PROIECT DEMOLĂRI

Student: Gheorghe Ionut Bogdan

Grupa: A214

Îndrumător proiect: Col. Lupoae Marin

1
 1. Prezentarea obiectivului de demolat
1.1 Date generale privind amplasarea

Obiectivul de demolat (denumit in continuare OD) se află in localitatea

Botoșani, județul Botoșani. Beneficiarul structurii este Ministerul Apărării
Naționale.

OD nu prezinta valoare istorică sau culturală.

Cladirea este realizată pe baza scheletului de rezistenta format din stâlpi și

grinzi, elementele verticale având dimensiunile 30*80cm, 40*80cm, 40*90cm, iar
elementele orizontale 30*55cm, respectiv 40*60cm.

Obiectivul de demolat este un bloc de locuințe, forma în plan putând fii redusă
la o formă dreptunghiulară, principalele dimensiuni ale acesteia fiind de 40x27m.
Regimul de înălțime este P+8, măsurând în total 28m.

Principalele obiective învecinate ce trebuiesc protejate sunt prezentate in

tabelul de mai jos:

Obiectivul de la Distanța
Obiectivul până la care s-a Dispunere în
care se măsoară măsurată
măsurat distanța teren
distanța [m]
Bloc de locuințe V 43
Bloc de locuințe N-V 37
Obiecticul
de demolat Bloc de locuințe N-E 44
Cladire social
E 29
administrativă
Centrală termică N 37

2
 2. Condiții de demolare
2.1 Alegerea metodei de demolare:
Alegerea soluției de demolare este condiționată de starea fizică a construcției,
de existența unor obiective aflate în vecinătatea construcției de demolat, de
eventualele efecte ale demolării asupra acestor obiective. Procedeul de demolare
ales trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
 dirijarea direcției căderii pentru a proteja construcțiile aflate în
apropriere;
 distrugerea integrității construcției în așa fel ca elementele dezmembrate
să poată fi transportabile, respectiv încărcate cu mijloace mecanice;
 asigurarea protecției construcțiilor din aproprierea obiectivului demolat,
contra acțiunii seismice, a undei de șoc și a aruncării de fragmente sub
efectul exploziei.

Se pot realiza trei moduri diferite de demolare controlată cu ajutorul

explozivilor:

 răsturnarea pe o direcție (RD);

 răsturnarea pe o direcție, cu lungime scurtată (RDS);
 căderea pe verticală, pe amplasamentul construcției (V).

Pentru demolare se va alege distrugerea cu efect de prăbușire pe verticală.

Pentru inițiere se va folosi un sistem combinat compus din rețele simple de

fitil detonant și capse NONEL MS. Inițierea încărcăturilor de exploziv introduse în
fiecare gaură de mină se va face cu fitil detonant având masa liniară de miez
exploziv de 10 g /ml. Fiecare rețea simplă de fitil detonant va fi inițiată folosind o
capsă detonantă NONEL MS. Legăturile dintre capsele detonante NONEL MS se
realizează cu elemente de legătură (conectori) de tip EZ-TL. Inițierea rețelei de
împușcare se face cu o capsă detonantă pirotehnică și fitil de amorsare Bickford.
Această alegere a fost făcută pe baza următoarelor considerente:
 existența unor construcții care urmează a fi demolate și care se
constituie în adevărate paravane împotriva undei de șoc aeriene
 distanțe relativ mari față de obiectivele care trebuie protejate ;

3
 Inițierea încărcăturilor de exploziv folosind fitil detonant și realizarea
rețelelor simple de fitil detonant se va face cu respectarea Prescripțiilor Tehnice
PT - E 06 din NSPM pentru depozitarea, transportul și folosirea materiilor
explozive.
După realizarea împușcărilor pentru demolarea OD, în funcție de rezultatul
fragmentării, se pot realiza împușcări secundare pentru obținerea de volume cu
dimensiuni ce permit încărcarea și transportul cu mijloacele disponibile.
Împușcările secundare se realizează pe baza dispozițiilor de împușcare, conform
art. 12.8 din NSPM pentru depozitarea, transportul și folosirea materiilor
explozive.

2.2 Lucrări efectuate pentru demolare:

Pentru demolarea controlată prin explozii dirijate a obiectivului OD sunt
necesare efectuarea a două tipuri de lucrări:
 lucrări pregătitoare;
 lucrări de împușcare.
Cele două tipuri de lucrări cuprind o serie de activități comune, care vor fi
menționate mai jos și o altă serie de activități care vor fi specificate ulterior în
cadrul acestei documentații.
Activități comune celor două tipuri de lucrări:
 realizarea instructajului de protecție a muncii general și cel
specific al personalului de către conducătorul locului de muncă.
Instructajul va cuprinde informații privind riscurile de accidentare,
prevederile specifice de securitate a muncii și alte instrucțiuni proprii,
precum și măsurile de prim ajutor în caz de accidentare. Instructajul
se finalizează cu semnătură în fișa de protecție a muncii. Participă tot
personalul care va desfășura activități în cadrul acelui loc de muncă;
 stabilirea zonei de restricție în jurul OD;
 montarea de îngrădiri de interzicere a accesului la OD pe
timpul pregătirii și demolării. Acestea vor fi semnalizate vizibil, atât
pe timp de zi cât și pe timp de noapte;
instalarea punctului de acces în incinta îngrădirii de interzicere, ușor de

4
2.2.1 Lucrări pregătitoare:
Lucrările pregătitoare pentru demolarea controlată a OD constau în:
 debranșarea și verificarea debranșării, dacă este cazul, OD de la
rețeaua de distribuție a energiei electrice, de la rețeaua de distribuție a
apei, de la rețeaua de distribuție a gazelor;
 debranșarea și verificarea debranșării, dacă este cazul, OD de la
rețeaua de canalizare și de la alte rețele tehnologice interne
 efectuarea lucrărilor pregătitoare care vor fi specificate pentru fiecare
obiectiv de demolare în parte;
 montarea de schele pentru lucrul la înălțime;
 marcarea poziției găurilor;
 perforarea găurilor;
 demontarea obiectelor, aflate în zona de acțiune a încărcăturilor
explozive, care pot fi aruncate pe timpul prăbușirii (ex. tâmplăria slab
montată, geamuri, elementele tehnologice dispuse pe pereții exteriori,
tencuiala și betonul intens fisurate);
 pregătirea materialelor de protecție și a mijloacelor de fixare ale
acestora;
 pregătirea materialului pentru buraj;

2.2.2 Lucrări de împușcare:

Lucrările pregătitoare pentru demolarea controlată a OD constau în:
 identificarea și marcarea locului de retragere și adăpostire a
personalului și utilajelor pe timpul executării demolării controlate;
 identificarea și marcarea locurilor de pază în jurul zonei de restricție;
 desemnarea personalului de pază;
 instruierea personalului care execută paza;
 identificarea și marcarea locului de retragere a artificierului și de dare
a focului;
 se realizează, pe timpul fiecărei împușcări, o perdea de apă. Aceasta
poate fi realizată prin prezența la locul de demolare a unei mașini
autospeciale sau prin mijloace puse la dispoziție de antreprenorul
general al lucrării;
 se asigură prezența la locul de demolare, pe timpul fiecărei împușcări,
a unei ambulante.
5
 În afară de aceste lucrări pregătitoare pentru lucrările de împușcare, lucrările
de împușcare propriu-zise sunt următoarele:
 Se pregătesc materialele de protecție și mijloacele de fixare ale
acestora;
 Se pregătește materialul pentru buraj;
 Se realizează sistemul de încărcături explozive:
 Se introduc în găurile de mină încărcăturile explozive cu mijloacele
de inițiere
 Se burează încărcăturile explozive;
 Se dispun mijloacele de protecție în pozițiile de lucru;
 Se realizează și se verifică rețeaua de inițiere;
 Se execută demolarea:
a) Se pun în operă măsurile organizatorice de asigurare a zonei de
demolare;
b) Se dau semnalele convenționale de avertizare;
c) Se inițiază încărcăturile explozive;
 Se verifică rezultatele demolării;
 Se iau măsurile necesare pentru asanarea eventualelor încărcături
rămase neexplodate;
 Se întocmește procesul verbal de constatare a rezultatelor demolării,
moment în care demolarea controlată a OD se consideră încheiată

6
 3. Estimarea efectelor demolarii controlate:
La lucrările de demolare controlată se manifestă în principal următoarele
efecte:
-efectul undei de șoc aeriene;
-efectul undei seismice;
-efectul fragmentelor aruncate

3.1 Efectul undei de șoc aeriene:

Conform legislației în vigoare, HG 536/2002, valoarea suprapresiunii în
frontul undei de șoc se determină cu relația:

 pf = 0.84+2.72 +73 [kg/cm2]

În care:  este distanța scalată,
3
√ W
= R

unde: W — cantitatea de material exploziv, exprimat în echivalent

TNT, care detună instantaneu [kg];
R — distanța măsurată de la locul exploziei la obiectivul
considerat [m].

3.2 Efectul fragmentelor aruncate:

Principalele urmări ale manifestării acestui efect sunt:

 distrugeri locale, în urma impactului dintre fragmentele aruncate și
obiectivul de protejat;
 producerea de incendii locale, acolo unde cad fragmentele aruncate, dacă
acestea sunt încălzite la o temperatură corespunzătoare;
Pentru minimizarea acestor efecte trebuie luate unele măsuri de protecție, dintre
care se pot enumera:
 instalarea pe OD, în dreptul găurilor de mină încărcate, a unor plase de
sârmă cu ochiuri de 0,03 x 0,03 m, pentru încetinirea și reținerea
fragmentelor mari desprinse la explozie;
7
  instalarea pe OD, în dreptul găurilor de mină încărcate, a unor covoare de
cauciuc, pentru încetinirea și reținerea fragmentelor mici desprinse la
explozie;
 instalarea unor panouri de protecția pe/ la obiectivele de protejat;
 identificarea, imediat după demolare, a eventualelor focare de incendiu și
stingerea lor.

4. Necesar de materiale:
OD 10 – Bloc de locuințe
Exploziv 198,432kg
Capse detonante 208
Conectori 266
Fitil detonant 1685,8m

5. Măsuri organizatorice și de siguranță:

La executarea oricăror lucrări de distrugeri trebuie respectate cu strictețe
următoarele reguli și măsuri generale de siguranță:

-organizarea perfectă, ordinea desăvârșită, aplicarea prevederilor prezentelor

instrucțiuni ținându-se seama de condițiile concrete, precum și executarea cu
precizie a indicațiilor șefului de lucrări constituie premisa fundamentală pentru
realizarea lucrărilor de distrugeri în deplină siguranță și cu maximă eficiență.

-pentru fiecare lucrare de distrugeri se numește câte un șef (ofițer, subofițer),

numit prin ordin de zi pe unitate, care răspunde de: organizarea lucrului,
executarea correctă a operațiilor de lucru, controlul dispozitivului de aprindere și
excluderea posibilității rateului.