2.

CINEMATICA MECANISMULUI
BIELĂ-MANIVELĂ
În acest capitol se prezintă mărimile care descriu din punct de vedere cinematic mecanismul
bielă-manivelă.
Analiza în detaliu a cinematicii mecanismului bielă-manivelă este foarte complexă, din cauza
regimului variabil de funcţionare. De aceea s-au determinat relaţii simplificate, în ipoteza unei viteze
unghiulare constante a arborelui cotit şi la regim stabilizat, obţinându-se o precizie suficientă.
La o viteză unghiulară constantă a arborelui cotit, unghiul de rotaţie este proporţional cu timpul
şi, prin urmare, toate mărimile cinematice pot fi exprimate în funcţie de unghiul de rotaţie a arborelui
cotit.
Mecanismul bielă-manivelă poate fi de tipul axat, când axa cilindrului intersectează axa
arborelui cotit sau dezaxat, când cele două axe nu se intersectează.
Se vor prezenta relaţiile de calcul ale deplasării, vitezei şi acceleraţiei pistonului. Se consideră
ca poziţie iniţială pentru măsurarea unghiului, poziţia pentru care pistonul se află la o distanţă maximă
de axa arborelui cotit.
În figura 1 este prezentată schema mecanismului bielă manivelă axat, unde s-au făcut
următoarele notaţii:
 - unghiul de rotaţie a arborelui cotit, se măsoară în sensul de rotaţie a arborelui cotit;
 n
= - viteza unghiulară de rotaţie a arborelui cotit, în s-1;
30
n - turaţia arborelui cotit, în rot/min;
R - raza manivelei (distanţa dintre axa arborelui cotit şi axa fusului maneton), în m;
S = 2R - cursa pistonului (distanţa dintre p.m.s. şi p.m.i.) în m;
l - lungimea bielei, în [m].

Fig.1 Schema mecanismului bielă - Fig. 2 Schema mecanismului bielă

manivelă axat -manivelă dezaxat
 Se defineşte raportul  =R/l - raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei;
Pentru motoare de autovehicule  = l/3,2…l/4,2
Deplasarea pistonului. Legea de variaţie a deplasării pistonului în funcţie de unghiul  s-a
determinat pe cale analitică:
x = AA  AO  AO  R  l  AO
Din ΔAOB rezultă:
AO  AC  CO  l  cos   R cos
Rezultă:
x = AA  R  l  l  cos   R cos
sau
 
x = R (1 - cos ) + 1  cos  
1
(1)
  
Din ΔAOB rezultă:
R
l sin  = R sin   sin   sin    sin 
l
 
1
cos   1  2 sin 2   1  2 sin 2  2
Din formula dezvoltării binomului lui Newton rezultă:
11  1  1  1 
  1   1  2 
1  2 sin 2  2  1  12 2 sin2   2 12 2  4 sin4   2  2 1  2 32  6 sin6   
1

n
S-a folosit formula  x  y  
r
  1
k 0
k
 Crk  x r k  y k

Cu suficientă precizie:
1
cos   1  2 sin 2  .
2
Înlocuind în relaţia (1) valoarea lui cos  , se obţine:
  
x = R (1 - cos ) + sin 2  
 2 
Dar sin 2   1  cos 2  .
1
2
Rezultă:
     
x = R1 - cos + sin2   = R  1 - cos +  1 - cos 2  [m] (2)
 2   4 
Viteza pistonului. Derivând relaţia (2) în raport cu timpul, se obţine expresia analitică a
vitezei pistonului:
dx dx d dx
v = =  =  (3)
dt d dt d
Deci,
  
v = R     sin  +  sin 2  [m/s] (4)
 2 
Viteza pistonului atinge valoarea maximă când:
= R   2  cos +   cos 2 = 0.
dv
(5)
d
Prin rezolvarea ecuaţiei (5) se obţine valoarea unghiului  pentru care viteza pistonului este
maximă:
   1 2 1 1 
 v max = arccos   + -  = f   (6)
  4  2 4
 
În tabelul 1 este calculată mărimea vmax pentru diferite valori ale lui .

Tabelul 1.
l 1/3,2 1/3,4 1/3,6 1/3,8 1/4 1/4,2
vmax 74°28' 75°10' 75°50' 76°26' 77° 77°32'
vmax/vmed 1,637 1,631 1,626 1,622 1,617 1,614
Poziţia vitezei maxime a pistonului poate explica forma uzurii cilindrului în lungul axei sale.
Acceleraţia pistonului. Derivând în raport cu timpul expresia vitezei pistonului (3) se obţine:
a = = R   2  cos +   cos 2  [m/s 2 ]
dv
(7)
dt
1
Pentru mecanisme bielă-manivelă cu   acceleraţia atinge valoarea maximă pentru  = 0 şi
4
 =180 , adică în p.m.s. şi p.m.i.
o

a = 0 = R    1+   [m/s ]
2 2
(8)
a = 180 = - R    1 -   [m/s ]
2 2
(8’)
Pentru mecanisme bielă-manivelă cu  > 1/4 se atinge o a doua valoare negativă extremă a
acceleraţiei:
2  1 
a  = - R      +  [m/s ]
2
(9)
 8 
Unghiul de rotaţie al arborelui cotit pentru care acceleraţia pistonului este zero, corespunde
unghiului la care viteza pistonului are valoarea maximă.
În figura 2. este prezentată schema principială a mecanismului bielă-manivelă dezaxat.
El se caracterizează prin:
a - dezaxarea dintre axa cilindrului şi axa arborelui cotit;
K = a/R - dezaxarea relativă;
K = 0,05 ... 0,2 pentru motoare cu ardere internă.
Deplasarea pistonului. Cu o precizie suficient de mare, deplasarea pistonului poate fi
determinată cu relaţia:
  
x = R 1 - cos +  1 - cos 2  - K    sin   [m] (10)
 4 
Viteza pistonului. Derivând în raport cu timpul expresia deplasării pistonului, se obţine:
dx dv   
v= =   = R     sin  +  sin 2 - k    cos  [m/s] (11)
dt d  2 
Acceleraţia pistonului va fi:
  = R   2  cos +   cos 2 + k    sin   [m/s 2 ]
dv dv
a= = (12)
dt d
 Fig. 3 Variaţia deplasării, vitezei şi acceleraţiei pistonului

Faţă de expresiile deplasării, vitezei şi acceleraţiei mecanismelor bielă-manivelă axate,

expresiile corespunzătoare mecanismelor bielă-manivelă dezaxate se deosebesc printr-un al treilea
termen care ia în considerare influenţa dezaxării.
În figura 3 se prezintă curbele variaţiei deplasării x, vitezei v şi acceleraţiei pistonului a.