Noțiuni teoretice:

În zborul aerodinamic, bazat pe forţa portantă, cea mai importantă parte a

avionului este aripa. Împreună cu ampenajele, aripa asigură portanţa, stabilitatea şi
manevrabilitatea avionului.
În general aripa este compusă din:
 structura de rezistenţă
 înveliş exterior
 rezervoarele integrate de combustibil
 aparatura hidro-pneumatică aferentă comenzilor.

Figura 1 – Definițile geometriei aripii

În funcție de regimul de zbor pentru care este proiectat avionul, se aleg

configurațiile și parametri corespunzători. Cu cât viteza de zbor este mai mare, cu
atât unghiul de săgeată trebuie să fie mai mare, iar anvergura aripii mai mică.

Figura 2 – Definirea unghiului de săgeată

 Unghiul de săgeată, notat de obicei cu litera  este unghiul făcut de linia de
referința a aripii cu axa laterală a avionului. De obicei, ca linie de referință se
utilizeaza fie bordul de atac, fie, mai frecvent, linia focarelor, care se află la
aproximativ 25% din coardă.

Scopul lucrării: Sudierea efectelor diferitor parametri geometrici ai

aripii asupra calităților sale aerodinaice. Trasarea pe cale numerică polarele pentru
a observa efectele acestora asupra coeficienților aerodinaici.

Mersul lucrării
Vom începe cu introducerea datelor numerice în softul XFLR5 pentru
trasarea aripii.

Figura 3 – Aripa obținută după introducerea datelor

Figura 4 – Graficile polarelor care definesc aripa studiată

 Mai departe efectuăm aceeași analiză pentru diferite lungimi de aripă,
obținând rezultatele din figura 5.

Figura 5 – Polarele pentru câteva variante de alungire de aripă (0,3 – 10m).

Datele obținute le vom înscrie în tabelul 1.

Tabelul 1
C zα Cmyα (Cz / Cx)max (Cz3/2 / Cx)max Cx(Cz=0,4)
λ1 = 10 0,088 -0,0239 50 49 0,15
λ2 = 1,5 0,041 -0,0102 24 21 0,034
λ3 = 1,2 0,039 -0,0098 22 19 0,033
λ4 = 0,9 0,037 -0,0089 71 70 0,031
λ5 = 0,3 0,030 -0,0064 10 7 0,022

Următoarea etapă este studiul polarelor la diverse unghiuri diedre

 Figura 6 – Polarele obținute la modificarea unghiului diedru
Datele obținute le înscriem în tabelul 2.

Tabelul 2
C zα Cmyα (Cz / Cx)max (Cz3/2 / Cx)max Cx(Cz=0,4)
1 = 0 0,080 -0,0197 23,4 19 0,018
2 =14 0,080 -0,0564 23 18,7 0,018
3 =34 0,071 -0,107 22,5 18 0,018
4 =45 0,062 -0,141 21,5 17 0,018
5 =59 0,048 -0,176 20 16 0,018

Figura 7 – Graficile polarelor la modificarea unghiului săgeată

Ca și în situațiile precedente, datele obșinute le înscriem în tabel
Tabelul 3
 C zα Cmyα (Cz / Cx)max (Cz3/2 / Cx)max Cx(Cz=0,4)
n1 = 1 0,080 -0,0197 23 18,7 0,018
n2 = 1,5 0,080 -0,0280 26 20,3 0,016
n3 = 2,67 0,080 -0,033 29 21,5 0,014
n4 = 5 0,080 -0,0375 31 22,3 0,013
n5 = 7 0,080 -0,0375 30 21,9 0,013

Concluzie
Efectuând această lucrare de laborator am observat cum modificarea
diferitor parametri ai aripii duc la modificarea caracteristicilor de zbor a acesteia.
Am observat cum alungirea aripii influențează asupra fineții aerodinamice,
crescând odată cu lungimea aripii până la un moment dat. Am observat că, în
general, unghiul diedru are o influență foarte mică asupra caracteristicilor de zbor.
Unghiul de săgeată influențează asupra fineței aerodinamice și a portanței. La
viteze mici, unghiurile de săgeată mari înrăutățesc caracteristicile aripii.