Raport de studiu

MASTER INGINERIE STRUCTURALĂ 2019/2020

Gheorghe Bogdan | Inginerie seismică | 15.01.2020

 Prezentul raport are la bază două cerințe: determinarea parametrilor seismici ai cutremurului
Loma Prieta, SUA din 17 octombrie 1989 și determinarea răspunsului seismic instantaneu și maxim
al unei structuri din beton armat. Aceste două cerințe s-au concretizat în două secțiuni, Secțiunea A
și Secțiunea B.

[Secțiunea A]
A.1. Determinarea parametrilor de vârf ai mișcării terenului.
Cu ajutorul programului Seismosignal s-au determinat parametrii de vârf ai mișcării în
termen de accelerație maximă (PGA), viteză maximă (PGV) și deplasare maximă (PGD) a terenului.
S-au obținut următoarele valori pentru cele 2 componente orizontale și componenta verticală:

PGA [g] PGV [cm/s] PGD [cm]

Componenta 1 0.16954 33.514 23.886

Componenta 2 0.16113 18.662 12.571
Componenta 3 0.09422 9.836 5.102
Tabelul 1. Valorile parametrilor de vârf

A.2. Determinarea frecvenței predominante a mișcării terenului.

Conform înregistrărilor, perioada predominantă a mișcării terenului din componenta 2 este
Tp=0.24 sec, implicit frecvența predominantă are valoarea fp=4.167Hz. Viteza medie a undelor
secundare este υs,30=239,69m/s. Frecvența fundamentală de vibrație a terenului se obține astfel:
4H 1
T1 = = 0.5sec 𝑓1 = = 2𝐻𝑧
υs,30 T

Deoarece frecvența predominantă a mișcării terenului este de 2 ori mai mare decât frecvența
fundamentală de vibreție a terenului, terenul are o comportare neliniară. Conform Eurocode 8, viteza
undelor secundare (υs,30) pune terenul în categoria C, catalogândul astfel un teren moale cu depozite
de nisip, pietriș sau argilă rigidă cu grosimi de la câteva zeci până la câteva sute de metri.

A.3.Determinarea parametrilor care influențează forma spectrală.

-agRMS reprezintă rădăcina pătrată a mediei a accelerațiilor ridicate la pătrat dintr-o
accelerogramă. Dacă notăm cu A1, A2, ... ,An valorile pătratelor accelerațiilor obținem suma
acestora notată A (A1 + A2 + ... + An = A), acceleratia RMS poate lua expresia:
agRMS=√𝐴;

-intensitatea characteristică este indice al mișcării terenului și are următoarea expresie:

-enrgia cumulativă totală, Ecm, reprezintă energia acumultă de structură:

-intensitatea arias (Ia), factor care influențează forma spectrală:

 -durata semnificativă bazată pe praguri energetice (ts). Exprimarea acesteia se poate observa
în figura de mai jos:

Fig.1 Exprimarea duratei semnificative bazată pe praguri energetice.

agRMS Intensitatea Intensitatea Energia Durata

characteristică Arias cumulativă semnificativă
[g] [Ic] [m/sec] [m2/sec3] [sec]

Componenta 1 0.02256 0.02625 0.47056 2.9403 21.16

Componenta 2 0.02088 0.40297 0.40297 2.5179 27.51
Componenta 3 0.01264 0.011 0.14766 0.9226 32.24
Tabelul 2. Valorile parametrilor care influențează forma spectrală.

A.4. Determinarea valorilor spectrale de răspuns seismic liniar-elastic și inelatic.

Spectrele de răspuns reprezintă o metodă convenabilă de sintetizare a răspunsului seismic al
structurilor sub acțiunea unei înregistrări seismice date.
Valorile prezentate mai jos corespund unei fracțiuni din amortizarea critică de 5% pentru
perioade proprii de vibrație T= 0.5 sec, 1.0 sec și 3.0 sec. Pentru răspunsul inelastic ductilitățile au
valorile µ= 3, 4 și 5.

Componenta 1 Elastic Inelastic, Inelastic, Inelastic,

µ= 3 µ= 4 µ= 5
SA, 0.5 sec 0.28719 0.11455 0.09723 0.08889
SA, 1.0 sec 0.14904 0.07231 0.06720 0.06395
SA, 3.0 sec 0.11043 0.03444 0.02245 0.02114
SV, 0.5 sec 21.771 14.2310 12.9610 12.2631
SV, 1.0 sec 21.192 15.285 15.524 15.995
SV, 3.0 sec 54.551 31.126 24.774 24.929
SD, 0.5 sec 1.774 1.812 2.011 2.279
SD, 1.0 sec 3.682 4.685 5.692 6.673
SD, 3.0 sec 24.603 18.982 15.352 17.693
Tabelul 3. Valorile spectrale de răspuns liniar-elastic și inelatic, componenta 1.
 Componenta 2 Elastic Inelastic, Inelastic, Inelastic,
µ= 3 µ= 4 µ= 5

SA, 0.5 sec 0.2616 0.1543 0.1365 0.1232

SA, 1.0 sec 0.1869 0.0792 0.0641 0.0525
SA, 3.0 sec 0.1177 0.0408 0.0337 0.0268
SV, 0.5 sec 16.540 16.540 16.540 16.540
SV, 1.0 sec 32.033 16.755 14.847 13.232
SV, 3.0 sec 61.705 31.722 28.660 25.499
SD, 0.5 sec 1.6176 2.4856 2.8751 3.1670
SD, 1.0 sec 4.622 5.208 5.449 5.472
SD, 3.0 sec 26.108 23.480 25.063 24.089
Tabelul 4. Valorile spectrale de răspuns liniar-elastic și inelatic, componenta 2.

Componenta 3 Elastic Inelastic, Inelastic, Inelastic,

µ= 3 µ= 4 µ= 5

SA, 0.5 sec 0.1696 0.0504 0.0367 0.0319

SA, 1.0 sec 0.0996 0.0249 0.0182 0.0161
SA, 3.0 sec 0.0409 0.0149 0.0102 0.0081
SV, 0.5 sec 13.056 6.729 6.082 5.783
SV, 1.0 sec 18.756 7.533 7.087 6.940
SV, 3.0 sec 21.340 11.698 9.785 8.876
SD, 0.5 sec 1.048 0.777 0.719 0.762
SD, 1.0 sec 2.460 1.496 1.364 1.452
SD, 3.0 sec 9.095 8.468 7.265 6.936
Tabelul 5. Valorile spectrale de răspuns liniar-elastic și inelatic, componenta 3.

Alegerea calcului neliniar, implicit alegerea unor niveluri diferite de ductilitate (de obicei
trei), are două consecințe majore observabile în procesul de proiectare. Prima dintre acestea o
reprezintă scăderea valorilor spectrale, semnificativ (fig. 2 și fig.3), a vitezelor și a accelerațiilor,
scădere care conduce ulterior la obținerea unor forțe seismice de proiectare reduse.

Cea de-a două concluzie este dată de creșterea valorilor spectrale a deplasărilor în analiza
neliniară (fig. 4). În cazul unei structuri ductile, după atingerea limitei elastice, structura se
deformează în domeniul inelastic până la atingerea forței maxime (palier de consolidare). Valorile
mai mari ale deplasărilor sunt asociate comportării reale a structurii. De aceea , analiza structurală
pe baza eforturilor obținute dintr-un calcul elastic nu este suficientă pentru proiectarea unei structuri
la acțiunea seismică.
Fig2. Accelerațiile spectrale ale răspunsului seismic.

Fig3. Vitezele spectrale ale răspunsului seismic.

Fig4. Deplasarile spectrale ale raspunsului seismic.

 [Secțiunea B]
Prin prezentul raport s-a cerut, în continuare, determinarea răspunsului seismic instantaneu
și maxim, în direcțiile x și y, exprimat în termeni de deplasare relativă de nivel, accelerație absolută
de nivel, forța tăietoare de bază și indice de drift de nivel , prin Metoda Superpoziției Modale și prin
Metoda Integrării Directe.
Principiul superpoziției modale presupune însumarea răspunsurilor tuturor modurilor de
vibrație pentru fiecare grad de libertate, în timp ce metoda integrării directe are la bază rezolvarea
ecuațiilor întregii structuri la fiecare pas de timp.
Pentru analiză a fost folosit programul de calcul structural Etabs, în care s-a modelat o
structură în cadre din beton armat supusă mișcării seismice analizată în Secțiunea A a raportului de
studiu. Fracțiunea din amortizarea critică pentru modurile proprii fundamentale de translație este ζ =
5%. Modelul de amortizare proporțională este modelul Rayleigh.
În urma rulărilor s-au obținut următoarele rezultate:

Fig5. Deplasăre relativă de nivel, metoda superpoziției modale.

Fig6. Deplasăre relativă de nivel, metoda integrării directe.

Fig7. Accelerația absolută de nivel, metoda superpoziției modale.

Fig8. Accelerația absolută de nivel, metoda integrării directe.

Fig9. Forța tăietoare de bază, metoda superpoziției modale.

Fig10. Forta tăietoare de bază, metoda integrării directe.

Fig11. Deplasarile relative de nivel maxime, metoda superpoziției modale.

Fig12. Deplasările relative de nivel maxime, metoda integrării directe.

 Fig13. Indicele de drift de nivel, metoda superpoziției modale.

Fig14. Indicele de drift de nivel, metoda integrării directe.

Studiindu-se graficele de mai sus s-au putut observa diferențe mici ale valorilor între cele
două metode, pentru fiecare componentă a înregistrării seismice. Astfel, pentru componenta mai
agresivă (direcția x), s-au obținut valori mai mari pentru metoda integrării directe, iar pentru
componenta de pe direcția y, valorile mai mari au fost furnizate de prima analiză. Diferențele apar
începând cu prima sau a doua zecimală, putând astfel preciza că cele două metode sunt comparabile
ca și valoare numerică a rezultatelor.
În ceea ce privește timpul de rulare, diferențele sunt foarte mari, de la 10 sec pentru metoda
superpoziției modale până la 20-25 minute pentru metoda integrării directe. Desigur că aceste
rezultate, privind durata executării calculelor, diferă de la o mașină de calcul la alta.
Anexa 1 – Banca de date agregate.
Inginerie seismica, Master IS 2019-2020 Banca agregata de date
Parametrii miscarii seismice (g,cm,s) Raspuns spectral elastic (g,cm,s)
PGA,g PGV,cm/s PGD,cm ts,s fp,Hz Ic agRMS Ia Energie SA0.5s SA1s SA3s SV0.5s SV1s SV3s SD0.5s SD1s SD3s
Componenta 1 0.16954 33.514 23.886 21.16 3.846 0.02625 0.02256 0.47056 2.9403 0.28719 0.14904 0.11043 21.77247 21.19243 54.55146 1.77472 3.68211 24.6031
Componenta 2 0.16113 18.66202 12.57087 27.51 4.167 0.02337 0.02088 0.40297 2.5179 0.26169 0.1869 0.11771 16.54026 32.03361 61.70505 1.6176 4.62212 26.10851
Componenta 3 0.09422 9.83669 5.10169 32.24 16.667 0.011 0.01264 0.14766 0.9226 0.1696 0.09962 0.04093 13.05601 18.75668 21.3404 1.04861 2.46032 9.09512

– Vedere și plan de etaj, structură în cadre de beton armat.