Porii de suprafata sunt sufluri marunte la suprafata cusaturii (fig.23).

Figura 23. Por de suprafata

Retasura este o cavitate produsa in sudura in urma contractiei metalului la solidificare.

Retasura interdendritica este o cavitate de forma alungita, orientata in general perpendicular pe
suprafete exterioare, aparand intre dendrite in cursul racirii (fig.24).

Figura 24. Retasurii interdendritica

Microretasura este o retasura vizibila numai la microscop.

Microretasura interdendritica este o retasura interdendritica vizibila de asemenea numai la
microscop.
Retasura de crater este o cavitate (depresiune) produsa la intreruperea sudurii si ramasa neeliminata
in cursul operatiilor ulterioare. Este sinonima cu craterul si arata ca in figura 25.

Figura 25. Retasura de crater

Din grupa a treia de incluziuni solide care sunt corpuri straine incorporate in masa de metal depus,
fac parte urmatoarele defecte:
Incluziunea de zgura (fig.26) este un rest de zgura incorporat in masa de metal depus aparand sub
forma de:
- incluziuni de zgura aliniate,
- incluziuni de zgura izolate,
- incluziuni de zgura imprastiate.

Figura 26. Incluziune de zgura

Incluziunea de flux este un rest de flux inclus in masa metalului depus sub forma de :
- incluziuni de flux aliniate,
- incluziuni de flux izolate,
- incluziuni de flux imprastiate.
Incluziunea de oxid este un oxid metalic inclus in sudura, fie in timpul solidificarii, fie in timpul
procesului de sudare.
 Pelicula de oxid se prezinta sub forma de membarne de oxizi metalici, dispuse in straturi, formandu-
se in special in cazul aliajelor usoare.
Incluziunea metalica este o particula de metal strain inclusa in masa metalului depus, care poate fi:
- wolfram,
- cupru,
- alte metale.
O alta grupa este lipsa de topire si de patrundere, ambele defecte fiind cuprinse chiar in denumirea
grupei si anume:
Lipsa de topire se caracterizeaza prin lipsa de legatura dintre metalul depus si metalul de baza sau
dintre straturile succesive ale metalului depus (fig. 27).

Figura 27. Lipsa de topire

Se deosebesc:
- lipsa de topire laterala,
- lipsa de topire intre straturi,
- lipsa de topire la radacina.
Lipsa de patrundere se manifesta prin lipsa de patrundere a metalului topit pe toata sectiunea
necesara sudurii astfel incat ramane un spatiu neumplut cu metal depus. Este sinonima cu patrunderea (fig.
28).

Figura 28. Lipsa de patrundere

Penultima grupa o constituie defectele de forma, care sunt abateri ale formei imbinarii sudate sau ale
suprafetei exterioare, fata de forma, respectiv,fata corecta. Dintre defectele de forma deosebim:
Crestatura este o adancitura longitudinala la marginea cusaturii sau a unui strat sudat paralela la axa
sudurii.
Crestatura continua este adancitura pe o anumita lungime, in general pe ambele laturi ale cusaturii
(fig.29).

Figura 29. Crestatura continua

Crestatura intermitenta apare sub forma unor adancituri cu caracter local pe una sau pe ambele
margini ale cusaturii sau intre straturile ei (fig.30).
 Figura 30. Crestatura intermitenta

Ingrosarea excesiva este un exces de metal depus la ultima trecere (fig.31).

Figura 31. Ingrosare excesiva

Convexitatea excesiva este un exces de metal depus la suduri la colt (fig.32).

Figura 32. Convexitate excesiva

Excesul de patrundere (fig.33) este un exces de metal la radacina, produs prin scurgerea metalului
prin rost de suduri dintr-o singura trecere, sau prin metalul depus anterior la suduri cu mai multe treceri.

Figura 33. Exces de patrundere

Picatura este un exces local de patrundere.

Defectul de racordare este unghiul (α) prea mare intre planul tablei si planul tangent la suprafata
cusaturii in locul racordarii (fig.34).

Figura 34. Defect de racordare

Scurgerea de metal apare sub forma unui exces de metal depus care se scurge peste marginea
cusaturii pe metalul de baza netopit, fara legatura intima cu acesta din urma (fig.35).

Figura 35. Scurgere de metal

Defectul de aliniere este deplasarea cu o distanta a axei unei piese in raport cu pozitia corecta,axele
pieselor mentinandu-se in general paralele (fig.36).
 Figura 36. Defect de aliniere

Defectul unghiular este nerespectarea paralelismului dintre axele pieselor sudate sau a unghiului
prescris (fig.37).

Figura 37. Defect unghiular

Supratopirea reprezinta curgerea sub actiunea gravitatiei a metalului topit, datorita temperaturii
excesive, provocand un exces sau lipsa de metal si aparand sub forma de:
- supratopire in cornise (fig. 38),
- supratopire de plafon (orizontala) (fig. 39),
- supratopire in colt (fig.40),
- supratopire pe muchie (fig. 41).
Strapungerea este data de cufundarea baii topite, care in general provoaca perforarea sudurii (fig.42).
Subtierea este o depunere insuficienta- locala sau continua – de metal topit (fig. 43).

Sudura nesimetrica reprezinta nerespectarea formei cusaturii de colt fata de bisectoarea unghiului sau
sudura deplasata fata de axa x – x a rostului la cusaturile cap la cap (fig. 44).

Figura 44. Sudura nesimetrica

Latimea neregulata este latimea cusaturii necorespunzatoare fata de cea prescrisa, datorita sanfrenarii
sau asamblarii incorecte; latimea poate fi prea redusa sau prea mare de-a lungul cusaturii (fig.45).
 Figura 45. Latime neregulata

Suprafata neregulata este sinonima cu neuniformitatea suprafetei cusaturii (fig. 46).

Figura 46. Suprafata neregulata

Retasura la radacina sau crestatura la radacina este o adancitura la radacina sudurii provocata de
contractarea metalului topit; poate fi simpla sau bilaterala (fig.47).

Figura 47. Retasura la radacina

Suprafata spongioasa este o formatie spongioasa la radacina sudurii, provocata de fierberea metalului
topit in momentul solidificarii.
Reluarea defectuoasa este o neregularitate locala a suprafetei in locul intreruperii sudurii (fig.48).

Figura 48. Reluare defectuoasa

Defectele imbinarilor sudate prin topire care nu se incadreaza in cele cinci grupe prezentate mai sus
se constituie intr-o grupa separata sub titlul alte defecte. Din aceasta grupa fac parte:
Arsura care este o urma de deteriorare a suprafetei metalului de baza, datorita amorsarii accidentale a
arcului in vecinatatea sudurii.
Stropul este o picatura de metal topit proiectat in cursul operatiei de sudare si fixat aderent de
metalul de baza, sau pe suprafata deja solidificata a cusaturii.
Stropul de wolfram este o particula de wolfram proiectata pe piesa in timpul sudarii.
Ruptura locala este deteriorata locala a metalului de baza produsa in timpul demontarii pieselor
sudate provizoriu.
Urma de slefuire si urma de daltuire sunt deteriorari locale produse printr-o slefuire, respectiv
daltuire, incorecta.
Slefuirea excesiva este reducerea grosimii cusaturii printr-o slefuire exagerata.

6. Defecte provenite din tratamentul termic

In procesul de fabricatie a pieselor, structura metalului sufera modificari prin tratamentul termic, respectiv
prin incalzirea pana la o anumita temperatura si prin racirea ulterioara. Datorita neuniformitatii
transformarilor si dilatarii sau comprimarii termice in unele puncte ale pieselor apar tensiuni interne, care
pot depasi nu numai limita de elasticitate, sau limita de curgere, dar chiar si rezistenta la rupere. In acest
ultim caz pot aparea microfisuri, crapaturi, sau se poate produce chiar chiar si ruperea piesei. Datorita
faptului ca aceste tensiuni interne depind de numerosi factori, cum ar fi compozitia otelului, viteza de racire,
marimea sectiunii, neuniformizarea incalzirii etc., aparitia defectelor in piese este destul de frecventa. Pentru
acest motiv, in anumite cazuri examinarea cu ultrasunete este recomandata atat inainte, cat si dupa
tratamentul termic, pentru a pune in evidenta tocmai acest fel de discontinuitati aparute in material.

7. Defecte provenite din exploatare

In functionare, ca urmare a tensiunilor interne sau externe, la care este supus materialul, apare
fenomenul de rupere. Acesta prezinta doua faze distincte si anume: initierea fisurii si propagarea acesteia. In
general, ruperea se clasifica in: rupere ductila, caracaterizata printr-o deformare plastica mare si rupere
fragila, caracterizata printr-o viteza mare de propagare a fisurii. Dintre aceste doua ruperi, ruperea fragila
poate avea consecinte din cele mai grave, deoarece apare in procesul de functionare fara o avertizare
prealabila.
La ruperea fragila contribuie trei factori si anume: starea de tensiune spatiala, temperatura joasa si
viteza de deformare. Pe langa acesti factori, mai pot actiona concentratori de tensiune, defectele din
interiorul materialului in special in cazul imbinarilor sudate. Acesti concentratori, respectiv discontinuitatile
din material, pot fi puse in evidenta,de la caz la caz, cu ajutorul ultrasunetelor.