Sunteți pe pagina 1din 6

Lucrare de laborator nr.

Simularea cardiaca extracutanata

Bistricianu Maria
Preda Mirela
Grupa 1444
Numarul 2
1. Scopul lucrarii

Lucrarea prezinta modelul fizic, matematic si numeric bidimensional bazat pe metoda


elementului finit, in scopul studiului stimularii electrice cardiace extracutanate. Se doreste
optimizarea pozitiei electrozitor pentru asigurarea pragului de excitatie necesar succesului
defibrilarii.

Unul dintre obiectivele lucrarii noastre o reprezinta verificarea rezultatelor numerice si


experimentale raportate in literatura de specialitate cu referire la pozitia optima a electrozilor.

2. Modelul experimental
Am importat modelul fizic predefinit Model_torace. (Comsol Multiphysics -> Electromagnetic
-> Conductive Media DC -> File -> Import -> Import Data from CAD). Lucrarea presupune
utilizarea a doi electrozi situati initial astfel: unu in dreptul apexului cardiac si unul superior sub
scapula dreapta.

Se cauta alte pozitii optime pentru obtinerea unui prag de stimulare peste pragul cardiac. Pentru a
lucra mai bine cu modelul l-am impartit in mai multe subdomenii (Split object).
Apoi am introdus valorile constantelor pentru diferitele medii: muschi, oase , fluid interstitial,
torace, cord, sange si esofag. Se seteaza apoi zona 18 (superior sub scapula dreapta) ca fiind
incarcata electric datorita contactului cu electrodul si zona 111 ca fiind legata la masa, in contact
cu electrodul 2.

Dupa verificarea tuturor datelor se genereaza mesh-ul si se obtin 2887 elemente.

Fig.1. Distributia de potential pe harta de culoare cu vizibilitate prin sageti a densitatii de


curent
Fig 2. Spectrul densitatii de curent

Se mareste mesh-ul prin rafinare si se obtin 11948 elemente si se masoara intensitatea curentului
in zona 18 si 111 de fiecare data, calculand si valoarea medie.

Tabel nr 1.
Nr elemente mesh I+[A/m] I masa[A/m] I mediu[A/m]
2987 -0.03807 0.033564 0.032185
11948 -0.033108 0.035665 0.0343865
47792 -0.038775 0.038905 0.03884
2506708 -0.38775 0.038905 0.03884
(adaptive mesh)

Pentru Tabelul nr. 2 am cules diferite date precum:


- Imasa - Potentialul in electrodul nr 2 care ramane fix in zona 111 [A/m]
- Iplus - Potentialul in electrodul nr 1 [A/m]
- Imediu - Valoarea medie [A/m]
- Jcord- Densitatea de curent in miocard [A/m2]
- Jtorace-Densitatea de curent in torace (fara cord) [A/m2]

Rcalitate= - Indice de calitate

Observatie:
Este de preferat ca R sa fie cat mai mare pentru a avea o densitate favorabila de electricitate prin
cord.
R torace se calculeaza dupa formula :
Rtorace= [Ω*m], unde Vplus=1+2/10 =1.2 [V]

In rezolvarea problemei am folosit urmatoarele arii:


o Arie torace (fara cord): 0.08848 m2
o Arie cord: 0.005373 m2

Tabelul 2.
Pozitie electrod 1(zona 18) 2(zona 16) 3(zona 15) 4(zona 17)
I+[A/m] -0.030918 -0.038704 -0.033873 -0.030526
I masa [A/m] 0.061026 0.041517 0.036275 0.036399
I mediu[A/m] 0.045972 0.040115 0.035074 0.0334625
Rtorace 26.1028452 29.91 34.21 35.861
Jcord[A/m] 3.471732 3.80641 2.78535 6.28907
Jtorace[A/m] 2.4244123 1.83 2.1298 1.70
R calitate 1.431989 2.080005 1.307799 3.699453

Pozitie 5(zona 21) 6(zona 30) 7(zona 38) 8(zona 42) 9(zona 49)
electrod
I+[A/m] -0.04718 -0.01729 -0.014826 -0.027471 -0.020735
I masa [A/m] 0.046872 0.051566 0.050431 0.057035 0.054839
I mediu[A/m] 0.047026 0.034428 0.0326285 0.042253 0.037787
Rtorace 25.51 34.8553 36.7776637 28.4003503 31.7569534
Jcord[A/m] 3.685192 3.936891 3.836883 4.364371 4.162743
Jtorace[A/m] 2.25 2.4926085 2.44042722 2.47267179 2.51203662
R calitate 1.637863 1.579426 1.572218 1.765043 1.657119

Pozitie 10(zona 52) 11(zona 58) 12(zona 78) 13(zona 129) 14(zona 144)
electrod
I+[A/m] -0.022369 -0.021343 -0.067317 -0.066673 -0.013591
I masa [A/m] 0.0549 0.055956 0.096086 0.096039 0.052862
I mediu[A/m] 0.0386345 0.0386495 0.0817015 0.081356 0.0332265
Rtorace 31.060321 31.0482671 14.6876128 14.7499877 36.115751
Jcord[A/m] 4.117523 3.942094 3.4014 2.315778 2.991046
Jtorace[A/m] 2.3837816 2.28658454 2.14816908 1.82154159 2.1863585
R calitate 1.727307 1.72401 1.583395 1.271329 1.368049

Pozitie 15(zona 146) 16(zona 149) 17(zona 150) 18(zona 151) 19(zona 35)
electrod
I+[A/m] -0.021918 -0.03276 -0.030918 -0.0251 -0.031842
I masa [A/m] 0.057056 0.059012 0.061026 0.057238 0.05979
I mediu[A/m] 0.039487 0.045886 0.045972 0.041169 0.045816
Rtorace 30.3897485 26.1517674 26.1028452 29.1481454 26.1917234
Jcord[A/m] 3.075244 3.334179 3.471733 3.586594 3.84487
Jtorace[A/m] 2.18934222 2.33759042 2.4244123 2.46155063 2.63881103
R calitate 1.404643 1.426332 1.431989 1.457046 1.457046

Pozitie electrod 20(zona 21(zona 92) 22(zona 64)


119)
I+[A/m] -0.027314 -0.038591 -0.036398
I masa [A/m] 0.057894 0.063016 0.061208
I mediu[A/m] 0.042604 0.0508035 0.048803
Rtorace(Ω*m) 28.1663694 23.6204199 24.5886523
Jcord[A/m] 3.922284 4.417578 4.473913
Jtorace[A/m] 2.69194168 3.03187161 3.07053571
R calitate 1.457046 1.457046 1.457046

Fig.3 Graficul indicelui de calitate in functie de pozitie


Fig.4 .Graficul rezistentei toracale

Concluzii finale:

-Rezistenta toracala (Rtorace) reprezinta rezistenta toracelui pacientului la aplicarea unei


diferente de potential de Vplus (in cazul de fata 1.2) V, avand ca valoare maxima 36.77766Ω
in plan bidimensional.
-Din grafic din figura 3, se observa faptul ca pozitionarea optima a electrodului se poate face pe
pozitia numarul 4 (zona 17) , deoarece reprezinta maximul indicelui de calitate(R calitate).

Rezistenta=

S-ar putea să vă placă și