Cuprins:

1. Istorie metode nedistructive

2. Introducere
3. Principiul metodei
4. Utilizarea metodei
5. Avantaje si dezavantaje
6. Aplicarea metodei
7. Concluzii
 1. Istorie metode nedistructive

Cele mai vechi examinări nedistructive sunt cele optico-vizuale. Din cele mai vechi timpuri
omul a verificat execuţia unui obiect prin examinare atentă cu ochiul liber sau, mai târziu, cu un instrument
optic. Se consideră că primele încercări nedistructive au fost aplicate pentru detectarea fisurilor de suprafaţă ale
şinelor de cale ferată sau ale unor componente de tren.
Prin anii ’70, două elemente au condus la schimbarea opticii specialiştilor privind inspecţia
calităţii prin metode nedistructive. In primul rând, dezvoltarea tehnicilor de detectare a permis semnalarea
defectelor din ce în ce mai mici, ceea ce însemna respingerea unui număr tot mai mare de produse în controlul
automat. In al doilea rând, a apărut şi s-a extins rapid disciplina intitulată mecanica ruperii care permitea
predicţia comportării produselor cu defecte în exploatare. Mecanica ruperii a dezvoltat o serie de metode de
estimare a modului de propagare a fisurilor sau altor tipuri de defecte şi sub acţiunea unor solicitări ciclice,
oboseală. Cu ajutorul acestor instrumente a devenit posibilă acceptarea unor structuri care conţineau defecte
dacă dimensiunile, forma şi modul de evoluţie a acestora erau cunoscute.
În prezent a devenit necesară analiza cantitativă a defectelor, obţinerea de informaţii referitoare
la mărimea şi forma defectelor, informaţii care să constituie date de intrare în calculele de mecanica ruperii
astfel încât să se poată estima durata de viaţa a produsului. Analiza cantitativă a fost strict impusă în domenii de
vârf cum ar fi cel militar şi nuclear. In aceste domenii s-au dezvoltat o serie de programe de cercetare pentru
predicţia duratei de viaţă a produselor ceea ce a condus la apariţia unei noi discipline: “evaluarea nedistructivă”.
Incercările nedistructive (Nondestructive Testing – NDT) joacă un rol deosebit de important în ceea ce priveşte
siguranţa ca piesele unei structuri îşi vor îndeplini funcţiile un interval de timp predeterminat. Specialiştii din domeniul
încercărilor nedistructive au creat şi implementează încercări prin care caracterizează materiale sau detectează,
localizează şi măsoară defecte. Testele se aplică în aşa fel încât produsul încercat să nu fie afectat,ceea ce defineşte de
fapt încercările nedistructive. Intrucât încercările nedistructive nu afectează în nici un fel integritatea produsului testat
utilizarea lor este foarte utilă în controlul calitătii

2. Introducere

In ultimi ani au foste dezvoltate si alte metode nedistructive, acestea se numesc metode
nedistructive speciale.
Laser scan este una din metodele nedistructive speciale ce a fost dezvoltata in ultimi ani, aceasta
este o metoda de control destul de costisitoare dar este foarte benefica deoarece descopera defectele cu usurinta
fara a interveni asupra materialului sau asupra functionarii piesei, se efectueaza cu usurinta si descopera
inceputurile defectelor inaintea aparitiei acestora.
În domeniul scanării obiectelor 3D , scanarea laser (cunoscută și sub numele de lidar ) combină
direcția controlată a razelor laser cu un telemetru laser . Prin măsurarea distanței în fiecare direcție, scanerul
surprinde rapid forma suprafetei obiectelor, clădirilor si peisajelor. Construcția unui model 3D complet implică
combinarea mai multor modele de suprafață obținute din diferite unghiuri de vizualizare sau amestecarea altor
constrângeri cunoscute. Obiectele mici pot fi așezate pe un piedestal rotativ, într-o tehnică asemănătoare cu
fotogrametria .
Razele laser scanate sunt utilizate în unele imprimante 3D , în prototipare rapidă , în mașini pentru prelucrarea
materialelor, în mașini de gravat cu laser , în sisteme laser oftalmologice pentru tratamentul prezbiopiei , în
microscopie confocală , în imprimante laser , în laser emisiuni , în Laser TV și în scanere de coduri de bare .
Scanerul laser este un echipament topografic pentru colectarea de date cu o viteza foarte mare. El
 masoara zeci de mii sau chiar milioane de puncte e secunda, acestea formand asa numitul "nor de puncte". Acest
"nor de puncte" poate fi georeferentiat prin metode clasice: GPS, statie totala etc. Aplicabilitatile numeroase ca:
topografie, arheologie, arhitectura, design etc. il fac un echipament foarte dorit de toti specialistii
Dupa modul de fixare scanerele se clasifica in statice sau mobile. Cele statice se instaleaza pe o
platforma fixa de unde poate colecta date. Cele mobile se instaleaza pe o platforma mobila: autoturism, avion,
UAV etc.

3. Principiul metodei

Principiul care este utilizat pentru toate aceste aplicatii este același: software-ul care rulează pe
un PC sau un sistem încorporat și care controlează procesul complet este conectat cu un card de scanare. Acel
card convertește datele vectoriale primite în informații despre mișcare care sunt trimise capului de
scanare. Acest cap de scanare este format din două oglinzi care sunt capabile să devieze fasciculul laser într-un
singur nivel (coordonatele X și Y). A treia dimensiune este - dacă este necesar - realizată de o optică specifică
care este capabilă să deplaseze punctul focal al laserului în direcția de adâncime (axa Z). (Vezi figura 1)

Figura 1. Aparatul laser scan (lidar)

LIDAR este o tehnica de teledetectie bazata pe laser pentru monitorizarea poluantilor troposferici si
stratosferici, pe distante variind intre cativa metri si sute de kilometri. LIDAR este un acronim de la ‘light detection
and ranging’, iar tehnica este echivalentul radarului pentru domeniul luminii vizibile. Sursele continue de lumina, cum
ar fi lampile cu xenon, se folosesc extensiv in monitorizarea atmosferica pe distante de sute de metri. Sistemele
moderne laser au insa avantaje net competitive fata de acest tip de surse: ™puteri mari la lungimi de unda specifice sau
variabile de la UV pana la IR, ™pulsuri scurte de la micro pana la picosecunde, ™divergenta mica a fascicolului care
permite astfel transportul energiei optice pe distante mari.
Un sistem LIDAR tipic este aratat in figura alaturata. Un laser pulsat emite semnale scurte de lumina
catre atmosfera, iar lumina reflectata este detectata, cu o anumita intarziere, intr-un receptor plasat de obicei foarte
aproape de laser si paralel cu acesta. Sistemele optice O1 si O2 contin componente optice sau unitati optice care
corecteaza sau modifica fascicolul emis sau folosesc la receptie sau la analiza spectrala a semnalului receptionat.
 Figura 2. Principiul metodei

Scanarea focalizării laserului în a treia dimensiune spațială este necesară pentru unele aplicații
speciale, cum ar fi scrierea cu laser a suprafețelor curbate sau pentru marcarea în sticlă, în care laserul trebuie să
influențeze materialul în poziții specifice din interior. Pentru aceste cazuri este important ca laserul să aibă un
punct focal cât mai mic posibil.
Pentru aplicații de scanare cu laser îmbunătățite și / sau debit mare de material în timpul
producției, sunt utilizate sisteme de scanare cu mai mult de un cap de scanare. Aici software-ul trebuie să
controleze exact ceea ce se face într-o astfel de aplicație cu mai multe capete: este posibil ca toate capetele
disponibile să marcheze același lucru pentru a termina procesarea mai repede sau că capetele să marcheze o
singură lucrare în paralel, unde fiecare cap de scanare efectuează o parte loc de muncă în cazul unor zone mari
de lucru.
Majoritatea scanerelor laser folosesc oglinzi mobile pentru a direc iona fasciculul laser. Direc ia
fasciculului poate fi unidimensională , ca în interiorul unei imprimante laser, sau bidimensională , ca într-un sistem
de prezentare cu laser.
În plus, oglinzile pot duce la o mișcare periodică - cum ar fi poligoanele rotative ale oglinzii într-
un scaner de coduri de bare sau așa-numitele scanere galvanometrice rezonante - sau la o mișcare liber adresabilă
, ca în scanerele galvanometre servo-controlate . Unul folosește de asemenea termenii scanare raster i scanare
vectorială pentru a distinge cele două situaii.
Pentru a controla mișcarea de scanare, scanerele au nevoie de un codificator rotativ și electronice de
control care să asigure, pentru unghiul sau faza dorită, curentul electric adecvat motorului sau galvanometrului. Un
sistem software controlează de obicei mișcarea de scanare și, dacă scanarea 3D este implementată, de asemenea
colectarea datelor măsurate.
Pentru a pozi iona un fascicul laser în două dimensiuni , este posibil fie să roti i o oglindă de-a lungul
a două axe - utilizate în principal pentru sistemele de scanare lentă - fie să reflecta i fasciculul laser pe două oglinzi
distanțate, care sunt montate pe axe ortogonale. Fiecare dintre cele două oglinzi plate sau poligonale sunt acționate
apoi de un galvanometru sau de un motor electric. Sistemele bidimensionale sunt esențiale pentru majoritatea
aplicațiilor în procesarea materialelor, microscopie confocală și științe medicale.
Unele aplicații necesită poziționarea focalizării unui fascicul laser în trei dimensiuni . Acest lucru se
realizează printr-un sistem de lentile servo-controlate, denumit de obicei „focus shifter” sau „z-shifter”.
Multe scanere laser permit în continuare modificarea intensității laserului.
 În proiectoarele cu laser pentru televizoare cu laser sau afișaje cu laser, cele trei culori
fundamentale - roșu, albastru și verde - sunt combinate într-un singur fascicul și apoi reflectate împreună cudouă
oglinzi.
Cel mai comun mod de a muta oglinzile este, după cum sa menționat, utilizarea unui motor electric sau
a unui galvanometru . Cu toate acestea, actuatoarele piezoelectrice sau actuatoarele magnetostrictive sunt opțiuni
alternative. Acestea oferă viteze unghiulare realizabile mai mari, dar deseori în detrimentul unghiurilor maxime
realizabile mai mici. Există, de asemenea , micro-scanere , care sunt dispozitive MEMS care conțin o oglindă mică
(milimetrica)

3.1. Schema unui sistem LIDAR

Componentele principale sunt:

• Sursa de lumina (laser in unda continua (cw) sau pulsat)
• Receptorul (telescop optic)
• Detectorul (tuburi fotomultiplicatoare extrem de sensibile)

Figura 3. Schema unui sistem lidar

 4. Utilizarea metodei
Scanarea 3D a obiectelor permite îmbunătățirea procesului de proiectare , accelerează și reduce
erorile de colectare a datelor , economisește timp și bani și, astfel, îl face o alternativă atractivă la tehnicile
tradiționale de colectare a datelor. Scanarea 3D este, de asemenea, utilizată pentru cartografierea
mobilă , supravegherea , scanarea clădirilor și a interioarelor clădirilor și în arheologie .

4.1. Cartografierea mobila

Sistemul tehnologic batimetric lidar în aer implică măsurarea timpului de zbor al unui semnal de
la o sursă la revenirea acestuia la senzor. Tehnica de achiziție a datelor implică o componentă de
cartografiere a fundului mării și o componentă a adevărului la sol care include transecte video și eșantionare.
Funcționează folosind un fascicul laser cu spectru verde (532 nm). Două grinzi sunt proiectate pe o oglindă
rotativă rapidă, care creează o serie de puncte. Una dintre grinzi pătrunde în apă și, de asemenea, detectează
suprafața inferioară a apei în condiții favorabile.
Datele obținute arată întinderea completă a suprafeței terestre expuse deasupra fundului mării.
Această tehnică este extrem de utilă, deoarece va juca un rol important în programul major de cartografiere a
fundului mării. Cartografierea produce topografie la uscat, precum și cote subacvatice. Imaginea prin reflectanță a
fundului mării este un alt produs soluție din acest sistem care poate beneficia de cartografierea habitatelor
subacvatice. Această tehnică a fost utilizată pentru cartarea tridimensională a imaginilor apelor din California
utilizând un lidar hidrografic.

Figura 4. Cartografierea fundului oceanului

 4.2. Supraveghere

Supravegherea drumurilor, cladirilor sau a granitei se realizeaza si cu ajutorul sistemelor lidar care
se face cu ajutorul unor drone ce capteaza imagini si le transmite unui calculator pe care ruleaza un soft de prelucrare a
acestora.

Figura 5. Supraveghere cu drona

4.3. Scanarea cladirilor

Laser scan (lidar) poate fi utilizat pentru scanarea clădirilor, formațiunilor stâncoase etc., pentru a
produce un model 3D. Lidarul își poate orienta fasciculul laser într-o gamă largă: capul său se rotește orizontal; o
oglindă se înclină vertical. Raza laser este utilizată pentru a măsura distanța față de primul obiect de pe traseul său.

Figura 6. Scanarea cladirilor

4.4.Arheologie

Lidar are multe utilizări în arheologie, inclusiv planificarea campaniilor de teren, cartografierea
caracteristicilor sub copertina pădurii și o privire de ansamblu asupra caracteristicilor largi și continue, care nu se
pot distinge de sol. Lidar poate produce seturi de date de înaltă rezoluție rapid și ieftin. Produsele derivate din lidar
pot fi ușor integrate într-un sistem de informații geografice (GIS) pentru analiză și interpretare.
Lidar poate ajuta, de asemenea, la crearea de modele digitale de înaltă rezoluție (DEM) ale
siturilor arheologice care pot dezvălui micro-topografie care altfel este ascunsă de vegetație. Intensitatea
semnalului lidar returnat poate fi utilizată pentru a detecta caracteristici îngropate sub suprafețe vegetate plane,
cum ar fi câmpurile, în special atunci când cartografiați utilizând spectrul infraroșu. Prezența acestor
 caracteristici afectează creșterea plantelor și, astfel, cantitatea de lumină infraroșie reflectată înapoi. De exemplu,
la Fort Beauséjour- Situl istoric național Fort Cumberland, Canada, lidar a descoperit trăsături
arheologice legate de asediul Fortului în 1755. Trăsăturile care nu au putut fi distinse la sol sau prin fotografie
aeriană au fost identificate prin suprapunerea nuanțelor de deal ale DEM create cu iluminare artificială din
diverse unghiuri. Un alt exemplu este munca la Caracol de Arlen Chase și soția sa Diane Zaino Chase .
În 2012, lidar a fost folosit pentru a căuta legendarul oraș La Ciudad Blanca sau „Orașul zeului
maimuțelor” din regiunea La Mosquitia din jungla hondureză. În timpul unei perioade de cartografiere de șapte
zile, s-au găsit dovezi ale structurilor artificiale. În iunie 2013, a fost anunțată redescoperirea orașului
Mahendraparvata . În sudul New England, lidar a fost folosit pentru a dezvălui ziduri de piatră, fundații ale
clădirilor, drumuri abandonate și alte caracteristici ale peisajului ascunse în fotografia aeriană de baldachinul
dens al regiunii. În Cambodgia, datele lidar au fost folosite de Damian Evans și Roland Fletcher pentru a
dezvălui modificări antropice ale peisajului Angkor .

4.5. Control nedistructiv

Controlul nedistructiv se realizeaza cu ajutorul metodei Laser scan ( LIDAR) prin amplasarea unui
aparat in fata piesei de examinat. Aparatul capteaza imaginile si le reproduce intr-un soft aratnd problemele sau
viitoarele probleme ae piesei examinate.
Daca piesa este de dimensiuni mici aceasta se pune pe un suport al aparatului.

Figura 4. Sistemul anvelopei reactorului de la Cernavoda

 4.6. Geologie

Hărțile digitale de înaltă rezoluție , generate de lidar aerian și staționar, au condus la progrese
semnificative în geomorfologie (ramura geoștiinței preocupată de originea și evoluția topografiei suprafeței
Pământului). Abilitățile lidar de a detecta caracteristici topografice subtile, cum ar fi terasele râurilor și malurile
canalelor fluviale, de a măsura cota suprafeței terenului sub coronamentul vegetației, de a rezolva mai
bine derivatele spațiale ale cotei și de a detecta modificările de cotație între inspecțiile repetate au permis
multe studii noi a proceselor fizice și chimice care modelează peisajele. În 2005, Tour Ronde din masivul Mont
Blanc a devenit primul munte alpin înaltpe care lidar a fost folosit pentru a monitoriza apariția în creștere a căderii
severe de roci peste fețele mari de roci presupuse cauzate de schimbările climatice și degradarea permafrostului la
altitudine mare.
Lidar este, de asemenea, utilizat în geologia structurală și geofizică ca o combinație între lidar aerian
și GNSS pentru detectarea și studiul defecțiunilor , pentru măsurarea ridicării . Producția celor două
tehnologii poate produce modele de înălțime extrem de precise pentru teren - modele care pot chiar
măsura înălțimea solului prin copaci. Această combinație a fost folosită cel mai faimos pentru a găsi locația
Seattle Fault din Washington , Statele Unite. Această combinație măsoară, de asemenea, ridicarea la
Muntele Sf. Elena, folosind date dinaintea și după ridicarea din 2004. Monitorul sistemelor lidare aerieneghețarii și
au capacitatea de a detecta cantități subtile de creștere sau declin. Un sistem bazat pe satelit.
NASA ICESat , include un subsistem lidar în acest scop. NASA Airborne Topographic Mapper este,
de asemenea, utilizat pe scară largă pentru a monitoriza ghețarii și a efectua analize ale schimbărilor de coastă.
Combinația este, de asemenea, utilizată de oamenii de știință a solului în timp ce creează un studiu de sol .
Modelarea detaliată a terenului permite oamenilor de știință a solului să vadă modificări ale pantei și rupturi ale
formei de relief care indică modele în relațiile spațiale ale solului.
 Figura 5. Harti vazut cu ajutorul laser scan

4.7. Seismologie

Un instrument important in geologie si seismologie pentru detectarea faliilor si a deplasarilor

tectonice este o combinatie de lidar si GPS combinatie de lidar si GPS. Combinatia acestor doua tehnologii
poate produce modele de elevatie extrem de precise. Un rezultat renumit al acestei metode este descoperirea
faliei Seatle din descoperirea faliei Seatle din USA. Se foloseste de asemenea la masurarea masurarea miscarilor
tectonice ale muntelui St. Helens miscarilor tectonice ale muntelui St. Helens. Sisteme lidar pe platforme
aeriene sunt folosite pentru monitorizarea ghetarilor monitorizarea ghetarilor si pot detecta cresterile si
descresterile acestora in cantitati foarte mici (ex. sistemul ICES al NASA).
 4.8 Agricultura

În industria agricolă, un fermier poate efectua un sondaj LiDAR aerian pe terenul său pentru a
crea
o hartă 3D a reprezentari grafice. Această hartă poate avea apoi atribute adăugate pentru a arăta lucruri precum
zonele de pe proprietate care primesc prea mult soare (a se vedea Figura 6) și insuficiență de apă sau
îngrășământ.
Acest lucru va permite fermierului să poată adăuga mai multă apă și îngrășăminte în zonele care au într-adevăr

nevoie de ea și să economisească bani, neadăugându-le în zonele care nu au.

Figura 10. Supravegherea pamantului agricol

6. Aplicarea metodei
 Pentru partea practica am ales piesa CORP DISTRIBUITOR ROTATIV pentru a fi examinata prin
metoda speciala nedistructica cu laser scan (lidar).
Aceasta a fost asezata pe un suport pentru a putea fi examnata prin aceasta metoda deoarece este o
piesa de dimensiuni mici. (vezi imaginea 7).

Imaginea 7. Inspectarea piesei

In urma examinari piesei cu ajutorului aparatului lidar acesta trnsmite datele catre un program unde
sunt prelucrate imaginile obtinute si determinate problemele existente in interiorul piesei sau locul unde pot aparea
viitoarele problem datorita unei solicitari mai mare ale zonei unei piese.
Imaginile captate de aparatul lidar (laser scan) apar in program sub forma unor linii ce traseaza
conturlui piesei examinate ( figura 8)
 Figura 8. Imagine lidar
Dupa aceea programul transforma liniile captate intr-un corp bine definit al piesei examinate
aratandu-ne exact forma piesei examinate cu toate detaliiele acesteia din interior si exterior. (figura 9)

Figura 9. Imaginea complete a piesei

Dupa afisarea imaginii clare a piesei examinate programul inspecteaza zonele cele mai solicitate ale
piesei si ne transmite acest lucru printr-o alta imagine “clorata” . In zonele cele mai solicitate piesa apare cu
culoarea rosie ,iar zonele cele mai putin solicitate apar cu cloare albastra. (vezi figura 10)
 Figura 10. Zonele piesei pe culori

In figura 10 putem observa ca zona cea mai solicitata a piesei CORP DISTRIBUITOR ROTATIV
este cel mai solicitata pe zona de interior unde vine in contact cu lichidul pe care il distribuie .
In imagine se pot observa si cateva fisuri superficiale unde piesa ar putea ceda in viitorul apropiat

7. Concluzii
In urma realizari acestu proeict am dedus urmatoarele concluzii generale:

 Metoda cu laser scan este una foarte productiva putand fi scanate atat zone mici cat si foarte mari
 Metoda se realizeaza cu usurinta
 Metoda se realizeaza foarte repede
 Se pot realiza controale asupra unor zone greu accesibile
 Se pot afla zonele unde solicitarile sunt foarte mari si sunt predispuse la aparatia unor defecte
 Este o metoda scumpa
 Este folosita intr-o gama foarte de domenii