Operaţia 1.

(frezare)

Calculul regimului de lucru

Pentru faza 1:

 Alegerea sculei aşchietoare

 Stabilirea durabilităţii sculei aşchietoare

S-a ales durabilitatea sculei T = 120 [min] şi mărimea uzurii KB = 0,8..1,0 [mm]

T = 120[min] Kb = 0,8 [mm]

 Stabilirea adâncimii de aşchiere ap ;

ap = D/2=90/2 = 45 [mm] conform calculului analitic al adâncimii de aşchiere.

 Alegerea avansului de aşchiere f

f = fd · z = 0,04 · 2 = 0.08
fd – avansul pe dinte; z – numarul de dinți

 Calculul forţelor de aşchiere

Determinarea forţelor de aşchiere se face cu relaţia:

yFc
Fc = CFc · apXFc · f · Kc [DaN]

Unde: Kc = kc1 · kc2 · kc3 · kc4 · kc5 · kc6 · kc7 · kc8 · kc9

kc1 = coeficient ce ţine seama de grupa şi starea materialului;

- kc1 = 1;
kc2 = coeficient în legătură cu proprietăţile materialului;

- kc2 = 0,98;
kc3 = coeficient ce ţine seama de unghiul de atac principal k;

- kc3 = 1,10;

kc4 = coeficient ce ţine seama de unghiul de degajare ;

- kc4 = 1 ; =12 ;

kc5 = coeficient ce ţine seama de uzura sculei

- kc5 = 0.86;

kc6 = coeficient ce ţine seama de lichidul de aşchiere;

 - kc6 = 0,8 (răcire cu emulsie);

kc7 = coeficient ce ţine seama de raza la vârf a cuţitului r;

- kc7 = 0,96; r = 1mm;

kc8 = coeficient ce ţine seama de influenţa vitezei de aşchiere;

- kc8 = 1,2;
kc9 = coeficient ce ţine seama de tipul cuţitului (profilat, cilindric);

 kc9 = 1.

Kc = kc1 · kc2 · kc3 · kc4 · kc5 · kc6 · kc7 · kc8 · kc9 = 1 · 0,98· 1,10 · 1 · 0,86 · 0,8 · 0,96 · 1,2 · 1
= 0,854396

CFc = 116; XFc = 1; yFc = 0,75

Fc = CFc · t 0,1· f 0,74

d · t 0,84
1 · z · D−0,84 · Kc [daN]

Fc = 116 · 10,1 · 0.04 0,74 · 80,84 · 2 · 90−0,84 · 0,854396= 6,653 · 0,85 =5,655[daN]

 Calculul momentului de aşchiere

Determinarea momentului de aşchiere Mas se face cu relaţia:

Fz  D
M as = 2000 [daN/m]

Unde: Fc este componenta principală a forţei de aşchiere; D – diametrul piesei de prelucrat.

5,655· 90
Mas = 2000
= 0,254 [daN/m]

 Calculul vitezei economice de aşchiere

Determinarea vitezei economice de aschiere vec,aş se face cu relaţia:

Cv
Vecas = · Kv [m/min]
T mv ·a Xv yv
p ·f

In care:
Cv - este un coeficient de corecţie ce tine seama de cuplul semifabricat-scula ; mv  
;
xv si yv - exponenţi politropici ce ţin cont de condiţiile de aşchiere ;
k=coeficientul de corecţie in funcţie de condiţiile de aşchiere;
k = kT · kn · kst · kc · ks · k · kr · kr1 · k · kVB · kq · kint · kfr

kT = coeficient de corecţie în funcţie de durabilitatea sculei aşchietoare;

- kT = 0,96;

km = coeficient de corecţie în funcţie de prelucrabilitatea materialului;

- km = 0,84 ;

kst = coeficient de corecţie în funcţie de starea materialului ;

- kst = 1,1;

kc = ceficient de corecţie în funcţie de tipul semifabricatului ;

- kc = 0.78 ;

ks = coeficient de corecţie în funcţie de calitatea părţii active a sculei;

- ks = 1.2 ;

k = coeficient de corecţie în funcţie de unghiul de degajare ;

- k = 1,2;

kr = coeficient de corecţie în funcţie de unghiul de atac principal;

- kr = 1 ;

kr1 = coeficient de corecţie în funcţie de unghiul de atac secundar;

- kr1 = 1.2;

k = coeficient de corecţie în funcţie de raza la vârf;

- k = 0,8;

kkB = coeficient de corecţie în funcţie de mărimea uzurii;

- kVB = 1 ;

kq = coeficient de corecţie în funcţie de secţiunea cuţitului

- kq = 0.6;
kint = coeficient de corecţie în funcţie de tipul cuţitului

- kint = 1.098 ;

kfr = coeficient de corecţie în funcţie de strunjirea frontală;

- kfr = 1 .
k = kT · kn · kst · kc · ks · k · kr · kr1 · k · kVB · kq · kint

kv =0,96 · 0,84 · 1,1 · 0,78 · 1,2 · 1,2 · 1 · 1,2 · 0,8 · 1 · 0,6 · 1,098 · 1 =
0,63
Cv = 120; xv = 0,24; yv = 0,5; mv = 0,3; T = 120 min ;
C v · D zv
Vecas = mv yv · Kv [m/min]
T ·f

200· 900,2
Vec = ·0,63 = 137,866 ·0,63 = 86,823
1200,3 · 0,720,5

 Stabilirea turaţiei reale de aşchiere si a vitezei reale de aşchiere. Se calculează turaţia

economica de aşchiere
nec , folosind relaţia:

1000· V ec , as
nec,as = [rot/min]
π ·D

1000· 86,823
nec = π · 90
= 307,073 [rot/min]

 Stabilirea turaţiei reale şi a vitezei reale de aşchiere

Din diagrama structurală a strungului rezultă că se poate alege o turaţia reală nr

= 300 [rot/min]. Deci viteza reală de aşchiere Vreal,aş este:

π · D· nr π · 90 ·300
V real ,as = = 1000
= 84,823[m/min]
1000

 Calculul pierderii de viteză Δv.

Pierderea de viteză ΔV se determină cu relaţia:

 V r−V ec
Δv = · 100 [%]
Vr

84,823−86,855
Δv = · 100 = 2,395 %
84,823

Deoarece ΔV<5%, rezultă că regimul de aşchiere ales până în această etapă este corespunzător.

 Verificarea puterii de aşchiere

Puterea necesara strunjirii

Pr , se calculează cu relaţia:
M as ·V r
Pas = 3060· η · D

η = 0,9
313,741· 84,823
Pas = 3060· 0,9 · 90
= 0,107 [kw]
  Determinarea forțelor în regim de prelucrare

Ipoteze de calcul:

- Ipoteza 1: Piesa să nu se desprindă de pe reazem

- Ipoteza 2: Piesa să nu alunece de pe reazem
- Ipoteza 3: Piesa să nu se răstoarne

Ipoteza 1: Piesa să nu se desprindă de pe reazem

RR
RR ·
SPvR= k·P · = k·P R
R R · RS R R ( S +1)
RR

RR
Se adopta = 10
Rs

se adoptă k = 2

1 K · P ·1 2· 6 66 , 6 ·1
SPv2= k·P · = = = 121,2 N
11 11 11

se adoptă k = 2

P= CF·DXF·f yF·KF

1 0,8
P= CF·DXF·f yF·KF =60· 6 ·0,18 ·0,73=66,66 [daN] = 666,6 N

D = 6 mm

f = 0,16…0,20 mm/rot

aleg f = 0,18 mm/rot

CF = 60; xF = 1; yF = 0,8

kF = k1 ∙ k2 ∙ k3 ∙ k4 = 1 ∙ 0,97 ∙ 1 ∙ 0,75 = 0,73

CV = 43,6;

D = 6 mm;

zV = 0,25;
T = 18 min;

mV = 0,4;

f = 0,18 mm/rot;

yV =0,5

kV = kmv ∙ kTv ∙ klv ∙ ksv = 1 ∙ 1 ∙ 0,7 ∙ 0,8 = 0,56

vc =28,34 m/min

RR 1
RR · 10
S PvS 1 = k · P · = k ·P· RS = k ·P 1 = 2 · 666,6 · = 1212 N
RR · RS R R ( + 1) 1· 11
RR 10

Ipoteza 2: Piesa să nu alunece de pe reazem

Nu este cazul

Ipoteza 3: Piesa să nu se răstoarne

Nu este cazul