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• NP 005-2022 - Normativ Privind Proiectarea Și Verificarea Construcțiilor Din Lemn

  

  Document74 pagini

  NP 005-2022 - Normativ Privind Proiectarea Și Verificarea Construcțiilor Din Lemn

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• NP 011-2022 - Normativ Privind Proiectarea, Realizarea Și Exploatarea Construcțiilor Pentru Grădinițe de Copii, Indicativ

  

  Document46 pagini

  NP 011-2022 - Normativ Privind Proiectarea, Realizarea Și Exploatarea Construcțiilor Pentru Grădinițe de Copii, Indicativ

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• P100 - 1 - 2013 - Completare

  

  Document9 pagini

  P100 - 1 - 2013 - Completare

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• P100 2013 Partea A III - A

  

  Document296 pagini

  P100 2013 Partea A III - A

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări
• NP 133 - 2022 - Vol 3

  

  Document202 pagini

  NP 133 - 2022 - Vol 3

  Felicia Ghica

  Încă nu există evaluări