Stimulare cardiacă

extracutanată

Student: Drăgan Oana

Rugină Alina
Grupa 1446A
Facultatea de Inginerie Medicală
1.Introducere
Stimularea electrica a tesuturilor se foloseste in unele cazuri pentru diagnosticarea,
tratamentul sau protezarea unor functii sau organe. In acest referat se vor discuta despre criterii
de optimizare prin modelare fizica, matematica si numerica.

2.Scopul lucrării
Lucrarea prezinta modelul fizic, matematic si numeric bidimensional bazat pe metoda
elementului finit, in scopul studiului stimulării electrice cardiace extracutanate. Se dorește
optimizarea poziției electrozilor pentru asigurarea pragului de excitatie necesar succesului
defibrilării. Unul dintre obiectivele lucrării noastre o reprezintă verificarea rezultatelor numerice
și experimentale raportate în literatura de specialitate cu referire la poziția optimă a electrozilor.

3.Modelul experimental
Se utilizează pentru aproximări numerice un sistem bidimensional a secțiunii transversal
toracale datorita calculului distribuției de curent ce este asemănător ca în cazul unui model 3D.
Sistemul fizic a fost dat sub forma de fișier predefinit.
Succesul procedurii consta in urmărirea unui număr de parametri:
 cât din curent se închide prin miocard;
 procentajul de curent ce trece prin miocard reprezintă un criteriu de optimizare;
 cat din aceasta densitate este peste pragul de defibrilare.
Am importat modelul fizic predefinit Model_torace. (Comsol Multiphysics ->
Electromagnetic -> Conductive Media DC -> File -> Import -> Import Data from CAD).
Lucrarea presupune utilizarea a doi electrozi situați inițial astfel: unu în dreptul apexului cardiac
și unul superior sub scapula dreapta.
Se caută alte poziții optime pentru obținerea unui prag de stimulare peste pragul cardiac.
Pentru a lucra mai bine cu modelul l-am împărțit in mai multe subdomenii (Split object).
Apoi am introdus valorile constantelor pentru
diferitele medii: mușchi, oase (coaste și coloana), fluid
interstițial, torace, cord, sânge și esofag. Se setează
apoi zona 18 (superior S sub scapula dreapta) ca fiind
încărcată electric datorită contactului cu electrodul și
zona 111 ca fiind legată la masă, în contact cu
electrodul 2 .

Figura 1: Setarea valorii potențialului electric a primului

electrod
Figura 2: Setarea potențialului electric a celui de-al doilea electrod

Figura 3: Gruparea zonelor cu conductivități egale

 Figura 4. Setarea conductivității
După verificarea tuturor datelor se generează mesh-ul și se obțin 2987 elemente.

Figură 5. Modelul bidimensional al secțiunii toracale divizat în 2987 elemente

 Figura 6. Distribuția potențialului electric

Pentru a observa densitatea de curent, se schimba tipul plotului din Postprocessing, în

Arrow și Streamline.

Figura 7. Densitatea de curent

 Pentru o vizualizare mai bună a distribuției densității de curent în modelul toracic la
aplicarea electrozilor, se pot face ajustările în setările Arrow și Streamline. De exemplu se poate
adăuga o harta de culoare, pentru a observa unde curentul are o intensitate mai mare, sau se pot
face săgețile mai mari, pentru a observa exact traseul curentului electric.

Figura 8. Densitatea de curent cu hartă de culoare

Figura 9. Densitate de curent cu săgețile normalizate

 Nr. elemente J+ [A/m] J- dJ=|(J+) -(J-)|
2987 0,027632 0,03008 0,002448
11948 0,029658 0,031931 0,002273
22430 0,033398 0,034186 0,000788
Tabel 1. Test de acuratețe

dJ
0,003

0,0025

0,002

0,0015

0,001

0,0005

0
2987 11948 22430

Figura 10. Test de acuratețe

La sfârșitul laboratorului pentru a afla pozițiile optime in care trebuie plasați electrozii se
calculează indicele de calitate, R, prin următoarea formula:
𝑛
𝐽 1+
𝑅 = 𝐽 𝑚𝑖𝑜𝑐𝑎𝑟𝑑 ; de unde 𝐽𝑚𝑖𝑜𝑐𝑎𝑟𝑑 este preluat din COMSOL, iar 𝐽𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡 = 100
𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡 𝑙

(l- lungimea segmentului unde este aplicat electrodul, n=1)

Poziție element J miocard l I aplicat J consumat R
18 0,204891 0,05184 1,01 19,4845281 0,01051557
16 0,206909 0,05185 1,01 19,4796428 0,01062181
15 0,262192 0,06496 1,01 15,5490349 0,01686227
17 0,138715 0,03376 1,01 29,9161755 0,00463679
21 0,2496 0,05912 1,01 17,0836082 0,0146105
30,38 0,2469 0,46507 1,01 2,17171609 0,11368889
42 0,163551 0,03772 1,01 26,7755362 0,00610823
49,52 0,16047 0,03727 1,01 27,0988168 0,00592166
58 0,164034 0,04192 1,01 24,0912127 0,00680887
144 0,079464 0,04582 1,01 22,0437383 0,00360483
149,146 0,07063 0,03026 1,01 33,3773959 0,0021161
150 0,121889 0,0467 1,01 21,627409 0,00563586
151 0,17183 0,05921 1,01 17,05937 0,01007247
135 0,187254 0,06013 1,01 16,79694 0,0111481
119 0,200735 0,06102 1,01 16,5519502 0,01212757
92 0,220152 0,06329 1,01 15,9590437 0,01379481
64 0,18186 0,04955 1,01 20,3838624 0,00892176
50 0,138073 0,03605 1,01 28,0143123 0,00492866
45 0,138122 0,0356 1,01 28,3691927 0,00486873
32 0,17117 0,04373 1,01 23,0941601 0,00741183

Tabel 2.

Senzitivitatea parametrului R în raport cu poziția

electrodului pozitiv
0,12

0,1

0,08

0,06

0,04

0,02

-0,02