PLACI PLANE

1 Consideratii generale
Placile sunt corpuri ce au o dimensiune, grosimea
orientata dupa axa z, mult mai mica in
raport cu celelalte doua (I.3.1). Acest capitol trateaza cateva probleme simple din domeniul
placilor considerate subtiri ce pot prelua solicitarea de incovoiere datorata actiunii fortelor orientate
dupa axa z, perpendiculare pe planul median. Aceste placi indeplinesc conditia
de regula orientat dupa x, este latura mica a placii dreptunghiulare
cazul placii circulare se face referire la raza R a acestora.

, unde l,

(cealalta latura) iar in

Deformarea placii se evidentiaza din studiul curbarii planului median prin legi de variatie a
sagetii w si a rotirii
acesteia.

; se face abstractie de extinderea suprafetei mediane ca urmare a solicitarii

Ipotezele de calcul din studiul barelor se admit in continuare iar unele se extind la calculul
placilor. Se considera ca materialul placii este omogen, izotrop si legea generalizata a lui Hooke in
domeniul elastic este satisfacuta. Se adopta o grosime a placii constanta.
Ipoteza lui Bernoulli devine ipoteza lui Kirchoff. Prin aceasta se admite ca punctele aflate pe
normala la suprafata mediana raman pe normala la suprafata deformata. Se neglijeaza astfel
lunecarile din material comparativ cu rotirea normalei. Inseamna ca punctele materiale ale placii se
deplaseaza dupa normalele in planul median, in felul acesta fiind suficient studiul deformarii
planului median. Deformatiile fiind mici comparativ cu dimensiuinile placii, se pot scrie intr-o prima
etapa ecuatiile de echilibru pentru forma nedeformata. Se observa ca eforturile, si in consecinta
tensiunile, nu mai pot fi determinate prin metoda sectiunilor. Se constata ca deformatiile, tensiunile
si eforturile pot fi exprimate printr-o functie a rotirii sau a deplasarii w. Problema consta in a
stabili expresia uneia din aceste functii in baza studiului geometric, fizic si mecanic al placii.
2 Studiul placilor plane circulare incarcate simetric
2.1 Studiul geometric
Se considera cazul simplu al unei placi circulare simplu rezemata pe contur, articulata sau
incastrata, definita intr-un sistem de referinta cilindric, incarcata simetric cu o sarcina uniform
distribuita . Datorita simetriei, pe un cerc de raza oarecare , eforturile sunt aceleasi, dezvoltarea
tensiunii avand o variatie identica indiferent de orientarea razei . Pentru studiu se izoleaza un
volum elementar

avand punctul M situat la o raza

planul median. Suprafetele volumului elementar sunt:

de centrul placii si la o distanta

,

fata de

Fig. 1 Placa circulara simplu rezemata pe contur

Simetria placii, a reazemului si a starii de solicitare conduc la o deformare simetrica a placii.
Studiul geometric arata ca suprafata mediana plana se modifica intr-o suprafata curba de revolutie
cu axa
prin deplasarea punctelor planului median, conform legii lui Kirchoff, numai dupa
normala la planul median.

Fig. 2 Studiul geometric al elementului de placa

Punctul M al volumului elementar se deplaseaza cu

pana in punctul M, iar tangenta la

suprafata deformata ce trece prin punctul mentionat formeaza unghiul

notat cu
cu orizontala,
ceea ce exprima rotirea punctului M (rotirea punctului MD in raport cu MD). Punctul B asociat
punctului M prin

pe

directia

punctul M se deplaseaza cu

se

deplaseaza

pe

directia

, iar punctul B se deplaseaza cu

cu

Pe

directia

Prin prisma simetriei se constata ca volumul elementar se poate lungi sau scurta pe
directia r si t, fig. 1; pe directia
avand loc o deplasare
a placii in ansamblul ei, deformarile
sunt insignifiante.
Din punct de vedere al lunecarilor simetria cazului studiat este compatibila doar cu
lunecarile planelor Sr .
Prin prisma modului de calcul al deformatiilor se pot scrie urmatorele relatii:

in triunghiul MBP avand in vedere semnul deplasarilor si rotirilor si tinand cont de faptul ca
deplasarile liniare sunt infinitzetimale (

):

(1)

lungirea specifica radiala pe directia

are in vedere lungirea calculata prin prisma

deplasarii diferentiate a punctelor M si B ce definesc

lungirea specifica circumferentiala pe directia tangentei

este evidentiata de noua circumferinta de raza

(XVIII 2)

deplasarea u a punctului M situat la distanta

punctului este

la cercul de raza

in punctul M

a punctului M:

(XVIII 3)
de planul median prin prisma rotirii

Prin prisma parametrului

ce intervine in ecuatia diferentiala de echilibru a elementului
de placa, lungimile specifice se calculeaza astfel:

iar

(XVIII 4)

este :

(XVIII 5)

2.2 Aplicarea legii generalizate a lui Hooke

Asociat deformatiilor
,
,
(nesemnificativ) si a lunecarilor posibile doar in planul
datorita simetriei rezulta o dispunere a tensiunilor conform figurii 3.

Fig. 3 Dispunerea tensiunilor

Deoarece
si
rezulta ca
este o suprafata principala iar directia este
indiferenta de marimea solicitarii si de dimensiunile placii circulare fiind o directie principala dupa
care se dezvolta o tensiune normala principala.
Se observa:

o variatie a tensiunii radiale

tensiune circumferentiala

deoarece planurile paralele cu planul median se deformeaza fara sa se striveasca

intre ele;

o variatie a tensiunii tangentiale

pe directia

constanta pe circumferinta;

pe directia r din planul Sr.

Se constata ca elementul de placa se afla intr-o stare plana de tensiune, valorile tensiunilor
calculandu-se prin prisma legii generalizate a lui Hooke (V.16) pentru o valoare z data, fiind
dependente da variabilele

si r.

(6)

(7)

2.3 Eforturi in placile circulare

Reprezentarea cumulativa a tensiunilor din sectiunile volumului elementar, se face sub
forma cunoscuta a eforturilor.

In cazul placii, efortul nu mai pote fi dedus din exterior prin aplicarea torsorului de reducere.
Efortul poate fi dedus functie de solicitarea exterioara pe intreaga circumferinta. Pentru a putea
reprezenta efortul pe placa elementara de grosime h, (
din formulele precedente devine ),
sarcina exterioara uniform distribuita fiind reprezentata de p, se considera intensitatea efortulurilor
(efortul pe unitatea de lungime) T1, M1, obtinute din raportarea acestora la lungimea pe care se
manifesta (fig. 4).
In cazul studiat conform solicitarii, eforturile moment sunt pozitive, suprafata de dedesubt este
intinsa iar efortul forta taietoare pe portiunea considerata este negativ. Marimile si unitatile de
masura ale intensitatii eforturilor sunt:

[N/m] unde

[N],

[Nm/m] unde

(8)

[Nm],

[Nm/m] unde

(9)

[Nm].

(10)

Fig. 4 Reprezentarea eforturilor

Prin prisma expresiilor lui

in care:

si

eforturile

si

capata forma:

(11)

(12)

unde

(13)

este modulul de rigiditate cilindrica a placii pe unitatea de lungime;

(14)

(15)

2.4 Studiul static

Din echilibrul fortelor dupa
de sens contrar) rezulta:

(pe axa t nu avem eforturi forta, iar dupa axa

(16)

Amplificand cu

efrturile sunt egale si

(17)

si neglijand diferentele de ordinul doi, rezulta:

(18)

sau:

(19)

(20)

(21)

Prin integrare rezulta:

.
Din calculul integralei rezulta:

(22)

(23)

de unde:

(24)

Prin relatia (24) se face legatura dintre solicitarea exterioara p si efortul forta taietoare T.

De mentionat ca in cazul placilor circulare incarcate simetric, forta taietoare

poate fi
determinata usor considerand conditiile de echilibru pentru o portiune centrala de forma cilindrica
de raza
decupata din placa.

Din echilibrul sarcinii exterioare

lungime
rezulta:

cu efortul forta taietoare pe unitatea de

de pe suprafata laterala a cilindrului de aceeasi valoare pe o circumferinta de raza r,

(25)

de unde:

.
Din echilibrul momentelor in planul
momentelor (momentele din planul
exista) sub forma:

(26)
in raport cu punctul A rezulta un echilibru al

sunt constante pe intreaga circumferinta, iar in planul

nu

(27)

(28)

Amplificand cu
si neglijand diferentiala de ordin superior rezulta ecuatia de
echilibru a momentelor sub forma:

.
Relatia (29) exprima legatura dintre eforturile M si T.
2.5 Functia

a placii circulare incarcate simetric

(29)

Din analiza ecuatiilor de echilibru (21) si (29) se constata ca introducand in (29) eforturile moment
sub forma (14) si (15) si avand in vedere ca T1rz poate fi dedus din (21), rezulta o expresie de
forma

pentru o incarcare data p si o rigiditate D1 a placii considerate.

Din (29) rezulta:

(30)

(31)

(32)

de unde:

(33)

Integrand de doua ori expresia (33) rezulta:

(34)

Constante de integrare
si
se determina din conditii la limita pentru fiecare caz concret. Astfel
se fac referirile la rotiri, sageti, eforturi, care pot fi stabilite in mijlocul placii, pe conturul de
rezemare, pe contururile libere, precum si pe frontiera intervalelor cu incarcari diferite avand in
vedere continuitatea fibrei. De asemenea se au in vedere conditiile geometrice in situatiile de
simetrie.
Inlocuind pe T1rz (24) prin integrari successive ale ecuatiei (34) rezulta:

(35)

Prin cunoasterea functiei

pot fi determinate momentele incovoietoare pe unitatea
de lungime M1tr si M1rt , din expresiile (11) si (12) precum si sageata w din (1). Cunoscand
momentele incovoietoare se determina tensiunile din compararea expresiilor (6), (7) si (11), (12),
rezulta:

;
(36)

Pentru

rezulta tensiunile normale maxime din sectiunea de calcul considerata:

si

(37)

unde:

si

- moment de inertie axial al placii pentru latimea de o unitate;

- modul de rezistenta axial al placii pentru latimea de o unitate;

Se constata ca distributia tensiunilor orientate dupa cele doua directii r si t variaza liniar pe
grosimea placii fiind proportionale cu distanta de la punctul de calcul la suprafata mediana ca in
cazul barelor (Navier). Planul neutru pentru
si
coincide cu suprafata mediana a
placii, valorile extreme ale tensiunilor fiind pe suprafetele laterale.
Pentru determinare sagetii w se are in vedere (1) in care se inlocuieste

(38)

(39)
3 Determinarea tensiunilor si a sagetii din placile plane circulare incarcate
simetric

3.1 Placa incastrata pe contur

Se considera placa de raza R, grosime h, incastrata pe contur incarcata cu o sarcina uniform
distribuita p conform fig. (5).
Expresia functiei
(35) pentru cazul studiat se stabileste in raport de constantele de integrare prin
determinarea acestora in baza urmatoarelor conditii:
-

rotirea
in centrul placii (r = 0) este nula, deoarece tangenta la planul
deformat este paralela cu planul median al placii nesolicitate:

Relatia poate fi indeplinita daca

(40)

. Expresia (35) capata forma:

(41)

din conditia pe contur pusa pentru relatia (41) [II.2]

pentru

, rezulta:

(42)

de unde:

Odata stabilite constantele

(43)

ale expresiei (35) pentru cazul studiat, acestea capata

forma:

(44)

Se pot stabili valorile eforturilor moment (14), (15) avand in vedere ca:

(45)

Fig. 5 Placa incastrata pe contur

Rezulta:

(46)

.
Pentru o placa executata din otel aliat

(47)

, se obtine:

(48)

(49)

Diagramele momentelor incovoietoare se construiesc conform relatiilor si au o forma

parabolica. Se observa ca in centrul placii momentul incovoietor are aceeasi valoare in orice
directie, fig. (5)
Pentru:

(50)

Pentru:

(51)

(52)

Tensiunile normale maxime corespunzatoare valorilor extreme ale eforturilor in cazul

otelului aliat (

),(37), sunt:
-

in centrul placii (r = 0)

(53)
-

pe contur (r = R)

(54)

(55)

Valoarea cea mai mare a tensiunii este pe contur pe directia razei r,

; in punctele

conturului tensiunea minima este pe directia verticala z, unde

; astfel tensiunea
echivalenta conform teoriei tensiunilor tangentiale maxime, (XI. 14), pe contur este :

(56)

Fig. 6 Placa incastrata pe contur.

Prin prisma celor prezentate la o solicitare extrema fisurile apar in jurul conturului placii de
grosime h pe partea superioara a acesteia.

(57)

Din (1) se deduce sageata w sub forma (39), cunoscand

(43) si

din expresia

. Rezulta:

Pentru determinarea lui

-

pentru

(58)

se pune conditia:
sageata

; rezulta:

(59)

Expresia sagetii pentru placa circulara incarcata simetric cu o sarcina uniform distribuita,
incastrata pe contur este:

(60)

Sageata maxima este pe mijlocul placii (w0) r =0 si are marimea:

(61)

3.2 Placa simplu rezemata pe contur

Se considera placa definita in paragraful pecedent numai ca este simplu rezemata pe contur, fig.
(7). Deoarece si in aceste caz

, expresia functiei

are forma (41).

Conditia pentru determinarea constantei C1 are in vedere faptul ca pe contur (marginea

placii) pentru

Tensiunea

(are loc o rotire a marginii placii).

(6) se calculeaza prin prisma functiei

(41) avand in vedere ca:

(62)

(63)

Pentru valoarea cea mai mare a tensiunii pe suprafetele laterale,

, rezulta:

(64)

Pentru

(adica paranteza are valoarea zero) se obtine:

(65)

De unde:

.
In aceste conditii expresia lui

(66)

capata forma:

(67)

Fig. 7 Placa simplu rezemata pe contur.

Se pot stabili valorile eforturilor moment (14), (15), avand in vedere ca:

(68)

(69)

Rezulta:

(70)

(71)

(72)

.
Pentru o placa executata din otel aliat

(73)

, se obtine:

(74)

(75)

Ca si in cazul placii incastrate diagramele momentelor incovoietoare au o forma parabolica, iar in

centrul placii momentul incovoietor are aceeasi valoare in orice directie, fig. (7).
Din relatiile (71), (73) se determina valorile momentelor incovoietoare in sectiunile din
centrul si marginea placii.
-

in centrul placii (

.
-

pe contur (

(76)

(77)

(78)

(79)

Tensiunile normale maxime corespunzatoare valorilor extreme ale eforturilor in cazul

otelului aliat (

),(77), sunt:
-

in centrul placii

.
-

(80)

pe contur

(81)

Tensiunea normala este maxima in centrul suprafetei inferioare a placii si are aceeasi valoare pe
oricare directie a razei; tensiunea minima este pe directia z,
. Tensiunea echivalenta
conform teoriei tensiunilor tangentiale maxime, [XI. 14], in centrul placii este:

(82)

Fisurile apar in centrul suprafetei inferioare a placii, fig. (8).

Fig. 8 Fisuri pe suprafata posterioara

Cunoscand expresia rotirii

, (67), se determina sageata w, (39), cunoscand C1, (66)

si C2=0:

.
Se

pune

conditia

Rezulta:

ca

deplasarea w sa

fie

(83)

nula

pe

contur r

R, w

. De unde:

(84)
Expresia sagetii este:

.
Sageata maxima este pe mijlocul placii (w0) pentru r = 0 si are marimea:

(85)

= 0.

(86)

4 Placi plane dreptunghiulare

4.1 Incovoierea placilor plane dreptunghiulare
Placile plane dreptunghiulare au o larga raspandire regasindu-se in elementele de carcasa,
pereti de rezervoare, elemente din corpul navei, etc.
Calculul acestora este mult mai dificil deoarece parametrii ce reflecta solicitarea, tensiunile
si sageata, se determina prin prisma unei functii de doua variabile independente x,y in loc de o
variabila r ca in cazul placilor circulare. Functia reflecta deformarea suprafetei mediane si este sub
forma unei ecuatii diferentiale cu derivate partiale a carei solutie este data de regula printr-o serie.
In cazul placii dreptunghiulare incarcate cu o sarcina uniform distribuita p normala pe placa,
se utilizeaza relatia lui Sophie-Germaine sub forma:

(87)

Rezolvarea ecuatiei (87) este tratata pe larg in literatura de specialitate, in continuare

prezentandu-se cateva rezultate finale pentru situatii intalnite frecvent, pentru o sarcina uniform
distribuita p normala pe placa de grosimea h.

Fig. 9.a Placa simplu rezemata

Daca placa este simplu rezemata pe contur, fig. (9.a), sageata maxima din centrul
placii x= y= 0 este:

(88)

Fig. 9.b Placa incastrata pe contur

Momentul incovoietor maxim pe unitatea de lungime se dezvolta in centrul placii (x= y= 0)
fiind cel care produce rotirea in planul xz (M1xy), ceea ce inseamna ca fibrele paralele cu latura mai
scurta l sunt cele mai solicitate:

(89)

de unde:

(90)

Fisura, la fel ca la placile circulare, se dezvolta in centrul suprafetei inferioare a placii

solicitata la tensiuni de intindere din incovoiere.
Coeficientii k1, k2, k3 pentru cazul cu valoarea coeficientului lui Poisson = 0,3 sunt
prezentati in tabelul 1, functii de raportulL/l.
Tabelul 1. Valoarea coeficientilor k1, k2, k3 in functie de raportul laturilor L/l.

L/l

1,2

1,4

1,6

1,8

k1

0,0433

0,0616

0,0770

0,0906

0,1017

0,1106

0,1336

0,1400

0,1416

0,1422

k2

0,0479

0,0626

0,0753

0,0862

0,0948

0,1017

0,1189

0,1235

0,1246

0,1250

k3

0,2874

0,3756

0,4518

0,5172

0,5688

0,6102

0,7134

0,7410

0,7476

0,7500

Daca placa este incastrata pe contur (9.b) sageata maxima din centru placii x= y= 0 este:

(91)

Momentul incovoietor maxim pe unitatea de lungime are aceeasi orientare ca in cazul placii
simplu rezemate M1xy si se dezvolta in centrul placii x= y= 0.

(92)

de unde,

(93)

Spre deosebire de placile circulare incastrate fisura se dezvolta in centrul suprafetei

inferioare a placii.
Coeficientii k1, k2, k3 sunt prezentate in tabelul 2, functie de raportul L/l.
Tabelul 2. Valoarea coeficientilor k1, k2, k3 in functie de raportul laturilor L/l.

1,5

1,75

0,0240

0,026

0,0757

0,081

0,4542

0,490

4.2 Incovoierea cilindrica a placilor plane dreptunghiulare

Se considera o placa simplu rezemata pe contur, solicitata cu o sarcina normala pe placa de
intensitate constanta pe directia y(directia laturii mari L) si variabila pe directia x. Se constata ca
suprafata curbata a placii ia forma unui cilindru avand generatoarea paralela cu axa Oy. Teoretic
doar pentru L = placa se incovoaie cilindric; totusi pentru situatia in care L>3l rezultatele
obtinute considerand incovoierea cilindrica a placii sunt acceptabile.
Problema se rezolva si daca se ia placa simplu rezemata numai pe laturile paralele cu
directia y, fig.(10). Calculul poate fi redus la calculul unei grinzi de latime mare. Studiul se face
considerand o fasie izolata avand latimea egala cu o unitate. Aceasta fasie reprezinta o grinda de
sectiune transversala dreptunghiulara 1xh, de lungime l, simplu rezemata,in care se dezvolta
efortul moment incovoietor M1xy cu tensiuni x0.

Particularitatea este ca sectiunea transversala a grinzi nu se poate deforma din cauza

fasiilor invecinate. In aceasta situatie avem o stare plana de deformare in care:

(94)

Se admite conditia impusa grinzilor, si anume ca materialul nu este solicitat pe directia

grosimii placii (inaltimea grinzii), adica:

(95)

Fig. 10 Placa simplu rezemata pe laturile paralele

In acest caz legea generalizata a lui Hooke (V.10) se scrie:

(96)
Prima ecuatie a sistemului se mai scrie:

de unde
pentru o fasie de placa.

si

(97)

, iar EP este modulul de elasticitate al materialului

(98)

Fig. 11 Tensiuni in incovoierea cilindrica

Rezulta ca in cazul placii se inlocuieste modulul de elasticitate E cu modulul de elasticitate
al materialului pentru o fasie de placaEP. Astfel ecuatia diferentiala a fibrei medii deformate se
scrie:

(99)

Notatia D1 a fost folosita in relatia (13).

(100)
In concluzie toate calculele se deruleaza ca la o grinda simplu rezemata de latime egala cu
unitatea si de rigiditate EP.