Departamentul Autovehicule și transporturi

Centrul de Acționări hidraulice și sonicitate

Specializare: Autovehicule rutiere

Profesor dr. ing. Horia Abăităncei
Anul de studii: 3
h.abaitancei@unitbv.ro

Acționări hidraulice și pneumatice - AHP

CURS

Cursul 3 – 4 – Proprietățile fluidelor AHP

Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Drumul celor 1000 de li, începe cu primul pas

Proverb chinezesc
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Proprietăți – viziuni asupra stării lichide cu aplicație în sistemele AHP

Fluidul ca o suprapunere de structuri dimensionale cu caracter determinist spre statstic pornind de la

geometria macroscopică

Natura – arta - știință -= o viziune unitară

Viziune definită de O. Reynolds

Teoria stă la baza teorie simulărilor proceselor de curgere - CFD

Gogu
Fluidul ca o combinație de elemente structurale precise: rezistențe – capacittăți (element
Constantinescu,
acumulator) – inerții (element rzeistent la schimbarea stării de mișcare – perditanțe fondatorul Teoriei
(elemente deviatoare de debit). Combinate în serie sau paralel acestea sunt expuse unei Sonicității (- 1881 –
perturbații variabile în timp și reacționează ca elemente cu proprietăți concentrate. 1965)

Fluidul ca sistem dinamic descris prin elementele de bază ale acestei teorii: fractali – haos determinist – sensibilitate la
condiții inițiale – amortizare sub / siupracritică

Fluidul ca structură microscopică organizată în jurul unei rețele fixe (latice) repsectând legile fizicii statistcie (Bolzmann)
. Paroprietățile macroscopice rezultă din integrarea comportamentului statistic. Stă la baza metodei de simulare CFD
– Metoda “Lattice Bolzmann”

Diveristatea viziunilor demonstrează complexitatea și multitudinea aspectelor comportamentului fluidelor și aplicațiilor AHP
Cunoștințele asigurate de difritele metode se completează pentru a defini o imagine mai profundă asupra sistemului fluid
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Definiții
Modul în care răspunde fluidul la interacțiunile externe (procesul) depinde de propritățile fluidului specifice acelei interacțiuni.

Proprietatea AHP = parametru caracteristic al lichidului / componentei / sistemului AHP care determină răspunsul la interacțiuni externe

Proces AHP = modalitate de răspuns a sistemului AHP la interacțiuni externe exprimat prin transformarea proprietăților fluidului

Interacțiunea AHP = contactul fluidului cu surse energetice prin care se transmite energia prin contact direct sau unde - la nivel micro- sau
macroscopic - la suprafața sau nivelul întregului volum de fluid

Interacțiune
mecanică:
Categoriile de interacțiuni:
1. Mecanice
2. Termice
Interacțiune hidraulică:
3. Electrice Interacțiune
termică:
4. Hidraulice
5. Pneumatice Interacțiune
pneumtaică:

Interacțiune
electromagnetică:
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Clasificare

Categoriile de interacțiuni după nivelul de aplicație

1. De suprafață – apar la suprafața care delimitează fluidul și
ulterior, efectul se propagaă în intreaga masă
2. În volum – se manifestă simultan la nivelul întegii mase de fluid
Categoriile de interacțiuni după natura fizică
(derivă dintr-un câmp energetic)

1. Mecanice
2. Termice
Categoriile de interacțiuni după manifestarea în timp
3. Electrice
1. Statice – constante în timp
4. Hidraulice
2. Dinamice – variabile în timp
5. Pneumatice

Categoriile de interacțiuni funcție de obicectivele de acționare

1. Principale – care determină funcțai de acționare
2. Derivate – care se manifestă ca o consecință a celor principale
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Proprietăți mecanice

Lucrul mecanic: 𝐿𝑚𝑒𝑐 = 𝐹 ∙ ∆𝑥 – suprafața lichidului

viscozitate

Element solid
în
Volum de F presiune,
lichid
interacțiune
viteză
cu lichidul

Câmd de forță,
∆𝑥
care
acționează
Câmpul asupra masei =
gravitațional : acțiune la
nivelul fiecări
particule Volum de
𝐺 Volum de lichid
g = − 𝛻Φ Volum de
lichid
𝑚 Volum de
lichid
Acclerația gravitațională lichid
presiune,
(greutatea unității de
masă), derivă dintr-un viteză
câmp de forță)
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Definiție: Presiunea: Rezistența fluidului la deformare pe direcție normală, sub acțiunea interacțiunilor externe

𝐹𝑜𝑟ț𝑎 𝐹
Expresia matematică 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 =
𝐴𝑟𝑖𝑎 𝑠𝑒𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑒
⇒ 𝑝=
𝐴

𝑁 𝑁𝑒𝑤𝑡𝑜𝑛
𝑝 = = ; 𝑃𝑎 𝑃𝑎𝑠𝑐𝑎𝑙 ; 𝑀𝑃𝑎 𝑀𝑒𝑔𝑎 𝑃𝑎𝑠𝑐𝑎𝑙 ; 𝑏𝑎𝑟
𝑚2 𝑠𝑞𝑢𝑎𝑟𝑒 𝑚𝑒𝑡𝑒𝑟
Unități de măsură
𝑝𝑠𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑢𝑛𝑑 𝑓𝑜𝑟𝑐𝑒 𝑝𝑒𝑟 𝑠𝑞𝑢𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑕 − 𝑎𝑏𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡𝑒 î𝑛 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑏𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡ă − 𝐸𝑚𝑝𝑖𝑟𝑒 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑠 (𝑈𝐾, 𝑈𝑆𝐴, 𝑜𝑡𝑕𝑒𝑟𝑠

𝑝𝑠𝑖𝑔 𝑝𝑜𝑢𝑛𝑑 𝑓𝑜𝑟𝑐𝑒 𝑝𝑒𝑟 𝑠𝑞𝑢𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑕 − 𝑔𝑎𝑔𝑒 (𝑓𝑎ță 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑎𝑡𝑚𝑜𝑠𝑓𝑒𝑟𝑖𝑐ă) − 𝐸𝑚𝑝𝑖𝑟𝑒 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑠 (𝑈𝐾, 𝑈𝑆𝐴, 𝑜𝑡𝑕𝑒𝑟𝑠

𝑕𝑒𝑎𝑑 𝑕 𝑚; 𝑚𝑚𝑕𝑔,𝑕2𝑜 − 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑠𝑢𝑟𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑟𝑖𝑒 𝑒𝑐𝑕𝑖𝑙𝑖𝑏𝑟𝑢𝑙 𝑐𝑢 𝑜 𝑐𝑜𝑙𝑜𝑎𝑛ă 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑐𝑕𝑖𝑑 𝐻𝑔, 𝐻20 𝑎𝑣â𝑛𝑑 î𝑛ă𝑙ț𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑕.

% - față de presiunea atmosferică (descrierea stării vidate)

Presiunea de Valoarea presiunii la care se produce ruperea coloanei de lichid , respectiv

Definiție:
vaporizare trecerea spontană din starea lichidă în cea de vapori

Semnificație / aplicație:
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Modul de elasticitate, E:
Descrie rigiditatea sistemului
prin indicarea amplitudinii Influențe asupra modulului de elasticitate, în ordinea:
de deformație a fluidului
(variația volumului) sub
acțiunea unei diferențe de
presiuni 𝑉𝑔𝑎𝑠_0
1+𝑉
Aer înglobat în 𝐸𝑒𝑐𝑕_𝑖𝑠𝑒𝑛𝑡𝑟𝑜𝑝 = 𝐸𝑙𝑖𝑞 ∙
𝑙𝑖𝑐𝑕_0
1
lichid: 𝑝0 𝜅 𝑉𝑔𝑎𝑠_0 𝐸𝑙𝑖𝑐𝑕𝑖𝑑
1+ 𝑝 +𝑉 ∙ 𝜅∙𝑝
𝑙𝑖𝑐𝑕_0
𝑑𝑉
∆𝑝 = 𝐸 ∙ 2∙
𝑑𝑜 2
∙ 1 + 𝜈 + 3 ∙ 1 − 2𝜈
𝑉 Elasticitatea 𝐸𝑒𝑐𝑕 = 𝐸𝑟𝑒𝑓_𝑙𝑖𝑞𝑢𝑑 ∙
1
𝑊𝑠𝑡𝑒𝑒𝑙 =
𝑑𝑖
𝐸𝑟𝑒𝑓_𝑙𝑖𝑐𝑕𝑖𝑑 2
peretelui: 1+
𝐸𝑝𝑖𝑝𝑒_𝑚𝑎𝑡
∙𝑊 𝑑𝑜
𝑑𝑖
−1
𝑁
𝑈𝑛𝑖𝑡𝑠: 𝐸 = ; 𝑃𝑎; 𝑀𝑃𝑎; 𝑏𝑎𝑟
𝑚2
𝜆
Presiunea , temperatura: ecuații 𝑝
𝐸𝑝 = 𝐾𝐸1 + 𝐾𝐸2 ∙
empirice pentru fiecare fluid: 𝑝𝑟𝑒𝑓
𝑑𝑉 𝐹 𝐴
∆𝑝 = 𝐸 ∙ ⇔ = 𝐸 ∙ ∙ ∆𝑥
𝑉 𝐴 𝑉

Forța generează o deplasare

elastică.
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Densitatea, ρ:
Descrie masa de fluid cuprinsă
într-un volum de control Volumul specific, vs: Greutatea specifică:
Descrie volumul ocupat Descrie greutatea
de unitatea de masa fluidului cuprinsă în
de fluid unitatea de volum
𝑚
𝜌=
𝑉
𝑉 1 𝐺 𝑚∙𝑔
𝑣𝑠 = = 𝛾𝑠 = =
𝑚 𝜌 𝑉 𝑉
𝑘𝑔
𝑢𝑛𝑖𝑡ăț𝑖 𝑑𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟ă:
𝑚3
𝑚3 𝛾𝑠_𝑙𝑖𝑞𝑢𝑖𝑑
𝑢𝑛𝑖𝑡ăț𝑖 𝑑𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟ă: 𝛾𝑠 =
𝑘𝑔 𝛾𝑠_𝑤𝑎𝑡𝑒𝑟

Influențe asupra densității:

𝑁
𝑢𝑛𝑖𝑡ăț𝑖 𝑑𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟ă:
• Structura chimică 𝑚

• presiunea ,
• temperatura
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Constanta elastică și pulsația / frecvența proprie

Orice coloană de lichid acționează datorită compresibilității ca un element elastic. În urma expunerii coloanei de lichid la o diferență de presiune, aceasta, va determina
o deplasare dx asociată variație de volum datorată compresibilității.

𝑑𝑉
∆𝑝 = 𝐸 ∙
𝑉0

Contanta elastică pe baza definiției este: 𝐹 𝑑𝑝 ∙ 𝐴 𝑑𝑝 ∙ 𝐴 ∙ 𝐴 𝑑𝑝 ∙ 𝐴2 𝐸

𝑘= = = = ⇒ 𝑘 = ∙ 𝐴2
𝑑𝑥 𝑑𝑥 𝑑𝑥 ∙ 𝐴 𝑑𝑉 𝑉0

Pulsația proprie a sistemului “coloană de 𝑘 𝐸 1 𝐸∙𝐴 𝐸 1 𝐸

lichid” este: 𝜔2 = = ∙ 𝐴2 ∙ = = ⇒ 𝜈𝑁𝑀 = ∙
𝑚 𝑉0 𝜌∙𝐴∙𝑙 𝜌∙𝐴∙𝑙 𝜌∙𝑙 2∙𝜋 𝜌∙𝑙
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Vieza sunetului (celeritatea) c

O perturbație de viteză du
manifestată pe un interval de
timp dt determină o deplasare a
masei de:
𝑑𝑚 ∙ 𝑑𝑡 = 𝜌 ∙ 𝑑𝑞 ∙ 𝑑𝑡 = 𝜌 ∙ 𝑑𝑢 ∙ 𝐴 ∙ 𝑑𝑡
𝜌 ∙ 𝑑𝑢 ∙ 𝐴 ∙ 𝑑𝑡 𝜌 ∙ 𝑑𝑢
𝑐= ⇒𝑐=
Masa dislocată geenrează o 𝑑𝑚 ∙ 𝑑𝑡 = 𝑑𝜌 ∙ 𝑞 ∙ 𝑑𝑡 = 𝑑𝜌 ∙ 𝑐 ∙ 𝐴 ∙ 𝑑𝑡 𝑑𝜌 ∙ 𝐴 ∙ 𝑑𝑡 𝑑𝜌
perturbație de preisiune care se
deplasează cu viteza sunetului,
mărin local denistatea fluidului:

𝑑𝑢 𝑑𝑢 𝑑𝑝
𝑑𝑝 ∙ 𝐴 = 𝑑𝑚 ∙ 𝑎 = 𝑑𝑚 ∙ 𝑑𝑝 ∙ 𝐴 = 𝜌 ∙ 𝑐 ∙ 𝑑𝑡 ∙ 𝐴 ∙ 𝑐=
Același fenomen se descrie șiprin 𝑑𝑡 𝑑𝑝 = 𝜌 ∙ 𝑐 ∙ 𝑑𝑢 𝜌 ∙ 𝑑𝑢
𝑑𝑡
legea de mișcare a masei 𝑑𝑚 = 𝜌 ∙ 𝑑𝑠 ∙ 𝐴 = 𝜌 ∙ 𝑐 ∙ 𝑑𝑡 ∙ 𝐴
elemenatre dm:
𝜌 ∙ 𝑑𝑢 𝑑𝑝 𝑑𝑝
𝑐2 = ∙ =
𝑑𝜌 𝜌 ∙ 𝑑𝑢 𝑑𝜌

𝑑𝑉 𝑑𝜌
𝑑𝑝 = 𝐸 ∙ ≅𝐸∙
𝑉0 𝜌

𝑬
𝒄𝟐 =
𝝆
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei
Capacitatea hidraulică 𝑪𝑯
𝑑𝑉 Capacitatea O variație de
∆𝑝 = 𝐸 ∙ → hidraulică a
𝑉0 volum într-o Capacitatea hidaulică
unie coloane anumită poziție
𝐷𝑒𝑓𝑖𝑛𝑖ț𝑖𝑖 descrie proprietatea de
𝐸 1 de lichid: spațială duce la
∆𝑝 = 𝑉 ∙ 𝑑𝑉 → ∙ ∆𝑡 → 𝑝 = 𝐶𝐻 ∙ 𝑞𝐹 acumulare de energie a
0 o variație în unui sistem hidraulic
timp a presiunii.
∆𝑝 𝐸 ∆𝑉 𝐸
= ∙ 𝐶𝐻 =
𝑉0
∆𝑡 𝑉0 ∆𝑡

Componentă / sistem hidraulic:

𝑆𝑖𝑚𝑏𝑜𝑙𝑢𝑟𝑖
Acumulatorul hidraulic

2
Capacitatea unui gaz 𝑉𝑎𝑐𝑐 − 𝑉𝑔𝑎𝑠
Capacitatea unui arc expus unui 𝐶=
𝐶𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡ăț𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑒𝑥𝑒 𝐴2 în prezența lichidului: 𝑝𝑝𝑟𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑟𝑒 ∙ 𝑉𝑎𝑐𝑐
piston acționat hidraulic care are 𝐶=
areia secțiunii transverslae A 𝑘

1 1 1
𝐶𝑜𝑛𝑒𝑥𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡ăț𝑖𝑙𝑜𝑟 𝐶𝑜𝑛𝑒𝑥𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒: 𝐶 = 𝐶1 + 𝐶2 𝐶𝑜𝑛𝑒𝑥𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑎𝑙𝑒𝑙: = +
𝐶 𝐶1 𝐶2

𝐸𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑡𝑖𝑎𝑙𝑎 𝑎𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟 1

𝑈= 𝑞𝐹 ∙ 𝑑𝑡
− 𝑜 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒: 𝐶
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Inerția hidraulică 𝑳𝑯 / Perditanța hidraulică 𝑺𝑯

Inerția = Ecuația de 𝑑𝑢
mișcare:
𝑝∙𝐴 =𝑚∙
proprietatea 𝑑𝑡
sistemelor de a se 1 𝑑𝑢 Pentru modificarea stării de mișcare a unei
Definiții: opune schimbării 𝑝=𝑚∙ 2
∙𝐴∙ 𝑝 =𝐿∙𝑄 cantități de lichid, 𝑄 = 𝐴 ∙ 𝑣 este necesară o
𝐴 𝑑𝑡
stării de mișcare anumită presiune, p
hidraulică = a unei 𝑚 𝑑𝑄
coloane de lichid. 𝑝= ∙
𝐴2 𝑑𝑡

𝑚, 𝐴
Componentă / sistem hidraulic:
Simbol: • Motorul hidraulic 𝐽, 𝑉𝑀𝐻
• Cilindrul hidraulic

Inerția unei mase Inerția unui

Inerția unei 𝜌 ∙ 𝐿𝑐𝑜𝑛𝑑 aflată în contact 𝑀 element inerțial 2
Inerții conexe: coloane 𝐿𝐻 = cu coloana de 𝐿𝐻 = aflat în contact 2∙𝜋
de lichid
𝐴𝑐𝑜𝑛𝑑 lichid ți în mișcare 𝐴2 cu coloana de 𝐿𝐻 = 𝐽
𝑉𝑀𝐻
de translație lichid

Conexiunea
Legile conexiunii similare rezistențelro hidraulice
inerțiilor:

Energia cinetică a 𝐿𝐻 ∙ 𝑄 2
𝐸𝑐𝐿 =
unei inerții: 2

Perditanța descrie variația

Perditanța de debit indusă de o
𝑆𝐻 𝑄 = 𝑆𝐻 ∙ 𝑝
pierdere de lichid
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Viscozitatea
Viscozitatea absolută, μ:
Descrie rezistența la deformație a Influența principală
fluidului pe direcție tangențială asupra viscozității:
𝑣𝑝𝑙𝑎𝑡𝑒 = 𝑣
𝑣𝑙𝑖𝑞𝑢𝑖𝑑 = 𝑣𝑝𝑙𝑎𝑡𝑒 Temperatura
𝐹

𝑣𝑙𝑖𝑞𝑢𝑖𝑑
𝑣𝑝𝑙𝑎𝑡𝑒 = 0
𝑣𝑙𝑖𝑞𝑢𝑖𝑑 = 𝑣𝑝𝑙𝑎𝑡𝑒 = 0

Lichide newtoniene 𝐹
𝜏 𝐴 𝑃𝑎 𝑁𝑠
𝜇= = 𝑈𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟ă: = 𝑃𝑎 ∙ 𝑠 𝑐𝑃 = 10−3 ∙
𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖 𝑡𝑎𝑛𝑔𝑒𝑛ț𝑖𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑣𝑙𝑖𝑞𝑢𝑖𝑑 𝑑𝑣𝑙𝑖𝑞𝑢𝑖𝑑 𝑚 1 𝑚2
𝑣𝑖𝑠𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑎𝑚𝑖𝑐ă = ∙
𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢ț𝑖𝑎 𝑝𝑒 𝑠𝑒𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑎 𝑣𝑖𝑡𝑒𝑧𝑒𝑖 𝑑𝑦 𝑑𝑦 𝑠 𝑚

𝜇 𝑃𝑎𝑠 𝑚2 𝑐𝑚2
𝑣𝑖𝑠𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛𝑎𝑚𝑖𝑐ă 𝜂= 𝑈𝑛𝑖𝑡𝑠: = 𝑈𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑚ă𝑠𝑢𝑟ă: 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑖𝑆𝑡𝑜𝑘𝑒𝑠: 𝑐𝑆 =
𝜌 𝑘𝑔 𝑠 𝑠
𝑣𝑖𝑠𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑖𝑛𝑒𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐ă =
𝑑𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑚3

Legătura dintre tensiune și câmpul de viteză 𝜇𝑎

este mai complexă. 𝑑𝑣𝑙𝑖𝑐𝑕𝑖𝑑
Lichide Nenewtoniene 𝜏 = 𝜇𝑎 ∙ = 𝜇𝑎 ∙ 𝛾
Se caracterizează prin “viscozitate aparentă” 𝑑𝑦
(lichide reologice) dependentă de câmpul de viteze și de
Ex. miere, amestecuri uleiuri tensiunea tangențială (condiții de lucru, nu o 𝛾
proprietate pură de material)
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Rezistențe hidraulice

Rezitențe hidraulice = element generator de disipație energtică atunci când este parcurs de un fluid
Notație: 𝑅𝐻
Atunci când este parcursă o rezistența hidraulică 𝑅𝐻 de un anumit debit, Q, este necesar a fi asigurată o diferență de presiune ∆𝑝 :
∆𝑝 = 𝑅𝐻 ∙ 𝑄
Puterea hidraulică ∆𝑃𝐻 necesară creerii diferenței de presiune pentru ca debitul Q să parcurgă rezistența hidraulică 𝑅𝐻 este:
∆𝑃𝐻 = ∆𝑝 ∙ 𝑄

Observația 1: Pentru determinarea pierderilor de putere este necesară cunoașterea căderii de presiune în luncgul rezistenței hidraulice

Cuplarea rezistențelor 𝐶𝑜𝑛𝑒𝑥𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑎 𝑠𝑎𝑟𝑐𝑖𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟: 𝑅 = 𝑅1 + 𝑅2

hidraulice și rezistența
𝑅1 ∙ 𝑅2
echivalentă 𝐶𝑜𝑛𝑒𝑥𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑎𝑙𝑒𝑙 𝑎 𝑠𝑎𝑟𝑐𝑖𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟: 𝑅 =
𝑅1 + 𝑅2
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Rezistențe hidraulice

Căderea de presiune Coeficientul de pierderi distribuite

Rezistențe
hidraulice 64 Căderea de putere
distribuite (în 𝜆𝑙𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎𝑟 = 𝜌 ∙ 𝑢𝑐𝑜𝑛𝑑 ∙ 𝐷𝐻
𝑅𝑒 𝑅𝑒 =
lungul unei 𝐿𝑐𝑜𝑛𝑑 𝜌 2 𝜇 ∆𝑃𝐻 = ∆𝑝 ∙ 𝑄
conducte) ∆𝑝𝑐𝑜𝑛𝑑 = 𝜆 ∙ ∙ ∙𝑢
𝐷𝑐𝑜𝑛𝑑 2 0.3164
𝜆𝑡𝑢𝑟𝑏𝑢𝑙𝑒𝑛𝑡 𝑅𝑒<80.000 =
𝑅𝑒 0.25

Tronson / segement Tronson / segment

Rezistențe circular ajutaj cilindru / pistpn
hidraulice Tronson / segement
individuale 8 ∙ 𝜇 ∙ 𝐿𝑝𝑖𝑝𝑒 dreptunghiular
Sisteme particualre 𝑅=
pentru care se 𝜋 ∙ 𝑟4 1 𝐷 ∙ 𝜋 ∙ ∆𝑟 3 𝑒 2

poate determina
= ∙ 1 + 1,5 ∙
𝑅𝐻𝑝𝑖𝑠𝑡 /𝑐𝑖𝑙 12 ∙ 𝜇 ∙ 𝐿𝑝𝑖𝑠𝑡/𝑐𝑖𝑙 ∆𝑟
rezistența hidraulică
prin relație analitică 12 ∙ 𝜇 ∙ 𝐿𝑙𝑜𝑐𝑎𝑙
complet 𝑅=
determinată 𝑏 ∙ 𝑕3
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Reistențe hidraulice
Pierderile hidraulice exprimate
Coeficientul de pierderi hidraulice 𝜉 se indică în
Rezistențe hidraulice prin coeficient de debit
literatura de specialitate , se măsoară sua
simple simulează prin metode CFD
Sisteme particualre
pentru care se cunoaște Căderea de presiune 2
coeficientul de pierderi 𝑄 = 𝛼𝑟𝑒𝑧_𝑙𝑜𝑐 ∙ 𝐴 ∙ ∙ ∆𝑝𝑟𝑒𝑧_𝑙𝑜𝑐
𝜌
hidraulice 𝜉 sau 𝐷
ceoficientul de debit 𝛼𝐷 și
R/D 1 6
2
care folosesc la 𝜌
determinarea căderii de ∆𝑝𝑟𝑒𝑧_𝑙𝑜𝑐 = 𝜉 ∙ ∙ 𝑢2 𝜉𝑙𝑖𝑠 0,21 0,09
presiune sau
2 Corelația coeficient de pierderi
𝑅 hidraulice – coeficient de debit
detrminarea corelației 𝜉𝑟𝑢𝑔𝑜𝑠 0,51 0,18
debit – cădere de 1
presiune
𝛾 𝛾 90° 1
2
𝜉= −1
𝛼𝑟𝑒𝑧_𝑙𝑜𝑐

Rezistențe hidraulice
a
∆𝑝 𝑃→𝐴 𝑃→𝐵
complexe
Sisteme particualre pentru
care se indică direct
căderea de presiune.
P A
Exemple: distribuitoare
hidraulice
0
T B
𝑄
b
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Cultura cucteni – mii de ani îC

Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei
Parametrii mecanici asociații mișcării: viteza – parametrii turbulenței - debitul

Viteza de deplasare a fluidului, u, reprezintă distanța parcursă s, de fluid în unitatea de timp, t . ∆𝑠 𝑚

𝑢=
∆𝑡 𝑠

Considerând mecanismul de transport al proprietății la nivel macrosocpic, viteza locală 𝑢, se compune

drintr-o valoare medie 𝑢 și o fluctuație, 𝑢′ : 𝑢 = 𝑢 + 𝑢′

Pentru curgeri laminare, componenta fluctuațiilor este foarte redusă.

Fiind o viteză suplimentară indusă de fluctauții apar frecări suplimentare între straturile de fluid, ceea ce 𝜇 = 𝜇0 + 𝜇𝑡𝑢𝑟𝑏𝑢𝑙𝑒𝑛𝑡
la nivel macroscopic se poate percepe ca o viscozitate suplimentară:

Fluctuația, 𝑢′ reprezintă abaterea de la valoarea medie și este determinată de vârtejurile mai mult sau
mai puțin intense. Ponderea fluctuațiilor în bilanțul energetic al fluidului aflat în mișcare se apreciază prin
𝑢𝑖 𝑑𝜏
energia cinetică a fluctuațiilor, k, fiind o expresie a intensității turbulenței, iar disiparea energiei 𝑘= 𝜀=
vârtejurilor (fluctuațiilor), prin rata disipației, 𝜀 , ca expresiei a tarnsferului energetic de la o stare 2 𝑑𝑡
geometrică instabilă la una stabilă, în sensul elementelor turbulente diminuate până la nivel
microsocpic.

Vorticitatea reprezintă intensitatea vârtejului format perpendiuclar pe direcția de curgere

𝑇𝑣 = 𝑢𝑗 ∙ 𝑢𝑘
(i – direcția principală de curgere a fluidului; j, k – direcțiiel spațiale perpendiculare pe direcția
principală de curgere)
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei
Parametrii mecanici asociații mișcării: viteza – parametrii turbulenței - debitul

∆𝑉 𝑚3 𝐿 𝑔𝑝𝑚
Debitul volumic reprezintă volumul de fluid dislocuit în unitatea de timp. 𝑄= 𝑠 𝑚𝑖𝑛
∆𝑡

Pentru fludiul aflat în mișcare de rotație, debitul volumic ia în considerare

volumul dislocuit în timpul unei rotații complete și numărul de rotații ∆𝑉 ∆𝑉 𝑟𝑜𝑡
efectuate în unitatea de timp (turația). 𝑄= = ∙ = 𝑉𝑟𝑜𝑡_𝑀𝐻𝑉 ∙ 𝑁
∆𝑡 𝑟𝑜𝑡 𝑠
Notă: volumul dislocuit se referă la nivelul mașiniii hidraulice aflate în mișcare
de rotație și a cărui principiu funcțional se bazează pe dislocarea de volum
de fluid (mașină volumică).

∆𝑉 ∆𝑥 ∙ 𝐴
Pentru fluidul aflat în mișcare de translație, debitul volumic ia în considerare 𝑄= = =𝑢∙𝐴
∆𝑡 ∆𝑡
viteza de deplasare a fluidului și aria secțiunii tranversale de curgere.

∆𝑚
Debitul masic reprezintă masa de fluid dislocuit în unitatea de timp. 𝑚= =𝜌∙𝑄
∆𝑡
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Nicolae Tonitza, 1886 - 1940

Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Proprietăți termice
Temperatura T, reprezintă măsura deplasării microscopice a 𝑇 = 𝐾; ℃; ℉; 𝑅
elementelor strcuturale ale substanței pe toate direcțiile și la
nivelul întregului volum de fluid.

Căldura specifică reprezintă energia

termică asociată modificării În funcție de procesul prin care are lco modificarea, se deosebesc:
temperaturii unități de masă cu o
𝑑𝑞𝑡𝑕 𝜕𝑖
unitate de temperatură. căldura specifciă la presiune constantă: 𝑐𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐 = = = 𝑐𝑝
𝑑𝑇 𝜕𝑇 𝑝=𝑐𝑡
Căldura specifică este conisderată în anumite
limite constantă, fiind dependentă de: natura 𝑑𝑞𝑡𝑕 𝜕𝑢
substanței – presiune - temperatură căldura specifciă la volum constant: 𝑐𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐 = = = 𝑐𝑣
𝑑𝑇 𝜕𝑇 𝑣=𝑐𝑡

Coeficientul de dilatare termică reprezintă variația de 𝛼𝑇 =

1 𝜕𝑉
∙
1 ∆𝑉 = 𝑉 ∙ 𝛼𝑡𝑕_𝑒𝑥𝑝 ∙ ∆𝑇
𝛼𝑇 = 𝑝=𝑐𝑡
volum relativă asociată unei variații de temperatură a fluidului și 𝑉 𝜕𝑇 𝑝=𝑐𝑡 𝐾
este o prioprietate de material.

Coeficientul de conductivitate termică 𝜆 𝑇 reprezintă

𝜆 𝑇 este o proprietate de material cu variații minimal în domeniul 𝑊
fluxul de energie termică (căldura) transferată printr-un fluid 𝜆𝑐𝑜𝑛𝑑
de utilizarea al fluidelor AHP 𝑚∙𝐾
aflat în repaus (transfer de căldură prin prin cnducție)

Coeficientul de convecție 𝛼𝐶 descrie Coeficientul de convecție depinde de 𝑁𝑢 = 0,021 ∙ 𝑅𝑒 0,8 ∙ 𝑃𝑟 0,43

amplitudinea călduriii transmise printr-un fluid aflat starea de mișcare și natura fluidului (gaz / lichid),
în mișcare. fiind deduse relații și corelații empirice specifice 𝜶𝑪 ∙ 𝑙 𝜇 ∙ 𝜌 ∙ 𝑐𝑝 𝑢∙𝑙
𝑁𝑢 = 𝑃𝑟 = 𝑅𝑒 =
factorilor de influență 𝜆𝑡𝑕_𝑐𝑜𝑛𝑑
𝜆𝑡𝑕_𝑐𝑜𝑛𝑑 μ
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Proprietăți termice

Rezistența termică descrie corelația dintre gradientul de 𝑄 = 𝑅𝑇 ∙ Δ𝑇

temepratură și căldura transferată, fiind un parametru puternic
dependent de modalitatea transferului termic.

Corelația proprietăților termo-hidraulice –

diagrama presiune - entalpie

Mărimi de stare specifice (raporate la unitatea de

masă):

Entalpia h [J/kg]– proprietatea energetică care

descrie starea termică și abilitatea de a efectua
lcuru mecanic a susbtanței)

Energia internă u [J/kg]– proprietatea energetică

Diagram h - p
care descrie starea termică a substanței)

Entropia s [J/kg]– proprietate energetică care

descrie abiliatate substanței de a-și modifica starea
energetică.

Parametrii de stare: presiune – temepratură – volum

specific (densitate)
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP
Proprietăți termice asociate
Proprietățile termice asociate pot infuența la limită comprtamentul sistemului AHP
Proprietatea
Temperatura de autoaprindere
Limitele de autoaprindere
Temperatura de congelare
Temperatura / domeniul de
fierbere
Temperatura de condensare
Căldura latentă de vaporizare
Variația de volume la
schimbarea de fază gaz / lichid
Temperatura / domeniul de
topire
Căldura latentă de topire
Variația de volume la
schimbarea de fază lichid /
solid
Profesor dr. ing. Horia Abăităncei
Definiții / detalii Observații
reprezintă temperatura la care, în prezența oxigenului, vaporii de lichid
comprimați în urma procesului de lucru se aprinde
reprezintă raportul maxim și minim dintre cantitatea masică de aer și vapori
de combustibil, în care are loc autoparinderea și arderea.
reprezintă temperatura la care, viscozitatea lichidului crește la valori la care
lcihidul își pierde proprietățile de curgere
Temepratura trecerii din faza lichidă în faza gazoasă – depinde de temperatură !
Temepratura trecerii din faza gazoasă în faza lichidă Importantă la sistemele pneumatice – depinde
de umidtate, presiunea și temperatrura aerului
Canitatea de energie termică necesară transformării de fază lichid / gaz
Temperatura la care forma solidă este convertită în formă lichidă
Canitatea de energie termică necesară transformării de fază lichidă / solidă Exemplu ceara – actautori bazați pe ceară ca
elemente
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Proprietățile constitutive

Proprietățile constitutive descriu elementele structurale și proprietățile fizico-chimice ale lichidului

Structura chimică
Tensiunea superficială
Capilaritatea
pH
Solubilitatea gazelor / aerului
Solubilitatea lichidelor
Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Proprietățile electro-magnetice
Proprietățile electro- magnetice se manifestă în prezența câmpului electric și magnetic

Conductivitatea electrică descrie proprietatea manifestată la nivel microcopic, prin care este
susținută deplasarea sarcinilor electrice în prezența unui câmp electric, reprezentând numărul de
1
𝜍
sracini electrice care trec prin secțiunea transversală a structurii fluide. Ω𝑚

Rezistivitatea electrică descrie proprietatea manifestată la nivel microcopic, prin care este
𝜌 Ω𝑚
inhibată / frânată / încetinită deplasarea sarcinilor electrice în prezența unui câmp electric,
reprezentând numărul de sracini electrice care trec prin secțiunea transversală a structurii fluide.

Permitivitatea electrică reprezintă proprietatea de material care determină câmpul electric prin
prezneța sarcinilor electrice. Permitivitatea se definește în raport cu vidul.

𝐹 𝐹
𝜖 ; 𝜖0 −𝑣𝑎𝑐𝑢𝑢𝑚 = 8.854 ∙ 10−12 ; 𝜖 = 𝜖0 ∙ 𝜖𝑟_𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙
𝑚 𝑚

Permeabilitatea magnetică reprezintă proprietatea de material care determină transmiterea

câmpului magnetic prin susbtanță, respectiv densitatea fluxului magnetic.

𝐻 𝐻
𝜇𝑚 ; 𝜇0 −𝑣𝑎𝑐𝑢𝑢𝑚 = 4 ∙ 𝜋 ∙ 10−7 ; 𝜇 = 𝜇 ∙ 𝜇𝑟_𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙
𝑚 𝑚
 Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Sinteză asupra proprietăților

Condițiile
Inter- Nivelul de Tipul Unitatea de Relația de calcul / Valori
Denumirea Detalii pe scurt Factori de influență temporale ale Aplicații
acțiunea manifestare propreității măsură definiție orientative
interacțiunilor

Suprafață / în volum
Descrie tensiunea Modul de generare (când derivă din
Presiunea normală în starea (suprafață / volum) – câmp de forțe Static / dinamic Interacțiune
fluidă (static/ dinamic) gravitațional /
electromagnetic)

Presiunea de
constitutivă
vaporizare

Densitatea Temperatura Volum Static / dinamic constitutivă

Prezența aerului –
Modulul de
elasticitate
elasticitatea pereților –
presiune – temperatură
Volum Static / dinamic Interacțiune
Tabel ce urmează a fi completat
Constanta
Volum Dinamic Interacțiune
individual de fiecare student
elastică
Mecanică
Pulsația proprie Volum Dinamic Interacțiune

Capacitatea
Volum Dinamic Interacțiune
hidraulică

Inerția
volum Dinamic Interacțiune
hidraulică

Descrie tensiunea
Temepratură – natura
tangențială în starea
Viscozitatea fluidului (lichide Volum Static / dinamic constitutivă
fluidă
nenewtoniene)
cinematică – dinamică

Rezistența Individuală – simplă -

Interacțiune
hidraulică complexă
 Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Sinteză asupra proprietăților

Condițiile
Inter- Detalii pe Nivelul de Tipul Unitatea de Relația de calcul
Denumirea Factori de influență temporale ale Valori orientative Aplicații
acțiunea scurt manifestare prorietății măsură / definiție
interacțiunilor
Viteza de
Interacțiune
curgere
Fluctuația Interacțiune
Energia
cinetică a Interacțiune
fluctuațiilor
Rata disipației
Meca- Interacțiune
(fluctuațiilor)
nică
Viscozitatea
aparentă
turbulentă
Interacțiune
Tabel ce urmează a fi completat
Vorticitatea Interacțiune individual de fiecare student
Debitul
Interacțiune
volumic
Debitul masic Interacțiune
 Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Condițiile
Inter- Factori de Nivelul de Tipul Unitatea de Relația de calcul /
Denumirea Detalii pe scurt temporale ale Valori orientative Aplicații
acțiunea influență manifestare proprietății măsură definiție
interacțiunilor

Temperatura Interațiune

Căldura specifică constitutivă

Coeficientul de
constitutivă
dilatare termică

Coeficientul de
constitutivă
conductivitate termică
Coefcientul de
Interațiune
convecție
Termică
Rezistența termică Interațiune

Entalpia constitutivă Tabel ce urmează a fi completat

Energia internă constitutivă individual de fiecare student
Entropia constitutivă

Temperatura de
constitutivă
aprindere

Punctul de congelare constitutivă

Conductibiliatea
constitutivă
electrică

Rezistivitatea electrică constitutivă

Electrică
Permitivitatea
constitutivă
electrică

Permeabilitatea
constitutivă
magnetică
 Curs Acționări Hidraulice și pneumatice - AHP Profesor dr. ing. Horia Abăităncei

Exemple
Ulei hidraulic Lichide destinate Alcooli
Tipul Proprietate Ulei Ulei Soluție Sare Sodiu Combus Amestec
biodegradabil Gliceri schimbătoarleor de (metano Metan Hidro
interac- a constitu- hidraulic hdirau-lic Apă electro (NaCL) topit Mercur tibili Aer CO2 propan /
(emulsie de nă căldură l/ CH4 gen
țiunii tivă mineral sintetic -lit topită Na Benzine butan
apă) (cliamtizare) etanol)

Mecanică

Termică

Electrică Tabel ce urmează a fi completat

individual de fiecare student

Consti-
tutivă

Disponibilita
te
Aplicabilit
ate Pericol de
generală utilizare

Cost

Aplicabilit
ate în
sistemele
AHP