Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” Iasi

Facultatea de Constructii si Instalatii

Master Ingineria Civila

Tehnologii pentru lucrari din

lemn, zidarie, composite si otel
- Aplicatii -

Indrumator :
S.L. dr. ing. Ioana-Sorina Entuc
Masterand :
Ing. Horatau Alexandru
 1. In vederea asigurarii normelor de protective pe santier , sa se identifice
si sa se descrie o pictograma folosita pe santier;

Fig. 1. Pictograma de obligativitatea purtarii manusilor

(www.indio.ro)

Aceasta pictograma o vedem foarte des pe santier, indicand persoanelor care intra
pe santierul respectiv ca este obligatoriu sa poarte manusi de protectie.
Manusile protejeaza utilizatorul atat impotriva accidentarilor fizice (zgarieturi ,
taieturi) cat si impotriva accidentarilor chimice (din cauza diferitelor rasini, a
cimentului , nisipului).

2. Lemn: Descrieti factorii care influenteaza executia si exploatarea

produselor, modulelor sau sistemelor prefabricate din lemn;

Inainte de proiectarea fiecarei cladiri , proiectantul trebuie sa analizeze diferite

aspecte referitoare la amplasarea obiectivului cum ar fi : zona din punct de vedere
arhitectural , posibilitatile de transport a materiilor prime necesare constructiei,
distanta fata de principala materie prima. In functie de acesti factori, precum si de
nevoile beneficiarului , proiectantul alege materia prima folosita, de aceea, in
zonele de munte (puternic impadurite) observam tot mai mult constructia caselor
de lemn.
Un alt aspect pentru care , in ultima perioada se foloseste lemnul ca materie prima
este rapiditatea in montaj. Cadrele de lemn, fiind executate in hale sau in ateliere
specializate, pot fi prelucrate si pregatite pentru montaj indiferent de conditiile de
climat exterior, astfel , dupa prelucrarea in zone protejate , acestea pot fi livrate pe
santier si montate cu usurinta de personal calificat.
In afara de viteza de montaj si caracterul estetic , un alt beneficiu al utilizarii
lemnului in constructia caselor este microclimatul interior. Observam ca
obiectivele construite din lemn beneficiaza de o atmosfera interioara placuta , calda
si primitoare.
Desi sunt destul de multe beneficii in realizarea unor structuri din lemn , exista
totusi si dezavantaje cum ar fi :
 Degradarea lemnului din diferte cause(aparitia ciupercilor , a putregaiului , a
insectelor )
 Rezistenta scazuta la foc
 Instabilitatea dimensionala in raport cu umiditatea.
Toate aceste dezavantaje pot fi corectate , dar , in acest fel se creste costul de
executie a obiectivului final.

3. Lemn: Detaliati, pentru un functional ales, alcatuirea modulelor

prefabricate pentru realizarea peretilor(perete exterior);
 Fig. 2. Functional propus

Propunem spre analiza o casa de dimensiuni 8m x12m(fig. 2) construita pe

cadre din lemn.
 Fig.3. Structura de rezistenta unui perete exterior
(https://www.misiuneacasa.ro)

Dupa cum observam in figura 3, structura unui perete exterior al case este
compus din talpa inferioara montata orizontal , deasupra fundatiei. Apoi,
deasupra , vine montata talpa panoului , pe care se aseaza montantii
verticali (150mm x 45mm ), asezati la aproximativ 600 mm unul fata de
celalalt. In dreptul ferestrelor si a usilor, montantii verticali se dubleaza ,
rezultand astfel o armatura la laturile verticale ale ferestrelor si a usilor. La
laturile orizontale se monteaza (in partea inferioara) o traversa si (in partea
superioara ) buiandrucul , dimensionati in functie de lungimea
ferestrei/usilor. La partea superioara a montantilor verticali se pune un dulap
(talpa superioara a panoului ). La partea exterioara a peretelui se monteaza
placi de OSB,care au rolul de contravantuire a peretilor. Odata alcatuita
structura de rezistenta a peretelui , intre montantii verticali vine asezata vata
minerala ,oferind astfel si o termoizolare a cladirii.
 Fig. 4. Perete exterior final
(http://www.verticalstructura.ro)

Dupa cum se poate observa in figura 4 , dupa montajul structurii de

rezistenta a peretelui , se monteaza o folie pentru vapori (fig.4- elementul 3),
cu rol de a permite vaporilor sa treaca prin perete dar , in acelasi timp sa nu
permita particulelor de vata minerala (termoizolatia) sa afecteze persoanele
din interiorul casei. Dupa aceasta folie , vin montate orizontal sipci suport
(fig.4 – elementul 2) care vor sustine rigipsul sau lambriul(dupa caz). La
partea exterioara, dupa panourile de OSB , se desfasoara o folie de
hidroizolatie , protejand astfel lemnul de intemperii. Peste aceasta
hidroizolatie vin montate alte sipci orizontale, ce vor sustine lambriul sau
panourile ce vor alcatui fatada cladirii.

Fig. 5. Schelet structura de rezistenta casa

(https://www.mobina.ro)
4. Zidarii: In cazul structurilor din zidarii, evidentiati recomandarile si
diferentele intre zidaria confinata si cea nearmata. (alegeti un functional
– cel de la pct 3 si o zonare seismica);
 Fig. 6. Functional structura din zidarie
(Amplasament SUCEAVA )

Peretii exteriori a unei structuri pot fi din mai multe tipuri de zidarie , printre
care amintim : zidaria confinata(zidarie cu elemente de confinare vertical si
orizontale pe toate laturile panoului de zidarie-stalpisori si centuri- ) si
zidaria nearmata(zidarie care nu contine suficienta armatura pentru a fi
considerata ca fiind armata).
Consultand normativul , observam ca in zonele seismice , utilizarea zidariei
nearmate este restrictionata, aceasta avand o capacitate redusa de disipare a
energiei provenite din incarcarile orizontale. Acest tip de zidarie este folosita
in cazul structurilor de tip cadre .
5. Lemn-Zidarii: Elaborati un studiu comparativ, pentru functionalul ales-
pentru un perete, din punct de vedere al cantitatilor de material si al
greutatii (incarcari permanente);
6. Compozite: Descrieti si stabiliti aplicatiile unui produs sandvis realizat
din materiale compozite. Luati in considerare producatorul si fisa
tehnica.
7. Otel: Exemplificati un tip de degradare la structurile metalice si
descrieti factorii care conduc la acest tip de degradare.