Proiect Mecanisme

Se dă un motor cu combustie internă M, în patru timpi cu trei cilindri în linie, ce acționează o

mașină de lucru ML. Se cunoaște diagrama de calcul a motorului (Fig. 2), turația arborelui cotit al
motorului nM = 1800+16*i [rot/min], (i - numărul de ordine de pe sinu.utcluj.ro), cursa maximă a pistonului
smax = 65+0,5*i [mm], lungimea bielei lb = 120+1,8*i [mm], diametrul pistonului dp = 75+0,2*i [mm] și
greutățile elementelor mecanismului manivelă-piston:

- Gm = 8+0,2*i [N] (greutatea manivelei)

- Gb = 12+0,4*i [N] (greutatea bielei)
- Gp = 10+0,3*i [N] (greutatea pistonului)

Se consideră că manivela și biela au o secțiune constantă. Momentul rezistent la mașina de lucru

este constant, iar ordinea de aprindere este 1-3-2.

Se cere:

a) să se dimensioneze volantul V ce va realiza un grad de neregularitate al motorului δ = 1/30.

b) să se determine spațiul, viteza și accelerația tachetului precum și profilul teoretic și practic al camei la
mecanismul cu camă și tachet de translație, ce comandă supapa de admisie a motorului. Datele de
intrare sunt prezentate în tabelul de mai jos. Unghiul de transmitere τ este de 60°, raza rolei tachetului
este de 5 mm, excentricitate negativă de 10 mm.

Var. n h ϕu ϕR ϕc
1 750 36 108 60 90
2 800 42 126 60 96
3 825 48 144 54 102
4 850 54 150 42 108
5 875 60 180 26 114
6 900 36 60 90 120
7 925 42 66 42 132
8 950 48 72 20 150
9 975 54 78 20 174
10 1000 60 84 36 180

Pentru i = 1-10 varianta 1-10 și legea de mișcare sin-sin, pentru i = 11-20 varianta 1-10 și legea de
mișcare cos-cos, pentru i = 21-30 varianta 1-10 și legea de mișcare sin-sin.

Notițe
Rezolvare

1. Analiza cinematică a mecanismului bielă-manivelă.

Pe baza relațiilor (1.1),(1.2),(1.3) se determină spațiul, viteza și accelerația punctului B aparținând

pistonului mecanismului manivelă-piston (bielă-manivelă), considerând pentru o rotație a manivelei 12
poziții (Fig. 1). Pentru datele problemei: r = Smax/2 [mm], λ = r/l și ω1 = π*nM/30 [rad/s], astfel
obținându-se valorile pentru spațiu, viteză și accelerație în sistemul de coordinate xOy.

Fig. 1. Schema cinematică a mecanismului manivelă-piston

Rezultatele obținute se vor trece în tabelul 1.1

Tabelul 1.1
ϕ S v a Fi Fp F=Fi+Fp
Poz. Faza
[°] [mm] [m/s] [m/s2] [N] [N] [N]
0 0
1 30
2 60
admisie
3 90
4 120
5 150
6 180
7 210 compresie
8 240 ...
9 270
... ... ... ... ... ... ... ... ...
22 660 ...
23 690 evacuare

1 𝜆 𝜆
𝑠𝐵 = 𝑙4 ≅ 𝑟[𝜆 − 4 + cos 𝜑1 + 4
cos(2 ∙ 𝜑1 )] (1.1)

𝜆
𝑣𝐵 ≅ −𝑟𝜔1 [sin 𝜑1 + 2 sin( 2 ∙ 𝜑1 )] (1.2)

𝑎𝐵 ≅ −𝑟𝜔12 [cos 𝜑1 + 𝜆 cos(2 ∙ 𝜑1 )] (1.3)

Se va face conspect la „Analiza cinematică a mecanismului bielă-manivelă” din curs – pag. 87-91, și vor
trasa diagramele de variație a spațiului, vitezei și accelerației pe hârtie milimetrică (s,v,a vs. 𝜑).
 2. Calculul forțelor de inerție

Pentru calculul forțelor de inerție se aplică metoda concentrării statice a maselor în două puncte.
În acest sens masa manivelei se concentrează în O și A, masa bielei în A și B, iar masa pistonului se
consideră aplicată în centrul de greutate G ≡ B (Fig. 2).

Se observă că masa mO din O nu generează forțe de inerție, iar masa mA din A generează forța de
̅̅̅̅
inerție 𝐹𝑖𝐴 = −𝑚𝐴 ∙ ̅̅̅𝑎𝐴 . Această forță este centrifugală în ipoteza că ω1 este constant. Întrucât se
neglijează frecarea, forța FiA nu dă moment în raport cu axa ce trece prin O, deci nu influențează mișcarea
de rotație a manivelei, deși o solicită la întindere.

Prin urmare mișcarea manivelei este influențată doar de forța de inerție dezvoltate de masa mB.
̅𝑖 = −𝑚𝐵 ∙ ̅𝑎̅̅𝐵̅ . Deoarece centrul de greutate al bielei este la
Această forță se calculează cu relația 𝐹
mijlocul acesteia rezultă:
1
𝑚𝐵 = 𝑚𝑝 + 2 𝑚𝑏 (1.4)

𝐺𝑝 𝐺𝑏
unde: 𝑚𝑝 = 𝑔
și 𝑚𝑏 = 𝑔

Fig. 2. Concentrarea statică a maselor

Rezultatele obținute se vor trece în tabelul 1.1

3. Calculul forțelor de presiune

Forța datorată presiunii gazelor din cilindru se obține din relația:

𝜋∙𝑑𝑝 2
𝐹𝑝 = ∙𝑝 (1.5)
4

unde dp este diametrul pistonului și p este presiunea din cilindru. Valoarea presiunii din cilindru se citește
din diagrama de calcul a motorului în funcție de poziția manivelei (Fig.3).

Deoarece motorul este în 4 timpi ciclul aferent unui cilindru va fi de 720o, adică două rotații
complete ale manivelei. Forțelor de presiune li se atribuie semnul “+” la admisie respectiv “–“ în toate
celelalte faze în concordanță cu modul de acțiune a acestora asupra pistonului, raportat la sistemul de
coordonate.

Rezultatele obținute se vor trece în tabelul 1.1

 Fig. 3. Variația presiunii gazelor din cilindru

4. Calculul forței rezultante din piston

Forța rezultantă se obține însumând forța de inerție cu forța datorată presiunii din cilindru:

𝐹 = 𝐹𝑖 + 𝐹𝑝 (1.6)

5. Calculul momentului redus (moment motor redus)

Datorită faptului că volantul este montat pe arborele cotit (care materializează manivela) forța
din piston trebuie redusă la manivelă. Momentul redus se calculează cu relația:
𝐹∙𝑣𝐵
𝑀𝑟 = 𝜔1
(1.7)

unde F și vB se înlocuiesc cu semnele lor. Rezultatele obținute se vor trece în tabelul 1.1

6. Calculul momentului redus total

𝑟
Momentul motor redus total 𝑀𝑚 la arborele cotit se determină ca sumă algebrică a momentelor date
de fiecare cilindru în parte, însă decalate între ele. Momentul motor este o funcție periodică. Dacă
aprinderile sunt uniform distribuite, decalajul unghiular intre aprinderi γa (gama) pentru motorul în patru
4𝜋
timpi cu 3 cilindri este 𝛾𝑎 = 3
.

Însumarea momentelor reduse pentru cei trei cilindri se face pe baza schemei de lucru a motorului.

În tabelul 1.2 sunt trecute valorile momentelor reduse în cele 24 de poziții aferente fiecărui cilindru,
precum și momentul redus total, ce se calculează cu relația:
 𝑟
𝑀𝑚 = 𝑀𝐼𝑟 + 𝑀𝐼𝐼𝑟 + 𝑀𝐼𝐼𝐼
𝑟
(1.8)

Se observă că după 240o valorile momentului redus total se repetă ceea ce înseamnă ca ciclul
cinematic este de 240o.

Tabelul 1.2
ϕ 𝑀𝐼𝑟 𝑟
𝑀𝐼𝐼𝐼 𝑀𝐼𝐼𝑟 𝑀𝑚𝑟
Poz.
[°] [N·m] [N·m] [N·m] [N·m]
0 0
1 30
2 60
3 90
4 120
5 150
6 180
... ... ... ... ... ...
22 660
23 690

Valoarea de la 240° pentru primul cilindru va constitui valoarea la 0° pentru cilindrul III; valoarea de la
240° pentru cilindrul III va constitui valoarea la 0° pentru cilindrul II (ordinea de aprindere); șamd.

7. Calculul momentului rezistent redus

𝑟
Se trasează prin puncte curba de variație a momentului motor redus 𝑀𝑚 pentru un ciclu cinematic
𝛷𝑐 = 240° , adoptând scările momentelor și a unghiurilor: kM = 7 [Nm/mm] (sau cât mai mare, la o scară
𝜋
corespunzătoare pentru o foaie milimetrică A4) și respectiv 𝑘𝜑 = [rad/mm] (20 mm pentru 30°).
120

În faza de regim lucrul mecanic motor este egal cu lucrul mecanic rezistent pe parcursul unui ciclu
𝑟
cinematic. Lucrul mecanic motor este egal cu aria indusa de curba momentului motor redus 𝑀𝑚 cu axa
absciselor (Fig. 4).

Planimetrând aceasta arie, scăzând din aria pozitiva aria negativă se obține ΔA. Lucrul mecanic
rezistent este egal cu aria închisă de momentul rezistent redus al mașinii de lucru 𝑀𝑟𝑟 care s-a presupus
constant. Din egalarea celor două arii rezultă ordonata y care la scara kM reprezintă momentul rezistent
redus 𝑀𝑟𝑟 .
∆𝐴
∆𝐴 = 𝑦 ∙ 𝛷𝑐 => 𝑦=𝛷 𝛷𝑐 = 160 (mm pe foaie, corespunzător celor 240°)
𝑐

𝑀𝑟𝑟 = 𝑦 ∙ 𝑘𝑀 [Nm] (1.9)

8. Calculul momentului de inerție al volantului

Utilizând metoda Radinger, momentul de inerție al volantului rezultă din relația:

𝐴𝑚𝑎𝑥 ∗𝑘𝑀 ∗𝑘𝜑

𝐼𝑣 = [N·m·s2] (1.10)
𝛿∙𝜔12
 𝑟
unde Amax este aria celei mai mari bucle pe care o închide diagrama lui 𝑀𝑚 cu 𝑀𝑟𝑟 .

Fig. 4. Determinarea momentului rezistent redus

9. Calculul dimensiunilor geometrice ale volantului

Volantul se poate executa într-o mare varietate de forme constructive. Important de reținut este
faptul că forma și dimensiunile trebuie astfel alese încât volantul să se încadreze armonios în ansamblul
din care face parte. În continuare se calculează dimensiunile geometrice ale unui volant executat din
fontă. Pentru fontă se admite vmax = 30 [m/s].

𝐷𝑒
Se știe că 𝑣𝑚𝑎𝑥 = 𝜔1 ∙ deci:
2

2∙𝑣𝑚𝑎𝑥
𝐷𝑒 = [m] (1.11)
𝜔1

Diametrul interior al coroanei se adoptă constructiv:

𝐷𝑖 ≈ 0,8 ∙ 𝐷𝑒 [m] (1.12)

Diametrul echivalent:

𝐷𝑒 +𝐷𝑖
𝐷𝑚 = [m] (1.13)
2
2
Momentul de girație al volantului se calculează cu relația 𝐺 ∙ 𝐷𝑚 = 4 ∙ 𝑔 ∙ 𝐼𝑣 , de unde se poate
obține greutatea volantului:
 4∙𝑔∙𝐼𝑣
𝐺= 2 [N] (1.14)
𝐷𝑚

Momentul de inerție mecanic pentru coroană se ia 𝐼𝑐 ≈ 0,9 ∙ 𝐼𝑣 , deci greutatea coroanei va fi:

4∙𝑔∙0,9∙𝐼𝑣
𝐺𝐶 = 2 [N] (1.15)
𝐷𝑚

Lățimea coroanei rezultă din expresia greutății acesteia:

𝜋(𝐷𝑒2 −𝐷𝑖2 ) 4∙𝐺𝐶

𝐺𝐶 = ∙𝑏∙𝛾 => 𝑏= [m] (1.16)
4 𝜋∙(𝐷𝑒2 −𝐷𝑖2 )∙𝛾

unde γ = 72500 [N/m3] pentru fontă.

Montând volantul cu dimensiunile determinate mai sus pe arborele cotit, gradul de neregularitate
al motorului nu va fi mai mare decât cel prescris δ = 1/30.

Bibliografie:

[1] Szekely, I., Mătieș, V., Mecanisme și organe de mașini – File de proiectare, Litografia Institutului
Politehnic Cluj-Napoca (UTCN), 1984

[2] Handra-Luca, V., Stoica, I.A., Introducere în teoria mecanismelor - Vol. II, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1982, Cota Biblioteca UTCN: 355.341/1