Chiru Simona-Diana

Dobre Andreea-Roxana
Grupa 1444A
N=4

Stimulare cardiacă extracutanată

Stimularea cardiacă extracutanată reprezintă o procedură medicală folosită în urgențe (reanimare,

defibrilare, etc.). Doi electrozi sunt plasați pe torace și folosiți pentru aplicarea unui stimul
electric (șoc de tensiune). Pragul de stimulare este atins pentru densități de curent în peretele
toracic (piele și strat adipos subcutanat) mai mari decât în țesutul cardiac și, prin urmare,
procedura este însoțită de efecte secundare negative (durere, necroze, etc.).
S-a studiat modelarea acestui fenomen matematic, fizic și numeric, un prim criteriu folosit fiind
alegerea Raportului Optim – R_opt, acesta reprezentând pentru valoarea maximă raportul dintre
densitatea curentului a miocardului și densitatea celui din torace, iar valoarea minimă fiind
raportul dintre valoarea densitatea curentului de conducție din torace și densitatea celui din
miocard.

În cazul de față am ales să calculăm valoarea maximă, determinând cu ajutorul programului

COMSOL Multiphysics valorile pentru densitatea curentului miocardului (J_miocard) și
toracelui (J_torace), calculând astfel R_opt pentru diferite poziții, având ca și Ground electrodul
V111 cu tensiunea egală cu 1.4V (1+N/10), cât și intensitatea curentului la borne (I+ și I-), apoi
media dintre aceste valori (I_med), toate acestea fiind prezentate în Tabel 1.

Tabel 1
Pozitie J_miocard [A] J_torace [A] I+ [A/m] I- [A/m] I_med=(|I+|+|I-|)/2 R_opt=J_miocard/J_torace Rez=U/I_med
32 0.16993 0.18663 -0.03073 0.03445 0.03259 0.91 42.96
45 0.22200 2.18200 -0.04173 0.04505 0.04339 0.10 32.27
50 0.24176 0.22694 -0.04421 0.09415 0.06918 1.07 20.24
64 0.27690 0.24920 -0.05473 0.05784 0.05628 1.11 24.87
92 0.26800 0.24240 -0.05730 0.05887 0.05809 1.11 24.10
119 0.19740 0.19748 -0.04261 0.04661 0.04461 1.00 31.38
135 0.19281 0.20263 -0.04965 0.04917 0.04941 0.95 28.33
151 0.15339 0.17360 -0.03938 0.04256 0.04097 0.88 34.17
150 0.15473 0.16833 -0.04671 0.04925 0.04798 0.92 29.18
149 0.15388 0.15690 -0.04892 0.05114 0.05003 0.98 27.99
146 0.08420 0.11891 -0.03278 0.03764 0.03521 0.71 39.77
129+144 0.05254 0.12500 -0.07844 0.07697 0.07770 0.42 18.02
78 0.14928 0.19456 -0.07545 0.07437 0.07491 0.77 18.69
58 0.18741 0.14910 -0.03345 0.03919 0.03632 1.26 38.54
52+49 0.25125 0.18621 -0.04411 0.04740 0.04575 1.35 30.60
42 0.24827 0.19070 -0.04367 0.04668 0.04517 1.30 30.99
38+30 0.21235 0.18281 -0.03535 0.04085 0.03810 1.16 36.75
21 0.26298 0.22613 -0.05256 0.05133 0.05194 1.16 26.95
17 0.20342 0.19220 -0.03142 0.04012 0.03577 1.06 39.14
15 0.19989 0.19900 -0.03411 0.03996 0.03703 1.00 37.80
16 0.22660 0.22165 -0.04222 0.04555 0.04388 1.02 31.90
18 0.19390 0.20165 -0.03594 0.03916 0.03755 0.96 37.28
Chiru Simona-Diana
Dobre Andreea-Roxana
Grupa 1444A
N=4

Conform Tabel 1, valoarea cea mai mare a lui R_opt a fost găsită în pozitia 52+49, aceasta
având valoarea de 1,35. Astfel s-a construit harta curenților cu sensul de parcurgere al curenților
plecând din aceste poziții:

Fig. 1 Potențial electric cu raport optim

Ținând cont de valoarea densității de curent a miocardului, de valoarea standard a curentului =

70mA, s-a calculat potețialul optim ce trebuie aplicat electrozilor, având valoarea J=0.25125A,
diferența de potențial având o valore mica = 1V.

U=1.4V ………………….. J2=0.25125A

X=? ………………….. 70mA

X= ((70/0.001)*1.4))/0.25125 => X=0,390V

Pentru a evidenția rețeaua cu cele mai bune rezultate a fost efectuat Testul de acuratețe,
rezultatele fiind prezentate apoi grafic:
Chiru Simona-Diana
Dobre Andreea-Roxana
Grupa 1444A
N=4

Test de acuratete
Mesh (nr. elemente) I+ I- ΔI=||I-|-|I+||
2987 -0.044107 0.047401 0.003294
11948 -0.047223 0.050384 0.003161
47792 -0.049597 0.051865 0.002268
Tabel 2. Bilanțul curenților în funcție de numărul de elemente al
rețelei de discretizare

La final a fost generată rețeaua cu 11948 elemente, iar în timpul rezolvării s-a calculat și generat
rețeaua de discretizare adaptivă cu elemente generate în mod automat, numărul de elemente
triunghiulare generate fiind de 76734.