2. Studiul cinematic i dinamic al motorului Date initiale 1. masa pistonului: 0,35 kg 2. masa boltului: 0,085 kg 3.

masa segmentilor: 0,028 kg 4. masa bielei: 0,475 kg 5. masa cuzinetilor: 0,015 kg 6. diametrul nominal al manetonului: 0,085 m 7. diametrul fusului palier: 0,102 m 8. raza manivelei: 0,036 m 9. lungimea bielei: 0,260 m 10. presiunea din carter: 105 N/m2

2.1. Studiul cinematic Cinematica i dinamica motorului sunt dependente de particularitile constructive ale acestuia. Calculul cinematic si dinamic al motoarelor cu pistoane cu micare alternativ se refer la mecanismul biel-manivel. n studiul cinematic (i dinamic) al mecanismului motor se adopt urmtoarele ipoteze simplificatoare : elementele mecanismului sunt nedeformabile; mecanismele biel-manivel ale cilindrilor deservii de diferitele manivele sunt identice; motorul funcioneaz n regim stabilizat, turaia n fiind constant; viteza unghiular a arborelui cotit este constant. n figura 2.1 este prezentat schema mecanismului biel-manivela cu urmtoarele notaii:

2.1.1. Cinematica manivelei Micarea de rotaie a manivelei se apreciaz prin mrimile caracteristice: deplasarea unghiular , viteza unghiular i acceleratia unghiular . 1). Deplasarea unghiular se definete ca fiind unghiul la centrul de rotaie al manivelei, fcut de poziia ocupat de manivel la un moment dat, fa de poziia ocupat de manivel cnd pistonul se afla in punctul mort interior. 2).Viteza unghiular
=ddt [rad/s]

Se consider viteza unghiular constant i egal cu viteza medie:

=n30 [rad/s] =625030=654,166 [rad/s]

Viteza tangenial a unui punct al manetonului este: w=[m/s] unde este distana punctului fa de axa de rotaie. Dac punctul se afl pe axa manetonului atunci w=r i rezult

w=0,0325654,166=21,260 [m/s]

unde r= s2 3). Acceleraia unghiular Este nul deoarece viteza unghiular este constant; acceleraia unghiular ntr-un punct al manetonului are numai component normal.
=ddt=0

Orice punct al manivelei este supus unei acceleraii centripete c. c = 2 Pentru un punct aflat pe axa fusului maneton c = 2 r c = 654,1662 0,0325 = 13907,827 2.1.2. Cinematica pistonului Pistonul are o micare de translaie alternativ pe direcia axei cilindrului, ntre dou puncte extreme, denumite puncte moarte. Dat fiind caracterul alternativ al acestei micri, acceleraiile la care este supus pistonul au o variaie important care determin fore de inerie de valore relativ mare. 1). Deplasarea pistonului = 1 3.5 = 0,285 Deplasarea pistonului se determin utiliznd urmtoarea formul de calcul: x = r[1+1-cos+11-2sin2] [mm]

[RAC] 0 90 180 270 360 450 540 630 720

x (deplasarea pistonului) [mm] 0 37,245 65 28,053 0 37,245 65 28,053 0

Se observ pe baza graficului c dup o rotaie complet deplasarea pistonului este 0 (se anuleaz n punctele moarte). 2). Viteza pistonului

Expresia analitic a vitezei pistonului se obine derivnd spaiul n raport cu timpul. Se obine astfel pentru viteza pistonului urmtoarea formul de calcul: w=r(sin+2sin2 [m/s] [RAC] 0 90 180 270 360 450 540 630 720 v(viteza pistonului) [m/s] 0 21,269 0 -24,297 0 21,269 0 -24,297 0

Pe baza datelor din tabel s-a trasat graficul de mai jos, care arat dependena vitezei pistonului fa de unghiul de rotaie al arborelui cotit.

Viteza pistonului se anuleaz n punctele moarte : = 0, , 2... 3). Acceleraia pistonului Acceleraia pistonului se obine derivnd viteza pistonului n raport cu timpul, obinndu-se urmtoare expresie analitic de calcul: j=r2cos+cos2 [m/s2] [RAC] 0 90 180 270 360 450 540 630 720 j(acceleraia pistonului) [m/s2] 17871,557 0 -17871,557 0 17871,557 0 -17871,557 0 17871,557

2.1.3.Cinematica bielei Biela executa o miscare plan complexa.Miscarea tuturor punctelor care compun biela se poate descompune in doua miscari elementare:o miscare de translatie pe o directie paralela cu axa de miscare a pistonului si omiscare de rotatie in jurul punctului P. 1). Deplasarea unghiular Deplasarea unghiulara a bielei este definita prin unghiul de rotatie fata de axa cilindrului in jurul punctului P,fiind data de ecuatia:
sin= sin

2).Viteza unghiulara a bielei Expresia analitica a vitezei unghiulare a bielei se obtine derivand in raport cu timpul deplasarea unghiulara a bielei: cos i
1
2

bi :=

180 180

sin i

3). Acceleratia unghiulara a bielei Prin derivarea vitezei unghiulare se obtine acceleratia unghiulara:
2

bi := 1

sin i

180
1.5

2 1 2 sin i 180

2.1. Studiul dinamic Date initiale 1. grosimea bratului: h= 0,024 m 2. axa mica a elipsei: be = 0,086 m 3. axa mare a elipsei: he = 0,162 m 4. densitatea fontei: Fc = 7282 kg/m3 5. lungimea fusului maneton: lfm = 0,060 m 6. lungimea fusului palier: lfp = 0,071 m 7. distanta dintre centrele celor doua cercuri ce definesc elipsa (in cazul nostru raza fusului palier): e = 0,038 m

2.2.1.Fora de presiune a gazelor

Presiunea exercitat pe suprafaa capului pistonului determin o for de presiune care se determin cu relaia: Fp i :=
4

pi105 pca d

care fiind aplicat pistonului care execut o micare, produce lucru mecanic, permind transformarea energiei termice a fluidului motor n energie mecanic.

pg

pc

n relaia forei de presiune mrimile care intervin sunt:

-pc presiunea din carterul motorului; -pg presiunea fluidului motor; -S suprafaa pistonului.

2.2.2.Fortele de inertie Dup natura micrii, forele de inerie se pot clasifica n fore de inerie de transltie i fore de inerie de rotaie. Motorul are n compunere piese n micare de rotaie -arborele cotit - , n micare de translaie -grupul piston - i o micare complex -biela -. Calculul forelor de inerie se face considernd c turaia motorului este constant i deci i viteza de rotaie a arborelui cotit este constant. n continuare vom proceda la analiza forelor de inerie pe cele 3 piese ale motorului.
1. Manivela.

Forta de inertie a manivelei (piesa aflata in miscare de rotatie )este data de relatiile: pentru fusul maneton Ffm := ( mfm+ mc) r
2

corespunztoare bratului Fb := mrbr

2

1.1.

Masa fusului maneton:

4 2 l d m :
F c

m = f
m

mfm = 2.686kg 1.2. Masa bratului:

4 b h m : F = e b
c

mb = 2.311kg 1.3. Forta de inertie corespunzatoare fusului maneton: Ffm := ( mfm+ mc) r Ffm = -4.161104 N 1.4. Coordonata centrului de greutate a bratului: rb :=
1
2

mb

Fo h behee
4

rb = 0,038 m 1.5. Masa redusa a bratului: mrb := mb rb r

mrb = 2,439 kg 1.6. Forta de inertie corespunzatoare bratului: Fb := mrbr

2

Fb = - 3,758104 N 2. Grupul piston 2.1. Masa grupului piston este: mgp := mp + ms + mbo 2.2. Forta de inertie a pistonului este: Fipi := mgpapi

3.

Biela 3.1. Consideram masa bielei in miscare de translatie: mbt := 0.275mbi Consideram masa bielei in miscare de rotatie: mbr := 0.725mbi

3.2.

Din cele stabilite la prezentarea teoretica forta de inertie a bielei in miscare de translatie: Fibi := mbtapi 3.3. Forta de inertie a bielei in miscare de rotatie este: Fir := mbr r Fir = -5,305 103 N
2

4.

Fortele din mecanismul motor:

Fi := Fipi + Fpi + Fibi

Forta F se descompune in doua componente: Fi Bi := cos( i) si Ni := Fitan i

( )

5 .10

Bi
0

1.67 .10 1.67 .10 5 .10

'

180

360

540

720

'
5587.14 3822.62

Ni
0

2058.09 293.57 1470.95 3235.48 5000 0 180 360 540 720

'

' Desconpunand forta B , se obtin: Ti := Bisin i + i

180

si Zbi := Fi

cos i

cos( i)
4

+ i 180

1.5 .10

Ti
0

2500

'

1 .10

360

720

'

4 .10

Zbi
0

2 .10

'

360

720

'

Zi := Zbi mbr r
4 .10
4

2 .10

Zi
0 0

'

2 .10

360

720

' Diagrama polara pentru fusul maneton

2 .10

1 .10

( Zb) i
4175

1 .10

'

2 .10

3 .10

4 .10

1 .10

2500

1.5 .10

Ti

'

3.1. Fortele care actioneaza in lagare: 3.1.1. Fortele care actioneaza in lagarul maneton

Ri :=

( Zi) 2 + ( Ti) 2

720 1 Rm := Ri 720 i=1

Rm = 1.111 104
4 .10
4

Ri Rm

2 .10

'

360

720

' 3.1.2. Fortele care actioneaza in lagarul palier mmb := mfm + 2 mrb + mc

mmb = 6.531
Fmb := mmbr
2

Fmb = 1.006 105

N Fir := mbrr
2

Fir = 5.305 103

N Cunoscand masa si coordonata centrului de greutate a contragreutatii care a fost determinata ulterior putem trasa diagramele polare pentru fusurile palier. mcg := 0.439 kg

cg := 0.055
m Unghiul de dispunere a contragreutatii fiind nul , vom avea doar o componenta a fortei de inertie corespunzatoare contragreutatii pe directia Z. Forta de inertie corespunzatoare celor doua contragreutati este: Zcg := 2 mcgcg
2

Zcg = 2.066 104

Unghiurile aprinderilor sunt:

1 := 0

2 :=
3 :=

4 := 0
Fim := Fmb + Fir

Fim = 1.059 105

N in care Fim reprezinta forta de inertie a pieselor in miscare de rotatie. Pentru usurinta scrierii notam: Fc := Zcg Fim

Fc = 8.526 104
Diagrama polara pentru palierul 1 Pentru palierul 1: Rt1i := Ticos( 1)

Rz1i :=

Zi
2

cos( 1) +
6 .10
4

Fc
2

Rz1i 4.5 .104

'

3 .10 4 1.5 .10

4

2500

1 .10

( Rt1) i

' Pentru palierul 2: j1 := 1 .. 180

T2j1 := T539+ j1

Z2j1 := Z539+ j1
j2 := 181.. 720

T2j2 := Tj2 180 Z2j2 := Zj2 180

i := 1 .. 720 Rt2i := Ti
2

cos( 1) +

T2i
2

cos( 2)

Rz2i :=

Zi Fc Z2i Fc + cos( 1) + cos( 2) 2 2 2 2

1.5 .10
5

Diagrama polara pentru palierul 2

1 .10

Rz2i
0 5 .10
4

'

0 4 1 .10

1 .10

( Rt2) i

'

Pentru palierul 3: k1 := 1 .. 540

T3k1 := Tk1+180 Z3k1 := Zk1+180

k2 := 541.. 720

T3k2 := Tk2540 Z3k2 := Zk2540

i := 1 .. 720 Rt3i := T2i
2

cos( 2) +

T3i
2

cos( 3)

Rz3i :=

Z2i Fc Z3i Fc cos( 2) + + cos( 3) 2 2 2 2

1.5 .10
4

Diagrama polara pentru palierul 3

Rz3i

2500

'

1 .10

6000

6000

( Rt3) i

' Pentru palierul 4: l1 := 1 .. 360

T4l1 := Tl1+360 Z4l1 := Zl1+360

l2 := 361.. 720

T4l2 := Tl2360 Z4l2 := Zl2360

i := 1 .. 720

Rt4i :=

T3i
2

cos( 3) +

T4i
2

cos( 4)

Rz4i :=

Z3i Fc Z4i Fc + cos( 3) + cos( 4) 2 2 2 2

6 .10
4

Diagrama polara pentru palierul 4

Rz4i 8.5 .104

'

1.1 .10

8000

1000

1 .10

Rt4i

' Pentru palierul 5: Ti Rt5i := cos( 4)

2

Rz5i :=

Zi
2

cos( 4)

Diagrama polara pentru palierul 5

2 .10

Rz5i

5000

'

1 .10

8000

2000

4000

Rt5i

'

Trasarea diagramelor de uzura 1 Fusul maneton Zi 180 i := atan Ti

Ri :=

( Zi) 2 + ( Ti) 2

p := 1 .. 325

p := p + 180
p := 425.. 720

p := p + 180 i := i + 360 i := floor i) (

i i := i floor 360 360

k := 1 .. 360

Rezk := 0
i := 1 .. 720 Rez := Rez + Ri
i i

Rez0 := Rez0 + Rez359

l := 1 .. 2

Rezk +l360 := Rezk

j := 360.. 720 rz := 3 k := 60 .. 60

60 Uzj := Rezj +k 10 6 + rz k = 60

k := 0 .. 359

Xk := Uzk +360cos k

180

Yk := Uzk +360sin k 180

ak := rzcos

k 180
180

b k := rzsin
10

Yk bk
0

'
0 5

10

Xk , ak

' 1 Fusurile palier Fusul 1: Rz1i 180 1i := atan Rt1i

R1i :=

( Rz1i) 2 + ( Rt1i) 2

max( R1) = 6.033 104 max( R1) = 6.033 104 max( R1) = 6.033 104 max( R1) = 6.033 104
p := 370.. 388

1p := 1p + 180 1i := 1i + 360 1i := floor 1i) (

1i := 1i floor

1i 360 360

k := 1 .. 360

Rezk := 0
i := 1 .. 720 Rez
1i

:= Rez

1i

+ R1i

Rez0 := Rez0 + Rez360

l := 1 .. 2

Rezk +l360 := Rezk

j := 360.. 720 rz := 3 k := 60 .. 60
Uzj :=

k = 60

60

Rezj +k 10 6 + rz

k := 1 .. 360

Xk := Uzk +360cos k 180 Yk := Uzk +360sin k 180

ak := rzcos

k 180
180

b k := rzsin
20

Yk bk
0

'

20

2.5

10

Xk , ak

' Fusul 2:

2i := atan

Rz2i 180 Rt2i

R2i :=

( Rz2i) 2 + ( Rt2i) 2

max( R2) = 1.08 105

p1 := 1 .. 23

1p1 := 1p1 + 180

p2 := 99 .. 140

1p2 := 1p2 + 180

p3 := 223.. 263

1p3 := 1p3 + 180

p4 := 453.. 621

1p4 := 1p4 + 180

p5 := 699.. 720

1p5 := 1p5 + 180

2i := 2i + 360 2i := floor 2i) (

2i := 2i floor

2i 360 360

k := 1 .. 360

Rezk := 0
i := 1 .. 720 Rez
2i

:= Rez

2i

+ R2i

Rez0 := Rez0 + Rez360

l := 1 .. 2

Rezk +l360 := Rezk

j := 360.. 720 rz := 3 k := 60 .. 60
Uzj :=

k = 60

60

Rezj +k 10 6 + rz

k := 1 .. 360

Xk := Uzk +360cos k 180 Yk := Uzk +360sin k 180

ak := rzcos

k 180
180

b k := rzsin

40

Yk bk
0

'

40

10

20

30

Xk , ak

' Fusul 3:

3i := atan

Rz3i 180 Rt3i

R3i :=

( Rz3i) 2 + ( Rt3i) 2

max( R3) = 1.289 104

N 3i := 3i + 360

3i := floor 3i) (
3i := 3i floor

3i 360 360

k := 1 .. 360

Rezk := 0
i := 1 .. 720 Rez3 := Rez3 + R3i
i i

Rez0 := Rez0 + Rez360

l := 1 .. 2

Rezk +l360 := Rezk

j := 361.. 720 k := 60 .. 60
Uzj :=

k = 60

60

Rezj +k 10 6 + rz

k := 1 .. 360 Xk := Uzk +360cos k

180

Yk := Uzk +360sin k 180

ak := rzcos

k 180
180

b k := rzsin
7

Yk bk
0

'

Xk , ak

' 2.3.3. Momentul motor Momentul motor instantaneu pentru fiecare cilindru este:

i := 1 .. 720

M1i := Tir
-cilindrul 1: -cilindrul 2: -cilindrul 3: -cilindrul 4: M2i := T2ir

M3i := T3ir M4i := T4ir

Momentul motor pentru intreg motorul este:

Mmi := M1i + M2i + M3i + M4i

Mmm := mean( Mm) Mmm = 132.419
Nm Momentul motor mediu este:

720 1 Mmm := Mmi 720 i = 1

Mmm = 132.603
Nm
600

M1i M2i M3i

400

200

'

M4i
0

200

400

180

360

540

720

'

600 400

Mmi
0

200 0 200 400

'
Mmm

90

180

270

360

450

540

630

720

' 3.Calculul echilibrajului si a contragreutatilor. 3.1. Echilibrarea fortelor de inertie a pieselor in miscare de rotatie Masa pieselor in miscare de rotatie este:

mr := mmb + mbr mr = 6.876 a := lfp + lfm + 2h a = 0.179

In ansamblu arborele fiind echilibrat vom calcula momentele interioare: Mx := mrr a
2

Mx = 1.896 104
My := 0
Unghiul de dispunere a contragreutatilor este: My := Mx Alegand coordonata centrului de greutate a contragreutatii , vom determina masa celor doua contragreutati: cg := 0.0556
m2cg := mr r cg

m2cg = 4.452
kg Masa unei contragreutati va fi: m2cg mcg :=
2

mcg = 2.226
kg Masa arborelui cotit este: -fara contragreutati: mac := 4 mfm + 8mb + 5 mfm

mcg = 2.226
kg -cu contragreutati: mcp := mcg + 8mcg

mcg = 2.226
kg Alegem contragreutati in foma de sector de cerc gol la interior .Vom stabili dimensiunile acestuia:

-grosimea contragreutatii: -raza mica a contragreutatii: -deschiderea unghiulara: hcg := 0.0153 m R1 := 0.045 m cg := 50 In continuare vom calcula raza mare a contragreutatii apeland la formula masei acesteia: mcg 2 R2 := R1 + cg Fo hcg2
360

m Coordonata centrului de greutate a contragreutatii este: 3 3 sin cg 2 180 R2 R1 180 ycg := 3 2 2 cg R2 R1

ycg = 0.098

c g R 1 R 2

c g

3.2. Echilibrarea fortelor de inertie a pieselor in miscare de translatie Masa pieselor in miscare de translatie este: mt := mgp + mbt

mt = 0.594
kg = 0.285 Rezultanta fortelor de inertie de ordinul 2 va fi: 2 FIIi := 4 mt r cos 2 i

180

2 .10

FII i

'

2 .10

360

720

' Rezultanta fortelor de inertie de ordinul 4 va fi: FIVi := 4mt

3

r cos 4 i

180

400

FIVi

'

400

360

720

' Momentele date de armonicele de ordinul 2 si 4 sunt nule. Echilibrarea armonicelor de ordinul 2 si 4 se poate realiza in practica cu solutia cu doi arbori suplimentari , solutie neadoptata pentru motorul nostru. In concluzie , deoarece motorul pastreaza armornicele de ordinul 2 , 4 ,6...,momentele interioare fiind echilibrate cu ajutorul contragreutatilor, motorul se considera slabsatisfacator echilibrat.

4.Studiul neuniformitatii miscarii si calculul volantului Pentru a efectua studiul neuniformitatii miscarii si a calculula volantul vom determina momentul de inertie al arborelui cotit. Acesta il vom determina , calculand momentele de inertie ale tuturor componentelor arborelui reduse la axa de rotatie a acestuia. a. Fusul maneton:
Jfm := Fo dm
32
4

lfm

Jfm = 2.239 10 3
Jrfm := Fo dm
4
2

dm2 2 lfm +r 8

Jrfm = 5.452 10 3
b. Bratul:
Jrbr := Fo
4

be heh

he2 + be2 2 +e 16

Jrbr = 6.782 10 3
c. Fusul palier: Jrfp := Fo dfp
4
2

dfp2 lfp 8

Jrfp = 5.494 10 3
d. Contragreutatea: 4 4 cg Jcg := Fo hcg R2 R1
2

180

Jcg = 0.03
kg m2
Jbr := mbrr
2

Jbr = 0.000446
kg m2
Jmt :=
1 2
2

( mbt + mgp) r

Jmt = 0.000385
kg m2 Momentele de inertie le-am calculat cu formulele din Dinamica m.a.i. Taraza anexa VIII pag. 509 Momentul de inertie al arborelui cotit este:

Jac := 4Jrfm+ 8 Jrbr5Jrfp + 8 Jcg + 4 Jbr + Jmt Jac = 0.265

In continuare vom calcula lucrul mecanic in exces:
500

MmiMmm
0 0

'

500

90

180

270

360

450

540

630

720

'

Lucrul mecanic in exces este reprezentat de aria pozitiva din grafic pe o singura perioada A :=

i = 91

180

( Mmi1 Mmi)

A = 71.081
Ipunandu-ne coeficientul de neregularitate determinam momentul de inertie al tuturor pieselor aflate in miscare
:=
1 200

J :=

A
2

J = 0.033 Jv := J Jac Jv = 0.232

Volantul il alegem in forma de coroana circulara. Vom dimensiona volantul: -latimea volantului: -diametrul mic al volantului: lv := 0.042 m d1v := 0.047 m Diametrul mare al volantului este:

d2v :=

32Jv

Fo lv

+ d1v

d2v := 0.293 d2v = 0.293

m Masa volantului este: mv := Fo d2v d1v
4
2 2

lv

mv := 14.800 mv = 14.8
kg