https://www.olx.ro/oferta/ofer-garsoniera-spre-inchiriere-IDasaI7.

html#0c3363ba60

600 lei/zona Stadionului

Cum puteti verifica rezistenta blocului

In primul rand interesati-va in ce an a fost construit blocul. Dupa anul 1977, constructiile au fost realizate pe o
structura mai solida. Intrebati din ce material este facut blocul. Evitati cladirile realizate din placi, pentru ca
acestea nu sunt bine izolante fonic si termic. Daca priviti cu atentie de afara imobilul veti putea afla care este un
bloc din placi prin faptul ca se vad imbinarile dintre acestea. Un bloc cu grinzi de beton se vede in interior,
pentru ca aceste grinzi se disting in fiecare apartament.

Este bine sa purtati o discutie cu administratorul de bloc si sa-l intrebati ce modificari interioare au fost facute
in apartamentele vecinilor de pe aceeasi coloana cu apartamentul pe care doriti sa-l cumparati. Cu cat sunt mai
putine apartamente cu modificari de structura cu atat e mai bine.Verificati izolatia dintre apartamente, pentru
ca totul poate fi bine pana vine vecinul acasa. Pentru a nu auzi ce vorbesc ceilalti trebuie ca peretii despartitori
dintre apartamente sa fie din beton si nu din BCA. Verificati si planseele dintre etaje. Cat sunt de groase acestea
se vede de pe casa scarii. Mergeti in subsolul blocului, pentru ca acolo se vede soliditatea cladirii, dar si
caracterul oamenilor care va vor fi vecini. Observati cu atentie daca: tevile sunt sparte sau ruginite, daca exista
contoare, daca exista infiltrari de apa sau subsolul este plin de gandaci sau soareci. La un bloc mare, subsolul
trebuie sa fie la fel de mare, iar fundatia foarte solida. Daca apartamentul este pe colt, trebuie sa observati cu
atentie finisajele exterioare, pentru ca daca peretele blocului nu este bine izolat, ploaia care bate in zid se va
vedea si pe peretele din apartament. Pentru apartamentele de la ultimul etaj trebuie sa studiati cu atentie
terasa. Daca exista antene parabolice studiati cu atentie ca gaurile care sunt facute pentru prinderea acestora
de acoperis sa nu fi distrus izolatia, pentru a nu risca sa va ploua in casa.

Structuri de rezistenta

email print

01 Apr 2005 - 00:00

UTILE

Pentru multi dintre cei care isi construiesc o casa, criteriul rezistentei constructiei la seisme trebuie sa fie un
factor determinant in alegerea tipului de structura de rezistenta si a materialelor folosite. Consultarea unui
specialist care sa poata sa ofere solutii viabile in functie de caracteristicile terenului, zonei sau ale constructiei
se impune de la sine. Dar in primul rand trebuie sa stim care sunt principalele tipuri de structuri de rezistenta
si atuurile sau minusurile lor.

Ce inseamna structura de rezistenta?

In mod firesc ne intrebam de ce unele cladiri au o viata mai lunga decat altele. Unul din principalele motive o
reprezinta structura de rezistenta a cladirii. Ce este de fapt aceasta structura? In linii mari, ea reprezinta pentru
o constructie, ceea ce reprezinta pentru corpul uman scheletul sau pentru copaci trunchiul si crengile. Cu alte
cuvinte, structura unei cladiri este cea care sustine intreaga greutate a constructiei, iar rolul ei este de a
transmite aceste greutati pamantului pe care se afla intr-un mod cat mai uniform.

ADVERTISING

inRead invented by Teads

In ultimul secol, din preocuparea oamenilor de a realiza cladiri cat mai sigure si mai durabile s-a dezvoltat o
noua stiinta care studiaza structurile de rezistenta in detaliu: ingineria structurala. Ingineria structurala are ca
scop asigurarea stabilitatii si rezistentei construct iilor, astfel incat la realizarea proiectului unei cladiri,
"cantitatea de stiinta" si volumul calculelor sunt impresionante adeseori.

Importanta structurii pentru o cladire este evidenta si ea trebuie aleasa in mod cat mai riguros fata de
necesitatile locuirii unui spatiu, astfel incat in ultima vreme se foloseste tot mai des termenul de arhitectura
structurala.

In functie de materialele din care sunt alcatuite, de tehnologia prin care se realizeaza, de conceptie, de cerinte
estetice etc., structurile sunt de mai multe tipuri. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva tipuri de structuri
frecvent folosite in tara noastra pentru cladiri rezidentiale si care, in timp, si-au dovedit eficienta si calitatile.

Structura "in cadre" din beton armat

Este unul din cele mai folosite tipuri de structura si care consta in principal din plansee, grinzi si stalpi.
Principiul de baza este urmatorul: greutatea este preluata mai intai de planseele de beton, care la randul lor se
sprijina pe grinzi, acestea se sprijina pe stalpi, stalpii pe fundatii, iar fundatiile pe pamant.

Avantaje:

organizarea spatiului este flexibila, astfel ca peretii interiori usori se pot amplasa practic oriunde, oricand. Chiar
si peretii exteriori pot fi perforati sau inlocuiti oricand

inchiderile exterioare pot fi din orice material;

rezistenta buna la actiunea cutremurelor Dezavantaje:

cantitatea de lemn pentru cofrajele elementelor de beton este uneori insemnata;

un consum de beton ridicat;

pozitia grinzilor si stalpilor fiind fixa, uneori este necesar ca ele sa fie mascate prin tavan fals sau alte sisteme.

Structura din zidarie portanta

Alaturi de structura in cadre, este intalnita adeseori la cladiri de locuit si este in principal alcatuita din ziduri de
caramida (de caramida, b.c.a., blocuri de beton, piatra etc.), plansee de beton armat si centuri de beton armat.
Principiul de baza este urmatorul: greutatea este preluata de planseele din beton, care se sprijina pe ziduri prin
intermediul centurilor, zidurile pe fundatii, iar acestea pe pamant.
Avantaje:

procurarea materialelor este usoara si montarea relativ simpla;

conditii ridicate de confort higrotermic (aparitia condensului la peretii exteriori este redusa);

o buna izolatie acustica.

Dezavantaje:

datorita faptului ca zidurile preiau toata greutatea, ele trebuie asezate unele sub altele, astfel incat spatiul
interior nu mai poate fi modificat in timp. Pozitia usilor si a ferestrelor in peretii portanti nu se poate modifica;

durata mare de executie;

rezistenta medie la actiune seismica.

Structura din lemn

Poate cel mai vechi tip de structura, este in prezent folosit la constructia de locuinte pe scara din ce in ce mai
larga. Principiul de transmitere a greutatilor este acelasi ca acela al structurilor in cadre, cu diferenta ca
materialul folosit este lemnul.

Avantaje:

materia prima este usor de procurat si usor de montat;

lemnul este un material ecologic, cu aspect estetic placut;

rezistenta foarte buna la actiunea laterala a seismelor.

Dezavantaje:

calitatea lemnului nu este intotdeauna aceeasi si, in timp apar spatii intre elemente care duc la costuri
suplimentare de reparare si intretinere

necesitatea tratarii materialului lemnos impotriva focului, al insectelor si al ciupercilor Acestea sunt doar
cateva din tipurile de structuri, ele fiind mult mai numeroase si mai complexe. De multe ori, intr-o locuinta se
poate intalni chiar folosirea a doua tipuri de structura, de exemplu structura acoperisului poate fi realizata din
lemn, iar structura cladirii din beton. Un aspect foarte important legat de structurile din tara noastra este cel
referitor la conditiile seismice. Din punct de vedere seismic, in Romania, cutremurele care se produc sunt de
tipul cutremure de pamant si lucrul acesta se datoreaza faptului ca trei placi tectonice, cea a Europei, Africii si
Asiei, se intalnesc in zona Vrancea. O alta caracteristica este si faptul ca la noi cutremurele se produc la o
adancime relativ mica, de aproximativ 100 km, avand efecte din cele mai puternice asupra cladirilor. Facand o
comparatie, putem sa consideram acest cutremur echivalentul exploziei unei bombe care s-ar produce sub
picioarele noastre (cutremurele de suprafata, tip Vrancea); aceeasi bomba care explodeaza in pamant la o
adancime mare produce cutremure de adancime, vulcanice etc. Toate cele prezentate anterior fac din Romania
o tara unica in lume din punctul de vedere al intensitat ii activitatii seismice si de aceea structurile de rezistenta
trebuie sa poata trece cu bine prin cutremure puternice. Acest lucru se reflecta in dimensionarea si alcatuirea
elementelor de rezistenta. Este o mare diferenta intre o casa proiectata doar pentru a sustine greutati
gravitationale si o alta proiectata pentru a infrunta si cutremure, care sunt fenomene dinamice, oscilante, cu
intensitati si direct ii aleatorii. Trasaturile unice ale tarii noastre (nu doar seismice, dar si climatice) conduc la
construirea unor cladiri specifice Romaniei din punct de vedere arhitectural si functional.

Ing. Marius-Alberto Darla

- Panoramix Construct

tel.: 0724.962.046

SUGESTII ID

Importanta structurilor casei

Un rol important in construirea unei case il reprezinta alegerea structurii de rezistenta, aspect de care se ocupa
inginerul structurist. In proiectarea antiseismica trebuie sa se tina cont de alegerea unor amplasamente
favorabile din punct de vedere al comportarii la actiunea seismica si evitarea fundarii pe terenuri nefavorabile,
cum ar fi cele cu pericol de alunecari sau surpari, maluri si rape. In cazul in care amplasarea constructiilor se
face totusi pe terenuri nefavorabile, trebuie sa fie luate masuri astfel incat acestea sa reziste la cutremure. Aici
intervine specialistul, si anume inginerul geotehnician, care ne ofera informat iile necesare cu privire la terenul
pe care dorim sa ne asezam casa si ne ajuta sa alegem cea mai buna solutie cu privire la realizarea fundatiilor.

O proiectare antiseismica a constructiilor urmareste sa realizeze atat o conformare generala favorabila a

constructiei, cat si asigurarea unei rigiditati suficiente la deplasari laterale in masura sa o limiteze la valori
admisibile. Intrucat astazi exista o dorinta de spatiu din ce in ce mai mare, la realizarea structurii trebuie sa se
tina cont de dispunerea elementelor structurale. Sunt de evitat rezemarile de stalpi pe grinzi, de transmiterea
unor forte mari prin rezemari grinda pe grinda si console cu deschideri si incarcari mari. Trebuie sa se asigure
conlucrarea spatiala intre componentele structurale verticale prin realizarea la nivelul planseelor atat
intermediare, dar si a celor de acoperis a unor saibe sau contravanturi orizontale suficient de rigide si de
rezistente.

O regula de aur, daca o putem numi asa, este ca daca vrei sa ai o casa solida si rezistenta, trebuie sa tii cont de
parerea inginerului structurist care, impreuna cu arhitectul, vor lua toate masurile ca locuinta pe care doresti
sa o realizezi sa indeplineasca toate cerintele si bineinteles sa satisfaca si dorintele beneficiarului.

Un alt aspect demn de luat in considerare este alegerea materialelor, atat cele privitoare la realizarea structurii,
cat si a finisajelor. Toate materialele trebuie obligatoriu sa fie insotite de certificate de calitate, iar pentru
betoane trebuie realizate probe pentru aflarea rezistent ei acestora.

Daca ar fi sa tragem o concluzie generala, este bine ca atunci cand ne aflam in postura de beneficiar si dorim sa
ne facem o casa, sa lasam specialistii sa-si faca meseria si sa tinem cont de parerea lor.
Ing. Radu Taranu

Villanova e-cons

Tel: 021/340.26.26

Marius Marinescu, inginer constructor, a vorbit în exclusivitate pentru DC News despre efectele unui mare
cutremur care va lovi în curând România. Specialistul a răspuns la două dintre cele mai importante întrebări ale
oamenilor: când va fi următorul seism puternic și care vor fi consecințele sale?

DC News: Când va fi următorul cutremur puternic?

ADVERTISING

inRead invented by Teads

Marius Marinescu: Încerc să dau un răspuns fiindcă am participat la salvarea sinistraților la cutremurul din
1977. În calitate de inginer constructor în cadrul Primăriei Capitalei am lucrat la expertizarea imobilelor
afectate de cutremur. Așa l-am cunoscut, după cutremur, pe Florin Piersic care locuia într-un bloc lângă
Cișmigiu. Așa l-am cunoscut pe Sergiu Nicolaescu care locuia undeva în zona Dorobanților.

Am experiență pentru că am fost șef de șantier, director și am construit sute de blocuri. Din punctul meu de
vedere, pot să dau răspuns la această întrebare. În primul rând, aș spune că numai Dumnezeu știe când va mai fi
un cutremur atât de mare, dar având în vedere istoria, aș face o analiză și aș spune că un seism foarte mare este
iminent.

STIRI Asemanatoare

Cutremur puternic a zgâlțâit miercuri seară România

CUTREMUR ÎN ROMÂNIA: Care au fost cele mai puternice seisme din istorie și...

Cutremur în România. Un seism s-a produs, luni, în Vrancea

CUTREMUR, la 38 de ani de la seismul din 4 martie 1977

Mărmureanu, despre marele cutremur care va lovi România: Va fi HAOS

DC News: Pe ce vă bazați spunând acest lucru?

Marius Marinescu: Pe istoria care se repetă. În ultimii 200 de ani și până astăzi au fost șapte cutremure mari.
Acestea au avut o ciclicitate de circa 40 de ani sau de 60 de ani. Primul seism major a fost în 1738 și a avut
magnitudinea de 7,7 grade pe scara Richter. Atunci a căzut Curtea Veche, a căzut o parte a istoriei noastre.
Următorul cutremur a fost la aproximativ 60 de ani în 1802. A avut 7,9 grade pe scara Richter. Atunci au murit
cel puțin șase oameni, dar trebuie menționat că atunci nu erau clădiri înalte. La circa 40 de ani diferență, la
1838, a fost un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter. Au murit peste 720 de oameni. La un interval de
aproximativ 60 de ani, în 1901, a urmat încă un cutremur mare de 7,2 grade pe scara Richter. La circa 40 de ani
distanță, în 1940 a fost marele seism de 7,4 grade pe scara Richter care a avut niște consecințe catastrofale: au
fost peste 1000 de morți, jumătate din București a fost pus la pământ, iar orașul Panciu a fost distrus în
proporție de 90%. La diferență de 40 de ani, în 1977, am avut iar un mare cutremur de 7,2 grade pe scara
Richter și știm cu toții consecințele acestui cutremur. La nouă ani diferență, am avut un cutremur de 7,1 grade
și, din păcate, circa 150 de morți. Luând în calcul aceste date, putem spune că în orice moment poate fi un
cutremur iminent; în absolut orice moment pentru că pe data de 4 martie s-au împlinit 39 de ani de la marele
seism din 1977.

(w670)

DC News: Care sunt consecințele unui mare cutremur?

Marius Marinescu: Dacă se repetă istoria și vom avea un cutremur mare de 7,9 grade pe scara Richter ar fi o
catastrofă.

DC News: De ce?

Marius Marinescu: Pentru că s-ar suprapune trei catastrofe: cutremur, incendiu și un tsunami. În București s-ar
prăbuși imediat cele aproximativ 400 de blocuri cu bulină roșie. De asemenea, ar exista posibilitatea să se
prăbușească blocurile construite până în 1930 fiindcă la timpul respectiv nu se folosea fier beton la structura
de rezistență. Ar putea să se prăbușească o mare parte din cele aproximativ 8.000 de blocuri construite înainte
de 1977 fiindcă ele erau calculate să reziste la un cutremur de circa 7 grade pe scara Richter. Alte blocuri care
ar putea fi afectate de seism sunt cele construite în anii '90. De ce? Fiindcă la începutul anilor '90 nu se ținea
cont de normativele de rezistență. Mă refer la blocurile care erau construite pentru vânzare. De asemenea, la
aceste lucruri se mai suprapun și alte vulnerabilități. Multe blocuri au stâlpi de rezisență distruși de către
agenții economici care și-au mărit spațiile comerciale. O altă vunerabilitate o constituie blocurile zgârie-nori
care afectează structura de rezistență a clădirilor din jur. O altă vulnerabilitate o constituie vibrațiile metroului.
O altă problemă o constituie izvoarele subterane a căror albie a fost deviată de diferite construcții. O altă
problemă este vechimea blocurilor. Acestea au o durată de servici: blocurile de beton de circa 100 de ani, cele
de cărămidă de aproximativ 80 de ani. De asemenea, multe blocuri au fost construite în albia Dâmboviței și a
Colentinei, pe un teren nisipos.

DC News: Ne spuneați că dacă ne salvăm de cutremur... nu scăpăm de incendiu.

Marius Marinescu: Da. Să nu uităm că cine scapă de cutremure, nu scapă de incendii și nici scapă de incendii nu
scapă de inundații în cazul unui cutremur foarte mare. Blocurile sunt izolate cu polistiren, acesta este
inflamabil, iar în cazul unui seism puternic, se sparg țevile de gaze, se produc explozii și blocurile pot arde. Un
pericol foarte mare îl constituie în București Lacul Morii. Acesta s-a construit în amonte de București și
înmagazinează aproximativ 14-18 milioane metri cub de apă. În cazul unui seism foarte mare, s-ar putea ca
porțile lacului să se rupă și atunci o parte din Capitală va fi inundată. Lacul Morii are o diferență de nivel față de
Dâmbovița, în Crângași, de aproximativ 10 metri, iar la ieșirea din București are o diferență de nivel de
aproximativ 28 de metri. În momentul unui cutremur foarte mare, Lacul Morii s-ar transforma într-un tsunami
și ar mătura toată zona centrală: Universitatea Carol Davila, Facultatea de Medicină Veterinară, Spitalul
Municipal de Urgență, Casa Poporului (partea de jos unde este Camera Deputaților), Palatul Justiției, Biblioteca
Națională și Tribunalul București.

În încheierea interviului, Marius Marinescu a reamintit și de cazul oamenilor de ştiinţă italieni acuzaţi că au
subestimat riscurile seismice înaintea cutremurului produs în provincia L'Aquila în 2009. Ei au fost condamnaţi
luni la şase ani de închisoare, pentru omor din culpă. Verdictul era foarte aşteptat în Italia, în procesul a şapte
oameni de ştiinţă acuzaţi de omucidere prin imprudenţă din cauza subestimării unor riscuri înaintea
cutremurului de la Aquila, în 2009, miza fiind responsabilitatea savanţilor în prevederea unor catastrofe
naturale.

Cutremurul de la 6 aprilie s-a soldat cu peste 300 de morţi şi a devastat centrul istoric al localităţii, biserici
medievale şi o serie de localităţi din vecinătate. Zeci de mii de persoane au rămas fără locuinţe. Seismul este
considerat în continuare un traumatism de către toţi italienii, o polemică aprinsă declanşându-se asupra
tuturor deficienţelor care au contribuit la acest bilanţ grav.

Monolit sau prefabricat?!

December 28, 2015 · by Rosu Catalin · in Generale

Primesc deseori întrebări de genul bloc vechi monolit sau prefabricat. Sa explicam putin ce tipuri de blocuri
s-au construit in perioada comunista.

Monolit=realizat in santier prin betonare direct in lucrare.

Prefabricat=realizat in santier sau uzina, prin betonare in cofraj si montat ulterior in lucrare. Adica
prefabricarea se putea realiza si la santier nu doar in uzina.

Structurile de rezistenta erau de doua tipuri:

– zidărie portanta, utilizata cu succes pana la P+4E

– structuri din beton armat, care se impart in:

 Panouri mari –S+P+7-8 etaje dar si S+P+4E

 Pereti structurali de beton armat –S+P+10 etaje –in sistem fagure sau celular
 Cadre din beton armat, cu stalpi monoliti, grinzi monolite sau prefabricate si plansee prefabricate sau
predale cu suprabetonare –S+P+6 –14 etaje
 Nucleu central si stalpi din beton armat monolit cu grinzi si plansee monolite sau prefabricate –
S+P+10 etaje

Peretii exteriori, anvelopa, sunt:

– din zidărie, cel mai adesea din BCA

– din panouri mari de fațadă – acestea sunt panouri prefabricate compuse din doua placi din beton armat de
cca. 6 cm grosime și un strat termoizolator la mijloc; la început termoizolația era din polistiren, ulterior s-a
renunțat si s-a utilizat BCA-ul.

Panourile mari sau “prefabricatele”:

Acest sistem constructiv a fost introdus in 1959 avand la baza proiecte tip realizate de INCERC. Primele
cladiri au avut regim de inaltime S+P+4E, dar acesta a fost extins la S+P+7E (~7000 de apartamente).
Sistemul folosea îmbinări punctuale la colturile panourilor. Ulterior pe baza proiectelor IPB s-au realizat
imbinari pe contur. Incepand cu 1964, proiectul s-a aplicat numai pentru S+P+4E si abia peste 10 ani,
începând cu 1973 s-a reluat aplicarea acestui sistem la cladiri cu S+P+8E, avand la baza proiectele tip IPCT.
Proiectele IPCT aveau o noua conceptie de conformare a structurala, grupuri de celule tip tub, cu imbinari
cu bucle si subbetonare, mult mai avansat si mai sigur.

Cum recunoști o tipologie sau alta?

Sunt câteva criterii pe care preferam sa nu le enumeram, deoarece pot duce la luarea unor decizii in aparentă
cunostință de cauza. Este mai bine sa apelați la un specialist pentru a determina cu exactitate tipul structurii.
Radiografia blocurilor din Epoca de aur 03/07/2006

Apartamentele in blocurile vechi reprezinta cea mai mare parte din fondul locativ existent. Perioada in care s-
au ridicat cladirile respective a influentat decisiv caracteristicile constructiei.

Cea mai des intilnita comparatie facuta in ultimele luni de specialistii din domeniul imobiliar se refera la
apartamentele vechi si cele din blocurile noi, din ansamblurile rezidentiale care se construiesc in mai multe
cartiere ale Bucurestiului. Totusi, apartamentele vechi reprezinta grosul ofertei de pe piata imobiliara, iar
majoritatea celor care devin proprietari achizitioneaza o astfel de locuinta. Tocmai de aceea, este important de
stiut care sint caracteristicile apartamentelor din blocurile construite inainte de 1989. Suprafetele locuibile si
rezistenta seismica a cladirilor difera in functie de perioada in care au fost ridicate. Si preturile depind de virsta
cladirii.

Case vechi

Situatia fondului locativ din Romania nu este una dintre cele mai bune. Majoritatea locuintelor sint vechi. Cel
putin asa arata studiile oficiale. „Din totalul gospodariilor, cele mai multe (58,8%) traiesc in locuinte care au
fost construite in perioada 1940-1977. Este de remarcat ca locuintele construite dupa 1989 reprezinta numai
7% din totalul locuintelor, cu preponderenta in mediul rural, unde s-au construit de 1,6 ori mai multe locuinte
decit in mediul urban. In locuintele construite inainte de 1940, care in general se considera ca au un grad mai
mare de risc in cazul unor cataclisme naturale, traiesc 8% dintre gospodarii“, se arata in studiul „Conditiile de
viata ale populatiei din Romania“ realizat de Institutul Nationale de Statistica. Trebuie precizat ca prin
gospodarie se poate intelege familie. Un calcul simplu arata ca locuintele construite in perioada 1977-1989
reprezinta 26,2% din fondul locativ. Astfel, la nivel national se poate spune ca locuintele vechi reprezinta
principala categorie in care se poate achizitiona o proprietate. Anul constructiei conteaza foarte mult.

Perioada interbelica

In Bucuresti sint numeroase imobile construite inainte de 1940. „Locuintele construite inainte de 1940 sint
considerate ca fond imobiliar de lux“, spune Artur Silvestri, profesor de gestiune imobiliara la Université
Francophone din Bruxelles. Sint locuinte care nu impresioneaza prin suprafata, iar cladirile nu prezinta prea
multa siguranta in cazul unui cutremur. „Aceste apartamente sint in blocuri elegante, care au, in general,
structuri slabe. Ele au fost construite fara a se cunoaste conditiile de rezistenta seismica. De altfel, citeva dintre
ele s-au prabusit in timpul cutremurului din 4 martie 1977. Cea mai importanta calitate a lor o reprezinta
locatia, in centrul Capitalei“, spune Octavian Ungureanu, arhitect la compania Trilitica. Artur Silvestri spune ca
aceste locuinte sint cautate, iar preturile sint mari.

Blocuri pentru fabrici

Construirea de fabrici in Bucuresti in perioada comunista a determinat migratia catre Capitala. „Orice stat care
se industrializeaza are nevoie de forta de munca“, spune Artur Silvestri. Astfel, populatia Bucurestiului a
crescut rapid. Dupa opinia unora, in citiva ani chiar s-a dublat. „Bucurestiul, dupa al Doilea Razboi Mondial, si-a
dublat populatia. In 1944-1945 avea cam 900.000-1.000.000 de locuitori, pentru ca in anii ’60 sa ajunga la
1.700.000-1.800.000. S-a adus mina de lucru din agricultura si s-au infiintat bazele mari industriale, Faur,
IMGB, Republica, platformele industriale. Populatia suplimentara, care a venit nu prin crestere naturala, ci prin
aducere de oameni, a facut din construirea de locuinte o necesitate“, spune arhitect Constantin Jugurica,
consilier tehnic la Proiect Bucuresti, locul in care au luat nastere proiectele care s-au concretizat in cartierele
din ziua de azi. Aceste locuinte se repartizau muncitorilor de pe platforme numai prin intreprinderi si, in
general, se astepta destul de mult. „Prin programele de locuinte se realizau practic circa 20.000 de apartamente
pe an, desi programele noastre mergeau la 30-40.000. Ele au trebuit sa se realizeze in structuri care sa fie usor
de locuit si sa fie economice din punctul de vedere al costurilor“, mai spune Constantin Jugurica.

Casa STAS

Solutia gasita a fost tipizarea. Asa se explica monotonia de pe piata imobiliara, in care preturile variaza in
functie de zona, deoarece apartamentele sint aproximativ la fel. S-a mers astfel pe anumite tipuri de locuinte, cu
suprafete minime. „In general, erau doua tipuri majore: imobil cu parter si patru etaje si imobil cu parter si zece
etaje. Problema era clara: sa coste cit mai putin si sa se organizeze un mod de lucru prin care sa se construiasca
repede“, spune Constantin Jugurica. Asa s-a ajuns la sistemul de construire din prefabricate, care presupunea
cheltuieli minime de manopera, deoarece panourile veneau din fabrica si se montau doar. „De ce P+4? Pentru ca
nu se mai punea problema lifturilor, nici macar a unei structuri mai puternice, deoarece cu cit e mai mare
imobilul, cu atit trebuie o structura mai puternica. Pe santier nu era decit montajul, cu exceptia fundatiei si a
subsolului, care erau facute monolit. Toate blocurile sint de acelasi tip. Aici au fost mai multe variante, dar
neesentiale. Se inscriu in acelasi standard de P+4, sint diferente minore. Suprafetele erau normate si aprobate
prin legi ale statului“, mai spune acesta.

Caracteristici generale

In conditiile in care tipizarea este caracteristica principala, care poate fi observata cu ochiul liber in cartierele
din Bucuresti, putem desprinde citeva caracteristici generale ale blocurilor. Suprafetele sint aceleasi pentru
blocurile construite in acelasi interval de timp, indiferent de cartier. Proiectantii spun ca structura este solida la
toate blocurile, insa sint probleme destul de mari la finisaje. „Nu se facea rabat de calitate de la structura,
pentru ca acolo se dadeau suficienti bani. Se facea rabat mare la finisaje, la partea vazuta a casei: tencuieli de
calitate proasta, zugraveli proaste, feroneriile au cedat. S-au facut economii si la instalatiile electrice si
sanitare“, mai spune Jugurica. Diferentele apar in functie de perioada in care s-au construit blocurile.

Anii ’60-’70

Au inceput sa se construiasca blocuri in anii ’50. „Aceste blocuri sint destul de putine si sint amplasate in zone
precum Bucurestii Noi, in jurul cinematografului, altele sint in zona Stadionului «Lia Manoliu». Tot in anii ’50 s-
a construit in Floreasca“, spune Artur Silvestri. Nu se poate vorbi insa despre mari cartiere in aceasta perioada.
In anii ’60 au inceput lucrarile in Drumul Taberei, Titan, Berceni. Aceste apartamente au suprafete mai mici
decit cele construite ulterior. Astfel, Constantin Jugurica spune ca acestea aveau, in cazul celor cu doua camere,
o suprafata locuibila de 28-30 mp (fara bucatarie, baie, balcon) si au fost proiectate sa reziste, fara avarii, la
cutremure de pina la 7 grade pe scara Richter.

Urmatorii ani

Anii 1970-1980 reprezinta etapa in care s-au realizat cu prioritate arterele importante ale Capitalei, printre
care Stefan cel Mare, Mihai Bravu, Calea Mosilor, Colentina, Pantelimon, Oltenitei, Armata Poporului. In paralel
s-au construit noi cvartale de blocuri in cele trei mari cartiere. Un pas inainte se inregistreaza in ceea ce
priveste suprafata locuibila a blocurilor, care creste pina la 32 mp, valoare valabila tot pentru apartamentele cu
doua camere. Dupa anii ’80 s-a pus accent pe zona centrala, unde s-au realizat apartamente cu suprafete
generoase. Cele din Centrul Civic reprezinta un bun exemplu. S-au produs schimbari si in ceea ce priveste
structura de rezistenta a blocurilor. „Pina in 1977 noi aveam niste normative care mergeau pina la 7 grade pe
scara Richter. Dupa 1977, s-a mers la 7,5-8 grade pe scara Richter, iar in cazuri speciale, precum zona centrala,
pina la 8,5“, spune Constantin Jugurica.

Monolit sau prefabricat

Tipul materialului din care s-a construit blocul nu duce la diferente in ceea ce priveste rezistenta la cutremur,
deoarece ele sint proiectate sa reziste pina la o anumita intensitate a seismului. Pierderile de energie termica
vin din faptul ca in acea perioada eficienta energetica nu era o prioritate. „Prefabricatele aveau inglobata in
panoul mare si izolatia termica. Cele monolit sint placate cu BCA sau caramida spre exterior. Acelasi lucru se
face si acum, numai ca se face cu materiale mai eficiente: saltele din vata de sticla, polistiren expandat“, spune
Jugurica. Probleme au aparut insa la unele locuinte construite din prefabricate, deoarece, din cauza puntilor
termice, aparea umezeala. Nici in ceea ce priveste durata de viata nu exista diferente. „Dupa normare, dupa 50
de ani orice structura trebuie consolidata. Durata de viata este aceeasi la monolit si prefabricate“, spune
Constantin Jugurica. Abia dupa aceasta umeaza operatiunea de consolidare, in cazul in care apar semne de
degradare. Se considera ca acestea vor rezista mult mai mult, in conditiile in care constructii care nu au fost
proiectate sa reziste atita timp sint inca in picioare, chiar si dupa 100 de ani. Este adevarat, nu sint asa de inalte.

Cerere pentru nou

Si pe piata vinzarii de locuinte blocurile se impart in doua categorii: construite inainte de 1977 si cele ridicate
dupa. „Blocurile vechi, construite pe timpul lui Ceausescu, inainte de 1977, sint evitate de majoritatea clientilor
care doresc sa isi cumpere casa“, ne-a spus Dan Costache, director vinzari in cadrul agentiei imobiliare Stentor.
Cele mai cautate sint apartamentele cu doua-trei camere. „Aceste apartamente sint mai cerute datorita
suprafetelor mai mici, respectiv a costurilor de intretinere mai scazute“, a adaugat Dan Costache.
Apartamentele de patru camere sint mai rar tranzactionate pentru ca au preturi mai mari si costuri mari de
intretinere.

Case mai scumpe

Anul de constructie al blocului se reflecta substantial si in pretul acestuia. Astfel, un client care cumpara o
garsoniera intr-un bloc construit inainte de 1977 va plati in jur de 35.000 de euro, in timp ce aceeasi
garsoniera, in acelasi cartier, cu acelasi nivel de imbunatatiri, dar construita dupa anul 1980 va costa cu
aproximativ 5.000 de euro mai mult. Diferenta de 5.000 de euro va fi simtita si de cumparatorul unui
apartament cu doua camere intr-un bloc construit dupa anul 1980, comparativ cu cel care va achizitiona intr-un
bloc mai vechi acelasi apartament cu doar 50.000 de euro.

O data cu cresterea numarului de camere creste si diferenta de pret. „Un apartament cu trei camere, similar ca
marime si imbunatatiri, situat in acelasi cartier costa in jur de 60.000 de euro, daca este construit inainte de
anul 1977. Construit dupa anul 1980, un apartament de trei camere costa cu 10.000 de euro mai mult“, ne-a
spus Alex Manoliu, agent de vinzari in cadrul agentiei imobiliare Stentor. Si la patru camere diferenta este tot
cam de 10.000 de euro. Un apartament construit inainte de 1977 costa aproximativ 75.000, in timp ce unul
ridicat dupa 1980 costa 85.000 de euro.

Zona de est da unda verde proiectelor de anvergura

Dezvoltarea infrastructurii in zona de est atrage dupa sine proiecte imobiliare si, de ce nu, o dezvoltare a
intregii zone. Prelungirea liniei de metrou se realizeaza de la Nicolae Grigorescu spre linia de centura cu 4,75
km pe axa Bucuresti–Constanta (si, cu linie de tramvai existenta, va fi o axa de dezvoltare certa). Vor fi patru
statii noi: Nicolae Grigorescu 2, 1 Decembrie, Policolor si Linia de Centura. Metrorex estimeaza punerea in
functiune cu calatori la finele anului 2006–inceputul lui 2007. Zona de est poate fi o noua directie de dezvoltare
in Bucuresti. Oportunitati de investitii sint aici si prin prisma faptului ca preturile sint inca accesibile, mai
scazute decit in nord sau in vest, si pe un vizibil trend ascendent. Platforma ofera suprafete mari construibile si,
de asemenea, cladiri renovabile. Dezvoltarea zonei se poate face cu un mix de rezidential si birouri. Investitiile
pe segmentul rezidential se pot dovedi adecvate atit pentru minicartiere de blocuri, cit si pentru ansamblurile
de vile, ambele pentru clasa medie, existind deja proiecte in studiu. Din punctul de vedere al spatiilor de birouri,
platforma este ideala companiilor si activitatilor de call-center, departamentelor tehnice ce au nevoie de birouri
in cladiri cu spatii functionale si cu chirii mai accesibile. Cel mai mare proiect in zona anuntat pentru 2006 este
Hellios BC, imobil ce va aduce pe piata 15.000 mp de birouri de clasa B+, promovat prin ESOP. La parter, exista
o zona de cafeteria si un spatiu pretabil activitatilor comerciale, showroom, sucursala bancara etc. Proiectul
porneste de la renovarea completa a unei structuri ce se va finaliza in doua etape. Cladirea va avea cortina din
sticla, iar spatiile vor dispune de dotari moderne de birou cum ar fi: sistem climatizare centralizat, retea de
voce-date structurata, infrastructura de telecomunicatii, interconectare cu fibra optica, detectori de fum, sistem
de alarma al cladirii, paza 24h/24h, control acces prin cartele, supraveghere video, tavan fals, mocheta etc.
Prima etapa se va finaliza in septembrie–decembrie 2006 si va livra o suprafata de aprox. 8.000 mp. Cea de-a
doua etapa va avea ca termen de finalizare sfirsitul anului 2007. - Mirela Raicu, Marketing Manager compania
imobiliara Esop

Apartamentul anilor ’60-’70

suprafata locuibila de 28-30 mp, in cazul apartamentelor cu doua camere

rezistenta seismica la 7 grade pe scara Richter

 amplasate in marile cartiere

finisaje de proasta calitate

Apartamentul de dupa 1977

suprafata locuibila mai mare, de pina la 32 mp, tot pentru doua camere

rezistenta seismica pina la 8 grade pe scara Richter

amplasate linga marile artere de circulatie

finisaje de proasta calitate

Anii de constructie a tuturor blocurilor din oras

25.02.2007

AUTOR: Felix GUZGA

Iesenii care locuiesc in blocuri cu risc seismic ridicat trebuie sa isi pregateasca banii. Guvernul a schimbat
radical regulile dupa care se face consolidarea blocurilor din clasele superioare de risc seismic. Concret,
consolidarea acestora a devenit obligatorie, proprietarii de apartamente riscind amenzi drastice daca nu se
conformeaza.

"Termenul de garantie" al blocurilor a fost estimat de experti la aproximativ 50 de ani. In cazul Iasului, citeva
zeci de blocuri au fost construite in perioada interbelica sau in primii ani de dupa razboi, fiind locuite si astazi.
Durata de viata efectiva a blocurilor poate varia, in functie de mai multi factori, pornind de la materialele din
care este construit blocul si pina la cum a fost afectat de cutremure.

Noile prevederi legale obliga proprietarii sa realizeze lucrarile de consolidare necesare. Se stabilesc si termene
clare sub sanctiunea unor amenzi drastice. Astfel, in maxim doi ani dupa ce blocul este introdus in categoria
celor cu risc seismic ridicat, proprietarii trebuie sa faca demersurile pentru a realiza proiectul de consolidare.
Dupa alti doi ani proprietarii trebuie sa demareze lucrarile la bloc. "Ziarul de Iasi" va prezinta blocurile din Iasi,
anul in care acestea au fost construite, dar si programele guvernamentale care pot fi accesate pentru
consolidarea imobilelor.

Sigure 100% sint doar blocurile construite dupa 1977

Expertii impart in doua categorii blocurile de locuinte, in functie de perioada in care au fost construite.
Cutremurul din 1977 este "criteriul" luat in calcul la stabilirea celor doua categorii de blocuri. "Dupa 1977 s-au
luat masuri suplimentare la structura de rezistenta a blocurilor. De aceea, teoretic aceste blocuri nu au
probleme la structura", a declarat Valeriu Droahna, proiectant de structuri de rezistenta.

Problemele apar la blocurile ridicate pina la cutremur. Nimeni nu poate spune cu precizie care este situatia lor
actuala. "Cert este ca blocurile construite pina in 1977 au nevoie de expertize tehnice. Din aceasta expertiza se
vedea clar care este situatia lor. Este posibil sa nu fie probleme. Avem ca exemplu blocurile din Pacurari,
construite in anii '50, dar care nu au nici o problema la structurile de rezistenta", a explicat Droahna.

In general, blocurile au o durata de viata estimata cuprinsa intre 50 si 80 de ani, in functie de mai multi factori.
"Depinde de materialele folosite, de perioada in care au fost construite blocurile, de regimul de inaltime.
Oricum, durata de viata normata a unui bloc este relativa. Blocurile trebuie intretinute, trebuie facute periodic
reparatii. E ca si la oameni. Daca nu bei, nu fumezi, maninci sanatos traiesti mai mult", a adaugat viceprimarul
Constantin Neculau, inginer constructor.

Specialistii sustin si ca durata normata de viata a unei constructii se poate micsora in timp. "In urma unui
cutremur, blocul are de suferit. Nu se stie exact insa in ce masura, pina cind nu se face o expertiza tehnica.
Oamenii trebuie sa comande o expertiza tehnica in momentul in care apar fisuri, crapaturi sau deplasari ale
unor elemente ale blocului", a afirmat Droahna.

Proceduri greoaie si amenzi de 3.000 RON

Iesenii au putine insa sanse de a consolida blocurile in care locuiesc. Procedurile greoaie si conditiile impuse au
facut ca pina in prezent nici un bloc din Iasi sa nu intre in programele de consolidare. "Toate cladirile care nu
mai indeplinesc parametrii normali trebuie consolidate, deci si cele din clasele inferioare de risc seismic. Inca
de anul trecut, noi am trimis notificari catre asociatiile care administreaza blocuri din clasa I de risc seismic, dar
nu am primit pina acum nici o reactie", a spus Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei.

Consolidarea blocurilor incluse in clasa I de risc seismic a devenit obligatorie. Legislatia prevede termene clare
pentru realizarea proiectarii si efectuarii lucrarilor de consolidare. "Se incepe cu o notificare catre toti cei care
au fost deja identificati ca detin cladiri cu pericol mare de risc seismic. In cazul in care acestia nu isi
expertizeaza cladirea, urmeaza o prima amenda. In cazul in care nu isi proiecteaza consolidarea intr-un timp
acceptabil, urmeaza o a doua amenda, iar in cazul in care nu pornesc consolidarea o a treia amenda. Sint amenzi
care se situeaza intre 1.000 si 3.000 de lei noi pe fiecare familie", se arata intr-un comunicat al Ministerului
Lucrarilor Publice.

Astfel, in maxim doi ani dupa ce Primaria anunta proprietarii ca blocul este incadrat in clasa I de risc, iesenii
trebuie sa realizeze proiectul tehnic. Conform expertizelor efectuate dupa 1990, in Iasi exista 62 de blocuri
incluse in clasa I de risc seismic, care trebuie urgent consolidate.

Dupa finalizarea proiectului de consolidare, iesenii mai au alti doi ani la dispozitie pentru a demara lucrarile de
consolidare. "Initiativa trebuie sa vina de la proprietari. Solicitarile se depun la Primarie. Noi nu am avut astfel
de cereri de la proprietari, desi am organizat mai multe intilniri cu reprezentantii asociatiilor de proprietari", a
declarat Chirica.

200 euro/mp, costul consolidarii

Legislatia in vigoare prevede ca anual, in functie de propunerile venite de la primarii, Guvernul stabileste o lista
cu blocurile care sint acceptate in programul de consolidare. In acest program intra doar blocurile din clasa I de
risc seismic. Bugetul de stat suporta doar cheltuielile cu privire la expertizarea tehnica a imobilului pentru
toate cladirile.

Legislatia ofera alte facilitati doar pentru iesenii care locuiesc in blocuri situate in clasa I de risc seismic.
"Facilitatile care se acorda, expertiza cladirii, proiectarea se suporta de la bugetul de stat, executia, in cazul
celor care au venituri sub venitul mediu, se suporta de la bugetul de stat. Cei care au peste venitul mediu pot sa
plateasca inapoi suma pe care trebuie sa o achite in termen de 25 de ani, esalonat, fara dobinda", se
mentioneaza in acelasi comunicat al Ministerului Lucrarilor Publice.

Concret, locatarii din astfel de blocuri trebuie sa realizeze expertiza tehnica si proiectul de consolidare din
fonduri proprii, urmind ca ulterior Guvernul sa ramburseze banii. Finantarea lucrarilor propriu-zise de
consolidare se va putea face prin credite pe termen lung.

Expertii sustin ca lucrarile de consolidare pot costa foarte mult. "O consolidare complexa, care implica si lucrari
la structura de rezistenta a blocului, costa minim 200 euro pe mp de suprafata construita desfasurata. Adica, in
cazul unui apartament de 100 de mp, consolidarea va ajunge la aproximativ 20.000 euro. Lucrarile pot dura
minim un an", a precizat Chirica. Pe toata perioada consolidarii, proprietarii trebuie sa elibereze locuintele.
Concret, timp de un an, iesenii trebuie sa se mute in alte locuinte.

Noile prevederi legale dau posibilitatea ca proprietarii sa fie obligati sa se mute din locuinte pe perioada
lucrarilor. In acest caz, Primaria ar trebui sa puna la dispozitie locuinte temporare. "Aceasta este o alta
problema. Unde pot fi recazati acesti oameni? Am inteles ca se intentioneaza demararea unui program prin care
sa fi construite locuinte in care sa fie mutati temporar cei care isi consolideaza locuintele. In general in blocurile
acestea vechi locuiesc oameni batrini, care nu sint interesati de a obtine bani de consolidare prin credit
ipotecar", isi arata scepticismul viceprimarul Constantin Neculau.

Blocurile se invechesc insa de la an la an. In aceste conditii, poate doar o tragedie ar sensibiliza autoritatile si
locatarii in a-si consolida blocurile.

ATENTIE: Cifrele reprezinta, in ordine, numarul strazii, indicativul blocului si anul constructiei acestuia

* in unele cazuri, este posibil ca blocul sa nu aiba un indicativ

* lista este cea existenta in arhiva DAFIS, din cadrul Primariei Iasi

14 DECEMBRIE: 1 1960
6 MARTIE: 2 "6 Martie" 1983

AL.CEL BUN: 2A 1204 1982; 6 1205 1981; 7 D1 1980; 9 D1 1976; 10 1206 1981; 16 1212 1981; 21 B2 1973; 24
H7; 26 H5; 29 X5 1974; 31 X4 1975; 33 X3 1975; 35 X2 1974; 37 E2 1974; 39 E2 1974; 41 F1 1974; 42 D4
1977; 43 X2 bis 1975; 45 X1 bis 1975; 49 Y1 1977; 54 G3-4 1989; 56 G3 1989; 60 G1-2 1989

ALECSANDRI V.: 2 R4 1978; 4 D 1959; 5 R4 1978; 8 E 1959; 9 B 1959; 9A 1959; 9B 1959;

AMURGULUI: 1 U1 1978; 2 SA1 1988; 4 SA2 1988; 8 258A 1989; 10 258B 1989;

APELOR: 1 325 1982; 4 P7 1979

ARCU: 1 T1 1979; 1 T3 1984; 2 D10 1980; 3 1978; 4 D9 1980; 5 B1 1978; 6 D8 1980; 8 D7 1980; 9 D5 1979; 10
D6 1980; 11 D4 1979; 12 D16 1980; 13 D3 1979; 14 C3 1980; 15 D2 1979; 16 C2 1980; 17 D1 1979; 18 C1
1980; 23 CL3 1988; 25 CL2 1987; 27 CL2 1987; 31 CL5 1987; 31 CL5A 1987; 33 CL5 1987; 33 CL5A 1987; 35
CL5 1987; 37 CL6 1987; 39 CL6 1987; 39A CL6 1987; 53 T13 (?); 59 T11 1985; 61 T11 1985; 65 T11 1985; 67
T3B 1985; 69 T3B 1985; 71 T10 1985; 73 T10 1985; 75 T10 1985; 77 T9 1986; 79 T8 1986; 81 T7 1986; 83 T7
1986

ATELIERULUI: 1 A9 1978; 2 B 2-2 1977 3 A11 1979; 4 B4 1978; 5 B5-1 1977

AUREL VLAICU: 58 J 1986; 60 7 1986; 62 I 1986; 66 H 1986; 68 1986

AURORA: 3 B5 1969; 18 pav.A 1928; 19 pav.O 1926; 20 F4 1928; 20 pav.F 1928

BABES V.: 3A 3A 1959; 3B 3B 1959; 8 1959; 10 1959

BACINSCHI: 1 T1-2 1987; 2 CL16 1986; 3 CL4 1987; 3 CL4A 1987; 4 CL1 1988; 5 CL4 1987; 5 CL4A 1987; 6 CL1
1988; 7 CL4B 1987; 7 CL4 1987; 8 CL1 1988; 9 CL4 1987

BALCESCU N.: 22 22 1955; 24A 1972;

BANCII: 9 1936
BARBOI: 1 F1 1983; 4 F2 1983; 8 C6 1983