Sunteți pe pagina 1din 8

Facultatea de Inginerie Electrica ȚACĂ Andrei

Lab. Metode si procedee tehnologice Grupa 114B

TEHNO 2 – MATERIALE SI ALIAJE UTILIZATE


IN INGINERIE
CUPRINS

1. Notiuni de baza

2. SR EN 10027-1:2005 Sisteme de simbolizare a otelurilor

3. SR EN 1412:1997 Cupru si Aliaje de cupru

4. Activitatea de laborator

5. Concluzii

6. Bibliografie

1.Notiuni de baza
In industria electrotehnica, pentru fabricarea masinilor si aparatelor electrice se
folosesc diferite materiale metalice si nemetalice. Materialele metalice, pe scurt metalele
se folosesc pure sau sub forma de aliaje. Aliajele sunt combinatii chimice sau amestecuri
obtinute de regula prin topirea impreuna a doua sau mai multe elemente dintre care cel
putin unul, este metal. Astfel, otelul este un aliaj al fierului (metal) cu carbonul
(metaloid), iar bronzul un aliaj al cuprului (metal) cu staniul (metal).
Un aliaj este alcatuit dintr-un component de baza, care predomina din punct de
vedere cantitativ si din componenti de aliere, care se introduc in mod special, cu scopul
de a imbunatatii proprietatile fizico-chimice, mecanice si tehnologice ale aliajului.
Metalele si aliajele fecvent utilizate in industrie, numite metale tehnice, sunt
standardizate. In standardele referitoare la materiale se dau de regula urmatoarele date:
denumirea materialului, modul de simbolizare, calitatile de materiale ce fac parte din
categoria respectiva (marci de materiale), compozitia chimica, proprietatile fizico-
chimice, mecanice, tehnologice, forma de livrare, dimensiuni, modul de marcare.
Materiale metalice feroase utilizate in industria electrotehnica
In industria constructoare de masini si electrotehnica se foloseste o mare varietate
de materiale, foarte diferite ca proprietati si intrebuintari. Aceste materiale se impart in
doua mari categorii:
- materiale metalice feroase;
- materiale metalice neferoase.
Materiale metalice feroase sunt materialele la care proportia masica a fierului este
mai mare decat a oricarui alt element al aliajului. Fierul pur, din cauza rezistentei sale
mici nu este folosit ca material de constructie; proprietatile sale magnetice speciale il fac
util ca material magnetic in electrotehnica. Cele mai utilizate materiale metalice feroase
sunt fontele si otelurile.
Fontele sunt aliaje ale fierului cu carbonul, continand carbon intre 2% si 6,67% si o
serie de elemente insotitoare siliciu, mangan, sulf, fosfor etc. Fontele se obtin in cuptoare
specializate denumite furnale, din materia prima compusa din minereu de fier si de
mangan, carbune, fondanti.
Fontele brute (SR EN 10001:1993 Definirea si clasificarea fontelor brute), pot fi
aliate si nealiate, subdivizandu-se in diferite clase in functie de compozitia chimica. Sunt
folosite ca materie prima pentru turnarea carcaselor de electromagneti, masini si aparate
electrice etc.
Fonta cenusie este un aliaj de turnatorie in care carbonul este prezent sub forma de
grafit lamelar, care ii da culoare ”cenusie”. Standardul SR EN 1561:1999 Fonta cu grafit
lamelar prevede mai multe marci, marca de fonta cenusie fiind indicata prin codul
numeric sau alfanumeric. Cele mai utilizate marci sunt EN-GJL-100, EN-GJL-150, EN-
GJL-250, EN-GJL-300, EN-GJL-350, cifrele din componenta simbolului indicand
valoarea minima a rezistentei la tractiune in N/mm², urmata de valoarea minima a
alungirii la rupere in procente: 900-2, 800-2, 700-2, 600-3, 500-7, 450-10, 400-18, 350-
22.
Fonta maleabila se imparte in functie de aspectul in ruptura si structura masei
metalice de baza in trei grupe (SR EN 1562:1999 Fonta maleabila): fonta maleabila cu
inima alba, cu inima neagra si fonta perlitica. Structura si caracteristicile mecanice ale
fontei maleabile se obtin prin tratament termic.
Fontele austenitice sunt fonte inalt aliate cu caracteristici mecanice superioare fata
de cele cu grafit lamelar standardul SR ISO 2892:1994 Fonta austenitica, prevede 20 de
astfel de marci. Fonta austenitica este destinata pieselor turnate si este in general
nemagnetica.
In industria electrotehnica se mai folosesc in aplicatii speciale si alte tipuri de
fonte, ca de exemplu:
- fonta refractara turnata in piese, rezistenta la temperaturi mari (STAS 6706-
79 Fonta refractara turnata in piese), utilizata la cuptoare electrice, in
componenta echipamentelor electrotehnice ce lucreaza la temperaturi
ridicate;
- fonta antifrictiune turnata in piese (STAS 6707-79 Fonta rezistenta la uzare
in conditii de frecare cu ungere, turnata in piese, STAS 11246-79 Fonta
rezistenta la uzare abraziva, turnata in piese), destinata lucrului in conditii
de frecare si ungere.
Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul, continand carbon sub 2%, conform SR
EN 10020:1993 Definirea si clasificarea marcilor de otel.
In functie de compozitia chimica, otelurile se impart in doua mari categorii: oteluri
nealiate si oteluri aliate.
In functie de principalele caracteristici ale materialului si de utilizarea lor, otelurile
se impart in urmatoarele clase de calitate principale:
- oteluri nealiate de uz general;
- oteluri nealiate de calitate;
- oteluri nealiate speciale.
Otelurile de uz general sunt oteluri produse prin procedee de elaborare obisnuite,
nu au impuse conditii particulare pentru nici un element de aliere, cu exceptia
manganului si siliciului si nu necesita o tehnologie de fabricatie speciala. Principalele
domenii de utilizare ale otelurilor de uz general sunt: suruburi, piulite, tiranti, flanse,
piese ambutisate, arbori etc.
Otelurile nealiate de calitate sunt marci de otel care nu au impuse conditii pentru o
comportare precisa la tratament termic sau pentru puritate in ceea ce priveste incluziunile
nemetalice. Principalele domenii de utilizare ale acestor oteluri sunt: pene de ghidare,
bucse, bolturi, buloane, arbori, flanse, coroane si roti dintate, came etc.
Din categoria otelurilo de calitate fac parte otelurile pentru automate care se
livreaza sub sectiune rotunda, patrata sau hexagonala, destinate prelucrarii cu viteze mari
de aschiere pe masini unelte automate.
Oteluri nealiate speciale au o puritate superioara otelurilor nealiate de calitate prin
continutul scazut de incluziuni nemetalice. In majoritatea cazurilor, aceste oteluri sunt
destinate tratamentului termic de calire-revenire sau durificarii superficiale.
Otelurile aliate se clasifica potrivit SR EN 10020 in:
- oteluri aliate de calitate;
- oteluri aliate speciale.
Otelurile aliate de calitate se subimpart in:
- oteluri de constructie cu granulatie fina sudabile, utilizabile pentru recipiente
sub presiune si tevi;
- oteluri pentru electrotehnica continand ca elemente de aliere numai siliciul
sau siliciul si aluminiul, in scopul satisfacerii prescriptiilor referitoare la
pierderile magnetice sau la valori minime pentru inductia magnetica,
polarizatie sau permeabilitate;
- oteluri aliate pentru sina, armaturi in mina;
- oteluri aliate pentru produse plate laminate la rece sau la cald;
- oteluri la care singurul element de aliere prescris este cuprul.
Otelurile aliate speciale sunt caracterizate (conform SR EN 10020) prin verificarea
riguroasa a compozitiei chimice, prin conditiile speciale de fabricatie si de control.
Otelul electrotehnic are o larga utilizare in constructia masinilor si aparatelor
electrice, pentru fabricatia circuitelor magnetice.
Identificarea sumara si analiza metalelor
Identificarea unui metal, determinarea calitativa si cantitativa a compozitiei sale
chimice sunt probleme importante ale activitatii industriale. Problema se pune mai ales in
cazurile in care nu exista certificate de calitate, in cazul reproiectarii unor repere dupa
altele, in cazul reutilizarii metalelor din deseuri etc.

Metale si aliaje neferoase

Cupru Aluminiu
ρ=0,01724 Ωmm²/m ρ=0,027 Ωmm²/m
δ=8,93 g/cm³ δ=2,7 g/cm³
σ=20-30 kgf/mm² σ=6÷11 kgf/mm²
T topire=1083ºC Ttopire=660,1ºC

4. Activitate de laborator
Simbol conventional
OL60 STAS 500/2-80 ← otel de uz general cu rezistenta minima la rupere 60 kgf/mm²
S355N SR EN 10027-1:2006 ← otel de constructie cu 355N/mm² valoare minima a
limitei de cojire
Principalele proprietati ale materialelor si aliajelor:
- fizice;
- chimice;
- mecanice;
- tehnologice.
STAS 270/3-80 Cupru de inalta puritate pentru industria electrotehnica si electronica
Ex Cu 99,99 A Cu 99,99 B
SR EN 1412:1997 Cupru si aliaje de cupru
Cele mai importante proprietati ale cuprului sunt:
- maleabilitatea;
- ductibilitatea;
- prelucrabilitatea;
- sudabilitatea;
- forjabilitatea.
- Alama STAS 95-90 Aliaje cupru-zinc deformabile
- Bronzul STAS 94/2-89 Table si benzi cupru-staniu
- Cupru-nichel-zinc SR ISO 430:1995
- Aliaje cupru-nichel-zinc deformabile (CuNi18Zn20)
- oteluri aliate – oteluri pentru electrotehnica SR EN 10106, 10107
- oteluri de calitate;
- oteluri pentru sine;
- oteluri pentru produse plate;
- oteluri speciale;
- oteluri inoxidabile;
- oteluri rapide RP1, RP2.
- STAS 7607/1-90 Aluminiu rafinat electrolitic si aluminiu tehnic primar
Ex: Al 99,99 – Al 99,90
SR EN 12258-1 Aluminiu si aliaje de aluminiu
SR EN 14121:2003 Aluminiu si aliaje de aluminiu
Pentru aplicatii electrotehnice:
Siluminiul 12÷13% Siliciu
Duraluminiul 2,5÷5% Cupru
Hidronaliu 3,9% Magneziu

5. Concluzii
Metalele si aliajele frecvent utilizate in industrie sunt metale tehnice si sunt
standardizate. In STAS se dau informaţii despre: denumirea materialului, modul de
simbolizare, calitatea materialului, mărcile, proprietati tehnologice, forma de livrare.
Principalele proprietati ala aliajelor si materialelor sunt permeabilitatea magnetica,
densitatea, refractaritatea, duritatea ,rezistenta la oboseala, elasticitatea, ductibilitatea,
prelucrabilitatea, sudarea. Sunt metale feroase si neferoase. Metale feroase sunt fontele si
sunt de mai multe tipuri. Otelurile care sunt aliate si nealiate. Otelurile nealiate se împart
in mai multe categorii. Cel mai utilizat neferos este cuprul. Modul de simbolizare se face
conform standardelor europene.

In industria electrotehnica la constructia de masini electrice si aparate electrice


datorita proprietatilor lor fizice,chimice,mecanice si tehnologice mai sus mentionate se
folosesc diferite materiale metalice feroase si neferoase (cupru, aluminiul,fonte si oteluiri
sub diferite forme ).

Aliajele folosite in domeniul constructiei de echipamente electrice au un mare grad


de utilizare datorita propietatilor pe care le poseda acestea. Aceste proprietati provin din
materialele de baza (de regula metale) dar si din proprietatile aliajelor (fiind in numar mai
restrans).

Aliajele sunt preferate in constructia de echipamente electrice datorita faptului ca


sunt mai usor de folosit, un unele cazuri mai usoare decat materialul de baza, cu
proprietati ridicate si nu in ultimul rand pentru ca sunt mai usor de format din punct de
vedere chimic decat metalele pure.

In conformitate cu cele amintite in acest referat simbolizarea si cunoastera cat mai


buna a aliajelor poarta un rol important in alegera materialului cel mai economic si cel
mai eficient la tipul de aparat, masina sau chiar sisteme complexe de aparate, in realizarea
celor mai bune performante.

6. Bibliografie
 Indrumar de laborator(Conf. dr. ing. VASILE PETRE)

 SR EN 10027-1:2006 (biblioteca)

 SR EN 1412:1997 (biblioteca)

 www.asro.ro

 Notite de la laborator

Evaluare