student.

TIGAU MARIAN FACULTATEA DE INGINERIE SI AGRONOMIE BRAILA

Defecte ale semifabricatelor din otel

1. Defecte de suprafata

La solidificarea lingourilor de otel structura si compozitia acestora este

neomogena, apar goluri de contracti la otelul calmat, sufluri la cel necalmat.
Astfel apar defecte in lingourile de otel. Ele se pot elimina prin mijloace
tehnologice astfel incat lingoul sa fie utilizabil.

Defectele se pot clasifica in defecte inerente (retasurile, suflurile, porozitatile, segregatiile

si incluziunile nemetalice) si accidentale, care la randul lor pot fi defecte de suprafata
(crapaturile, stropii, scoartele, infasurari ale crustei) si defecte interne (liniile de umbra si fulgii).

Crapaturile apar cand solicitarile crustei solidificate depasesc rezistenta ei. Principalii
factori care influenteaza aparitia crapaturilor sunt:

- constructia lingotierei – poate provoca accentuarea tensiunilor in crusta;

- metoda si parametrii turnarii (vt , Tt );

- proprietatile otelului la temperaturi inalte (contractie, plasticitate, rezistenta)

determinate de compozitia chimica si conditiile de turnare.

Crapa 818b15i turile de suprafata sau interne, sunt orientate longitudinal sau transversal se
clasifica dupa aspect si conditiile de formare in crapaturi la cald si la rece.

Crapaturile la cald – intercristaline - se produc atunci cand tensiunile care apar la

solidificarea lingoului sunt mai mari decat limita de rupere a otelului (1350 – 14000C), aproape
de punctul solidus sau chiar deasupra punctului real de solidificare, aparitie usurata de prezenta
fazei lichide intre ramurile dendritelor. Ele pot fi orizontale sau verticale.

Crapaturile orizontale apar daca este franata contractia otelului dupa axa longitudinala a
lingoului. Cauzele franarii concentratiei franarii concentratiei zonei I pot fi (Fig. 12):
student.TIGAU MARIAN

Fig. 12. Defecte de suprafata ale lingoului de otel

a) defecte ale suprafetei interioare a lingotierei (1);

b)incastrarea lingoului la picior (2), datorita montarii gresite a placii de fund, sau prelucrarii
necorespunzatoare a suprafetelor de contact;

c)incastrarea lingoului la cap (3) datorita patrunderii otelului lichid intre lingotiera si maselotiera
sau supraturnarea ;

d)lovirea violenta a crustei de catre jetul de otel (4);

Crapaturile verticale (5), se produc de obicei in partea de jos a lingoului si sunt cauzate de
tensiuni produse de presiunea ferostatica a coloanei de otel lichid in crusta solidificata, de
franarea contractiei acesteia si de transformarile structurale cu modificare de volum.

Probabilitatea de aparitie a crapaturilor este determinata de grosimea pe care o are crusta

marginala in momentul desprinderii ei de peretii lingotierei si formarii interstitiului. momentul
formarii interstitiului este foarte important deoarece din acest moment transmiterea de caldura
spre exterior se reduce brusc, deci viteza de crestere a crustei solidificate scoate in timp ce
presiunea ferostatica creste continuu. Tot in acest moment actioneaza forte datorita franarii
contractiei care introduc tensiuni mari in crusta.

Daca valoarea tensiunilor din crusta este mare si grosimea crustei este redusa, tensiunile pot
depasi rezistenta otelului la temperatura data provocand crapaturi care nu se mai pot suda
deoarece suprafata rupturii se oxideaza in contact cu atmosfera (din interstitiu).

Tendinta de deformare a crustei este influentata si de viteza de deformare a crustei intr-o

perioada data.
student.TIGAU MARIAN

Astfel, daca aparitia crapaturilor este usurata de faza lichida ramasa

intre cristale care cresc marginile crapaturilor care apar in intervalul de temperatura 1350 –
14000C sunt rotunjite.

Daca , solidificarea cuprinde si faza interdendritica, iar crapaturile pot fi

intracristaline – forma crapaturilor este complicata, cu muchii ascutite.

Deformatia primelor straturi de metal solidificat nu se realizeaza

neuniform pe lungimea acestora, accentuandu-se in zonele mai subtiri ale
crustei. Aceasta explica sensibilitatea lingourilor fata de aparitia crapaturilor
in functie de configuratia lingotierei, temperatura otelului, viteza de turnare,
hidrodinamica otelului lichid in timpul turnarii (functie de metoda de
turnare).

La lingourile plate formarea interstitiului are loc mai intai pe laturile mici, pe laturile mari
desprinderea incepe de la colturi. La mijlocul laturii crusta ramane un timp mai indelungat in
contact cu lingotiera. Zona de crusta desprinsa este supusa la intindere si incovoiere, care
conduce la momente ce dau tensiuni in crusta definite pe sectiune.

Daca crusta nu s-a indepartat complet de latura mare a lingotierei si in intervalul de

timp considera atunci pe portiunile de crusta adiacente colturilor pot

aparea crapaturi. Dupa desprinderea completa a crustei se pot forma crapaturi transversale pe
laturile mari ale lingoului in functie de vd si vs.

Pentru a evita formarea crapaturilor este necesar ca grosimea crustei de otel solidificat la
sfarsitul turnarii sa fie mai mare decat o valoare critica.

Considerand constanta de solidificare k ca o functie a raportului intre perimetrul P si

suprafata sectiunii transversale a lingoului S, si timpul de turnare atunci

grosimea stratului solidificat este:

[m] (18)

Probabilitatea de aparitie a crapaturilor arata:

- influenta formatului lingotierei (probabilitatea creste odata cu cresterea sectiunii S si

scade cand perimetrul P creste);
student.TIGAU MARIAN

- grosimea crustei marginale ;

- viteza de turnare;

Concluzii

Pentru a impedica formarea crapaturilor se urmareste cresterea caracteristicilor mecanice ale

otelului la temperaturi mari. Caracteristicile depind de marca de otel, tehnologia de elaborare si
turnare, intensitatea de racire. De asemenea scaderea tensiunilor in crusta solidificata prin
alegerea unei configuratii rationale a lingotierei care sa asigure cresterea grosimii crustei
marginale la momentul desprinderii si o anumita succesiune de desprindere a diferitelor
portiuni de creasta care asigura momente de incovoiere si tensiuni scazute.

Deformatia primelor straturi de otel solidificat se repartizeaza neuniform pe lungimea

acestora, concentrandu-se in zonele subtiri ale crustei.

Apar cand conditiile de turnare si solidificare nu asigura formarea unei

cruste groase si rezistente, cum ar fi: temperatura de turnare inalta, viteza
de umplere prea mare, configuratia lingotierei (peretii lingotierei prea
subtiri), hidrodinamica jetului, metoda de turnare. Lingourile mari se toarna
de obicei in lingotiere poligonale, care asigura formarea unei cruste
rezistente.

Lingotiere cu sectiune dreptunghiulara - formarea interstitiului are

loc mai intai pe laturile mici, iar pe laturile mari desprinderea crustei
solidificate incepe de la colturi la mijlocul laturii, aceasta ramanand un timp
mai indelungat in contact cu lingotiera. Crapa 818b15i turile apar pe
portiunile de crusta adiacente colturilor.

Hidrodinamica miscarii otelului in lingotiera.

Studii pe modele au aratat ca viteza de turnare influenteaza

hidrodinamica miscarii otelului in lingotiera in timpul turnarii, respectiv zona
de amplasare si viteza curentilor de recirculatie in otel, care spaland zona
solidificata si aducand otel cald in contact cu crusta solidificata fac ca in
aceasta zona grosimea crustei solidificata sa fie minima (difera de metoda de
turnare).
student.TIGAU MARIAN

Fig. 13 Sectiunea critica la turnarea indirecta

La turnarea indirecta liniile de curent ale jetului isi pastreaza caracterul

liniar numai pe o portiune a traiectoriei pana la o inaltime si sectiune critica
dupa care jetul se desface si formeaza curenti de recirculatie de sens contrar
jetului. Distanta pe care au intensitatea maxima fiind de 1/3 din inaltimea la
care se formeaza sectiunea critica. (Fig. 13)

Probabilitatea maxima de aparitie a crapaturilor este zona sectiunii

critice unde aceasta este minima.

Inaltimea zonei critice, hc:

(19)

unde D este diametrul lingotierei;

Viteza curentilor de recirculatie, Wc: (Efimov)

, marimea
Wc=f(W0) (20)

La turnarea prin sifon zona de recirculatie intensa este fixa si amplasata

spre piciorul lingoului, crusta marginala este subtire chiar acolo unde suporta
presiunile ferostatice cele mai mari.
student.TIGAU MARIAN

Fig. 14 Curentii de recirculatie

La turnarea directa primele portii de otel lichid lovesc la intrarea in

lingotiera placa de baza a acesteia si in continuare jetul patrunde in stratul
de otel lichid. Jetul isi pastreaza pe o portiune forma sa conica, sectiunea
crescand pana la o valoare critica dupa care se reduce treptat.

Din cauza rezistentei stratului de otel lichid din lingotiera liniile de curent
isi pierd controlul liniar si primesc o deviatie opusa celei initiale. Astfel se
nasc curenti de recirculatie care spala frontul de solidificare, viteza maxima a
acestora inregistrandu-se in zona diametrului critic al jetului unde sectiunea
de circulatie ale curentilor este minima. Datorita curentilor de recirculatie se
mareste aportul de caldura la contactul cu frontul de solidificare. (Fig. 14)

Inaltimea zonei de recirculatie, hc:

, [m] (21)

Viteza curentilor de recirculatie, Wc:

, [m/min] (22)

unde:
student.TIGAU MARIAN

Din aceste relatii rezulta ca in conditii egale de turnare, actiunea jetului

asupra crustei este proportionala cu hc care depinde de W0. Cresterea lui
W0 duce la cresterea lui Wc si a lui hc. Deci va creste si portiunea pe
care este subtire.

Faptul ca zona de maxima turbulenta este mobila urcand odata cu

cresterea nivelului otelului din lingotiera constituie un avantaj pentru
turnarea directa.

Probabilitatea mai mare de aparitie a crapaturilor o intalnim la otelurile

turnate cu temperatura de turnare mare, cu viteza de turnare mare, la
turnarea prin sifon a lingourilor cu sectiune si inaltime mare si rotunde sau
cu muchii drepte.

Din punct de vedere al compozitiei chimice o sensibilitate mare la crapare

o au otelurile nealiate, calmate, cu [C]>0,35%, cu interval mare de
solidificare, aliate cu [C] = 0,4 – 0,6%, cu tendinta mare de transcristalizare
(aliate cu Cr, Ni, Si), cu concentratie mare (Mn, 12 – 14%).

Pentru a combate crapaturile verticale si orizontale trebuie avute in vedere

urmatoarele:

- cresterea grosimii pentru zona I si scadere pentru zona II;

- scaderea temperaturii de turnare si a vitezei de umplere;

- scaderea continutului de S, P, H2, N2;

- scaderea procentului de incluziuni nemetalice, deci scaderea

continutului de [O], [N], dezoxidarea cu Al, Ti, Zr, V, B pentru a obtine
incluziuni de dimensiuni mici si putine;

- folosirea de lingotiere cu pereti grosi, scunde, cu pereti ondulati, laturi

conexe, corect prelucrate si unse.

Stropii si scoarta. La turnarea directa aparitia lor este fovorizata de un jet

inclinat, imprastiat, cu energie cinetica mare, de viteza mare de oxidare a
otelului.

Infasurarile (suduri reci)

Se formeaza de regula la turnarea in sifon si sunt favorizate de

temperatura joasa a otelului lichid, viteza de turnare prea mica, de
pregatirea necorespunzatoare a lingotierei (necuratate, fara lubrifianti). Pe
student.TIGAU MARIAN

suprafata otelului se formeaza o crusta solidificata, bogata in oxizi proveniti

din incluziunile nemetalice decantate, dar mai ales din oxidarea otelului de la
suprafata, care adera la peretii lingotierei. Pe masura ce otelul urca in
lingotiera si preseaza asupra crustei, aceasta se rupe si este inglobata in
otelul lichid, ramanand prinsa in lingou. Crustele fiind oxidate, nu se sudeaza
in timpul deformarii plastice, conducand la craparea sau chiar ruperea
lingoului in timpul laminarii.

Infasurari ale crustei au loc frecvent la otelurile vascoase (aliate cu Mn,

Si, Cr, Al, Ti). Cand viteza de turnare este suficient de mare, crusta va fi
presata pe peretii lingotierei. daca crusta formata rezista presiunii otelului
lichid fara a se rupe, pe suprafata lingoului apar “ondulatii”.

Daca viteza de turnare este prea mica, crusta formata este ca o carcasa
rigida, care nu rezista presiunii otelului, va fi strapunsa, otelul lichid o
“imbraca” formand defectul numit “infasurare”. Daca temperatura de turnare
este prea joasa, sau intensitatea racirii oglinzii otelului prea mare, stratul
exterior al miniscului se va durifica rapid, ii scade plasticitatea, crusta se
rupe si otelul lichid patrunde intre crusta si peretele lingotierei.

Masurile tehnologice care pot fi adoptate pentru evitarea formarii de

infasurari sunt:

- turnarea la temperaturi inalte si viteze suficient de mari, pana la limita

evitarii aparitiei altor defecte cum ar fi crapaturile;

- ungerea cu lubrifianti a peretiolor lingotierei;

- folosirea unor fondanti si prafuri tewrmoizolante care sa formeze o

zgura lichida pe oglinda otelului;

- utilizarea unor rame de lucru care sa urce odata cu otelul in lingotiera si

care sa nu permita crustei sa se apropie de peretii lingotierei la mai
putin de 30 mm;
student.TIGAU MARIAN

- adaugarea de aluminiu pe fundul lingotierei sau imediat dupa

deschiderea orificiului oalei la turnarea directa.

Bavurile se formeaza de obicei la rostul dintre maselotiera si lingotiere

sau lingotiere si placile de fund, fiind favorizate de:

- pregatirea acestora necorespunzatoare (prelucrare neplana);

- otel foarte cald si cu fluiditate foarte mare.

2. Defecte interne

Defectele interne ale lingourilor de otel se clasifica la randul lor in defecte

inerente (retasuri, pentru otelurile calmate si semicalmate, sufluri pentru
otelurile necalmate si semicalmate, segregatii, incluziuni, nemetalice) si
defecte accidentale ( fulgi, porozitati, linii de umbra).

Retasurile sunt goluri de contactie a otelului in stare lichida in

lingotiera. Aparitia lor este determinata de diferenta de volum dintre volumul
aliajului lichid la turnare si volumul solidului la temperatura de solidificare.

Contractia in stare lichida are loc in timp ce temperatura otelului scade de la temperatura de
turnare Tt, la temperatura lichidus Tl.

Valoarea contractiei volumetrice in stare lichida se poate calcula cu relatia:

(23)

Deoarece temperatura lichidus ramane aproape constanta pentru o marca de otel, marimea
contractiei volumetrice in stare lichida depinde de coeficientul de contrctie si de temperatura

de turnare T . Coeficientul de contractie depinde de proportia de gaze degajate, de

compozitia chimica a otelului si de miscarile otelului lichid in lingotiera in timpul racirii.
Variatia coeficientului de contractie volumetrica in stare lichida , depinde foarte mult de
continutul de carbon, creste cu cresterea continutului de Si, Mn si P si scade cu cresterea
continutului de Cr si Al.

Contractia volumetrica in intervalul de solidificare este determinata de schimbarea starii de

agregare, cand atomii se aranjeaza in retea, de cresterea brusca a continutului de gaze, de reactii
si de difuzie.

Contractia volumetrica in intervalul de solidificare este data de relatia:

student.TIGAU MARIAN

(24)

Valoarea contractiei volumetrice creste cu cresterea intervalului de

solidificare, cu cresterea continutului de carbon, este influentata si de
elementele care largesc intervalul de solidificare. (Fig. 15)

Fig. 15. Variatia contractiei cu continutul de carbon

Pentru diminuarea contractiei trebuie avute in vedere urmatoarele:

- folosirea vidului sau barbotarea cu gaze inerte a otelului in oala de

turnare pentru micsorarea continutului de gaze;

- conducerea corecta a afinarii si a dezoxidarii;

Cele doua tipuri de contractie determina formarea retasurii la capatul

lingoului si marimea sutajului de cap, care poate ajunge la 10 15%. (Fig. 16)

Mecanismul formarii retasurii. Modul de formare a retasurii intr-un

lingou fara maselotiera difera de la lingotiera invers conica la cea conica
(Fig. 16)
student.TIGAU MARIAN

Fig. 16. Mecanismul formarii retasurii

In cursul racirii otelului in lingotiera, concomitent cu formarea unui strat

solid dx in timpul are loc, datorita contractiei si o coborare a nivelului
suprafetei libere a otelului cu o valoare dy, inaltimea coloanei de otel
devenind y. Acest proces continua pe masura ce solidificarea avanseaza spre
centrul lingoului si de la picior spre cap. La sfarsitul solidificarii rezulta un gol
de contractie R – denumit retasura principala pe inaltimea h, iar in cazurile
lingourilor direct conice cu conicitate mare, apare si un gol de contractie
secundar r – denumit retasura secundara.

Aparitia retasurii nu poate fi evitata, dar pot fi influentate volumul,

intinderea si pozitia acesteia in lingoul de otel. Retasura poate lua in lingou
forme si pozitii variate (Fig. 17).

Fig. 17. Formarea golurilor de contractie la

solidificare

Volumul retasurii si adancimea ei variaza cu dimensiunile lingoului, cu

forma si configuratia lingotierelor, cu calitatea otelului si metoda de turnare
adoptata. Astfel, in lingourile cu raportul H/Dmmic, retasura este larga si
putin adancita, in timp ce la lingotierele inalte si cu sectiune mica, retasura
este ingusta si adanca. Lingotierele cu pereti grosi si calde se racesc incet
dupa formarea zonei I de solidificare si deplaseaza retasura spre capul
lingoului, in timp ce lingotierele cu pereti subtiri si reci favorizeaza formarea
retasurii filiforme, ingusta si adanca.

Cresterea temperaturii de turnare si a vitezei de umplere maresc volumul

si adancimea retasurii asa cum arata curba 2 din fig. 3 fata de curba 1
corespunzatoare unor valori mici pentru Tt si vt.

Masurile pentru restrangerea retasurii si amplasarea ei favorabila in capul

lingoului, difera dupa cum otelul este calmat sau necalmat. Astfel, la otelul
calmat se folosesc lingotiere invers conice, cu maselotiere bine izolate
termic, uscate si calde. Se recomanda turnare directa, deoarece ultimele
student.TIGAU MARIAN

portiuni de otel lichid turnat au posibilitatea completarii golului de contractie

deja format.

In cazul turnarii in sifon, cand conditiile sunt mai putin favorabile si otelul
cald patrunde la piciorul lingoului, pe langa masurile mentionate mai inainte
este necesara pomparea (intreruperea si reluarea turnarii) pentru a micsora
pericolul formarii retasurii secundare.

In lingoul de otel necalmat, retasura poate lipsi in totalitate (fierbere

slaba) sau se poate forma si patrunde pana la 10% din inaltimea lingoului
daca fierberea este prea puternica de la inceput si cea mai mare parte din
bulele de gaz ies din otel.

Daca insa acoperirea cu substante chimice se face foarte tarziu, se

adauga Al dupa 10 15 min dupa terminarea turnarii, cand fierberea
inceteaza brusc, retasura fiind formata din goluri izolate care patrund pana
la 50% din inaltimea lingoului.

Porozitatile apar intre grupe de dendrite sau la limita cristalelor

primare, unde raman portiuni de otel lichid care se contracta producand
goluri mici, inguste, pline cu gaze in care nu mai poate intra otelul lichid. In
consecinta, porozitatile sunt microretasuri care apar mai frecvent in centrul
lingoului si mai ales in apropierea retasurii.

Porozitatea din centrul lingoului este mai pronuntata daca raportul

H/Dm este mare, daca temperatura de turnare este inalta, daca otelul
contine elemente care maresc domeniul de solidificare si daca se
indeparteaza prea repede maselotiera (atunci centrul lingoului se solidifica
brusc, nu succesiv).

In procesul de deformare plastica la cald, golurile din centrul lingoului se

sudeaza total sau in mare parte la otelul necalmat. Cele care nu se sudeaza
reprezinta un defect care inrautateste proprietatile otelului.

Suflurile sunt goluri datorate degajarii gazelor in timpul solidificarii, fiind

inerente la lingoul de otel necalmat si reprezinta discontinuitati in masa
lingoului. Pozitia si repartizarea lor este strans legata de modul cum decurge
degazarea ca si de raportul care exista intre vitezele de solidificare si de
formare a bulelor de CO.

Primele bule de CO apar pe suprafata interioara a crustei care se

formeaza la inceputul procesului de solidificare, aici existand conditiile
optime pentru germinare si anume, suprafata neregulata si subracire locala.
Aceasta se ridica spre capul lingoului contribuind la uniformizarea
student.TIGAU MARIAN

temperaturii in lingou si la indepartarea excesului de H2 si N2 peste cel care

poate fi retinut in solutie in echilibru la temperatura respectiva.

Daca degajarea bulelor este intensa si otelul se misca pe verticala cu

viteza mare, bulele vor fi antrenate de-a lungul stratului solidificat si
eliminate.

Daca degajarea de bule este mai slaba, dar bulele cresc ceva mai repede
decat grosimea stratului solidificat, periodic acestea se pot sparge si in
mersul lor ascendent, atata timp cat otelul este fluid vor antrena si o parte a
gazului din golul inconjurat de otel solidificat.

Cand viteza de avansare a frontului de solidificare este mai mare decat

viteza de formare si crestere a bulelor, acestea vor ramane prinse sub forma
de sufluri in otelul lichid.

Sectionand un lingou de otel necalmat, in structura acestuia se disting

urmatoarele zone caracteristice:

a) crusta marginala care cuprinde:

• zona cu grosimea de 1 – 2 mm continand sufluri si fisuri

superficiale datorate defectelor locale ale peretilor lingotierei;

• zona fara sufluri, densa, a carei grosime variaza in functie de

conditiile de solidificare si de degajare a gazelor, la o fabricatie
normala aceasta grosime fiind de ordinul a 15 mm;

b) zona suflurilor marginale, alungite sau coroana exterioara de sufluri,

cu o grosime de 30 – 70 mm, formate in urma inrautatirii conditiilor de
degajare ca urmare a cresterii viscozitatii otelului si presiunii ferostatice,
bulele de CO a caror formare slabeste ramanand prinse de preminentele
de la frontul de solidificare si crescand odata cu avansarea acestuia;

c) zona suflurilor secundare, de forma globulara sau coroana interioara

de sufluri care marcheaza limita dintre zona de fierbere si miezul lingoului
fiind amplasate de regula in apropierea centrului lingoului spre partea
superioara.

d) zona centrala care contine sufluri rotunde, mari si mici, raspandite

neregulat, mai putin in partea de mijloc si mai mult de capatul lingoului,
sufluri care se produc din momentul punerii sau formarii capacului;
student.TIGAU MARIAN

Pentru a nu se transforma in defecte care sa conduca la rebutarea

produsului deformat plastic, coroana exterioara de sufluri trebuie sa se
formeze sub o crusta marginala compacta cu o grosime de cel putin 25 mm.
Daca crusta marginala este prea subtire, exista pericolul ca in timpul
deformarii plastice acesta sa crape, marginile suflurilor se oxideaza in
contact cu aerul si ele nu se mai sudeaza si produsele prezinta la suprafata
exfolieri, rupturi sau crapaturi. Sunt periculoase si suflurile din centrul
lingoului, care pot ramane nesudate mai ales daca coroiajul este mai mic sau
laminorul, presa sau ciocanul de forja sunt prea slabe.

Pozitia suflurilor in lingou si comportarea lor la laminare si forjare

influenteaza proportia de produse bune si comportarea pieselor fabricate din
acestea. Daca suflurile marginale se gasesc la o adancime mica fata de
suprafata, crusta care le acopera se poate rupe la prelucrarea prin
deformare a lingoului, peretii suflurilor se oxideaza si deci nu se mai sudeaza
iar piesele vor prezenta la suprafata defecte grave (exfolieri, ruperi,
crapaturi).

De asemenea, daca laminorul, presa sau ciocanul sunt slabe sau

covoiajul este mic, suflurile din interiorul lingoului pot ramane nesudate
reprezentand discontinuitati in produs. Daca prin aschiere vor fi scoase la
suprafata, ele vor actiona ca amorse la ruperea pieselor.

Unul din obiectivele principale ce trebuie urmarite in cursul elaborarii si

turnarii este asigurarea unei zone lipsita de sufluri de o grosime suficienta,
grosime care trebuie sa fie cu atat mai mare cu cat lingoul este mai mare,
valoarea minima fiind de cca 10 mm.

Amplasarea coroanei marginale de sufluri depinde de conditiile de

elaborare, turnare si solidificare, deci de continutul de carbon, de gradul de
calmare (dezoxidare) a otelului, de valorile parametrilor turnarii,
temperatura de turnare Tt si viteza de umplere vu si de raportul H/Dm al
lingotierei.

Modul in care este condusa elaborarea influenteaza in mare masura

procesul de fierbere a otelului in lingotiera si degajarea de gaze care practic
este controlata in intregime de desfasurarea rectiei dintre si din otel
(analizele de gaz prelevat in timpul fierberii otelului in lingotiera au aratat ca
ponderea CO+CO2 in acestea este de peste 90%, continuturile de N2 si
H2 reprezentand < 5% si respectiv < 2,5%).

De aceea, la evacuarea din cuptor otelul trebuie sa aiba un anumit grad

de oxidare care se asigura atat prin continutul de carbon, cat si prin
compozitia zgurei (continutul de (FeO) si bazicitate).
student.TIGAU MARIAN

Astfel, la o bazicitate a zgurei CaO/SiO2 >=2,5 se recomanda la otelurile

necalmate ca sa fie:

=15 – 21% cand > 0,10%

=17 – 21% cand <0,10%

Deoarece in conditii normale de elaborare cresterea continutului

de este insotita de scaderea continutului de , pentru a se asigura
conditiile de fierbere, continutul de in otelul necalmat se limiteaza la
0,25%, insa foarte rar el depaseste 0,20%.

De asemenea, s-a aratat ca in afara de o dezoxidare prea avansata

(continut prea mic de si o decarburare prea avansata conduce la
formarea unei cantitati mici de gaze (este insuficient carbonul), deci o
fierbere insuficienta si la o amplasare nefavorabila a suflurilor marginale. De
aceea, otelurile necalmate trebuie sa aiba continutul de >=0,04%.

Factorul principal pentru formarea si amplasarea suflurilor ramane gradul

de calmare a otelului exprimat de relatia:

Valoarea lui se fixeaza functie de otel si de diametrul inscris al sectiunii

lingoului. Gradul de calmare trebuie sa creasca liniar cu suprafata lingoului.
Astfel, pentru un otel necalmat continand < 0,15%, = 0 si =
0,0015%, gradul de calmare trebuie sa cresca putin cu marimea lingoului si
sa aiba valori intre liniile 1 si 2, ceea ce constata prin varierea continutului
de mangan in limitele admise pentru acest otel. (figura 18, b)
student.TIGAU MARIAN

Fig. 18. Amplasarea suflurilor in lingoul de otel necalmat

Daca prin elaborare s-a realizat un raport corect intre continuturile

de si si supraincalzirea corespunde limitei inferioare,
iar mediei liniilor 1 si 2, degajarea de gaze incepe intens imediat dupa
formarea zonei I (care este groasa) si continua uniform un timp destul de
lung pana la asezarea capacului pe capul lingoului (figura 18, a) unde
presiunea ferostatica este mai mica, deci degajarea de bule este usurata.

Volumul otelului creste putin pana la sfarsitul solidificarii, contractia

otelului este compensata de suflurile interioare si capul lingoului este drept.

Daca supraincarcarea la turnare este mare, fierberea otelului devine din

ce in ce mai agitata, zona I si stratul solidificat pana la coroana marginala de
sufluri sunt subtiri, iar inchiderea capului lingoului cu capac este dificila. In
acest caz, capul lingoului este crescut si deci sutajul la laminare este mai
mare. Daca gradul de supraincalzire este la limita superioara, fierberea este
prea puternica si chiar daca se adauga aluminiu de la inceput, adancimea la
care se afla suflurile este atat de mica (7 15mm) incat la deformarea plastica
suflurile se deschid, dand nastere la fisuri longitudinale. Daca
supraancalzirea depaseste limita superioara, otelul incepe sa fiarba puternic
inca din timpul turnarii, cand otelul a atins 35 50% din inaltimea lingotierei.
In acest caz, capul lingoului nu mai poate fi inchis cu capac de fonta, zona IV
se intinde pana aproape de capul lingoului, zona V este restransa, zona II-f
este intinsa, zona I este foarte subtire, incat se produc crapaturi
longitudinale la cald foarte usor si lingourile sunt considerate rebut.
student.TIGAU MARIAN

Daca valoarea gradului de calmare, , se apropie de linia 2 (figura 18,

b), datorita unui adaos prea mare de aluminiu, sau cand feromanganul
pentru preoxidare se adauga in vasul de turnare si contine peste 1% Si,
fierberea incepe tarziu si cu o slaba degajare de bule, uniformizarea
temperaturii este insuficienta si otelul este vascos mai ales daca si continutul
de mangan este mare. In acest caz, coroana marginala de sufluri este
aproape de suprafata si se intinde pana la capatul lingoului (figura 18, c).
Degajarea de gaze urca greu in otel, al caror volum creste si deci si capul
lingoului este bombat, iar zona de la coroana interioara de sufluri pana in
centrul lingoului este plina de sufluri. Acelasi lucru se intampla si cand este
insuficient oxigen in comparatie cu continutul de , continut care trebuie
reglat prin ados de intensificatori de fierbere, adica materiale cu purtatori de
oxigen.

Pentru valori ale grdului de calmare, , in lungul liniei 1 si putin

deasupra acesteia, fierberea este intensa de la inceput si se mentine intensa
timp indelungat. In acest caz, coroana marginala practic lipseste, ea
aflandu-se doar la piciorul lingoului, coroana interioara de sufluri este
amplasata adanc sub suprafata lingoului, iar in centru se gasesc putine
sufluri rotunde spre capatul lingoului, formate dupa acoperirea cu capac
(figura 18, d).

Daca nu se acopera cu capac, capul lingoului creste ca o conopida si

centrul este plin de sufluri (figura 18, d1 – acoperit, d2 – neacoperit).

Pentru valori ale gradului de calmare, , sub linia 1, continutul de

oxigen, , este foarte mare in raport cu cel de carbon, , supraoxidarea
este puternica, incat raportul / se apropie de cel stoechiometric din
CO. In acest caz se formeaza bule de CO in tot volumul lichid, fierberea
incepe vehement, temperatura este aproximativ egala continuu, volumul
otelului creste mult, solidificarea nu mai are loc progresiv si capul lingoului
nu poate fi inchis cu capac. Otelul fierbe pana cand atinge temperatura de
solidifcare, cand acesta are loc brusc, formandu-se sufluri rotunde in toata
masa lingoului, care este ca un fagure, cu o crusta marginala foarte subtire
(figura 18, e). Inaintea terminarii solidificarii, din partea superioara a
lingoului scapa brusc bule de gaze, otelul lichid coboara puternic si se
solidifica, lingoul avand capul in forma de caramb. Astfel de lingouri sunt
rebutate.
student.TIGAU MARIAN

Pentru oteluri cu acelasi grad de calmare si continut scazut de ,

adancimea la care se formeaza coroana marginala de sufluri creste cu
scaderea vitezei de umplere (figura 19).

Bulele de gaz care formeaza suflurile contin circa 80% CO si 20% CO2 si
H2 .

Fig. 19. Variatia grosimii crustei marginale functie de viteza de umplere

In cazul otelurilor semicalmat, daca gradul de calmare, , corespunde

liniei 2 (figura 18, b) lingoul prezinta o coroana marginala de sufluri aproap
de suprafata (figura 18, a) si capul lingoului este bombat.

Daca gradul de calmare este putin peste linia 2, in locul suflurilor

marginale apar numai mici pori, la adancime destul de mare, incat produsele
laminate au suprafata neteda.

Cand gradul de calmare se apropie de linia 3 (otel prea dezoxidat), se

formeaza sufluri numai pe capul lingoului in jurul retasurii care este
incomplet formata (figura 18, b) daca dezoxidarea se face cu Si si Al sau
este bine formata (figura 18, c) daca se dezoxideaza numai cu Al. In ambele
cazuri capul lingoului este drept.
student.TIGAU MARIAN

Fig. 20. Amplasarea suflurilor in lingoul de otel semicalmat

Pentru otelurile semicalmate se recomanda un grad de calmare cu valori

medii intre liniile 2 si 3 (figura 20), o racire rapida (lingouri mici) sau
solidificare sub presiune (lingotiere cu cap butelie).

Influenta continutului de mangan. Influenteaza negativ intensitatea

de fierbere a otelului nu numai prin faptul ca elimina o cota de oxigen de la
reactia cu carbonul ci si prin faptul ca prin oxidarea sa se formeaza pe capul
lingoului o zgura vascoasa, cu temperatura inalta de topire (40 – 70% MnO)
care franeaza eliberarea bulelor de gaz si trebuie sa fie fluidificata sau
indepartata in timpul fierberii (situatia este cu atat mai dezavantajoasa la
turnarea pe jos, in zgura fiind antrenate si cantitati de SiO2 din refractare).

De aceea si continutul de in otelul necalmat se limiteaza la 0,50%,

de regula nedepasind 0,40%.

Influenta continuturilor de si asupra amplasarii coroanei

marginale de sufluri – exprimata prin grosimea crustei fara sufluri este
aratata in figurile 20.

Fig. 21. Influenta si asupra amplasarii coroanei marginale de

sufluri

Lingou – 2,5 t; Otel cu 0,06 – 0,08%. Lingotiera butelie(a) cu adaos de

Al

Otel cu 0,30 – 0,40 %Mn (b) fara adaos de Al; Viteza de umplere = 0,15
– 0,30m/min
student.TIGAU MARIAN

Influenta continutului de sulf. Influenteaza negativ intensitatea fierberii

prin aceea ca mareste vascozitatea otelului. Totodata fiind un element
superficial activ se concentreaza la zonele unde ar trebui sa aiba loc reactia
de decarburare. Influenta sulfului este mai importanta pentru segregare.

Influenta temperaturii de turnare ca factor separat este greu de scos

in evidenta experimental deoarece antreneaza o serie de factori
contradictorii, influenta fiecaruia dintre acestia putand fi preponderenta intr-
un caz particular. De exemplu cresterea temperaturii de turnare mareste
solubilitatea oxigenului si gazelor in otel, dar in acelasi timp scade numarul
germenilor de cristalizare ceea ce determina intarzierea solidificarii si
reducerea posibilitatilor de generare a bulelor de gaz.

Influenta vitezei de umplere a lingotierei. Cresterea ei determina

crsterea rapida a presiunii ferostatice exercitata de coloana de otel lichid si

deci atingerea mai devreme a valorii presiunii critice la care

nu se mai poate forma nici o bula de gaz.

Inlocuind in relatia lui Field care da grosimea stratului de otel solidificat

in functie de timp: valoarea timpului scoasa din expresia care da
cresterea presiunii statice a otelului in lingotiera in functie de vu:

in care , adica .

Se poate pune in evidenta dependenta care exista intre grosimea

stratului fara sufluri si viteza de urcare a otelului in

lingotiera: (mm)

Din mai multe cercetari s-a dedus o corelatie intre grosimea stratului fara

sufluri si viteza de umplere, dat de expresia: (mm)

In functie de aceasta se recomanda practicarea la turnarea indirecta o

viteza de umplere de 200 – 300 mm/min, iar la turnarea directa pe sus o
viteza de 500 – 600 mm/min. Atunci cand se toarna cu viteze mari se
impune folosirea intensificatorilor de fierbere.

Temperatura de turnare si viteza de umplere influenteaza atat reactia

carbonului cu oxigenul cat si viteza de solidificare care va influenta si
student.TIGAU MARIAN

amplasarea zonei sulfurilor marginale care se va gasi cu atat mai adanc in

corpul lingoului, cu cat temperatura de turnare si viteza de umplere au valori
mai scazute.

Influenta formatului lingoului. Formatul lingoului influenteaza

considerabil intensitatea fierberii si macrosegregatia elementelor insotitoare,
problema alegerii unui format optim fiind foarte important in conditiile
actuale de crestere a greutatii lingoului.

Cu cresterea greutatii lingoului se dizolva macrosegregatia elementelor

insotitoare si pentru a reduce amploarea acesteia se impune reducerea
dimensiunii sectiunii transversale. Dar cresterea inaltimii corespunzatoare
reducerii sectiunii transversale determina o inrautatire a conditiilor de
fierbere, zona de sufluri se extinde pe inaltime si lingourile folosite in prezent
sunt limitate la 2000 – 2200mm.

Utilizarea lingotierelor cu cap in forma de butelie pentru turnarea otelului

necalmat cu 0,10 – 0,15%C se impune mai ales pentru efectul pozitiv asupra
macrosegregatiei suflurilor marginale ca urmare a unei intensitati de fierbere
mai scazuta provocata de o patrundere mai slaba a oxigenuluio din
atmosfera in lingotiera.

Segregatiile. Prin segregatie se intelege neuniformitatea compozitiei chimice a otelului

solidificat datorita scaderii solubilitatii elementelor insotitoare (S, P, O, C), depunerii selective
de cristale si vitezei mici de difuzie a elementelor in cristalele depuse. Acest fenomen se numeste
microsegregare.

Microsegregarea este cu atat mai accentuata cu cat domeniul de solidificare este mai mare si
cu cat viteza de racire la solidificare este mai mica. Ea difera de la un element la altul fiind mai
puternica pentru S si P si slaba pentru C.

Solubilitatea diferita a elementelor in faza lichida si solida conduce la concentrarea acelor

elemente in faza lichida, in fata frontului de solidificare, unde se pot forma faze nemiscibile
(eutectice Fe-Mn-S, Fe-C-S, Fe-P-S, Fe-Mn-P-S) determinand fenomenul de macrosegregare.

Accentuarea macrosegregarii cu scaderea temperaturii precum si modul cum avanseaza

frontul de solidificare face ca in lingou sa existe o segregare zonala, adica o macrosegregare
diferita in zonele caracteristice.

Astfel in lingou apar zone in care continutul de elemente insotitoare este mai mare decat
concentratia elementelor respective este mai mica decat continutul mediu.

Pentru aprecierea cantitativa a variatiei compozitiei chimice in lingou se compara continutul

de element X in punctul analizat cu continutul de element XL din otelul lichid.
student.TIGAU MARIAN

Gradul de segregare se defineste prin raportul: (25)

Pentru definirea neomogenitatii generale a lingoului se folosesc valorile maxime Xmax si

minime Xmin ale concentratiei elementelor respective.

Gradul maxim de segregare pozitiva: (26)

Gradul maxim de segregare negativa: (27)

Gradul de segregare totala: (28)

Deoarece variatia compozitiei chimice pentru elementele care segrega au acelasi sens
indiferent de element, se poate examina neomogenitatea chimica generala a lingoului fara a face
specificatie la un element sau altul.

Segregatii in lingoul de otel necalmat. Segregatia zonala pronuntata a

elementelor insotitoare in lingoul de otel necalmat este determinata de circulatia otelului
in lingotiera, deci de intensitatea fierberii.

Fierberea intensa a otelului in lingotiera imediat dupa formarea crustei marginale si

depunerea de cristale in zona IV face ca pe sectiunea lingoului sa apara o zona centrala puternic
impurificata si o zona marginala cu segregatii reduse, intinderea acestor zone fiind functie de
intensitatea fierberii si de durata ei.

Segregarea zonei centrale nu este uniforma nici pe sectiune si nici pe

inaltimea lingoului.

Diferenta de segregatie intre zona marginala si cea centrala este mai putin marcata la
piciorul lingoului datorita fierberii mai putin intense a otelului, iar modul de formare a zonei IV
face ca aici sa existe o macrosegregatie negativa.

Spre capul lingoului se obtin doua zone puternic segregate, una imediat sub capac si alta sub
golul central (format de otelul antrenat de gaze) inainte si dupa formarea capacului. Aceste
segregatii pozitive au forma de .
student.TIGAU MARIAN

Spre sfarsitul solidificarii in centrul lingoului se formeaza mici segregatii filiforme in forma
de (segregare totala pozitiva).

Factorii care influenteza segregatiile in lingoul de otel necalmat:

a) natura elementelor – se disting trei grupe:

1. S, P au putere minima de segregare, se concentreaza in centrul lingoului;

2. C si O au putere mare de segregare, dar reactioneaza chimic, deci segregarea lor este
impedicata de firberea otelului cu bule;

3. elemente cu putere mica de segregare - Mn –aproare nu segrega;

b) conditiile de turnare si fierbere;

1. Intensitatea fierberii pana la o anumita limita duce la cresterea segregarii chimice

peste care are loc o omogenizare inaintata a compusilor chimici in toata masa lichida
si nu mai influenteaza segregarea elementelor care nu reactioneaza chimic (S, P). In
cazul C, cresterea intensitatii fierberii duce la oxidarea lui avansata si deci scaderea
gradului de segregare.

2. Durata fierberii. Prelungirea duratei duce la cresterea segregarii deoarece avansarea

simultana a frontului de solidificare micsoreaza cantitatea de otel lichid in care creste
segregatia. Daca se interzice formarea capacului segregarea S se poate dubla.

3. Temperatura si viteza de turnare. Cresterea temperaturii si a vitezei de turnare duce

la cresterea segregatiei. Macrosegregatia este pronuntata, iar
macrosegregatia nu apare (zona IV ajunge aproape pana la retasura). La
temperatura si viteza de turnare medie zona IV este scunda, scade zona segregatiilor
negative, segregatiile si vor fi reduse.

c) influenta marimii lingoului;

La lingourile mari segregatia este pronuntata deoarece fierberea dureaza mai mult, iar
solidificarea este lenta.

Segregatii in lingoul de otel calmat. In lingoul de otel calmat lipseste fierberea,

nu exista curenti ascendenti. Curentii descendenti determinati de caderea otelului rece
si urcarea celui mai cald impreuna cu avansarea frontului de solidificare determina
macrosegregatia care dureaza pana la formarea zonei II si IV. Dupa aceea
coborarea otelului din zona V determina formarea macrosegregatia .
Variatia de concentratie a elemenetelor difera pe sectiunea si inaltimea lingoului si
sunt mai mici decat la otelul necalmat, S - puternic, iar P lipseste la lingourile mici.
student.TIGAU MARIAN

Intinderea si prezentarea zonei segregate. Intinderea este influentata de :

• intinderea zonei II care creste cu cresterea sectiunii lingoului;

• dezoxidantii folositi care fac ca intinderea sa fie puternica la dezoxidarea cu Si, slaba
in cazul SiCa, FeTi si puternic pozitiva la cap , respectiv negativa la picior cu Al.

Dezavantaje: favorizeaza ruperea pieselor la deformare, soc si oboseala.

Concluzii

Pentru a reduce segregatia trebuie luate o serie de masuri:

• turnarea cu temperatura si viteza de umplere mici (racire rapida);

• dezoxidare corespunzatoare cu feroaliaje calcinate;

• reducerea continutului de elemente cu putere mare de segregare (S, P);

• reglarea intensitatii de fierbere la otelurile necalmate si semicalmate;

• racire inceata a lingoului dupa solidificare si aplicarea tratamentului de recoacere de

omogenizare timp indelungat intre 1350 – 13750C.

Incluziunile nemetalice. Incluziunile nemetalice sunt particule de oxizi, silicati, sulfuri,

carburi, nitruri, rezultate din procesele fizico-chimice care au loc la elaborare, turnare si
solidificare, numite incluziuni endogene si particule din materiale refractare provenite din zidaria
refractara a agregatului de elaborare, jgheabului de evcuare, oalei de turnare, podului de turnare
si particule de zgura care raman inglobate in masa de otel solidificat, numite incluziuni exogene.

Oricare ar fi natura si originea lor, incluziunile nemetalice dauneaza calitatii otelului,

inrautatesc mai ales plasticitatea, tenacitatea, rezistenta la oboseala, sudabilitatea, proprietatile
electrice si magnetice ale otelurilor.

Indepartarea lor prin decantare are loc dupa legea lui Stokes:

(29)

(30)

Influenta conditiilor de dezoxidare:

student.TIGAU MARIAN

1. pentru otelul necalmat.

Preoxidarea are loc fie in cuptor, jgheab sau in oala de turnare cu FeMn sau cu FeMn si
fonta oglinda. Se asigura un timp lung pentru decantarea incluziunilor. Dezoxidarea se face cu
Mn in cuptor sau in oala. In oala se adauga si putin Al pentru reglarea [O], deci are loc o fierbere
in lingotiera. Produsele de dezoxidare sunt: FeO, MnO si Mn*nFeO lichid sau solid f(%FeO),
putin SiO2 si Al2O3.Produsele au capacitate mare de coalescenta si indepartarea acestora este
favorizata de agitarea otelului in oala.

2. pentru otelul calmat.

Preoxidarea are loc in cuptor pentru a asigura scaderea [O], se dezoxideaza pe jgheab sau in
oala. Particulele cu r<10 nu ating viteze suficient de mari pentru a le permite indepartarea
lor, ele raman practic in otel. Daca r<rcr sunt impinse in spatiile dintre graunti impreuna cu cele
care au scazut, deci nu au coagulat si formeaza pelicule intercristaline. Distrugerea peliculei
continue de oxizi se poate realiza prin cresterea temperaturii de omogenizare, care formeaza
incluziuni sferice (forma mai avantajoasa pentru proprietatile otelului).

Influenta conditiilor de turnare

Cresterea temperaturii de turnare duce la cresterea [O], deci rezulta o durata de turnare
foarte mica pentru a scurta contactul cu atmosfera.

La turnarea directa incluziunile ajung la partea superioara a lingoului si avand in vedere si

agitatia otelului ele se decanteaza in mare parte in timpul umplerii lingotierei (sunt mai ales
silicati lichizi).

La turnarea prin sifon reoxidarea este importanta in aer si in canalele de turnare, lingoul
obtinut este impur.

In lingotiera decantarea incluziunilor depinde de vascozitatea otelului, de timpul de

incluziuni rezultate, de timpul pana la solidificare, de distantele pe care trebuie sa le parcurga si
de agitatia otelului.

Incluziuni nemetalice in otelul necalmat.

Scaderea temperaturii duce la segregarea elementelor in centru lingoului (C, Mn, S, O). Mn
se concentreaza la limita dintre incluziune si otel. Puterea lui de dezoxidare creste cu scaderea
temperaturii, deci cu cresterea [%Mn] are loc autodezoxidarea otelului cu Mn, rezultand MnO
care fie formeaza solutie cu FeO, fie se depune pe silicati. De asemenea reactioneaza cu [FeS] si
rezulta (MnS) deoarece solubilitatea [FeS] scade cu cresterea temperaturiii.

Schimbarile pe care le sufera suspensiile nemetalice in lingotiera depind in mare masura de

agitatia otelului, care ajuta cresterea particulelor nemetalice prin prin coalescenta si deci
decantarea lor. Lingourile care fierb prea mulputernic sau prea slab au continut mare de
incluziuni nemetalice.
student.TIGAU MARIAN

Incluziunile nemetalice din otelul necalmat:

• produsi oxidici endogeni (Fe, Mn)O si silicatii de Mn si Al rezultati fie din dezoxidare
primara, fie din autodezoxidare;

• sufluri si oxisufluri;

• produse exogene – (refractare, zguri, spuma lingoului);

• incluziuni oxidice –0,052 – 0,66% la otelurile elaborate in cuptoarele Simens Martin,

0,042 – 0,062% in convertizor; Particulele mari oxidice provenite din spuma lingoului
care contine mult %FeO si mai putin MnO sunt prinse la frontul de solidificare cu cele
exogene, in diferite parti ale lingoului, la intamplare. Procentul de Al2O3 (ca silicat) este
mai mare si mai uniform in zona marginala si zero spre centrul acestuia.

• incluziuni sulfidice – variaza functie de [%S] si [%Mn], de marimea lingoului si de

conditiile de solidificare; In zona sulfurilor marginale se gasesc sulfuri (Mn,Fe)S, iar in
partea centrala oxisufluri (Mn,Fe)S, (Mn,Fe)O.

Forma de prezentare, continutul si faze incluziunilor

Incluziuni oxidice sunt particule mici globulere, daca fierberea este normala sunt in
cantitate mica in afara zonei de fierbere. Cresc in zona intermediara (intre coroanele de sufluri) si
raman aproximativ acnstant in zona centrala. Daca fierberea este slaba sunt multe chiar de la
coroana esterioara de sufluri.

Incluziuni de silicati – cresc in zona exterioara si in partea centrala de la

picior.

Concluzii:

Datorita agitatiei otelului si greutatii specifice mici, suspensiile sunt deplasate spre centrul
jumatatii superioare a lingoului. Cele ramase de la dezoxidarea primara raman prinse intre
dendrite la piciorul lingoului. Lingoul este deci mai impurificat la picior si la cap (cca 20% din
inaltime), la margine fiind mai curat.

Incluziuni nemetalice in otelul calmat.

Se disting doua zone si anume:

• zona I - produsii oxidici raman prinsi;

• zona II - indepartarea este mai usoara, dendritele columnare imping suspensiile spre
centrul si capul lingoului, iar o parte mai raman prinse intre ramificatiile dendritelor;
student.TIGAU MARIAN

Cantitatea si compozitia lor depind de temperatura de turnare, viteza de umplere, viteza de

solidificare, timp.

Incluziunile oxidice sunt produsi primari, o parte se gasesc in centrul cristalelor liniare
pentru care au servit drept centrii de cristalizare, a alta parte se decanteaza in maselotiera sau
raman in centrul lingoului. Produsii de autodezoxidare raman in cea mai mare parte in lingou,
mai ales cei usor fuzibili care precipita la sfarsitul solidificarii. Dendritele care cad la piciorul
lingoului antreneaza cu ele o parte din incluziunile exidice. Marimea atinsa prin coalescenta de
particule depinde de viteza de solidificare, daca creste r este mic, iar daca scade r este mare.

Incluziunile sulfidice o parte raman prinse intre dendritele columnare, iar alta parte sunt
impinse spre centrul lingoului. [MnS] si oxosulfurile formeaza pelicule pe particulele mari de
silicati greu fuzibili sau precipita eterogen pe particule mici de oxizi. Sulfurile se gasesc in cea
mai mare parte in centrul lingoului.

Procedee de micsorare a continutului de incluziuni nemetalice: dezoxidarea cu zguri

sintetice, barbotarea cu argon, protejarea jetului si a oglinzii otelului in oala si lingotiera,
rafinarea cu pulberi reactive, tratarea in vid, decarburarea in vid, agitarea electromagnetica.