CURSUL 3

3 SPECTRE DE DRIFT
Spectrul de drift reprezinta variatia indicatorului de drift maxim (MIDR) definit calculat pentru o
anumita valoare a amortizarii pe o familie de grinzi pur forfecate, avand perioadele fundamentale T
i
si supuse actiunii unei miscari seismice.
Aceasta noua marime a fost in initial introdusa pentru a caracteriza raspunsul structurilor cu mai
multe grade de libertate dinamica la miscari sesimice de tip near fault. Caracteristica principala a
acestor miscari seismice este reprezentata de pulsurile avand perioada lunga de vibratie si valori
mari ale vitezei terenului. In general, aceasta proprietate a miscarilor seismice de tip near-fault nu
este considerata in calculul seismic chiar daca solicitarile la care este supusa cladirea pot produce
avarii semnificative.
1
Cutremurul Kokaeli, 08.17.1999, Statia Izmit,
Componenta NS
Cutremurul Landers, 06.28.1992, Statia Lucerne
Valley, Componenta NS
Cutremurul Kokaeli, 08.17.1999, Statia Izmit,
Componenta EW
Cutremurul Landers, 06.28.1992, Statia Lucerne
Valley, Componenta EW
Cutremurul Mw Statia Dist. Epic.
(km)
Comp. PGA
(cm/sec^2)
PGV
(cm/sec)
PGD
(cm)
LANDERS,
24 Iulie 1992 7.5
Lucerne
Valley
1.6
NS 798 32 90
EW 717 145 259
N80W 718 147 265
NORTHRIDGE,
17 Ianuarie 1994
6.7
Rinaldi
Receiving
Station
10
NS 805 159 59
EW 555 102 74
S32W 873 186 61
Sylmar
Converter
Station
12
NS 761 134 43
EW 563 77 45
S16W 690 138 53
Sylmar
County
Hospital
16
NS 863 136 48
EW 592 81 31
S10W 848 138 49
HYOGO KEN
NAMBU,
17 Ianuarie 1995
6.9
Takatori
Station
14
NS 600 121 39
EW 637 124 30
N49W 721 155 45
KOKAELI,
17 August 1999 7.4
Yarimca 3.3
NS 326 80 65
EW 226 85 168
N29W 320 120 237
Izmit 4.3
NS 164 32 48
EW 223 54 129
S64E 199 59 118
Gebze 7.7
NS 264 46 83
EW 140 35 104
S23W 212 49 76
Duzce 17
NS 331 61 64
EW 376 47 109
N43E 379 70 86
In figura 3.1 sunt prezentate miscarile seismice inregistrate la statia Izmit, cutremurul Kokaeli din
08.17.1999, M
w
=7.4 si la statia Lucerne, cutremurul Landers din 06.28.1992, M
w
=7.5. Asa cum se
poate observa, aceste miscari seismice au deplasare remanenta la sfarsitul inregistrarii datorita
metodei de corectie a setului de date primare. In 1994 Chen & Iwan au propus o metoda alternativa
de filtrare a inregistrarilor capabila sa ia in considerare componenetele de lunga durata ale miscarii
2
Figura 3.1 Istoria in timp a miscarilor seismice
Cutremurul Kokaeli, 08.17.1999, Statia Izmit,
Componenta de viteza maxima
Cutremurul Landers, 06.28.1992, Statia Lucerne
Valley, Componenta de viteza maxima
Tabelul 3.1 Caracteristici ale miscarilor seismice de tip near-fault studiate
terenului. In tabelul 4.14 sunt prezentate caracteristicile miscarilor seismice de tip near-fault
studiate. Acestea au fost filtrate folosind metoda propusa de Chen & Iwan.
Cutremurul
Hfocar
(km)
Mw Statia
Dist.
Epic.
(km)
Comp.
PGA
(cm/s2)
PGV
(cm/s)
PGD
(cm)
PGA
PGV
30 August,
1986
133 7.0
Muntele Rosu 41
NS 79.12 16.89 5.31 0.21
EW 33.74 5.53 3.73 0.16
Vrancioaia 43
NS 82.33 15.09 4.03 0.18
EW 140.8 13.22 3.49 0.09
Istrita 44
NS 109.1 16.57 7.51 0.15
EW 71.64 10.73 4.68 0.15
Ramnicu Sarat
Primarie
47
N55E 140.3 16.2 3.13 0.12
N145E 105.1 7.59 1.56 0.07
Ramnicu Sarat
Scoala
48
N102W 83.52 5.23 1.65 0.06
N168E 88.92 14.51 3.25 0.16
Valeni de
Munte
52
N84W 186.9 22.73 3.85 0.12
N174W 162.4 20.79 3.79 0.13
Focsani Liceu 57
NS 273.3 36.54 9.35 0.13
EW 297.1 32.01 4.88 0.11
Focsani
Centru
58
N97W 166.8 27.20 5.90 0.16
N07W 237.6 20.73 2.07 0.09
30 Mai, 1990 91 6.7
Vrancioaia 15
NS 119.6 13.09 5.22 0.11
EW 157.2 13.64 5.70 0.09
Adjud 37
N50E 82.14 9.92 2.38 0.12
N40W 89.59 10.44 2.75 0.12
Surduc
38
N40W 89 19.41 9.45 0.22
W40S 97.24 19.82 9.66 0.20
Ramnicu Sarat
Primarie
50
N55E 125.2 28.35 8.13 0.23
N145E 160.4 28.91 5.61 0.18
Ramnicu Sarat
Scoala
51
N102W 99.13 15.84 3.66 0.16
N168E 155.9 35.51 9.02 0.23
31 Mai, 1990 79 6.1
Vrancioaia 14
NS 43.75 3.86 1.17 0.09
EW 102.4 7.59 1.80 0.07
Focsani
Centru
27
N07W 87.69 11.76 1.79 0.13
N97W 161.8 17.80 2.78 0.11
Adjud 37
N50E 35.14 2.04 0.35 0.06
N40W 36.46 2.63 0.3 0.07
Ramnicu Sarat
Scoala
51
N102W 50.18 8.20 1.69 0.16
N168E 66.42 6.30 0.97 0.09
Surduc 52
N40W 44.31 3.52 2.82 0.08
W40S 20.94 3.21 2.26 0.15
Aplicabilitatea spectrelor de drift a fost extinsa ulterior si la miscarile seismice de tip far-fault,
asa cum sunt si cele caracteristice cutremurelor vrancene. In tabelul 3.2 sunt prezentate cateva din
cele mai importante miscari seismice inregistrate in Romania, analizate in acest capitol. Selectia
acestora s-a facut pe baza distantei epicentrale. Se prezinta aici cele la care distanta epicentrala este
mai mica decat adancimea de focar.
In figurile 3.2 si 3.3 sunt prezentate variatiile time-history ale miscarilor seismice inregistrate la INCERC
Bucuresti la 4 martie 1977, componenta NS si la statia Muntele Rosu la 30 august 1986, componenta NS. Cu
toate ca cele doua miscari au fost inregistrate in urma producerii unor cutremure subcrustale, asa cum sunt
cele vrancene, din reprezentarile grafice se poate observa prezenta unor pulsuri, proprietate caracteristica
miscarilor de tip near-fault.
3
Tabelul 3.2 Caracteristici ale miscarilor seismice inregistrate in Romania
3.1 FORMULAREA LUI IWAN
3.1.1 Modelul grinzii pur forfecate
Grinda forfecata, de inaltime H, prezentata in figura 3.4, este supusa unei deplasari a bazei z(t).
Deplasarea totala U(y,t) la inaltimea y deasupra bazei este exprimata ca in ecuatia:
U(y,t)=u(y,t)+z(t)
unde u(y,t) reprezinta deplasarea relativa. In formularea lui Iwan, analiza raspunsului are la baza
propagarea undelor in lungul grinzii forfecate. Raspunsul U(y,t) exprimat prin deplasari are
urmatoarea forma:
( ) ct y e t y U
t
t

) , ( in care:
(3.1)
T / 2
reprezinta coeficientul de disipare;

reprezinta fractiunea din amortizarea critica;

( ) ct y t
reprezinta ecuatia undei care se propaga prin grinda forfecata cu viteza c unde: c=4H/T
in care T reprezinta perioada fundamentala de vibratie a structurii.

Indicatorul de drift, definit anterior, este obtinut ca fiind prima derivata a lui U(y,t):
4
y
H
c
z(t)
u(y,t)
y
U(y,t)
Figura 3.4
Modelul grinzii forfecate continue
Relatia (3.1) reprezinta solutia ecuatiei grinzii forfecate:

0 ) , (
) , (
2
) , ( ) , (
2
2
2
2
2
2
+

t y U
t
t y U
y
t y U
c
t
t y U


(3.2)
0 2
2 2
+ + U U U c U
t yy tt

cu conditiile de margine: U
y
(H,t)=0 si U(0,t)=z(t), in care,
tt
U
se refera la forta de inertie;
yy
U c
2
se refera la forta
elastica;
t
U 2
se refera la forta de amortizare vascoasa
provenita din amortizoare vascoase distribuite pe inaltimea
grinzii forfecate; U
2
se refera la forta elastica provenita
din resorturi distribuite pe inaltimea grinzii forfecate;
-210
-140
-70
0
70
140
210
0 20 40 60
Timp (sec)
Acceleration
-70
-35
0
35
70
0 20 40 60
Timp (sec)
Velocity
-20
-10
0
10
20
0 20 40 60
Timp (sec)
Displacement
Figura 3.2 Inregistrarea INCERC Bucuresti,Comp NS, 4 Martie 1977
-90
-45
0
45
0 15
Time (s)
A
c
c
e
l
e
r
a
t
i
o
n

(
c
m
/
s
e
c
^
2
)
PGA=79.12 cm/s2
-18.0
-9.0
0.0
9.0
18.0
0 15
Time (s)
V
e
l
o
c
i
t
y

(
c
m
/
s
e
c
)
PGV=16.90cm/s
-6
-3
0
3
6
0 15
Time (s)
D
i
s
p
l
a
c
e
m
e
n
t

(
c
m
)
PGD=5.31 cm
Figura 3.3 Inregistrarea Muntele Rosu, Comp NS, 30 August 1986

y
t y u
y
t z
y
t y u
y
t y U

) , ( ) ( ) , ( ) , (

(3.3)
Aplicand deplasarea z(t) la baza si insumand contributiile undelor cu faze diferite care se propaga
de-a lungul grinzii forfecate rezulta relatia de calcul pentru indicele de drift data de Iwan este:
( ) ( ) ( )
( )
( )
( ) ( )
( )
( )
( ) ( )

1
]
1

+ + + +
+
1
]
1

+ +
+
1
]
1

2 / / 2
1
2 /
2 / / 2
1
2 /
2 /
4 / 2 /
2
4 / 2 / 1
4 / 2 /
2
4 / 2 / 1
4 /
2
4 / ,

T t N
n
n n
T t N
n
n n
T nT t z
T
T nT t v e
T nT t z
T
T nT t v e
T t z
T
T t v e c t y
y
u
(3.4)
In relatia de mai sus este definit de relatia: =y/H in care y este o inaltime arbitrara, iar v(t)=dz/dt
reprezinta viteza terenului. Cantitatea
( ) c y,t
y
u

elimina dependenta de H si poate fi reprezentata

in functie de T,

si .
Kim si Collins au facut observatii cu privire la formularea lui Iwan. Acestia au remarcat ca in cazul
miscarilor seismice de tip near-fault care au deplasare remanenta, valorile indicatorului MIDR
calculate conform formularii lui Iwan nu converg catre 0, chiar daca modelul de comportare al
grinzii pur forfecate este unul elastic. Acest lucru devine evident in cazul grinzilor elastice pur
forfecate avand perioada fundamentala de vibratie mai mica de 0.4 secunde, valoarea MIDR putand
fi influentata de acest efect.
Faptul ca modelul lui Iwan are o formulare simpla, il face un instrument eficient in calculul
spectrului de drift fara a fi necesara rezolvarea vreunei ecuatii diferentiale. Problema consta in
procesarea cu acuratete a vitezei si deplasarii terenului ca date de intrare in calcularea spectrului de
drift asa cum rezulta din formularea lui Iwan.
3.1.2 Valori spectrale
Prin analogie cu spectrul de raspuns, se considera valoarea maxima a indicatorului de drift ca fiind
o noua masura a solicitarii excitatiei z(t). Maximul indicatorului de drift este notat cu MIDR, atunci:
5
Figura 3.5 Variatia indicatorului de drift de la baza
structurii functie de timp pentru 2
perioade fundamentale de vibratie
In figura de mai jos este reprezentata variatia
indicatorului de drift calculat la baza structurii
functie de timp pentru inregistrarea facuta la
Lucerne Valley, cutremurul Landers din data de
06.28.1992, componenta N80W.
Se observa ca raportul
( ) ( )
1
0
2
, 0

1
]
1

1
]
1

T
z c
y
u
converge catre o
valoare constanta cand timpul tinde catre infinit.
Kim si Collins au demonstrat ca aceasta constanta
este egala cu
) 2 / ( th
.

y
u
T MIDR
t

max ) , , (

(3.5)
In general, indicatorul de drift maxim apare la baza structurii (=0), asa cum se vede si din
regrezentarea grafica de mai jos. In acest caz
) , , ( T MIDR
poate fi exprimat ca o functie doar a
lui T si

asa cum se vede din urmatoarea relatie:

( ) ( ) ( ) ( ) ( )

'

1
]
1

+ +
1
]
1

T t N
n
n n
t
nT t z
T
nT t v e t z
T
t v c T MIDR
/ 2
1
2 /
2
2 / 1 2
2
max ) 0 , , (




(3.6)
Spectrele de drift au caracteristici care le aseamana cu cele ale spectrelor de raspuns. In general
valorile spectrale sunt mici pentru domeniul perioadelor scurte si pentru cel al perioadelor lungi si
6
Statia INCERC Bucuresti, 4 Martie 1977, Comp. NS
30 August 1986, statia Muntele Rosu
Componenta NS
Contributia
vitezei
Contributia
deplasarii
=5%
=10%
Figura 3.8 Contributiile vitezei si deplasarii
terenului la valoarea indicatorului MIDR
in cazul miscarilor seismice vrancene
Figura 3.6 Spectre de drift exprimate functie de
inaltime, amortizare 5%, =0, 0.25, 0.5, 0.75.
Figura 3.7 Exemple de spectre de drift
calculate la baza utilizand relatia exacta

In figura 3.8 sunt reprezentate valorile
MIDR pentru cutremurul vrancean din data
de 30 august 1986, statia Muntele Rosu,
componenta NS. In cazul acestui tip de
miscari seismice, pentru intreg domeniul
perioadelor de vibratie, contributia deplasarii
terenului la valoarea finala a indicatorului
MIDR este nesemnificativa. Asa cum se
vede din figurile anterioare diferentele dintre
formularea exacta si cea aproximativa
scad odata cu cresterea perioadei
fundamentale si odata cu scaderea
amortizarii.
semnificative in domeniul perioadelor mijlocii. Crescand amortizarea, valorile spectrului de drift
vor scadea si acesta va deveni mai neted.
3.2 FORMULARI ALTERNATIVE
Asa cum s-a discutat anterior unul dintre cele mai importante dezavantaje ale spectrului de drift
introdus de Iwan este produs de folosirea ca date de intrare a vitezei si deplasarii terenului, marimi
nu foarte usor de determinat cu acuratete. Mai multi autori printre care Heidenbrecht si Akkar &
Gulkan sau Kim & Collins au introdus relatii alternative de determinare a spectrului de drift, relatii
avand la baza spectrele elastice de raspuns seismic.
3.2.1 Formularea Kim&Collins
In analiza se considera o structura in cadre multi-etajate 2D avand N niveluri. Modelul de calcul
considerat in determinarea modurilor proprii de vibratie este al unei grinzi pur forfecate, elastice,
incastrate la baza. Masele de nivel sunt considerate constante pe inaltimea structurii. Matricea
maselor [M] este diagonala. Matricea de rigiditate [K] este pozitiva, reala si simetrica. Matricea de
amortizare [C] este calculata astfel incat vectorii proprii de vibratie sa fie normali. Deplasarile pe
directie orizontala sunt notate cu u
i
unde i reprezinta numarul de niveluri care variaza intre 1 si N.
Acceleratia terenului de la baza structurii este notata cu
) (t u
g

. Notatiile sunt ilustrate in figura de
mai jos. Cuantificarea formelor de vibratie folosind formule matematice simple permit determinarea
unor formule generale pentru diferite marimi care caracterizeaza raspunsul seismic al structurilor,
asa cum sunt si indicatorii de drift.
Ecuatia de miscare corespunzatoare modului de vibratie j este:
7
u
i
u
N
y
x
i=N
i=1
) (t ug

Figura 3.9
Raspunsul
structurilor in
cadre la
actiunea
miscarilor
seismice
seismice.
3.2.1.1 ANALIZA MODALA
Ecuatia de miscare poate fi scrisa sub forma:

[ ] [ ] [ ] { } [ ] { } ) ( 1 t u M u K u C u M
g

+

'

'

sau (3.7)

[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] { } { } ) ( 1
1 1
t u u K M u C M u I
g

'

'

(3.8)
{ }
j

sunt vectorii proprii corespunzatori modurilor de

vibratie normalizate astfel incat matricea modala
[ ]
sa
fie ortogonala. Pentru transformarea sistemului ecuatiilor
de miscare in coordonate normale se face notatia:
{ } [ ]{ } u
. Inlocuind in relatia anterioara,
premultiplicand cu [ ]
T
si folosind proprietatile lui
[ ]

si ale lui
[ ] C
rezulta sistemul ecuatiilor de miscare
decuplate:

[ ] [ ] [ ] { } [ ] { } ) ( 1
~
t u C I
g
T

+

'

'

(3.9)

( ) t u
g
j j j j j j j

+ +
2
2

(3.10)
in care j

reprezinta factorul de participare modal:

{ } { }

n
i
ij
T
j j
1
1
(3.11)
Se observa cum in acest caz factorul de particiapre modala este dat de suma componentelor modale.
Coloanele matricei
[ ]
formeaza vectorii de vibratie corespunzatori modurilor proprii
caracteristice grinzii pur forfecate. Acestia au fost alesi pentru ca sunt simpli ca forma fiind similari
cu formele de vibratie ale cladirilor inalte si regulate. Aceste proprietati ale modurilor de vibratie
corespunzatoare grinzii pur forfecate sunt binecunoscute, iar aceasta este adesea folosita in situatiile
cu privire la raspunsul seismic.
3.2.1.2 MODURILE DE VIBRATIE ALE GRINZII PUR FORFECATE
Formele de vibratie ale grinzii pur forfecate pot fi scrise sub forma:

( )
( )
1
]
1

+
y
l
j
y
j
j
2
1 2
sin 1 ) (
1

(3.12)
Versiunea discreta a relatiei anterioare se determina dintr-o analiza de arii. Pentru o functie continua
de y, f(y) avem:

( )dy y f
y
y f y
l
n
i
i

,
_

0
1
2

(3.13)
in care y
i
reprezinta inalatimea nivelului i; y=l/n reprezinta distanta dintre niveluri. Din conditia de
ortogonalitate a vectorilor proprii rezulta
n
2
si:

( ) ( )
( )
1
]
1

+
i
j
i j
y
l
j
y
2
1 2
sin 1
1

( ) ( )
( )
1
]
1

,
_

+
2 2
1 2
sin
2
1
1
y
y
l
j
n
y
i
j
i j


( ) ( )
( )
1
]
1

,
_

+
n l
y j
n
y
i
j
i j
2
1
2
1 2
sin
2
1
1

(3.14)
Sub forma vectoriala avem:
{ } ( )
( )

'

1
]
1

,
_

+
n l
y j
n
i
j
j
2
1
2
1 2
sin
2
1
1

(3.15).
Desi vectorii de mai sus au fost dezvoltati din analiza aproximativa de arii, acestia sunt perfect
ortogonali.
3.2.1.3 FACTORII DE PARTICIPARE
8
Dupa cum s-a aratat anterior, factorii de participare sunt definiti de relatia:

{ } { }

n
i
ij
T
j j
1
1
(3.16)
Datorita formei matematice simple a formei de vibratie in cazul grinzii pur forfecate se poate evalua
suma din relatia anterioara.

( )dy y
y
y
y
l
j
n
i
i ij

,
_

0
1
1
2

(3.17)
In continuare avem:
( ) ( )
( )
dy y
l
j
n y
dy y
y
l
j
l
j
n
i
ij

1
]
1

'

0
1
0
1
2
1 2
sin 1
2 1 1
cu
n
l
y

( ) ( )
( )
( )
( )
1
]
1

'

1
]
1

+ +
l
j
l
j
l
j
dy y
l
j
l
n
dy y
l
j
n l
n
dy y
y
0
1
0
1
0
2
1 2
sin 1
2
2
1 2
sin 1
2 1

( ) ( )
( )
( )
l y
y
j
l
j
y
l
j
j
l
l
n
dy y
y

+
1
]
1

,
_

0
1
0
2
1 2
cos
1 2
2
1
2 1

(3.18)
Dar:
( )
1
2
1 2
cos
0

1
]
1

,
_

l y
y
y
l
j

( )
( )

1 2
2 2
1
1
1


+

j
n
j
n
i
ij j

(3.19)
Din relatia de mai sus se poate trage concluzia ca factorii de participare depind de: 1) modul de
vibratie j; 2) de numarul de niveluri ca o consecinta a discretizarii.
3.2.1.4 APLICAREA LA METODA SPECTRULUI DE RASPUNS
Ecuatia
( ) t u
g
j j j j j j j

+ +
2
2
este la fel ca ecuatia de definire a spectrelor de raspuns la
actiuni seismice, exceptie facand factorul de participare
j.
De aceea relatia pentru calculul
maximului j

poate fi scrisa astfel:

( )
j j j j
T SD ,
max

. Cum
{ } { }
j j j
u
max max

,
( )
j j j j
T SD ,
max

, ( )
( )

1 2
2 2
1
1

+
j
n
j
j
rezulta:
{ } { } ( ) { } ( )
( )
( ) { }
j j j
j
j j j j j j j
T SD
j
n
T SD u

,
1 2
2 2
1 ,
1 max max
cu

{ } ( )
( )

'

1
]
1

,
_

+
n l
y j
n
i
j
j
2
1
2
1 2
sin
2
1
1

. (3.20)
9
Deci:
{ } ( )
( )
( ) ( )
( )
j
i
j
j j
j
j
n l
y j
n
T SD
j
n
u

'

1
]
1

,
_

+ +
2
1
2
1 2
sin
2
1 ,
1 2
2 2
1
1 1 max

{ }
( )
( )
( )
j
i
j j j
n l
y j
T SD
j
u

'

1
]
1

,
_

2
1
2
1 2
sin ,
1 2
4
max

(3.21)
3.2.1.5 ESTIMAREA INDICATORULUI DE DRIFT MAXIM
Din relatia
{ } { }
j j j
u
max max

conform definitiei ID
max
rezulta:
{ }
j
y y
j j
i
y
ID

'

max max

(3.22)


{ }
( )
( )
( )
j
y y
i
j j j
i
y
n l
y j
T SD
j
ID

'

'

1
]
1

,
_

2
1
2
1 2
sin
,
1 2
4
max

(3.23)
In continuare se va evalua derivata functie de y:

( ) ( ) ( )
1
]
1

,
_

1
]
1

,
_

'

1
]
1

,
_

n l
y j
n l
y j
n l
y j
i i i
2
1
2
1 2
cos
2
1
2
1 2
2
1
2
1 2
sin
'
'


dar
( ) ( ) ( ) ( )
l
j
n
j
l
y j
n l
y j
i i
2
1 2
2
1
2
1 2
2
1 2
2
1
2
1 2
'
'

1
]
1

1
]
1

,
_

( )
( ) ( )
1
]
1

,
_

'

1
]
1

,
_

n l
y j
l
j
y
n l
y j
i
y y
i
i
2
1
2
1 2
cos
2
1 2
2
1
2
1 2
sin

(3.24)
Deci:
{ }
( )
( )
( ) ( )
j
i
j j j
n l
y j
l
j
T SD
j
ID

'

1
]
1

,
_

2
1
2
1 2
cos
2
1 2
,
1 2
4
max

{ }
( )
( )
( )
( )
j
i
j j j
n l
y j
T SD
l
j
j
ID

'

1
]
1

,
_

2
1
2
1 2
cos ,
2
1 2
1 2
4
max

{ } ( )
( )
j
i
j j j
n l
y j
T SD
l
ID

'

1
]
1

,
_

2
1
2
1 2
cos ,
2
max

.
(3.25)
Se stie ca driftul maxim la grinzile pur forfecate apare la baza atructurii (i=1; y
i
=y). Avem:
10

( ) ( )
1
]
1

1
]
1

,
_

n
j
n l
y j
i
i
4
1 2
cos
2
1
2
1 2
cos
1

(3.26)

( )
( )
1
]
1

n
j
T SD
l
ID
j j j
4
1 2
cos ,
2
max
1

(3.27)
Se poate face aproximarea:
( )
1
4
1 2
cos
1
]
1

n
j
pentru j mic. De exemplu daca numarul modurilor
de vibratie care intereseaza este 1/6 sau 1/4 din numarul de niveluri erorile nu vor fi mai mari de 5%
sau 8%. In cazul structurilor la care se considera doar influenta modului fundamental erorile devin
practic nesemnificative (pentru o structura cu 10 niveluri la care se considera doar influenta
modului fundamental eroarea este aproximativ 0.31%). Rezulta:

( )
j j j
T SD
l
ID ,
2
max
1


(3.28)
In cazul structurilor la care se considera doar influenta modului fundamental relatia anterioara se
poate scrie:
( )
1 1
max
11
,
2
T SD
l
ID

(3.29)
Notand
1
4
T
l
c
viteza de proipagare a undei prin grinda pur forfecata rezulta:

( ) ( ) ( )
1 1 1 1
1
1 1
max
11
,
8
,
4
4
2
,
2
T SD
T c
T SD
T
T
l
T SD
l
ID
j
j

( )
1 1
max
11
,
8
T SD
T
c MIDR c ID
j


(3.30)
Relatia (3.30) reprezinta relatia Kim&Collins de determinare a indicatorului MIDR.
3.2.2 FORMULAREA AKKAR & GULKAN
Ecuatia urmatoare defineste relatia forta-deplasare pentru grinda pur forfecata elastica:

GA
V
dy
du

(3.31)
unde: u reprezinta deplasarea laterala la inaltimea y deasupra terenului; V reprezinta forta
taietoare la inaltimea y deasupra terenului; GA reprezinta modulul de rigiditate transversal.
Indicatorul de drift maxim apare la baza si poate fi exprimat astfel:

( )
GA
V
MIDR y
dy
du
0
0
(3.32)
11
in care
0
V
reprezinta forta taietoare de baza. In cazul grinzii forfecate supuse actiunii seismice,
forta taietoare de baza poate fi exprimata dupa cum urmeaza:

W
g
S
V
af

0

(3.33)
in care W reprezinta greutatea totala a grinzii forfecate; g reprezinta acceleratia gravitationala; S
af
reprezinata acceleratia spectrala a grinzii forfecate. Perioada fundamentala T
1
a unei grinzi pur
forfecate este data de relatia:

WH
gGA
T
4
1


(3.34)
Combinand relatiile de mai sus se obtine:
( )
H
S T
MIDR y
dy
du
af
16
0
2
1
(3.35)
Ultima ecuatie poate fi folosita la determinarea indicelui maxim de drift al unei grinzi forfecate
supuse actiunii unei miscari seismice, cu conditia ca S
af
sa fie cunoscut. Se poate face aproximatia
a af
S S
. Rezulta:

( )
a
S
H
T
y
dy
du
16
0
2
1

( ) ( )
a a
S
T
c
y
dy
du
S
T
H
T
y
dy
du
4
1
0
4 4
0
1 1 1
( )
a
S
T
c y
dy
du
4
1
0

SD S
a
2
;
T

;
( ) ( ) SD
T
c y
dy
du
SD
T
T
c y
dy
du
1
2
2
1
2
1
0
4
4
0




Deci:
( ) SD
T
c MIDR c y
dy
du
1
2
0


(3.36)
Aceasta este relatia Akkar&Gulkan de determinare a indicatorului MIDR. In graficele urmatoare
sunt reprezentate valorile incatorului MIDR determinate utilizand cele trei formulari ale spectrelor
de drift prezentate anterior (Iwan, Kim&Collins si Akkar&Gulkan).
12
4 Martie 1977, statia INCERC - Bucuresti
Componenta NS
30 August 1986, statia INCERC - Bucuresti
Componenta NS
Figura 3.10 Indicatorul MIDR calculat cu relatiile Iwan, Kim&Collins si Akkar&Gulkan
In toate cazurile prezentate valoarea indicatorului MIDR se poate determina cu suficienta acuratete
din spectrul de raspuns. Se trage concluzia ca aproximarea prin intermediul unui singur mod da
rezultate satisfacatoare pentru domeniul perioadelor scurte si medii. Pentru domeniul perioadelor
lungi, diferentele dintre indicatorul de drift calculat utilizand formularea lui Iwan si cel calculat
utilizand relatii avand la baza spectrul de raspuns devin semnificative, spectrul de raspuns
subestimand valoarea indicatorului de drift.
Diferentele intre cele doua valori pot fi justificate prin contributia modurilor superioare de vibratie
la raspunsul structurilor inalte, contributie neluata in calcul la determinarea indicatorului de drift
utilizand spectrele de raspuns.
Perioada la care valorile indicatorului de drift determinat prin cele doua metode incep sa difere
variaza oarecum dar tendinta ramane aceeasi.
3.3 COMPARATIE CU REZULTATELE ANALIZEI DINAMICE LINIARE
Pentru a putea demonstra aplicabilitatea spectrelor de drift in cazul structurilor in cadre multi-
etajate, se compara valorile indicatorului MIDR obtinute cu ajutorul acestora cu cele determinate
din analiza dinamica liniara. Se analizeaza doua tipuri de structuri in cadre multi-etajate, generice,
clasificate in functie de tipul de deformata laterala dupa cum urmeaza: (i) structuri in cadre avand
deformata laterala pur forfecata; si (ii) structuri in cadre cu deformata de ansamblu forfecat-
incovoiata.
3.3.1 CADRE AVAND DEFORMATA LATERALA PUR FORFECATA
A fost modelata o familie de cadre plane avand de la 5 la 24 de niveluri si o singura deschidere.
Structurile au fost considerate avand rigle perfect rigide, barele au fost considerate indeformabile
axial, iar rigiditatea relativa de nivel a fost aleasa constanta pe inaltimea structurii.
Fractiunea din amortizarea critica a fost considerata constanta, avand valoarea de 5%. Aceste
structuri au fost supuse mai multor miscari seismice vrancene, inregistrate in diferite statii seismice
din Romania si unui set de miscari seismice de tip near-fault.
In figurile urmatoare sunt comparate valorile indicatorului de drift maxim, MIDR, calculate
utilizand spectrele de drift - formularea lui Iwan cu cele rezultate in urma analizei dinamice liniare
utilizand programul de calcul structural ETABS pentru ambele tipuri de miscari seismice
considerate in studiu.
Se observa ca valorile indicatorului MIDR obtinute din spectrul lui Iwan sunt putin mai mari decat
cele determinate din analiza dinamica liniara. In cazul structurilor la care deformatia laterala este
produsa intr-o oarecare masura si datorita incovoierii, rezultatele obtinute utilizand spectrele de drift
nu mai sunt exacte pentru miscarile de tip vrancean.
Valoarea maxima a deplasarii relative de nivel migreaza de la baza structurii catre nivelurile
superioare. In cazul acestor miscari se impune deci o alta metoda de calcul. In cazul miscarilor
seismice de tip near-fault, miscari caracterizate de prezenta pulsurilor de perioada relativ mare
sau mare, se pot face cateva comentarii.
In paragraful urmator se va considera doar setul miscarilor seismice de tip near-fault.
13
3.3.2 CADRE AVAND DEFORMATA DE ANSAMBLU
FORFECAT-INCOVOIATA
Pentru a demonstra aplicabilitatea spectrelor de drift asupra structurilor supuse actiunii miscarilor
seismice de tip near-fault, se considera un set de structuri in cadre avand 20 de niveluri.
Perioadele fundamentale de vibratie ale acestor structuri au fost scalate intre 1.0 si 3.6 secunde
avand un increment de 0.1 secunde. Rigiditatea laterala este constanta pe inaltime. Fractiunea din
amortizarea critica a fost aleasa egala cu 5%.
3.3.2.1 DEFINIREA PULSULUI ECHIVALENT
Pentru a intelege mai bine comportarea structurala a cladirilor supuse actiunilor miscarilor seismice
de tip near-fault a fost introdusa o procedura capabila sa cuantifice acest tip de miscare a terenului
prin intermediul unui numar cat mai mic de parametrii. Natura pulsatorie a miscarilor de tip near-
fault a fost reprezentata prin pulsuri simple avand diferite forme intr-un studiu realizat de Babak
Alavi si Helmut Krawinkler. In figura urmatoare sunt prezentate variatiile acceleratiei, vitezei si
deplasarii, normalizate prin a
g,max
, (=PGA), v
g,max
(=PGV) si respectiv prin d
g,max
(=PGD) ale pulsului
de tip P2, singurul considerat in aceasta lucrare. Urmatorii parametrii definesc complet pulsul de tip
P2: perioada pulsului notata cu T
p
, definita ca fiind durata de timp in care se realizeaza un ciclu
complet; acceleratia maxima a terenului notata cu a
g,max
sau viteza maxima a terenului notata cu
v
g,max
= a
g,max
T
p
/4.
In figura de mai jos sunt prezentate spectrele de raspuns seismic normalizate ale acceleratiei, vitezei
si deplasarii pulsului de tip P2. Pe spectrul de raspuns seismic al vitezelor, valoarea spectrala
14
Figura 3.11
Comparatia indicelui de drift determinat utilizand
spectrele de drift & ETABS pentru miscarile
vrancene
y = 0.96x - 6E-05
0
0.005
0.01
0.015
0 0.005 0.01 0.015
D
Iwan
D
E
t
a
b
s
y = 0.9722x - 0.0004
0
0.01
0.02
0.03
0.04
0 0.01 0.02 0.03 0.04
D
Iwan
D
E
t
a
b
s
Figura 3.12
Comparatia indicelui de drift determinat utilizand
spectrele de drift & ETABS pentru miscarile de tip
near-fault
-1.2
0
1.2
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
t/Tp
a
g
/
a
g
,
m
a
x
Acceleratia terenului
-1.2
0
1.2
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
t/Tp
v
g
/
v
g
,
m
a
x
Viteza terenului
0
1.2
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
t/Tp
d
g
/
d
g
,
m
a
x
Deplasarea terenului
Figura 3.13 Variatiile normalizate ale acceleratiei, vitezei si deplasarii caracteristice pulsului de tip P2
maxima apare in dreptul ordonatei T/T
p
=1. Din aceasta observatie se trage concluzia ca PSV
max
, in
cazul miscarilor de tip near-fault, apare la o perioada fundamentala a structurii egala cu perioada
pulsului miscarii seismice, T
1,str
=T
p
. In aceasta lucrare, perioada pulsului echivalent, T
p
, se va
determina folosind metoda pseudo-spectrului de viteze (B. Alavi & H. Krawinkler). Perioada
corespunzatoare valorii maxime a vitezei spectrale reprezinta perioada echivalenta, T
p
, a pulsului de
tip P2.
3.3.2.2 COMPORTAREA STRUCTURILOR IN CADRE SUPUSE
ACTIUNII MISCARILOR SEISMICE DE TIP NEAR-FIELD
Din figurile de mai jos se poate observa cum pentru T/T
p
<1.0 profilul deplasarilor relative de nivel
corespunzator structurilor in cadre avand deformata laterala de ansamblu forfecat-incovoiata
reprezentat functie de inaltimea structurii este aproximativ la fel cu al deplasarilor relative de nivel
corespunzator structurilor in cadre multi-etajate pur forfecate, realizandu-si valorile maxime la
nivelurile de la baza structurii.
Pentru valori ale raportului T/T
p
supraunitare, profilul deplasarilor relative de nivel incepe sa-si
schimbe forma, existand tendinta unei migratii a valorilor maxime de la nivelurile inferioare spre
cele superioare. Deci comportarea structurilor in cadre supuse actiunii miscarilor seismice de tip
near-fault este determinata intr-un mod hotarator de valoarea raportului dintre perioada
fundamentala de vibratie si perioada pulsului echivalent, T/T
p
. Se deosebesc doua cazuri:
T/T
p
<1 in care structura in cadre poate fi considerata ca avand comportare de cadru pur-
forfecat;
T/T
p
>1 in care structura in cadre nu mai poate fi considerata ca avand comportare de cadru
pur-forfecat.
15
Figura 3.14 Spectrele normalizate ale acceleratiei, vitezei si deplasarii caracteristice pulsului de tip P2
0.00
1.25
2.50
3.75
5.00
0 2 4
T/T
p
P
S
A
/
a
g
,
m
a
x
Pseudo-spectrul
acceleratiilor normalizate
0.00
0.50
1.00
1.50
2.00
0 1 2 3 4
T/T
p
P
S
V
/
v
g
,
m
a
x
max(PSV)
Pseudo-spectrul
vitezelor normalizate
0.00
0.50
1.00
1.50
0 1 2 3 4
T/Tp
S
D
/
d
g
,
m
a
x
Spectrul deplasarilor
normalizate
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0.000 0.008 0.016
Max. Drift
R
e
l
a
t
i
v
e

h
e
i
g
h
t

(
%
H
)
1.0
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.7
1.9
2.1
2.3
2.5
2.7
2.9
3.1
3.3
3.5
T
T
p
=1.4 s
I
n
a
l
t
i
m
e
a

r
e
l
a
t
i
v
e

(
%
H
)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0.000 0.020 0.040 0.060
Max. Drift
R
e
l
a
t
i
v
e

h
e
i
g
h
t

(
%
H
)
1.0
1.1
1.2
1.3
1.4
1.6
1.8
2.0
2.2
2.4
2.6
2.8
3.0
3.2
3.4
3.6
T
T
p
=1.3 s
I
n
a
l
t
i
m
e
a

r
e
l
a
t
i
v
e

(
%
H
)
3.3.2.3 COMPARAREA REZULTATELOR
Migratia maximului deplasarilor relative de nivel catre nivelurile superioare ale structurii in cazul
miscarilor seismice la care T/T
p
>1 face ca grinda elastica, continua, pur-forfecata, incastrata la baza
sa devina un model de calcul nerealistic.
Tinand cont de observatia de mai sus si de faptul ca perioada pulsului echivalent este, in general,
suficient de mare astfel incat valorile raportului T/T
p
<1, se vor considera doar rezultatele obtinute pe
structurile la care T/T
p
<1.
Rezultatele obtinute folosind analiza dinamica liniara sunt comparate cu rezultatele obtinute
folosind cele trei formulari ale spectrelor de drift prezentate in paragrafele anterioare. Din figurile
uratoare rezulta ca formularile lui Iwan si Akkar&Gulkan pentru spectrele de drift dau rezultate mai
mari decat cele obtinute din analiza dinamica liniara.
Totusi, diferentele dintre rezultatele obtinute cu spectrul de drift definit de Iwan si cele obtinute din
analiza dinamica liniara sunt relativ mici.
Rezultate bune sunt obtinute folosind spectrul de drift definit de Kim&Collins cu toate ca in acest
caz nu toate valorile estimate cu spectrul de drift sunt mai mari decat cele determinate din analiza
dinamica liniara.
In final se poate observa ca in cazul structurilor in cadre avand deformata de ansamblu forfecat-
incovoiata supuse actiunilor miscarilor seismice de tip near-fault, spectrele de drift formulate de
Iwan si Akkar&Gulkan dau estimate mai mari decat valorile obtinute din analiza dinamica liniara.
Estimate bune sunt determinate folosind spectrul de drift definit de Kim&Collins. Spectrul de drift
se dovedeste a fi un instrument puternic in ceea ce priveste estimarea valorilor indicelui de drift.
3.3 ESTIMAREA INDICATORULUI RDR PENTRU CADRELE PUR FORFECATE
Determinarea valorii indicatorului RDR in cazul structurilor in cadre regulate multi-etajate se face
pornind de la modelul structural si de la relatiile prezentate la paragraful 3.2.1. Astfel, asa cum s-a
aratat anterior, se ajunge la relatia:
16
Figura 3.15 Profilul deplasarilor relative,
structuri de 20 de niveluri, statia Duzce, 17 august
1999, cutremurul Kokaeli, componenta EW
Figura 3.16 Profilul deplasarilor relative, structuri de
20 de niveluri, statia Takatori, 17 ianuarie 1995,
cutremurul Hyogo-Ken Nambu, componenta N49W
y = 0.7699x + 0.0009
0.00
0.01
0.02
0.03
0.04
0.00 0.01 0.02 0.03 0.04
D
Akkar
D
E
T
A
B
S
Figura 3.18 Comparatie intre valorile
MIDR obtinute utilizand spectrul de
drift definit de Akkar si valorile
obtinute din analiza dinamica liniara
D D=0.7699D
Akkar
+0.0009
D
Akkar
y = 0.8666x + 0.0007
0.00
0.01
0.02
0.03
0.04
0.00 0.01 0.02 0.03 0.04
D
IWAN
D
E
T
A
B
S
Figura 3.17 Comparatie intre valorile
MIDR obtinute utilizand spectrul de
drift definit de Iwan si valorile obtinute
din analiza dinamica liniara
D
D=0.8666D
Iwan
+0.0007
D
Iwan
y = 0.9498x + 0.0009
0.00
0.01
0.02
0.03
0.04
0.00 0.01 0.02 0.03 0.04
D
Kim&Collins
D
E
T
A
B
S
Figura 3.19 Comparatie intre valorile
MIDR obtinute utilizand spectrul de
drift definit de K&C si valorile
obtinute din analiza dinamica liniara
D
D=0.9498D
K&C
+0.0009
D
Kim&Collins

{ } { }
j j j
u
max max

,
( )
j j j j
T SD ,
max

, ( )
( )

1 2
2 2
1
1

+
j
n
j
j
rezulta:
{ } { } ( ) { } ( )
( )
( ) { }
j j j
j
j j j j j j j
T SD
j
n
T SD u

,
1 2
2 2
1 ,
1 max max
cu
(3.37)

{ } ( )
( )

'

1
]
1

,
_

+
n l
y j
n
i
j
j
2
1
2
1 2
sin
2
1
1

.

Deci avem:
{ } ( )
( )
( )
nj j j
j
nj
T SD
j
n
u

+
,
1 2
2 2
1
1 max
dar
( )
1
]
1

n
j
n
nj
4
1 2
cos
2

(3.38)

( )
( )
( )
1
]
1

n
j
T SD
j
u
j j nj
4
1 2
cos ,
1 2
4
max

(3.39)
Considerand doar contributia modului fundamental de vibratie (j=1) la determinarea raspunsului
seismic al grinzii pur-forfecate rezulta:

( )
1
]
1

n
T SD u
n
4
cos ,
4
1 1
max
1

(3.40)
unde n reprezinta numarul total de niveluri.
Se observa cum valoarea cosinusului din relatia anterioara depinde de numarul de niveluri ale
structurii. Valoarea cosinusului pentru o structura vand 3 niveluri este egala cu 0.966; pentru o
structura avand 4 niveluri este egala cu 0.981; pentru 5 niveluri este egala cu 0.988. In concluzie, se
observa ca atunci cand numarul de niveluri devine mare valoarea cosinusului tinde catre 1. In
continuare vom considera cosinusul din relatia de mai sus egal cu 1 pentru structurile avand mai
mult de 3 niveluri. Rezulta urmatoarea relatie de calcul a lui
max
1 n
u
:


( )
1 1
max
1
,
4

T SD u
n

sau
(3.41)

) , (
4
) , ( ) , (
1 1 1 1 1 1
max
varf

T SD H T RDR T u

(3.42)
17