Defectele materialelor metalice

1. Clasificare si terminologie
Elaborarea materialelor metalice este un proces tehnologic complex in a carui desfasurare intervin o serie de factori, care favorizeaza mai mult sau mai putin prezenta discontinuitatilor in material. Aceste discontinuitati mai mici sau mai mari, in unele cazuri, intra in categoria defectelor admise iar in altele ele constituie defecte neadmise pentru instalatia careia i-a fost destinat materialul respectiv. Dimensiunea unei instalatii se realizeaza, in principiu, printr-un calcul de rezistenta in care se introduc si valori ale caracteristicilor mecanice ale materialelor, valori stabilite prin incercari pe epruvete de forme si dimensiuni standardizate, sau chiar pe cateva piese dintr-un lot. Caracteristicile mecanice sunt reglementate prin standarde de produs, cataloage, prospecte ale furnizorului etc. Este cunoscut faptul ca prezenta discontinuitatilor in materialele metalice influenteaza proprietatile mecanice ale acestora. Prezenta discontinuitatilor se datoreaza: - procesului de elaborare a materialului turnare!, - procesului de fabricatie a pieselor for"are, laminare, sudura, tratament termic!, - functionarii, ca urmare a solicitarilor, la care este supus materialul coroziune, fisurare etc.!. Aceste discontinuitati existente in mod inevitabil in material, sunt considerate defecte admise sau neadmise in functie de marimea acestora, numarul lor si locul unde se gasesc situate. Examinarea vizuala a materialului pe diverse faze, evideantiaza discontinuitatile suprafetei exterioare, in cazul ca acestea au o anumita marime. Pentru a pune in evidenta insa, discontinuitatile din interiorul materialului, acesta este supus un numar de piese! prin sonda" la incercari distructive, rezultatul lor permitand tragerea unor concluzii cu privire la calitatea unui intreg lot de piese. Discontinuitatile in structura materialelor metalice, din care sunt confectionate piesele, se pot pune in evidenta prin incercari nedistructive. #na din metodele de incercari nedistructive curent utilizate in practica este metoda ultrasonica. #tilizarea cu succes a metodelor ultrasonice in evidentierea discontinuitatilor in structurile metalice ale pieselor este conditionata de cunoasterea provenientei, a formei sau a orientarii probabile a discontinuitatilor, astfel incat in final sa se poata stabili cu exactitate prezenta sau absenta acestora. $data depistate, discontinuitatile, trebuie confruntate cu prevederile standardelor, normelor sau conditiilor tehnice contractuale, care stabilesc daca acestea sunt admisibile, inadmisibile sau remediabile.

2. Defectele pieselor turnate

#nul din procesele de elaborare a piselor este turnarea, proces in timpul caruia in structura materialului pot sa apara o serie de defecte.

Prin defect al unei piese turnate se intelege orice abatere de la forma, dimensiunile, masa, aspectul exterior, macrostructura, microstructura, sau proprietatile mecanice si chimice ale piesei, prescrise de standardele, normele, sau conditiile tehnice contractuale. Defectele pieselor turnate sunt clasificate pe grupe si categorii in %&A% '()-*+. ,edam in tabelul -, clasificarea pieselor turnate pe grupe si categorii. .nsistam in cele ce urmeaza asupra caracteristicilor acelor discontinuitati defecte!, existente in interiorul pieselor turnate si care pot fi evidentiate prin metode ultrasonice.

Tabelul 1
/rupa de defecte Denumirea defectului - 0orme, dimensiuni si mase necorespunzatoare %imbolul D& -D& -) D& -1 D& -+ D& -2 D& -* D& -' D& -( D& )D& )) D& )1 D& )+ D& )2 D& )* D& )' D& )( D& )5D& )5) D& )51 D& )5+ D& 1D& 1) D& +D& +) D& +1 D& ++ D& +2 D& +* D& 2D& 2) D& 21 D& 2+ D& 22 D& *D& *) D& *1 D& *+ Categorii de defecte Denumirea defectului #mplere incompleta Dezaxare 3avura #mflatura Deformare Deteriorare mecanica stirbire! Dimensiune necorespunzatoare 4asa necorespunzatoare Aderenta ,epriza Crusta Excrescenta Creasta Picatura Arsura Adancitura, urma de lovire, deteriorare Carie ,ugozitate necorespunzatoare Cuta 0agure Crapatura la cald Crapatura la rece %uflura %ita sufluri aciculare! ,etasura 4icroretasura Porozitate de contractie 4icrosulfura porozitate gazoasa! .ncluziune de zgura .ncluziune de amestec de formare .ncluziune nemetalica Picatura rece .ncluziune metalica 6icuatie 7ecorespondenta marimii grauntelui 8ona dura %egregatie

) Defecte de suprafata

1 Crapaturi + /oluri

2 .ncluziuni

* Defecte de structura

' Compozitie chimica, caracteristici mecanice si fizice necorespunzatoare

D& *2 D& ** D& 'D& ') D& '1

7ecorespondenta structurii %trat decarburat 7econcordanta compozitiei chimice 7econcordanta caracteristicilor mecanice 7econcordanta proprietatilor fizice

Crapatura la cald cu o forma neregulata, cu margini zdrentuite si suprafata oxidata este un defect care apare la temperaturi mari, sau in timpul tratamentului termic, reprezentandu-se schematic ca in figura -.

Figura 1. Crapatura la cald %ulura interioara este un gol in cadrul piesei turnate, care in ma"oritatea cazurilor are forma rotun"ita sferica sau alungita! cu suprafete netede, curate, de culoare argintie9 rareori sunt oxidate sau prezinta culori de revenire9 apare sub forma de suf:uri izolate, in cuib, sau in grup si se reprezinta schematic ca in figura ).

Figura 2. %ulfura interioara %ite, sau sufluri aciculare, sunt goluri mici alungite, cu suprafata neteda, orientate perpendicular pe suprafata piesei si amplasate la o adancime de )...1 mm sub suprafata. Dupa tratamentul termic al piesei, aceste goluri sunt descoperite, luand aspectul unei site. ,eprezentarea schematica este data in figura 1.

Figura 3. %ita sulfuri aciculare! ,etasura interioara este un gol inchis in corpul piesei turnate, cu suprafata rugoasa, sau microcristalina, de obicei oxidata, care se formeaza in piesa turnata sub influenta contractiei, in timpul solidificarii. #neori retasura apare ca o adancitura pe suprafata piesei turnate si se reprezinta schematic ca in figura +.

Figura 4. ,etasura interioara 4icroretasura este o acumulare locala de goluri mici, uneori microscopice, cu structura macrogranulara si poroasa, cauzata de contractia metalului in timpul solidificarii fig.2!.

Figura 5. 4icroretasura Porozitatea de contractie apare sub forma unor goluri intercristaline, invizibile cu ochiul liber, constituite din zone afinate in corpul piesei, cauzate de contractia metalului in timpul solidificarii. 4icrosuflura sau porozitatea gazoasa apare sub forma unor goluri punctiforme mici, repartizate neregulat in peretii piesei turnate, datorate gazelor aflate in metalul lichid si separate in timpul silidificarii. %e intalneste in general in alia"ele metalelor neferoase. .ncluziunea de zgura este un gol inchis in corpul piesei turnate, umplut total sau partial cu zgura si se reprezinta schematic ca in figura *.

Figura 6. .ncluziune de zgura .ncluziunea interioara de amestec de formare este un gol inchis umplut total sau partial cu amestec de formare, material ceramic, grafit etc. .ncluziunea nemetalica este o particula microscopica inclusa in corpul piesei turnate, formata in timpul elaborarii sau turnarii metalului, din cauza interactiunii elementelor chimice sau a compusilor chimici. Picatura rece este strop de metal de forma rotun"ita, oxidat si solidificat, independent de piesa turnata, inclus in corpul piesei amplasat de obicei intr-o suflura deschisa sau inchisa in general neunindu-se cu corpul piesei turnate. %e reprezinta schematic ca in figura '.

Figura 7. Picatura rece .ncluziunea metalica este o particula metalica inclusa in corpul piesei turnate, care se deosebeste bine de metalul piesei, de exemplu, sarma, feroalia"e netopite etc fig.(!.

Figura 8. .ncluziune metalica Prin controlul cu ultrasunete al pieselor turnate se pot pune in evidenta, prezenta si locul discontinuitatilor interne, fara a stabili si natura acestora. Acest lucru are o mare importanta, deoarece permite taierea suntarea! capetelor la distante bine precizate fig 5!, asigurand o economie de material, iar in cazul in care piesa contine numeroase discontinuitati fig.-;! se evita prelucrari ulterioare inutile fig.5 si fig.-;!.

Figura 9. Debitare corecta a unei piese turnate

Figura 10. %ir de incluziuni

3. Defectele pieselor forjate

#n alt procedeu de elaborare a pieselor deformate plastic este for"area libera sau in matrita, proces care se poate solda de asemenea, cu aparitia in structura metalica a pieselor, a unor defecte, grupate si clasificate de %&A% *;5)-**. ,edam in tabelul ) clasificarea defectelor pieselor for"ate pe grupe si categorii. Dintre defectele enumerate in tabel, insistam mai mult asupra caracteristicilor acelora situate in interiorul pieselor for"ate si anume: - fisura este definita ca o discontinuitate intercristalina sau intracristalina foarte fina, - retasura este un gol de contractie, povenit din materialul initial, cu marginile oxidate si bogate in impuritati nemetalice, - suflura este o discontinuitate sub forma unui gol in materialul de for"are provenit din turnare, - fulgii sunt discontinuitati sub forma unor fisuri fine si scurte provocate de obicei de prezenta hidrogenului si de o racire necorespunzatoare, - incluziunile nemetalice sunt particule nemetalice zgura, silicati etc.! incluse in corpul piesei for"ate si provenite din materialul initial, - incluziunile metalice sunt particule metalice straine feroalia" netopit, sarma etc.! incluse in corpul piesei for"ate si provenite din materialul initial.

Prin controlul cu ultrasunete al pieselor for"ate se pot pune in evidenta prezenta si locul discontinuitatilor interne, care sunt in general, orientate paralel cu axa. Cunoscand aceasta orientare a defectelor interne, controlul cu ultrasunete trebuie sa se faca numai pe suprafetele radiale.

&abelul )
7r. Crt. Denumirea defectului 0orme, dimensiuni si mase necorespunzatoare %imbol D0 -D0 -) D0 -1 D0 -+ D0 -2 D0 -* D0 -' D0 )D0 )) D0 )1 D0 )+ D0 )2 D0 1D0 1) D0 11 D0 1+ D0 12 D0 1* D0 1' D0 1( D0 +D0 +) D0 2D0 2) D0 21 D0 2+ D0 22 D0 2* D0 2' D0 *D0 *) D0 *1 Categorie de defecte 6ipsa de material Plus de material Dezaxare 3avura Deformare Deteriorare mecanica 4asa necorespunzatoare .mprimari de oxizi de zgura sau material refractar Arsura Adancitura, urma de lovire, deteriorare Aschii, exfolieri, solzi, urme de gripare %uprapuneri de metal Crapatura la cald Crapatura la rece Crapaturi de tratament termic 0isura %parturi, rupturi, despicari ,etasura %ulfura 0ulgi .ncluziuni nemetalice .ncluziuni metalice %upraincalzire Ardere 6inii de umbra %egregatie 7econcordanta structurii Decarburare 0ibra" necorespunzator 7econcordanta compozitiei chimice 7econcordanta caracteristicilor mecanice 7econcordanta caracteristicilor fizice

Defecte de suprafata

Discontinuitati, goluri

+ 2

.ncluziuni Defecte de structura

Compozitie chimica, caracteristici mecanice si fizice necorespunzatoare

4. Defectele produselor laminate si trase din otel

$ alta categorie o formeaza produsele laminate sau trase din otel, ale caror defecte fac obiectul %&A% **2*-**. Din grupele defectelor prevazute in standardul mai sus amintit mentionam categoriile defectelor de compactitate si anume: a! golurile sunt discontinuitati de compactitate, formate la turnarea sau elaborarea otelului, in proportii deadmise sau neindepartate la prelucrarea lingourilor9 b! deteriorarea compactitatii, care apare sub forma unor discontinuitati in compactitatea laminatelor si traselor sub forma unor goluri, relativ inguste si prelungite in linie regulata sau neregulata de lungimi continue, intrerupte sau deplasate. Din prima categorie fac parte urmatoarele defecte: a! retasura, gol de contractie cu marginile oxidate, sau cu alte impuritati formate la solidificarea lingoului defect prezentand retasura exagerata sau nelocalizata!, sau a taierii insuficiente a capetelor la laminarea lingoului. b! porozitatea interioara sau microretasura, se prezinta sub forma de goluri marunte si numeroase, provenite de regula din contractie, formate la marginile cristalelor. c! suflurile, sunt discontinuitati nesudate sau partial sudate, care apar in sectiunea laminatelor, provocate de gaze la solidificarea otelului lichid din lingou si aplatizate in timpul laminarii si tragerii, suprafata lor este neteda si de obicei neoxidata ceea ce permite sudarea lor mai mult sau mai putin completa, in functie de conditiile de temperatura si de presiune la laminarea la cald. c! stratificarea, este desfacerea laminatului sau trasului in straturi, prin separari orientate la laminate, de preferinta paralel cu planul de laminare, datorita, de regula, unor discontinuitati interne provenite din lingou. Din cea de a doua categorie fac parte printre altele urmatoarele forme de defecte: - crapaturi-fisuri, care sunt deteriorari ale compactitatii, putand proveni fie din materialul initial, fie din prelucrari si incalziri, fie de asemenea din formare sau racire necorespunzatoare9 crapaturile la cald au marginile oxidate si neregulate si sunt discontinuitati intercristaline, iar crapaturile la rece sunt discontinuitati intracristaline cu marginile regulate si neoxidate, uneori cu slabe culori de revenire. - spartura sau crapatura mai mare, care patrunde mult in adancime si apare cel mai adesea la otelurile aliate si inalt aliate, este urmarea unui regim de incalzire sau de deformare, necorespunzator. - ruptura interne, strapungerea, apare sub forma unor despicaturi interne putand lua uneori forma de sparturi fara comunicare cu exteriorul, care iau nastere la laminate sau trase sub actiunea tensiunilor de intindere neuniforma de natura mecanica. Ele sunt dispuse transversal, paralele intre ele, la distante relativ regulate mai deschise in partea centrala si avand adesea forma unor cozi de randunica. - fulgii, sunt niste discontinuitati sub forma unor fisuri fine si scurte, cateodata invizibile cu ochiul liber, de culoare argintie, provocate de obicei de prezenta hidrogenului. .n ruptura otelului apar ca pete mici, albicioase, formate in timpul racirii necorespunzatoare dupa laminarea la cald a otelului cu continut ridicat de carbon si in special la otelurile aliate. .n

probele macroscopice, transversale, slefuite si atacate, fulgii apar sub forma unor crapaturi foarte fine, scurte si cu orientari variate. 6a controlul cu ultrasunete al pieselor laminate se pot pune in evidenta prezenta si locul discontinuitatii interne, avandu-se in vedere provenienta acestora9 ele provin fie din taierea insuficienta a lingoului, fie datorita racirii si tratamentului termic al materialului.

5. Defectele din imbinarile sudate

6a imbinarile sudate prin topire defectele sunt clasificate in sase grupe %&A% ';(-<-'1! si anume: - fisuri - goluri - incluziuni solide - lipsa de topire si patrundere - defecte de forma - alte defecte. 0isurile sunt definite ca discontinuitati bidimensionale, care se produc fie in timpul racirii fisura la cald!, fie ulterior acesteia, fisura la rece! fiind sinonime cu microfisurile. 6a randul lor fisurile se clasifica dupa cum urmeaza: a! fisura longitudinala, este acea fisura a carei directie principala este aproximativ paralela cu axa cusaturii fig. --!.

Figura 11. 0isuri longitudinale Dupa locul in care este situata deosebim: - fisura longitudinala in metalul depus, - fisura longitudinala in zona de trecere, - fisura longitudinala in zona influentata termic, - fisura longitudinala in metalul de baza. 0isura transversala are directia principala aproximativ perpendiculara pe axa cusaturii fig.-)!, iar dupa locul in care este situata poate fi: - fisura transversala in metalul depus, - fisura transversala in zona influentata termic, - fisura transversala in metalul de baza.

Figura 12. 0isuri transversale

0isura stelata este constituita dintr-un grup de fisuri amorsate dintr-un punct avand ramuri drepte mai mult sau mai putin egale fig.-1!. Dupa locul in care este situata fisura deosebim: - fisura stelata in metalul depus, - fisura stelata in zona influentata termic, - fisura stelata in metalul de baza.

Figura 13. 0isuri stelate 0isura de crater fig.-+! produsa intr-un crater si deosebita dupa felul orientarii astfel: - fisura de crater longitudinala, - fisura de crater transversala, - fisura de crater stelata.

Figura 14. 0isuri de crater 0isuri de retea fig.-2! constituite din grupuri de fisuri de forma si orientari variabile si deosebite dupa locul in care sunt situate in: - fisuri in retea in metalul depus, - fisuri in retea in zona influentata termic, - fisuri in retea in metalul de baza.

Figura 15. 0isuri in retea 0isura ramificata este un grup de fisuri legate intre ele, care se prezinta sub forma arborescenta fig.-*!. Dupa locul unde se afla situate se deosebeste: - fisura ramificata in metalul depus, - fisura ramificata in zona influentata termic, - fisura ramificata in metalul de baza.

Figura 16. 0isuri ramificate Din grupa goluri, care sunt definite ca discontinuitati tridimensionale neumplute cu material solid, fac parte: %uflura sferiodala, este o cavitate sferica sau apropiata de sfera, la care axa mare nu depaseste insa cu mai mult de 2;= celelalte axe fig.-'!.

Figura 17. %uflura sferoidala %uflura sferoidala uniform repartizata se prezinta sub forma unor sufluri sferice distribuite relativ uniform in sudura. Aceasta se mai numeste si porozitate uniforma fig.-(!.

Figura 18. %ufluri sferoidale uniform repartizate %uflurile grupate sunt sufluri dispuse in grupuri de sudura sinonime cu porozitatea localizata fig.-5!.

Figura 19. %ufluri grupate %uflurile aliniate sunt un sir de suduri dispuse in lant de-a lungul axei longitudinale a sudurii fig.);!.

Figura 20. %ufluri aliniate %uflura alungita este o cavitate la care axa mare este cu peste 2;= mai mare decat celelalte axe si este paralela cu axa sudurii fig. )-!.

Figura 21. %uflura alungita %uflurile tubulare sunt de forma tubulara, dispuse uneori sub forma de os de peste fig. ))!.

Figura 22. %ufluri tubulare Porii de suprafata sunt sufluri marunte la suprafata cusaturii fig.)1!.

Figura 23. Por de suprafata ,etasura este o cavitate produsa in sudura in urma contractiei metalului la solidificare. ,etasura interdendritica este o cavitate de forma alungita, orientata in general perpendicular pe suprafete exterioare, aparand intre dendrite in cursul racirii fig.)+!.

Figura 24. ,etasurii interdendritica

4icroretasura este o retasura vizibila numai la microscop. 4icroretasura interdendritica este o retasura interdendritica vizibila de asemenea numai la microscop. ,etasura de crater este o cavitate depresiune! produsa la intreruperea sudurii si ramasa neeliminata in cursul operatiilor ulterioare. Este sinonima cu craterul si arata ca in figura )2.

Figura 25. ,etasura de crater Din grupa a treia de incluziuni solide care sunt corpuri straine incorporate in masa de metal depus, fac parte urmatoarele defecte: .ncluziunea de zgura fig.)*! este un rest de zgura incorporat in masa de metal depus aparand sub forma de: - incluziuni de zgura aliniate, - incluziuni de zgura izolate, - incluziuni de zgura imprastiate.

Figura 26. .ncluziune de zgura .ncluziunea de flux este un rest de flux inclus in masa metalului depus sub forma de : - incluziuni de flux aliniate, - incluziuni de flux izolate, - incluziuni de flux imprastiate. .ncluziunea de oxid este un oxid metalic inclus in sudura, fie in timpul solidificarii, fie in timpul procesului de sudare. Pelicula de oxid se prezinta sub forma de membarne de oxizi metalici, dispuse in straturi, formandu-se in special in cazul alia"elor usoare. .ncluziunea metalica este o particula de metal strain inclusa in masa metalului depus, care poate fi: - >olfram, - cupru, - alte metale. $ alta grupa este lipsa de topire si de patrundere, ambele defecte fiind cuprinse chiar in denumirea grupei si anume: 6ipsa de topire se caracterizeaza prin lipsa de legatura dintre metalul depus si metalul de baza sau dintre straturile succesive ale metalului depus fig. )'!.

Figura 27. 6ipsa de topire %e deosebesc: - lipsa de topire laterala, - lipsa de topire intre straturi, - lipsa de topire la radacina. 6ipsa de patrundere se manifesta prin lipsa de patrundere a metalului topit pe toata sectiunea necesara sudurii astfel incat ramane un spatiu neumplut cu metal depus. Este sinonima cu patrunderea fig. )(!.

Figura 28. 6ipsa de patrundere Penultima grupa o constituie defectele de forma, care sunt abateri ale formei imbinarii sudate sau ale suprafetei exterioare, fata de forma, respectiv,fata corecta. Dintre defectele de forma deosebim: Crestatura este o adancitura longitudinala la marginea cusaturii sau a unui strat sudat paralela la axa sudurii. Crestatura continua este adancitura pe o anumita lungime, in general pe ambele laturi ale cusaturii fig.)5!.

Figura 29. Crestatura continua Crestatura intermitenta apare sub forma unor adancituri cu caracter local pe una sau pe ambele margini ale cusaturii sau intre straturile ei fig.1;!.

Figura 30. Crestatura intermitenta Ingrosarea excesiva este un exces de metal depus la ultima trecere fig.1-!.

Figura 31. .ngrosare excesiva Convexitatea excesiva este un exces de metal depus la suduri la colt fig.1)!.

0igura 1). Convexitate excesiva Excesul de patrundere fig.11! este un exces de metal la radacina, produs prin scurgerea metalului prin rost de suduri dintr-o singura trecere, sau prin metalul depus anterior la suduri cu mai multe treceri.

Figura 33. Exces de patrundere Picatura este un exces local de patrundere. Defectul de racordare este unghiul ?! prea mare intre planul tablei si planul tangent la suprafata cusaturii in locul racordarii fig.1+!.

Figura 34. Defect de racordare %curgerea de metal apare sub forma unui exces de metal depus care se scurge peste marginea cusaturii pe metalul de baza netopit, fara legatura intima cu acesta din urma fig.12!.

Figura 35. %curgere de metal Defectul de aliniere este deplasarea cu o distanta a axei unei piese in raport cu pozitia corecta,axele pieselor mentinandu-se in general paralele fig.1*!.

Figura 36. Defect de aliniere

Defectul unghiular este nerespectarea paralelismului dintre axele pieselor sudate sau a unghiului prescris fig.1'!.

Figura 37. Defect unghiular %upratopirea reprezinta curgerea sub actiunea gravitatiei a metalului topit, datorita temperaturii excesive, provocand un exces sau lipsa de metal si aparand sub forma de: - supratopire in cornise fig. 1(!, - supratopire de plafon orizontala! fig. 15!, - supratopire in colt fig.+;!, - supratopire pe muchie fig. +-!. %trapungerea este data de cufundarea baii topite, care in general provoaca perforarea sudurii fig.+)!. %ubtierea este o depunere insuficienta- locala sau continua @ de metal topit fig. +1!.

%udura nesimetrica reprezinta nerespectarea formei cusaturii de colt fata de bisectoarea unghiului sau sudura deplasata fata de axa x @ x a rostului la cusaturile cap la cap fig. ++!.

Figura 44. %udura nesimetrica 6atimea neregulata este latimea cusaturii necorespunzatoare fata de cea prescrisa, datorita sanfrenarii sau asamblarii incorecte9 latimea poate fi prea redusa sau prea mare de-a lungul cusaturii fig.+2!.

Figura 45. 6atime neregulata %uprafata neregulata este sinonima cu neuniformitatea suprafetei cusaturii fig. +*!.

Figura 46. %uprafata neregulata ,etasura la radacina sau crestatura la radacina este o adancitura la radacina sudurii provocata de contractarea metalului topit9 poate fi simpla sau bilaterala fig.+'!.

Figura 47. ,etasura la radacina %uprafata spongioasa este o formatie spongioasa la radacina sudurii, provocata de fierberea metalului topit in momentul solidificarii. ,eluarea defectuoasa este o neregularitate locala a suprafetei in locul intreruperii sudurii fig.+(!.

Figura 48. ,eluare defectuoasa Defectele imbinarilor sudate prin topire care nu se incadreaza in cele cinci grupe prezentate mai sus se constituie intr-o grupa separata sub titlul alte defecte. Din aceasta grupa fac parte: Arsura care este o urma de deteriorare a suprafetei metalului de baza, datorita amorsarii accidentale a arcului in vecinatatea sudurii.

%tropul este o picatura de metal topit proiectat in cursul operatiei de sudare si fixat aderent de metalul de baza, sau pe suprafata de"a solidificata a cusaturii. %tropul de >olfram este o particula de >olfram proiectata pe piesa in timpul sudarii. ,uptura locala este deteriorata locala a metalului de baza produsa in timpul demontarii pieselor sudate provizoriu. #rma de slefuire si urma de daltuire sunt deteriorari locale produse printr-o slefuire, respectiv daltuire, incorecta. %lefuirea excesiva este reducerea grosimii cusaturii printr-o slefuire exagerata.

6. Defecte provenite din tratamentul termic

.n procesul de fabricatie a pieselor, structura metalului sufera modificari prin tratamentul termic, respectiv prin incalzirea pana la o anumita temperatura si prin racirea ulterioara. Datorita neuniformitatii transformarilor si dilatarii sau comprimarii termice in unele puncte ale pieselor apar tensiuni interne, care pot depasi nu numai limita de elasticitate, sau limita de curgere, dar chiar si rezistenta la rupere. .n acest ultim caz pot aparea microfisuri, crapaturi, sau se poate produce chiar chiar si ruperea piesei. Datorita faptului ca aceste tensiuni interne depind de numerosi factori, cum ar fi compozitia otelului, viteza de racire, marimea sectiunii, neuniformizarea incalzirii etc., aparitia defectelor in piese este destul de frecventa. Pentru acest motiv, in anumite cazuri examinarea cu ultrasunete este recomandata atat inainte, cat si dupa tratamentul termic, pentru a pune in evidenta tocmai acest fel de discontinuitati aparute in material.

7. Defecte provenite din exploatare

.n functionare, ca urmare a tensiunilor interne sau externe, la care este supus materialul, apare fenomenul de rupere. Acesta prezinta doua faze distincte si anume: initierea fisurii si propagarea acesteia. .n general, ruperea se clasifica in: rupere ductila, caracaterizata printr-o deformare plastica mare si rupere fragila, caracterizata printr-o viteza mare de propagare a fisurii. Dintre aceste doua ruperi, ruperea fragila poate avea consecinte din cele mai grave, deoarece apare in procesul de functionare fara o avertizare prealabila. 6a ruperea fragila contribuie trei factori si anume: starea de tensiune spatiala, temperatura "oasa si viteza de deformare. Pe langa acesti factori, mai pot actiona concentratori de tensiune, defectele din interiorul materialului in special in cazul imbinarilor sudate. Acesti concentratori, respectiv discontinuitatile din material, pot fi puse in evidenta,de la caz la caz, cu a"utorul ultrasunetelor.