Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSRUCŢIA UTILAJULUI:
Lãţimea utilajului: lu = 2490 [mm];
Masa utilajului: mu = 15680 [N];
Lungimea utilajului: Lu = 9370 [mm];
Înalţimea utilajului: Hu = 3250 [mm];
Motor Disel cu puterea: Pm = 155 [CP] = 114 [kW].
LAMA DE NIVELARE:
Lungime: Ll = 2500 [mm];
Lãţime: ll = 570 [mm];
Înãlţimea maximã de ridicare: hl = 385 [mm].
DATE INIŢIALE:
Masa cadrului de tracţiune: mc = 1600 [kg];
Presiunea pompei: pp = 200 [daN/cm2] = 20 [N/mm];
Viteza cilindrului: vc = 0.5 [m/s];
Spaţiu accelerare şi frânare: Sa = Sf = 10 [mm];
Rezistenţele la sãpare care apar la cuţitul lamei:P1 = 715 [daN];
P2 = 1100 [daN].
[m/s]
Fc – forţa din cilindrul de înclinare a cadrului care se opune ridicãrii cadrului de tractiune.
1600·1500+7150·2210-11000·750+20000·1500-Fc·2260=0
Fc = 17677.65 [N]
CILINDRUL HIDRAULIC 1:
d = 40 [mm]
D = 60 [mm]
[mm2]
[mm2]
Q1 = A1·vc = 2826·10-6·1 = 2826·10-6 [m3/s]
Q2 = A2·vc = 1570·10-6·1 = 1570·10-6 [m3/s]
A. Ridicarea cadrului:
[N]
FC = FC1·cos60o = 68.46·cos60o = 34.23 [N].
La ridicare:
Fca·2260 + P1·750 - P2·2210 - (Gc+Fi)·1500 - FC·2260 = 0
a).- mişcare acceleratã:
B. Coborârea cadrului:
[N]
FC = FC1·cos60o = 68.46·cos60o = 34.23 [N].
La coborâre:
Fcd·2260 - P1·750 - P2·2210 + (Gc+Fi)·1500 - FC·2260 = 0
a).- mişcare acceleratã:
CILINDRUL HIDRAULIC 2:
d = 40 [mm]
D = 60 [mm]
[mm2]
[mm2]
Q1 = A2·vc = 1570·10-6·1 = 1570·10-6 [m3/s]
Q2 = A1·vc = 2826·10-6·1 = 2826·10-6 [m3/s]
Δp1 = k·Q2max1
Δp2 = k·Q2max2
Δp1 = 0.7·Δp2
Calculul cãderilor de presiune pentru mişcarea cilindrului pe sensul ascendent:
a).- mişcarea acceleratã:
Sistemul de reglare automata a poziţiei organului de lucru se aplicã în mod deosebit la maşinile
de sãpat, nivelat şi transportat pãmântul, la repartitoarele de mixturi asfaltice. Schema hidraulicã şi
schema bloc detaliatã corespunzãtoarer sunt prezentate mai jos:
Schema bloc de reglare ce stã la baza desfãşurãrii procesului automat de lucru are ca scop
modificarea unei distanţe “x”, materializatã prin intermediul mãrimii de ieşire a sistemului, schema
hidraulicã fiind compusã din urmãtoarele elemente:
1. servocontroler (amplificatorul final al servovalvei) – el primeşte la intrare o tensiune Unom (de
referinţã) controlatã de un calculator şi aplicã in current i c, de comandã la bornele servovalvei
(distribuitor proporţional);
2. servovalva (SV) sau distribuitorul proporţional, care emite debitul Q s de comandã al motorului
hidraulic;
3. motor de execuţie (cilindru hidraulic);
4. masa redusã a echipamentului de lucru, la tija cilindrului (în cazul autogrederului, aceasta este o
mãrime ce variazã foarte mult);
5. grup de pompare care asigurã alimentarea la p = const. a elementului proporţional de comandã;
6. bloc de reactie.
Elementele care compun acest sistem sunt parcurse de semnale purtãtoare de informaţie, atât pe
ramura directã cât şi pe ramura de reacţie.
Studiul unitar al performantelor de lucru al acestui sistem se face considerând anumite cazuri
particulare de funcţionare, apreciate de obicei dupã forma de variaţie a mãrimii de ieşire x e = x.
Sistemele automate prezintã douã forme de functionare caracteristice:
- regimul permanent, stationar, în care forma de variaţie în timp a mãrimii de ieşire x e este identica
formei de variaţie în timp a mãrimii de intrare;
- regimul tranzitoriu, regimul de readaptare a mãrimii de ieşire, sistemul automat neputând avea un
regim permanent decât dacã este stabil în regim tranzitoriu.
Eroare de reglaj: ΔX ≤ 0.05·Vmax / k [mm].
De regulã este nevoie de mai puţin de 5% din debitul servosupapei pentru a reduce la zero viteza
într-un circuit de reglare a poziţiei, respective pentru a compensa o forţã perturbatoare. Cu cât k v este
mai mare, eroarea scade, iar sistemul este mai rigid fatã de fortele perturbatoare.
Notãm cu vmax viteza reglatã la 100% deschidere a servosupapei.
Dacã kv >vv critic, sistemul devine instabil (rezonanţa). Pentru adoptarea lui k v se vor analiza
diverse situaţii:
a).- Frecvenţa servosupapei ωv << ωL (frecventa sarcinii) – în acest caz se poate neglija dinamica
sistemului cu frecvenţa mare, ceea ce duce la un sistem de ordinul trei pentru care:
kv < vv critic = 2ζωL în care:
ωL – factor de amortizare adimensional;
ζ – frecvenţa proprie a sarcinii.
Pentru 0.2 < ζ < 0.9 rezultã kv optim = ωL/3 [s-1].
b).- Sunt luate în considerare ambele frecvente proprii. Astfel se formeazã un sistem de ordinul cinci.
Neglijând factorii de amortizare rezultã:
Precizia şi rigiditatea sistemului contra forţelor perturbatoare necesitã o amplificare electricã k p
mare. Amplificarea hidraulicã trebuie sã fie numai atât de mare cât este necesar (se va utiliza o
servosupapã cu debitul normal cât mai mic).
PREDIMENSIONAREA SISTEMULUI
Servovalva şi cilindrul de sarcinã sunt considerate a fi sisteme de ordinul doi cuplate în serie.
Coeficientul de amplificare totalã a circuitului deschis, kv, este egal cu produsul factorilor de amplificare
ai elementelor SRA:
kv = (kp · kl · kx · kq )/A = (1·220·1.5·1.2)/28.26 = 14.012 [s -1]
Constanta de timp a sistemului este proporţionalã 1/kv ~0.72, adicã sistemul este cu atât mai
rapid cu cât amplificarea este mai mare.
Rigiditatea sistemului faţã de forţa perturbatoare este :
Din caracteristica de frecvenţã se alege pentru Q<20[l/min] şi 25% semnal, f-90 o =90 [Hz],
pentru o presiune <140 [bar].
ΩSV = 2π·100 = 628.32 [Hz]
Cunoscând cele douã pulsaţii ωo şi ωSV se determinã pulsaţia criticã:
[s-1] [s-1]
d) ALEGEREA SERVOVALVEI
Pentru aceasta am ales din catalog servovalva 4WS2E76 pentru un debit <20 l/min
Qmax = 3179 [cm3/s]
Viteza maximã: [cm/s]
Debitul necesar: Q = A·vmax = 317.36 [cm2/s] = 18.97 [l/min]
În concluzie, servovalva adoptatã satisface condiţiile:
Qn = 30[l/min] şi Δp = 70 [bar]
[mm]
Pentru a analiza performanţele acestui sistem automat trebuie stabilit şi studiat modelul
matematic pe componente, respective ale întregului sistem.
Deoarece elementele componente sunt legate în serie, conform regulilor de calcul a funcţiei de
transfer, funcţia globalã se obţine scriind produsul funcţiilor “elementare” cu condiţia ca mãrimea de
ieşire a elementului anterior sã fie mãrime de intrare pentru elementul ce urmeazã în circuit.
În schema bloc detaliatã sunt evidenţiaţi factorii de amplificare ai diferitelor elemente şi funcţiile
de transfer ale acestora. Acveasta permite determinarea factorului de amplificare optim al sistemului.
Servocontrolerul are factorul de amplificare:
unde:
Ic – curentul aplicat bobinelor servovalvei;
ΔU – semnalul eroare generat de comparator aplicat amplificatorului.
Pentru servovalvã, factorul de amplificare in debit este definit ca raportul dintre debitul trimis de
motor Q şi curentul de comandã Ic, în regim permanent:
Observaţii:
- toate rãdãcinile ecuaţiei caracteristice aflate în semiplanul stâng complex caracterizeazã o
funcţionare stabilã a sistemului automat în regim tranzitoriu.
- Cu cât ne apropiem de axa Im precizia sistemului automat creşte.
- Rãdãcinile localizate pe axa Im caracterizeazã o funcţionare foarte precisã a sistemului automat, dar
aici se atinge pragul de instabilitate dinamicã.
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC