PROIECT M.A.I.A.R.

Roman-Ionita Filip
Sa se proiecteze un motor pentru tractiune rutiera cu urmatoarele caracteristici:
- tipul: MAS 4 timpi
- puterea efectiva: Pe = 110.4 kW
- turatia nominala: n = 5900 rot/min
- raportul de comprimare: = 11
- numarul de cilindrii: i = 6 si dispunerea: linie
- tipul admisiei: aspirat
1000
1000
100
110.4

5900

11

I Calculul termic

Calculul termic al motorului consta in determinarea marimilor de stare ale ciclului motor pentru a
putea trasa diagrama indicata. Se vor determina marimile caracteristice ale ciclului (presiunea medie
indicata si efectiva, consumul specific de combustibil, etc.), dimensiunile fundamentale ale motorului
(alezajul D, cursa S). Calculul ciclului se face la regimul nominal.
Pentru calculul termic se adopta metoda simplificata, pentru un ciclu semireal - ciclul de referinta,
din care, prin rotunjiri, se obtine diagrama indicata reala.
In figura urmatoare este prezentat ciclul teoretic de referinta pentru MAS:

p
z

b
g

b'

Vc

Va

I 1) Calculul procesului de admisie

In acest subcapitol voi determina parametrii de stare la sfarsitul admisiei ( pa Ta ), a coeficientului
de umplere sau randamentul volumetric V , precum si coeficientul de gaze arse reziduale .
Marimile de stare initiale ale incarcaturii proaspete sunt:

1 10 5

298

Datorita contactului cu piesele calde ale motorului, incarcatura proaspata se incalzeste, iar la intrarea
in cilindru are temperatura
:
unde

[[ 10 45 ]]

este cresterea de temperatura

=>

= [[ 308 343 ]]

325
La inceputul cursei de admisie in cilindru se afla Ng kilomoli de gaze arse reziduale, care ocupa
volumul camerei de ardere Vc , avand presiunea pg si temperatura Tg .
Pentru ca nu se cunoaste cursa S a pistonului, cu care putem determina viteza acestuia, parametru
ce indica tipul motorului ( rapid sau semirapid), aleg din tabele cazul motorului rapid.
Pentru MAS rapid normal aspirat avem valorile:
[[ 1.03 1.15 ]]

= 103 10 3 115 10 3

= 115 10 3

1.15

[[ 900 1100 ]]
Presiunea pa la sfarsitul procesului de admisie se alege tot din date statistice:
[[ 0.8 1.05 ]]

= 80 10 3 105 10 3

0.9

= 90 10 3

[[ 320 370 ]]
Coeficientul de umplere V se calculaza cu relatia:
1

= 809.44 10 3

(( 1))

1.4

Valoarea coeficientului de gaze arse reziduale:

1
1
= 51.304 10 3 41.976 10 3

1

0.05

Temperatura la finalul procesului de admisie:

1

= [[ 349.482 358.362 ]]
1+
+

354

valori ce apartin intervalului [320 370] K

I 2) Calculul comprimarii
Din ecuatiile politropei cu exponent constant

1.25 , rezulta:
apartine intervalului [9 25] bar

= 1.803 10 6
1

apartine intervalului [600 800] K

= 644.691

I 3) Calculul arderii
La MAS, de putere maxima este subunitar, ceea ce duce la o ardere incompleta, gazele de ardere
contin:
CO
CO2
H2O
N2
Compozitia benzinei:

0.854

[[ 85.4% ]]

0.142

[[ 14.2% ]]

0.004

[[ 0.4% ]]

[[ 0.85 0.95 ]]

0.9

Kmolaer

1
+ = 507.341 10 3

0.21 12
4
32
Kgcb
= 456.607 10 3

Numarul de Kmoli de produsi:

0.42 ((1 ))
12
0.42 ((1 ))

= 49.858 10 3

= 21.308 10 3

KmolCO

Kgcb

KmolH2O

Kgcb

= 71 10 3
2

= 360.72 10 3

0.79

KmolCO2

Kgcb

KmolN2

Kgcb

Cantitatea totala de produsi de ardere:

= 502.886 10 3

Caldura degajata din arderea combustibilului:

119538 ((1 ))

Coeficientul de utilizare a caldurii:

43529

= 37.464 10 3

[[ 0.8 0.95 ]]

Participatiile masice ale componentelor in gazele de ardere sunt:

= 42.372 10 3

Kmolprodusi

Kgcb

= 141.185 10 3

KJ

Kgcb

KJ

Kgcb
0.875
= 99.144 10 3

= 717.299 10 3

Folosind MS Excel cu ajutorul Tabelului 1 determin

6215
+

8320

300

400

= 354

= 7.352 10 3

13439.65

si

18493.33

600

800

= 644.691

= 14.569 10 3

Energia interna a gazelor este:

118

1
+
= 465.082 10 3

+

+
= 82.679 10 3

((1 + ))
((1 + ))

+

= 1.077
1+

KJ

Kmol

Dupa incadrarea Uz intre Uzrez1 si Uzrez2 in tabelul 1, rezulta:

2800

2900

80766.21

= 2.857 10 3

84141.08

apartine intervalului [2400 3000] K

Raportul de crestere a presiunii:

= 4.774

= 8.607 10 6

nu apartine intervalului [3.5 7.5]*10^6 Pa

I 4) Calculul destinderii
Aplicand ecuatiile politropei obtinem:
1.35

1
3

= 338.062 10

1 1

= 1.234 10 3

apartine intervalului [3 6]*10^5 Pa

apartine intervalului [1200 1700] K

I 5) Calculul marimilor caracteristice ale ciclului de referinta

Lucrul mecanic indicat nu se poate calcula deoarece nu se cunoaste volumul cursei pistonului Vs.
Presiunea medie indicata a ciclului de referinta:
[[ 0.2 0.4 ]]

0.3

8.314

1
1
1

1
1
1
1
1

= 1.064 10 6

1

= 348.003 10 3

I 6) Calculul marimilor caracteristice ale ciclului real

Coeficientul de plenitudine al diagramei:

[[ 0.92 0.97 ]]

Presiunea medie indicata:

Randamentul indicat:

= 330.603 10 3

0.95

= 1.011 10 6
apartine intervalului [0.26 0.35]

1
= [[ 250.16 ]]

Consumul specific indicat de combustibil:

Marimi efective:
Randamentul mecanic:
Randamentul efectiv:

[[ 0.79 0.9 ]]
[[ 0.25 0.32 ]]

0.9
0.3

Consumul specific efectiv de combustibil:

1

= 275.678
apartine intervalului [235 325] gr/kWh

Presiunea medie efectiva:

= 909.823 10 3

I 7) Calculul dimensiunilor fundamentale ale motorului

[[ 0.6 1.3 ]]
3

4
= 80.606

= 80.606

= 15.852

= 411.33 10 3

= 110.4

Aleg:

80.6

80.6

2

4
= 110.376

Cilindreea totala:

= 411.24 10 3

= 2.467

||
||
100 = 21.891 10 3

eroarea ERR = 0.022% < 5%

I 8) Bilantul energetic al motorului

Bilantul energetic reprezinta repartizarea caldurii disponibile prin arderea combustibilului in
schimburile energetice ale fluidului motor cu exteriorul, intr-un anumit interval de timp. Bilantul
energetic are rol in a putea evalua diferitele pierderi si in a determina cantitatea de caldura
evacuata prin sistemul de racire, lucru necesar pentru dimensionarea acestui sistem.
Ecuatia de bilant:

+ Qr + Qg + Qinc + Qrez

Scrisa procentual ecuatia de bilant este:

100 qe + qr + qg + qin + qrez

Caldura disponibila:

= 1.325 10 6

Caldura transformata in lucru mecanic efectiv:

= 397.353 10 3

Caldura evacuata de sistemul de racire:

8.0606

8.0606

5900
1.73

0.3972

0.575

0.71

0.286
kJ

1 + 1.5 (( 1))
= 180.128 10 3
hr

178757
Caldura evacuata de gazele de ardere:
1

= 899.967

25136.85

= 1.234 10 3

26473.22

800

= 26.473 10 3

900

= 899.967

 39536.13
+

= 325

400

200

+
+

5779.903

8973.081

= 383.03 10 3

100 = 30

[[ 15 35 ]]%

100 = 13.496

[[ 25 50 ]]%

100 = 28.919

10 3 = 184.577

100 = 13.936 10 3

[[ 0 5 ]]%

12049.2

3
= 9.326 10

[[ 22 45 ]]%

8973.081

300

119538 ((1 ))

+
= 1.067 10 3
2

= 8.909 10 3

= 1.234 10 3

= 9.742 10 3

= 298

1300

= 33.651 10 3

300

1200

= 40.828 10 3

43318.42

[[ 2 5 ]]%
Verificare:

= 365.186 10 3

nu apartine intervalului [2 5]%

100

= 27.571
+

= 100

II Calculul dinamic
Calculul dinamic are ca scop principal determinarea variatiei fortelor si momentelor ce actioneaza
asupra mecanismului biela-manivela.
Pentru mecanismul normal axat avem:
= 115 10 3

10 5

2


4

80.606

= 76.545

1 1

3 5

1
= 617.847
30

5900
= 40.303
2

Densitatea materialului din care este facut pistonul:

Masa pistonului:

80.606

= 161.212

[[ 0.5 0.8 ]]
3

= 261.862 10 3 418.979 10 3

Masa grupului piston [piston, bolt, segmenti:

[[ 1.2 1.4 ]]

0.42
= 504 10 3 588 10 3
0.55

Masa raportata a bielei:

2
3

= 459.269 10 1.021
4
0.725
= 565.5 10 3

Masa bielei:

0.275

[[ 0.09 0.2 ]]
2

0.78

= 214.5 10 3

= 764.5 10 3

4
10 3
= 149.814 10 3
2
2

JB
mtr R

2
R

apartine intervalului [0.1 0.2]

5900

2499.174
= 208.265
120

10

+ Fi.tr

tan (())
F

cos (())
sin (( + ))

cos (())
cos (( + ))

cos (())

= 115.808

= 110.4
|| ||
100 = 4.899

<5%

III Calculul pistonului

III 1) Stabilirea dimensiunilor pistonului
Pistonul se dimensioneaza in raport cu solutiile constructiv - functionale alese, pe baza datelor
statistice. Diametrele in lungul pistonului se determina avand in vedere ca jocul diametral la cald
reprezinta diferenta dintre diametrele cilindrului si pistonului.
Daca Dp este diametrul pistonului la rece, intr-un plan transversal cu temperatura de functionare
Tp, se obtine:
= 80.606

[[ 385 395 ]]
[[ 525 625 ]]

390
575

[[ 373 413 ]]

[[ 0.002 0.004 ]]

1
[[ 17 24 ]] 10 6

0.191
0.044

1
20 10 6

1
21 10 6

ATC Si18CuMgNi
KS281,1; MAHLE 138

ATC Si12CuMgNi
KS1275; MAHLE 124
2.7
3

1 +


= [[ 80.097 ]]
1 +
1 +



= [[ 80.55 ]]
1 +

[[ 0.8 1.1 ]]

2 = [[ 8.061 19.345 ]]
= [[ 64.485 88.667 ]]

[[ 0.5 0.8 ]]

= [[ 40.303 64.485 ]]

75
50

[[ 0.3 0.4 ]]

= [[ 24.182 32.242 ]]

24.2

[[ 0.08 0.1 ]]

= [[ 6.448 8.061 ]]

6.5

[[ 0.5 0.7 ]]
[[ 0.06 0.12 ]]

200

= 24.182 10 3 104.788 10 3

2.68
3

[[ 0.05 0.12 ]]

300

393

= 161.212 10 3 322.424 10 3

[[ 0.0003 0.0013 ]]

= 298

= [[ 40.303 56.424 ]]
= [[ 4.836 9.673 ]]

45
8

 [[ 1.5 2.5 ]]

[[ 0.035 0.045 ]]
0.52

= [[ 2.821 3.627 ]]

= 39

[[ 0.042 0.052 ]]

= 39
= [[ 3.385 4.192 ]]

[[ 0.05 0.12 ]]

3.4

= 73.806

= 73.806
2 = [[ 65.745 54.461 ]]

Grosimea peretelui mantalei:

54.5

[[ 0.02 0.04 ]]

= [[ 1.612 3.224 ]]

Ovalitate pe toata lungimea pistonului

[[ 0.4 0.8 ]]
Diametrul bolului:

[[ 0.24 0.28 ]]

Diametrul exterior al umerilor:

= [[ 19.345 22.57 ]]

[[ 1.3 1.6 ]]

22.5

= [[ 29.25 36 ]]

32.6

III 2) Verificarea solicitarilor

Capul pistonului se verifica la solicitari mecanice, termice si rezultante, asimilandu-l cu o placa
circulara incastrata pe contur, care are grosimea constanta delta si diametrul Dial suprafetei interioare
a regiunii portsegmenti.
Pentru solicitarile mecanice se considera ca placa este incarcata cu o sarcina uniform distribuita,
egala cu presiunea maxima a gazelor din cilindru pmax. Eforturile unitare radiale si tangentiale se
calculeaza la marginea placii cu relatiile
0.8

[[ 0.32 0.36 ]]

= 6.886

0.34

[[ 6.9 8.8 ]] 10 4

8 10 4

3
2

= 90.768
16 2

3
2

= 90.768
16 2

= 30.861

= 30.861

iar in centru cu relatia:

3 ((1 + ))
2

= 60.815
32 2

3 ((1 + ))
2

= 60.815
32 2

= 60.815

= 60.815

Solicitarile termice pot fi calculate presupunand ca grosimea delta este mica fata de reaza placii Ri,
astfel incat sa se neglijeze variatia axiala a temperaturii.

 [[ 110 160 ]]

= 27.25
2

120

= 420.167 10 3
2
2

0.25

= 105.042 10 3
2

2
3
10
= 50.44 10 3

+ 2

+
2 1 +

+
2

= 50.44 10 3

2
+ 2

2
2
+

= 33.56 10 3

+ 2

+

3 +
2
2
2
+

= 92.44 10 3

= 92.44 10 3

Tensiunea circumferentiala in fibra este:

= 5.69

2 ((1 ))

= 7.242

Regiunea portsegmenti:
3

2
4

0.5
2

2
= 18.279
4

= 19.223

< (30...40) MPa

= 6.5

Solicitari rezultate:
la margine:

= 83.476

= 83.577

= 23.586

= 23.653

apartine intervalului
[70 120] MPa

la centru:

= 68.149

= 53.666

= 68.149

= 53.666

2 ((1 + ))
2
= 4.202

apartine intervalului
[70 120] MPa

aprox. 4 MPa

< 30 ... 40 MPa

= 18.279

2
0.5

= [[ 39.692 ]]
2
2

Valoare extrasa din tabelul calculului dinamic:

= 537.99 10 3

apartine intervalului [25 40] MPa

2168.262

apartine intervalului [0.4 0.8] MPa

III 3) Bolul pistonului:

Pentru materialul bolului aleg oel aliat marca 18MnCr10 clit CIF pe adncimea de 0.15 mm,
a crui rezisten la rupere este:
[[ 900 1200 ]]
950
Modulul de elasticitate longitudinal al oelului din care se fabric bolul este:

2.1 10 5

Dimensionarea bolului:
[[ 0.24 0.28 ]]

= [[ 19.345 22.57 ]]

[[ 0.64 0.72 ]] = [[ 14.4 16.2 ]]

[[ 0.26 0.3 ]]

= [[ 20.958 24.182 ]]

22.5
15.8
21

= 702.222 10 3

 [[ 0.88 0.93 ]]

= [[ 70.933 74.964 ]]

71

[[ 1 2 ]]

1.6
2

= 23.4
2

Lungimea de sprijin:

= 23.4

Lungimea de sprijin pe piciorul bielei n zona inferioar, corectat:

26

Verificarea la rezisten a bolului

Presiunea din bosajul umerilor pistonului i piciorul bielei:
Bolul este solicitat din rezultanta forelor de presiune i de inerie a maselor n micare de translaie.
Din tabelul calculului dinamic avem max(F):
29051.5
< 30 MPa

= 27.589
2

aparine intervalului [25 50] MPa

= 49.661

Solicitarea la ncovoiere:

((3 4 1.5 ))

= 225.784
1.2 3 1 4

< [250 500] MPa

Solicitarea la oboseal:
Se consider un ciclu asimetric pentru bolul montat fix n piciorul bielei.
Forele considerate sunt:
2

0.4

((1 + )) = 8.077 10 3

--> n PMI

((1 )) = 4.846 10 3

--> n PME

= 34.629 10 3

= 380

= 39.475 10 3

= 8.077 10 3

0.775

[[ 1.1 1.5 ]]

1.5

((3 4 1.5 ))

= 306.795
1.2 3 1 4
((3 4 1.5 ))

= 62.774
1.2 3 1 4

= 184.785
2

1.6

+
= 122.01
2

= 250 10 3

= 608

1
= 2.006
+

aparine intervalului [2 4]

Solicitarea la forfecare:
0.85
1 + + 2

= 141.489
2
4
1

< [150 250] MPa

Deformaia, jocul de montaj i temperatura de montaj:

3

1.5 15 (( 0.4)) = 1.086

3

1+
3
0.09
= 35.572 10

1
[[ 0.004 0.015 ]] = 90 10 3 337.5 10 3
aleg:

0.0087 = 195.75 10 3
> f.bolt

3
= 97.875 10
2

1
[[ 10.5 12 ]] 10 6

1
11 10 6

[[ 149.85 169.85 ]]

1
= 21 10 6

= [[ 423 443 ]]

[[ 149.85 209.85 ]]

433

= [[ 423 483 ]]

470

+

20
20
= 84.544 10 3
1 +
20
|| ||
+ 20
(( || ||))

Temperatura de montaj a bolului:

= 199.603

= 73.547

= 6.5
=8
=3
=2

= 3.4
= 75

= 32.6

= [[ 80.097 ]]
= [[ 80.55 ]]
= 45
= 39

= 24.2

= 21

= 50

= 54.5
= 22.5

+ 2 = 24.2

= 1.6
= 26
29.2
= 23.4
= 71

+ 2 = 29.2

III 4) Segmenii pistonului:

Segmenii se monteaz n canaleleportsegmeni ale pistonului, pentru a etana cilindrul. Forma lor
este de inel tiat. Datorit elasticitii, n form liber st deschis, avnd distana dintre capete S0. La
montarea n cilindru, segmentul este strns i ia form circular, de diametru D, iar distana dintre
capete devine S<S0. Segmentul aplic pe suprafaa cilindrului o presiune numit "presiune medie
elastic", pE.
Suprafeele frontale "flancul superior" i "flancul inferior" sunt delimitate de nlimea segmentului
'h'. Alt dimensiune caracteristic este grosimea radial 'a'.
Pentru construcia segmenilor aleg material de tip oel aliat X90CrMoV18
Compoziie chimic:

C : [0.8 0.95] %
P : max 0.04 %
V : [0.08 0.15] %
Si : [0.35 0.5] %
S : max 0.04 %
Mo : [1 1.25] %
Mn : [0.25 0.55] %
Cr : [17 18.5] %
Cu : -Ni : -W : --

Duritate HRC: 38 - 44
200 10 3
7.7
3
1
12 10 6

Dimensionarea segmenilor:

diametrul cilindrului

= 80.606

grosime radial

[[ 3.15 3.7 ]]

nlime

2.5

rost de dilatare

[[ 0.15 0.3 ]]

[[ 0.15 0.3 ]]

[[ 0.2 0.25 ]]

anfren (x 45 )

0.3

= [[ 3.15 3.7 ]]

0.3

[[ 2.65 3.7 ]]

0.3

nlimea profilului raclor

0.7

nlimea muchiei racloare

0.25

diametrul gurilor de evacuare a uleiului

raza de racordare

3.15

Verificarea segmenilor:

0.2

3.15

Presiunea radial:
Pentru o mai bun etanare i o uzur mai uniform a cilindrului, voi folosi segmeni de presiune
variabil.

Solicitri n funcionare:

1.8

Solicitri la montaj:

0.18

1 1 = 293.688

0.1625

7.211

1

= 491.672
2

((3 ))

< 500 MPa

IV Calculul Bielei
Biela transmite fora de presiune a gazelor i fora de inerie a grupului piston ctre arborele
cotit. Ea transform micarea de translaie n micare de rotaie. Materialele din care se fac bielele
sunt n general din oeluri aliate sau oel carbon.
Semifabricatul se formeaz prin deformare la cald, dintr-o bucat, i este supus apoi diferitelor
tratamente termice. Capacul bielei se rupe ulterior, astfel nct abaterea de la cilindricitate a capului
bielei s nu depeasc ovalitatea de 8 microni. Corpul bielei pstreaz rugozitile obinute prin
forjare.
Caracteristici mecanice:

Materialul pentru biel este oel aliat

marca 34MoCrNi15 cu compoziia:

[[ 1200 1400 ]]

C : (0.3 0.38) %
Mn : (0.4 0.7) %
S : max 0.035 %
P : max 0.035 %
Cr : (1.4 1.7) %
Ni : (1.4 1.7) %
Mo : (0.15 0.3) %
V : --

1300

1000
lungire minim

9%
2.1 10

IV 1) Dimensionarea bielei
Piciorul bielei:
= 22.5
[[ 1.3 1.7 ]]

= [[ 29.25 38.25 ]]

35.5

= [[ 3.6 6.75 ]]

6.5

[[ 0.16 0.3 ]]
= 22.5
[[ 0.48 0.6 ]]
La cap

= [[ 17.04 21.3 ]]

[[ 1.1 1.35 ]]

15.5

= [[ 17.05 20.925 ]]

20.5

+

= 18
2

La mijloc
Corpul bielei:
0.167

= 2.589

= 2.589

0.667

= 10.339

0.167

= 3.006

= 3.006

0.667

= 12.006

0.167

= 3.424

= 3.424

0.667

= 13.674

 0.75

= 11.625

0.75

= 13.5

0.75

= 15.375

Capul bielei:
[[ 0.55 0.7 ]]

= [[ 44.333 56.424 ]]

46

[[ 1 3 ]]

+2

2
= 50
= 26 10 3

= 161.212

= 124.962
2
2

= 1.6
diametrul exterior al capului bielei

uzual

79

20

raza de racordare a piciorului de corp

distana de unde se ncepe racordarea

uzual

= 79.006

cos
2
2
= 148.067

1 cos

+ sin = 56.713
2

50

raza de racordare a capului de corp

distana de unde se ncepe racordarea

lungimea manetonului
lungimea capului bielei

cos

2
2

= 42.384

1 cos

= 62.727
+
sin
2

[[ 0.45 0.7 ]]

= [[ 20.7 32.2 ]]

28

= 28

IV 2) Verificarea la rezisten
Verificarea piciorului
Tensiunile produse de fora de inerie:

((1 + )) = 10.577 10 3

Pentru nceput se alege unghiul de racordare al piciorului de corp. Acesta trebuie ales
astfel nct seciunea periculoas s fie ncadrat ntr-o zon cu grosime ct mai mare.
Domeniul de valori optime pentru aceast raz de racordare este:
[[ 110 125 ]]
115
Reaciunea No i momentul Mo din seciunea A-A a planului de simetrie al piciorului bielei
sunt date de relaiile:
= 17.75
2

= 11.25
2

5720 8

3.3

+

= 14.5
2

= 6.5

= 886.115 10 3
297 = 220.836

Momentul Mc i fora normal Nc din seciunea C-C a piciorului bielei se determin cu

relaiile pentru grinzi curbe:

cos

1 cos
+
sin
2

sin
2
cos

momentul de inerie polar al seciunii piciorului

cos

= 18.398 10 3

= 367.46 10 3
3
= 595.021

12

= 26
4

Tensiunile n fibrele interioar i exterioar produse de fora care ntinde piciorul bielei sunt:

6
+

+
2
+
6

+
2

1
3
= 86.048 10

1
3
= 122.016 10

Stabilirea zonei de ncastrare:

0
6.5
3
6.527

6

rezult grosimea piciorului pentru fiecare unghi:
6.61

9
6.748
2
2

12
2

(
)

(
)
+ cos ( )
+ sin ( ) = 6.946
15
7.206

115
18

7.533

21
118

7.934

24
121
8.416
124
+ = 127
130
18.398 10 3

133

18.998 10
136
19.582 10 3
139
20.148 10 3

1 cos
sin cos = 20.695 10 3
2
21.22 10 3
367.46 10 3

21.724 10 3

408.853

10
3

22.204 10
3
449.126 10
22.658 10 3
488.167 10 3

cos +
sin cos = 525.871 10 3
2
562.133 10 3

596.854 10 3

3
629.939 10
661.298 10 3

6
+ 6.5

+

6.5
2
+ 6.5
6
6.5

+

6.5
2
6.5

6
+ 6.527
+

6.527
2
+ 6.527
6
6.527
+

6.527
2
6.527

6
+ 6.61
10 3

+

6.61
2
+ 6.61
6.61

6
6.61
10 3

+

6.61
2
6.61
6.61

6
+ 6.748
+

6.748
2
+ 6.748
6
6.748
+

6.748
2
6.748

0
10 3
= 86.476

6.748

0
10 3
= 125.533

6.748

6
+ 6.946
+

6.946
2
+ 6.946
6
6.946
+

6.946
2
6.946

0
10 3
= 83.321

6.946

0
10 3

= 122.68

6.946

6
+ 7.206
+

7.206
2
+ 7.206
6
7.206
+

7.206
2
7.206

0
10 3
= 78.793

7.206

0
10 3
= 118.095

7.206

6
+ 7.533
+

7.533
2
+ 7.533
6
7.533
+

7.533
2
7.533

0
10 3
= 73.153

7.533

0
10 3
= 112.059

7.533

6
+ 7.934
+

7.934
2
+ 7.934
6
7.934
+

7.934
2
7.934

0
10 3
= 66.688

7.934

0
10 3
= 104.89

7.934

6
+ 8.416
+

8.416
2
+ 8.416
6
8.416
+

8.416
2
8.416

0
10 3
= 59.731

8.416

0
10 3

= 96.968

8.416

1
10 3

= 86.048

6.5

1
10 3

= 122.016

6.5

0
10 3
= 87.896

6.527

0
10
= 125.245

6.527

0
= 88.014
0
= 126.395

= 86.048

= 122.016

= 87.896

= 125.245

= 88.014

= 126.395

= 86.476

= 125.533

= 83.321

= 122.68

= 78.793

= 118.095

= 73.153

= 112.059

= 66.688

= 104.89

= 59.731

= 96.968

=> rezult seciunea de

ncastrare la unghiul:
121

- toate valorile aparin

intervalului [200 400] MPa

Tensiunile produse de fora de comprimare:

2

((1 + )) = 24.562 10 3
<--- din diagram !!!! =>

M'0

=?
Fcp rmb
N'0

=?
Fcp rmb
x rmb Fcp = ?
y Fcp = ?
= 121

6.61
+
cos

1 cos

c sin c cos
2

+
c sin
2

cos

6
+ h'

+

h'
2
+ h'
6
h'

+

h'
2
h'

= ?

1
=?

h'

1
=?

h'

Tensiunile produse de montajul cu strngere a bolului n piciorul bielei:

1
= 11 10 6

1
10 5
373

Serajul bolului n biel

288

= 1.913 10 3

= ?

 40 10 6

+ 0.001

0.32

= 22.501

= 35.5

0.28
+
= 771.232 10 6

2
2
2
2

+
+

2
2
2

2
+

Presiunea de seraj

tensiunile produse n acest seraj

2
2

= 1.036 10 3
2
2

2
2

= 46.032 10 9
2
2

[[ 200 400 ]]
Coeficientul de siguran la oboseal
caracteristicile oelului aliat din care este confecionat piciorul bielei:
370

0.12

0.92

0.92

= 88.015

= 126.394

= 107.204
2
+

= 19.189
2

aparine intervalului [2.5 5]

= 2.975
+

Verificarea corpului bielei:

Prezint interes dou zone: zona de sub piciorul bielei, numit seciune minim, i seciunea
median a corpului.
*n seciunea minim m-m:
Solicitarea la ntindere de ctre for
0.36

= 86.49

((1 + )) = 10.577 10 3

- seciunea zonei minime

aparine intervalului [200 400] MPa

= 122.294
Solicitarea la compresiune de ctre for
2

= 24.052 10 3

aparine intervalului [200 400] MPa

= 278.085

*n seciunea median M-M:

Planul de micare:
ntindere

0.36

= 116.64

((1 + )) = 14.702 10 3

aparine intervalului
[200 400] MPa

126.049
=

compresiune

= 20.437 10 3

3
3

= 5.048 10 3
12

- momentul de inerie polar

al seciunii de micare

1 + 0.000526 = 1.316

= 230.561

aparine intervalului
[200 400] MPa

Planul de ncastrare:
ntindere

((1 + )) = 14.702 10 3

aparine intervalului
[200 400] MPa

126.049
=

compresiune

= 20.437 10 3

3
3
2

= 1.26 10 3
12

- momentul de inerie polar

al seciunii de ncastrare

1 + 0.000526 = 1.76

= 308.455

aparine intervalului
[200 400] MPa

Coeficientul de siguran la oboseal:

n seciunea minim

0.92

= 200.19
2
+
= 77.895
2
- din diagrama (diametru bol - epsilon.sigma)

aparine
intervalului
[200 400] MPa

 [[ 1.1 1.5 ]]

1.4

[[ 0.12 0.2 ]]

0.16

[[ 350 370 ]]

370

aparine intervalului [2 3]

= 2.204

Verificarea capului bielei:

Se verific doar la ntindere:
= 780 10 3

- masa bielei

= 565.5 10 3

- masa bielei n rotaie

[[ 0.18 0.2 ]]

= 140.4 10 3 156 10 3

((1 + )) +

0.141

= 21.233 10 3

= 11.774 10 3
2
3

= 56.908 10 3
12
3

= 18.667
12

= 999.672 10 3
+
aria seciunii capacului
aria seciunii cuzinetului

= 56

= 935.484 10 3
+

+
= 12.663

135

792 3

= 8.217 10 3
1000
0.83
62
= 37.639
2000

= 812

70.834

[[ 100 300 ]]

Deformaia capului:
[[ 0.0003 0.002 ]]

= 13.8 10 3 92 10 3

50 10 3

= 25 10 3

2
1.5
3

10 6

90 = 1.917 10 3

uruburile de biel:
Se calculeaz avnd n vedere forele care le acioneaz la montaj i n funcionare.
Presupunnd c deformaiile provocate de aceste fore se menin n domeniul elastic,
dependena for - deformaie este liniar.
La montarea capacului bielei, se aplic
uruburilor fora de strngere
, for care
imprim lungirea
a fiecrui urub, i
comprimarea
a ansamblului format din capac
i restul capului bielei; cele dou deformaii nu
sunt egale pentru c piesele au rigiditi diferite.
n funcionare, cnd capul bielei este solicitat la
ntindere de fora
, fiecrui urub i organelor
strnse de el li se repartizeaz fora =
/z , z
fiind numrul de uruburi, iar deformaia se reduce
la valoarea
, fora care acioneaz piesele

strnse devenind
/ 'c , Furubul
se
0
c ,'fora
lungete suplimentar cu
c
suplimentar care i se aplic
fiind
; fora total de mbinare
's F0 /
este F F'0 + Fs

Diagrama Fore - Deformaii

1
= 648.739

1.05

= 9.592 10 3

Fora maxim de ntindere a capului bielei:

((1 + )) +

Fora care revine unui urub este:

= 23.41 10 3

45

- cap secionat

- numrul de uruburi

sin (( )) = 8.277 10 3

Fora de prestrngere iniial:

Fora suplimentar n exploatare:

= 16.553 10 3
= 1.324 10 3

0.16

Fora maxim n exploatare:

= 17.877 10 3

Predimensionarea urubului:
[[ 800 850 ]]

850
coeficient de siguran la rupere

[[ 2.5 4 ]]

Diametrul filetului:

2.5

4
= 7.63

1.15

8.917

urub M10x1

= 286.271
2

= 265.066
2

diametrul prii nefiletate a urubului

= 355.66
2

= 329.314
2

= 10.603
2
[[ 350 370 ]]
[[ 1 1.5 ]]

+
= 275.668
2
360

0.2

1.5

[[ 4 5.5 ]]

= 38.462 10 3

= 387.755 10 3

= 423.529 10 3

aparine intervalului [2.5 4]

= 2.797

diametrul uruburilor capacului

distana dintre axele uruburilor capacului

= 8.917

+3

= 61.917

= 50 10 3

V Calculul arborelui cotit