Sortimentele de lemn rotund si de steri sunt susceptibile de atacuri de ciuperci si insecte si de degradari prin crapare, colorare anormala etc.

, pericolul deprecierii depinzand de specia lemnoasa, de starea de sanatate a arborilor din care provin, de conditiile de mediu, (umiditate, uscaciune, temperatura etc.) de durata pastrarii in padure, etc. In scopul crearii de conditii optime pentru mentinerea calitatii initiale a sortimentelor si chiar pentru imbunatatirea unora din insusirile lemnului se iau masuri de pastrare, unele in parchete, altele in depozite, care se aplica in paralel cu lucrarile curente de exploatare dintre care se mentioneaza: cojirea si tratarea chimica a unor sortimente, stivuirea lemnului, prevenirea crapaturilor, conservarea contra rascoacerii. Cojirea lemnului Inlaturarea cojii de pe materialul lemnos utilizat ca materie prima prezinta o importanta deosebita pentru industria furnirelor, placajelor, panelelor, placilor aglomerate din aschii de lemn si placilor fibro-lemnoase. Cojirea lemnului se poate face manual sau mecanizat. Cojirea mecanizata se poate executa dupa urmatoarele procedee; cojirea mecanica, hidraulica, cu aburi si chimica. Dintre aceste procedee de cojire, cele mai des aplicate sunt cele mecanice si hidraulice. Cojirea mecanica se realizeaza prin taiere sau prin frecare. Masinile de cojit prin taiere indeparteaza coaja prin taierea acesteia in sens perpendicular sau paralel cu generatoarea trunchiului. Unele taietoare pot fi fixe sau rotitoare, iar masina poate fi stabila, transportabila sau portativa. Masinile de cojit prin frecare pot fi de doua categorii: a) cu frecare lemn pe lemn;

b) cu frecare intre lemn si scula. Procesul de frecare lemn pe lemn se utilizeaza numai la cojirea lemnului rotund si subtire. Instalatiile pentru cojirea hidraulica, utilizeaza un sistem de jeturi puternice de apa, longitudinale sau circulare, care indeparteaza coaja de pe lemn. Prin cojire, in general se inlatura posibilitatea atacarii lemnului de insecte si de ciuperci. Cum acestea se instaleaza si se dezvolta in perioada de primavara-toamna cand temperturile si umiditatea mediului sunt favorabile, cojirea unora dintre sortimentele de lemn brut rezulta ca necesara si obligatorie pentru cantitatile de material aflate in aceasta perioada fie in parchete, fie in depozite. Astfel, lemnul rotund de stejar, de frasin etc. se cojeste primavara pentru a-l feri de atacurile carilor, lemnul de constructii in general care nu s-a valorificat pana la incepului lunii mai, se cojeste pentru a se pune la adaport de atacul ciupercilor xilofage; lemnul de rasinoase se cojeste inca de la cioata pentru a impiedica inmultirea si dezvoltarea insectelor daunatoare (ipinde cambiale si xilofage, curculionide, cerambicide etc.) care prezinta adevarate pericole atat pentru arborii ramasi in picioare cat si pentru materialele fasonate. Sortimentele de lemn rotund de lucru pentru industrializare din speciile fag, mesteacan, carpen, tei, plop, anin, salcie etc., expuse degradarii prin rascoacere nu se decojesc (din contra, se cauta sa se pastreze coaja cat mai intacta), pentru conservarea lor fiind indicate masuri speciale. Sortimentele de lemn rotund de constructii de aceleasi specii se cojesc ca masura de prevenire a degradarilor prin rascoacere pe timpul caldurilor de vara, dupa procedeele care se arata la conservarea lemnului contra rascoacerii. Sortimentele de lemn de sterii cu destinatii industriale (doage, celuloza, placi PAL etc.) care urmeaza sa ramana in padure

sau in depozite, inceand cu lunile mai, iunie, se cojesc si se stivuiesc aerisit, pentru prevenirea degradarii prin rascoacere.