LICEUL TEHNOLOGIC TOMA SOCOLESCU

PROIECT
pentru

ATESTAT

Calificarea: DESENATOR TEHNIC PENTRU

CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: PERETI DIN BETON ARMAT

ÎNDRUMĂTOR: Prof. DONȚU CARMEN

Elev: ȘELEARCĂ ANDREEA-GEORGIANA

Clasa: a XII -a C

2020
1
2
 1. ARGUMENT

Datorita pietrei au dainuit pâna în zilele noastre numeroase monumente

ridicate cu mult timp înainte. Pâna la descoperirea betonului si apoi a betonului
armat, marile lucrari de arhitectura (palate, temple etc.), lucrarile ingineresti (tuneluri,
poduri, apeducte, drumuri etc.) si lucrarile militare au fost executate din zidarie de
caramida sau piatra naturala.
Se poate afirma ca istoria constructiilor este legata indisolubil de tehnica zidariei,
care a avut o întrebuintare importanta si neîntrerupta din cele mai vechi timpuri
pâna azi.
Zidaria este materialul de constructie obtinut prin asezarea ordonata, dupa anumite
principii, a caramizilor sau blocurilor legate între ele prin mortar sau cu legaturi
metalice. În cazuri rare se executa si zidarii alcatuite din blocuri fara materiale de
legatura, numite zidarii uscate, în vederea ameliorarii caracteristicilor de rezistenta si
deformare ale zidariei, în anumite conditii de solicitare (vânt, seism), elementele de
zidarie sunt prevazute cu armatura din otel-beton înglobata în rosturi sau
concentrata în elementele de beton armat asociate zidariei si conlucrând cu aceasta
sub actiunea încarcarilor. Un bloc de caramida sau de BCA trebuie sa fie cât mai
mare si cu suprafetele cât mai netede posibil. Din aceste caracteristici apar
rapiditatea în executie si zidurile fara denivelari. Primele consecinte favorabile din
punct de vedere financiar sunt un consum mai mic de mortar pentru îmbinare si
economie de material la tencuieli.
Reducerea relativa a volumului de constructii din zidarie în favoarea celor din
beton armat si otel, înregistrata în epoca moderna, a fost posibila datorita cresterii
potentialului energetic si avantajelor obtinute prin utilizarea unor materiale cu
caracteristici mecanice superioare, precum si posibilitatilor largi de industrializare a
tehnologiilor de executie.
Desi exista o mare diversitate de rezolvari concrete, pentru cladirile civile uzuale,
în functie de conceptia tehnologica de realizare a componentei de baza a peretilor,
se pot lua în consideratie urmatoarele tipuri:
• pereti realizati prin zidire (folosind blocuri din diferite materiale, de diferite forme si
dimensiuni);
• pereti realizati prin turnare la fata locului (în special din beton armat, cu agregate
grele sau usoare, dar si din pamânt natural cu adaosuri de argila, var, fibre organice);
• pereti realizati prin asamblarea de elemente prefabricate, initial sub forma bârnelor
de lemn orizontale, ulterior sub forma prefabricatelor mari si mijlocii cu structura
omogena sau compozita, folosind materiale si produse diverse (beton armat cu
agregate grele sau usoare, betoane celulare, produse ceramice, de ipsos, din sticla,
de lemn, de azbociment, mase plastice compacte sau celulare etc).
Folosirea înca pe scara larga a zidariei impune o mai buna cunoastere a
caracteristicilor fizice si de rezistenta, precum si înnoirea tehnologiilor de executie
în sensul apropierii lor de exigentele impuse.
Caramida
Caramida clasica este folosita de om înca de la începutul „erei“ ceramice, deoarece
este un material rezistent la presiune si umiditate. Realizata din argila arsa, aceasta
a fost dezvoltata în timp astfel încât în prezent avem la dispozitie o mare varietate
de tipuri de blocuri ceramice, numite uneori termoblocuri sau caramida eficienta.
Blocurile de zidarie relizate din diferite forme si marimi de produse creamice se
clasifica în mod curent în: caramizi pline, caramizi si blocuri cu gauri verticale si
caramizi si blocuri cu goluri orizontale.

3
Blocurile de zidarie de tip blocuri cu gauri verticale si blocuri cu gauri orizontale sunt
concepute în ideea obtinerii unor densitati aparente mai reduse, pe aceasta baza
fiind posibila sporirea dimensiunilor si ca urmare cresterea productivitatii muncii (de
exemplu, un bloc de zidarie de 290x240x188 mm este echivalent ca volum cu sase
caramizi pline, inclusiv rosturile dintre ele).
Simultan, prin prevederea de gauri se urmareste ca folosindu-se calitatile
termoizolante ale straturilor de aer închis sa se obtina produse cu conductivitati mai
reduse decât cele ale caramizilor pline. Acest avantaj este însa anulat în parte de
prezenta mortarului din rosturile zidariei, de umplerea partiala cu mortar a gaurilor, de
scaderea capacitatii de acumulare termica a peretelui etc.
Principiul consta în folosirea proprietatilor termoizolante ale aerului. Una dintre
calitatile sale importante este întarirea structurii de rezistenta a cladirii. Caramida
este mai grea decât BCA-ul, un metru cub cântarind 900 kg.
Peretii structurali interiori se prevad, de regula, cu grosimea nominala de cel putin
25 cm. Grosimile peretilor exteriori (structurali sau nestructurali) se adopta, în
general, din considerente termotehnice, în functie de zona climatica în care se
gaseste cladirea, de tipul functional al cladirii si de caracteristicile termotehnice ale
blocurilor de zidarie. Specialistii recomanda ca peretii exteriori din caramida sa fie
realizati cu grosimea de 37,5 cm, obtinându-se astfel o cladire solida, ferita de frig
sau canicula. O grosime mai mare nu aduce beneficii demne de luat în seama. În
cazul peretilor nestructurali interiori nu sunt necesare ziduri mai mari de 15-20 cm,
însa trebuie acordata o atentie sporita la izolarea fonica a camerelor.
BCA-ul - Betonul Celular Autoclavizat
BCA-ul a fost inventat în urma cu circa un secol si este fabricat din praf de calcar,
nisip, apa si diferiti aditivi care ajuta la formarea golurilor de aer din interior. Acest
material este un bun termoizolator, usor (un metru cub cântareste circa 700 de kg) si
poate fi utilizat atât pentru zidurile exterioare, cât si pentru cele interioare. Este un
material friabil si cu mare sensibilitate la umezeala, de aceea nu se admite
prevederea lui ca material pentru pereti de subsol sau pentru pereti în medii cu
umiditate continua a aerului mai mare de 60% (spalatorii, bai publice etc.).
Blocurile de BCA se utilizeaza în special pentru realizarea de pereti nestructurali,
exteriori sau interiori, la cladirile cu structura din beton armat. Blocurile de BCA tip
GB 50' se pot utiliza si pentru realizarea peretilor structurali ai cladirilor joase (P sau
P + l), în conditiile întaririi zidariei prin armare sau prin înglobarea de stâlpisori de
beton armat, precum si a respectarii celorlalte prevederi din normele impuse. Placile
de BCA se utilizeaza pentru realizarea peretilor nestructurali interiori (în general cu
rol de compartimentare a unei unitati functionale), cu grosimi de 7,5; 10 sau 12,5 cm;
Grosimile curente ale peretilor realizati din zidarie din blocuri de BCA sunt de 25 si
30 cm, pentru peretii exteriori si de 20 si 25 cm pentru peretii interiori (acestia se
prevad în special ca elemente delimitatoare a doua unitati functionale).
Zidaria se realizeaza cu teserea rosturilor la fiecare rând, dupa aceleasi principii ca
în cazul zidariei de caramida.
Spre deosebire de caramida, acesta nu are calitati portante. Arhitectii recomanda
utilizarea BCA-ului doar pentru peretii care nu suporta greutatea imobilului si daca
structura de rezistenta este executata cu cadre din beton armat sau elemente
metalice.
În depozitele cu materiale pentru constructii pot fi gasite blocuri din BCA de marimi
standard diferite. Pentru cereri speciale din punctul de vedere al dimensiunii, pentru
ca BCA-ul este fabricat în blocuri de câtiva metri cubi, care sunt taiate dupa
necesitati.

4
 Concluzii

Portanta caramizilor este rezistenta lor la o presiune exercitata. BCA-ul este cu 10-
20% mai putin portant decât caramida. Acesta se sfarâma mai repede la greutati mult
mai mici. Un avantaj al BCA-ului, si cel mai important, îl reprezinta faptul ca peretii, în
caz de nevoie, pot fi darâmati foarte repede. Daca dupa un timp se doreste
recompartimentarea casei, acest lucru se poate face extrem de usor, pe când peretii
din caramida nu pot fi modificati pentru ca ar putea afecta structura de rezistenta a
casei.
Daca la pret se simte diferenta, caramida ajungând si la 40% din pretul total de
constructie la rosu, ambele materiale de constructii care se folosesc la
ridicarea peretilor au o durata de viata asemanatoare, de peste 50 de ani. În
schimb, caramizile albe sunt din ce în ce mai putin folosite. Chiar daca este
mai ieftin, proiectantii nu recomanda constructia unei case din BCA.

5
 2. NOŢIUNI GENERALE DESPRE PEREŢI

Pereţii sunt acele subansambluri constructive ale clădirii cu rol de delimitare

a spaţiului interior de mediul extern, precum si de compartimentare pe funcţiuni a
interiorului acesteia .

Pereţii sunt alcătuiţi din componente diverse:

-elementul de baza care poate fi din zidărie, beton, metal, lemn etc;
-elementul de finisaj (interior , exterior) sub forma de tencuieli, placaje,
tapete,etc.
-elemente inglobate cum ar fi: usi, ferestre, coşuri de fum, canale de
ventilaţie, hidroizolaţii, termoizolatii, izolaţii fonice etc.
Prin noţ iunea de perete se intelege in mod obişnuit numai componenta de baza
care conferă acestuia rezistenta si stabilitatea.

3. CLASIFICAREA PEREŢILOR

• După poziţia lor in ansamblul construcţiei pot fi:

-Pereţi exteriori, care împreuna cu acoperişul fac parte din elementele de
închidere ale clădirii, delimitând spaţiul interior al acesteia de mediul
exterior; -Pereţii interiori, care împreuna cu planseele alcătuiesc
subausamblul de compartimentare pe funcţiuni a clădirii.

• După rolul pe care il au in construcţie pot fi:

-Pereţ i structurali, denumiţi si de rezistenta au rolul de a prelua si transmite,
la nivelul funda ţiilor, încărcările gravitaţionale si orizontale la care este Supusa
Construcţia:
-Pereţii de contravantuire (autoportanti) conlucrează cu pereţii structurali
pentru rigidizarea clădirii in plan orizontal, dar nu preiau incarcari din plansee;
-Pereţi ne structurali, numiţi si pereţi purtaţi au numai rol de compartimentare
funcţionala la interior sau de închidere spre exterior Aceşti pereţi nu preiau decât
greutatea lor proprie si nu au continuitate pe verticala construcţiei: pot lipsi la
anumite niveluri.

• In funcţie de materialele si tehnologia de execuţie pereţii se împart in :

-Pereţi executaţi monolit, realizaţ i prin turnare in cofraje la fata locului a
betoane lor (grele sau uşoare) sau a lutului simplu ori cu adaosuri (var, fibre
organice etc ); -Pereţi executaţi prin zidire, realizaţi la fata locului, prin
asamblarea unor corpuri de zidărie (cu forme, dimensiuni si din materiale
diverse), de regula cu ajutorul mortarului;
-Pereţi prefabricaţ i rezultaţi in urma asamblării pe şantier a unor
elemente prefabricate, liniare sau de suprafaţa, confecţionate in fabrici sau
ateliere specializte.

6
 • După materialul din care sunt alcătuiţi pereţii, se
deosebesc: -Pereţi din beton si beton armai;
-Pereţi din lemn (grinzi, scânduri sau dulapi, panouri prefabricate);
- Pereţi din produse ceramice;
-Pereţi din elemente metalice (cabla plana, tabla cutată, tabla
ondulata); -Pereţi din sticla;
-Peren din azbociment (plan sau ondulat);
-Pereţi din materiale uşoare;
-Pereţi din mase plastice ( polimeri).

4 . EXIGENTE ASOCIATE PEREŢILOR

Soluţia constructivă poate îndeplini total sau parţial exigenţele atribuite peretelui.
Exigenţele atribuite pereţilor (vitraţi, din tablă profilată etc) dar care nu pot fi
îndeplinite de acesta (spre exemplu izolarea termica, iluminarea etc.) sunt
"transferate" instalaţiilor.
Priorităţile exigenţelor depind în cazul peretelui, de rolul funcţional şi de poziţia în
cadrul clădirii astfel, printre cele mai importante se pot enumera, pentru pereţii:
-structurali exteriori: rezistenţă şi stabilitate izolaţie termica, hidrofugă şi economie de
energie ,etc.
-structurali interiori: rezistenţă şi stabilitate ,protecţie împotriva
zgomotului, siguranţa la foc ,etc
-nestructurali exteriori: izolaţie termica, hidrofugă şi economie de energie
siguranţa în exploatare, etc
-nestructuraii interiori: protecţie împotriva zgomotului, siguranţa în exploatare,
siguranţa la foc ,etc.

7
5. SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU PERETI

6. PERETI DIN BETON ARMAT

Dezvoltarea pe verticala a cladirilor,datorita utilizarii rationale a

perimetrului urban, prin reducerea la minimum a suprafe]ei construite pe teren, a
condus la folosirea elementelor verticale de rezistenta (pereti) din beton armat.
Aceste elemente verticale ale structurii de rezistenta (diafragme)
preiau eforturi care depasesc capacitatea portanta a zidariei.
Pere]ii din beton armat monolit s-au impus la noi in tara, la cladirile
inalte, datorita faptului ca tehnologia de executie se caracterizeaza prin
productivitate ridicata.

8
6.1. PEREŢI DIN BETON ARMAT MONOLIT

Peretii din beton monolit sunt in general pereţi structurali (diafragme) si

prezintă o seria întreaga de avantaje cum ar fi: -durabilitate mare;

-capacitate portanta mare. motiv pentru care sunt folosiţi la clădiri cu multe niveluri;
-îmbin ările monolite dintre pereţii longitudinali si cei transversali, precum si cele
dintre pereţi si plansee, asigura conlucrarea spaţiala a structurii clădirii,
-tehnologia de execuţie permite realizarea lor mai rapida decât a pereţilor din zidărie;

Dezavantajele pereţilor din beton armat monolit sunt:

- betonul are o rezistenta termica redusa, ceea ce necesita prevederea unei
termoizolatii in structura pereţilor exteriori;
-procesele umede necesare punerii in opera a betonului, nu permit turnarea pereţilor
in perioadele reci ale anului decât cu masuri speciale pentru a evita îngheţarea
betonului proaspăt,
-necesita consum mare de cofraje

6.1.1. Alcătuirea pereţilor din beton monolit.

In cadrul structurii de rezistenta, peretii din beton armat monolit (diafragme) se

dispun, in planul cladirii, dupa directia longitudinala, transversala (sau cu diafragme
cu nucleul central).
Peretii din beton monolit se vor poza simetric fata de axele cladirii si vor avea
momente de inertie ce vor diferi cat mai putin.
La dimensiuni diferite ale diafragmelor, sunt repartizate sarcini orizontale
diferite, ceea ce conduce la o solicitare diferentiata a fundatiilor.
Aceasta dispunere echilibrata se face astfel incat centrul de greutate al cladirii
sa corespunda cu centrul de rigiditate, pentru a evita aparitia, in zonele seismice, a
torsiunilor in structura de rezistenta.
Diafragmele se pot realiza in diverse forme: diafragme pline, cu
goluri, rezemate pe stalpi.
Grosimea minima a peretilor interiori este de 15 cm din considerente
de izolare fonica.
Peretii exteriori din beton armat monolit se realizeaza din trei straturi cu functii
diferite – strat de rezistenta (8-15cm), strat de izolare termica si strat de protectia
izolatiei (5 cm).
Stratul de izolare termica se dimensioneaza functie de necesitatile
functionale ale cladirii, zona climatica de amplasare a cladirii si economia de
energie a combustibilului consumat pentru incalzire in perioada de exploatare a
cladirii. Mentinerea pozitiei corecte a stratului de izolatie termica in timpul turnarii
betonului se realizeaza cu dispozitive speciale fixate in cofraj.
In zonele susceptibile formarii puntilor termice, la intersectia peretilor
exteriori ce cei interiori, cu planseele, cat si la colturi, termoizolatia se va realiza
astfel ca sa micsoreze substantial fluxul termic.

9
 In cadrul peretilor exteriori, se va prevedea o bariera contra vaporilor,
pe suprafata interioara a termoizolatiei, in scopul imbunatatirii comportarii
peretilor la difuzia vaporilor. Bariera opreste patrunderea vaporilor de apa in
termoizolatie si posibilitatea de condensare a acestora. Apa, cu conductivitate
termica mai mare de 25 de ori decat aerul l-ar inlocui pe acesta din pori.
Peretii interiori, care spre exteriorul constructiei nu se leaga de alti pereti,
pentru montarea usoara a armaturii verticale sunt prevazuti cu ingrosari, care
maresc stabilitatea si preiau eforturile suplimentare ce se concentreaza in aceste
zone. Capetele libere ale diafragmelor, la exterior, se leaga intre ele cu grinzi ce au
rol de buiandrug, pentru montarea ferestrelor fiind incarcati cu sarcini din pereti
neportanti exteriori.
Numarul si pozitia golurilor pentru usi se stabilesc din conditii functionale,
dar si functie de necesitatile structurale ale diafragmei.
La constructiile multietajate cu diafragme, unde la parter sau subsol
conditiile de exploatare necesita spatii functionale flexibile (spatii comerciale)
sarcinile orizontale sunt transmise la stalpii parterului sau ai subsolului (care au o
solicitare sporita, datorita rigiditatii mari a partii superioare a cladirii), prin
intermediul unor grinzi-pereti. Datorita schimbarii traseului eforturilor aceasta
solutie conduce la o armare sporita a diafragmelor.
Pereţii interiori se realizează din beton cu grosimea determinata de condiţiile
de rezistenta si stabilitate, de cerinţele de izolare fonica si de necesitatea de a
asigura rezemarea planseelor. dar nu mai puţ in de 14 cm Betonul folosit este de
clasa Bc20. . Bc30 iar arătura este din OB37. PC52 sau STNB.
La pereţii exteriori se impune introducerea unei termoizolatii, datorita
rezistentei termice mici pe care o are betonul Se pot distinge doua structuri obişnuite
pentru pereţii exteriori :
-pereţi cu structura in doua straturi, unul din straturi având funcţiunea de rezistenta
si celalalt de izolare termica,
-pereţi cu structura in trei straturi, tip sandviş, stratul al treilea având funcţiunea de
protecţie a stratului termoizolant
Stratul portant se executa din beton de aceeaşi calitate ca si pereţii structurali
interiori si având aceeaşi grosime minima de 14…15 cm Stratul termoizolant se
executa din placi sau fasii din BC A din blocuri ceramice cu goluri, polistiren
expandat, pasla sau vata minerala Grosimea stratului termoizolant rezulta după o
dimensionare termica, in funcţie de zona-climatica, cerinţele de confort interior si
materialul utilizat. Stratul de protecţie se realizează din beton cu grosimea de 5...7
cm. Legătura dintre cele doua straturi de beton (cel de rezistenta si cel de protecţie)
se face cu ajutorul unor agrafe matalice din otel inoxidabil.

10
11
6.1.2. Elemente de armare a diafragmelor din beton armat monolit

Armatura din diafragme rezulta, in general, functie de eforturile la care sunt

solicitate.
Peretii din beton armat monolit se armeaza cu doua plase din bare de otel beton.
Cele doua plase se leaga intre ele cu agrafe metalice.
Innadirea plaselor, atat pe directia barelor orizontale, cat si a celor verticale,
se realizeaza prin suprapunere. Ancorarea plaselor sudate din diafragme se
realizeaza la intersectii, la bordarea golurilor, prin prelungirea barelor orizontale pe
o lungime de 60 d.
Daca nu rezulta armaturi de calcul, se va realiza o armare
constructiva, alcatuita din plase continue pe primele doua etaje si pe ultimul.
La restul nivelelor, armatura se amplaseaza in diafragme: la extremitati,
la intersectii, la bordarea golurillor si a tijelor de glisare.

Armatura unei diafragme se diferentiaza in doua categorii :

-armaturi in inima diafragmei (in camp)alcatuita din doua plase din bare
independente sau plase sudate , dispuse paralel in imediata vecinatate a celor doua
fete ale peretelui la circa 1,5cm de acestea .
-armaturi in extremitatile diafragmei (bulbi), care se prezinta sub forma de
carcase spatiale preconfectionate .
Golurile care se realizeaza in diafragme pentru usi , ferestre slabesc rezistenta
diafragmei , asfel se impune intarirea cu armaturi suplimentare in zona
golurilor.Partile superioare ale golurilor care formeaza buiandrugi (rigle de cuplare) ,
se armeaza cu carcase preasamblate

12
13
6.1.3. Tehnologie de executie

Din principale capitole de lucrari, dintotalul manoperei, pentru un metru cub de

beton monolit, cofrarea consum a 40 %. Din aceasta cauza alegerea procedeelor de
cofrare, imprimarea formei corespunzatoare necesitatilor functionale si constructive
ale cladirii constituie una dintre problemele principale ale tehnologiei de executie a
diafragmelor.
Peretii din beton armat monolit se execut a cu: cofraje de inventar; cofraje
metalice plane si spatiale .

14
Cofrajele de inventar trebuie sa aiba un caracter flexibil in utilizare, adaptandu- si
caracteristicile geometrice la conditiile efective ale lucrarii de executat, folosind
calitatea panoului de a se putea demonta usor si apoi recompune pe modelul altui
perete.
Eficienta economica a cofrajului de inventar este asigurata de posibilitatea utilizarii
lui de un num ar de ori cat mai mare. In acest sens este obligatoriu stabilirea unor
reguli de dimensionare a peretilor din beton monolit, intr-o serie modulara unica.
Folosind un modul de baza unic, se va ob tine o concordanta intre dimensiunile
suprafetele de cofraj si cofrajele de inventar.
Obtinerea unor tolerante admisibile ale elementelor de beton este determinat a de
executia unor panouri de cofraj, cu dimensiuni bine determinate. Tolerantele
aparute la panourile de cofraj, cat si din trasare la executie se pot prelua prin zonele
de completare de cofrare local a.
Cofraje metalice plane si spatiale.
Avantajele acestei tehnologii sunt:
• reducerea consumului de material lemnos; reducerea consumului de manopera;
• turnarea de pereti din beton cu suprafete plane netede, care nu mai
necesita tencuieli.
Cofrajele metalice plane sunt alcatuite dintr-o suprafata cofranta dintr-un element sau
mai multe elemente modulate.
Aceasta fata cofranta este prevazuta cu o instalatie de incalzire pentru tratare
termica a betonului. Mentinerea planeitatii acestei fete, la manipulare, transport,
montaj si impingerea betonului proaspat se realizeza cu un schelet de rigidizare.
Strangerea a doua cofraje, montate pe fe tele opuse ale peretelui de beton, se
realizeaza cu pane sau suruburi.
La imbinarea panourilor metalice, mai exista elemente speciale, demontabile,
asezate in prelungire (sau in unghi). Tot in setul cofrajelor metalice exista elemente
demontabile pentru suprainaltarea cofrajelor, in cazul executiei unor pereti cu
inaltime mai mare.
Operatia de desprindere a cofrajelor de suprafata de beton se face prin dezlipire in
pana”, datorit a greutatii mari a cofrajului la desfacerea legaturilor intre panourile
montate fata in fata.
Ridicarea panoului de cofraj (dupa decofrare) se va face cu ajutorul macaralei.
Dimensionarea cofrajelor metalice se face la presiunea betonului proaspat, la care se
adaug a greutatea proprie, astfel ca sageata maxima sa fie mai mic a de 1/500 din
lungimea dintre elementele de strangere.
Cofrajele metalice spatiale, de dimensiunea unei camere, folosesc o linie tehnologica
mobila.
Dupa turnarea si intarirea betonului, se decofreaza, iar cutiile metalice sunt extrase
pe partile laterale si transportate la etajul urmator.
In pozitia fiecarei camere se monteaz a cofrajele laterale pentru pereti pe o inaltime
de 20 cm, cale de rulare si pasarela de scoatere in exterior a cofrajului metalic.
In continuare, se monteaz a cofrajele spatiale compuse dintr-un carucior rulant
pe care se afla panourile mari de cofraj. Peretii laterali se cofreaza prin actiunea
parghiilor, iar pozarea pe vertical a a intregului cofraj spatial se realizeaz a cu
ajutorul unor dispozitive cu manivel a.
Dispunerea in sah a cofrajelor spatiale metalice permite montarea armaturii.
Dupa decofrare (care se execut a manual), cofrajele spa tiale se scot din camere
prin rulare pe pasarele exterioare.

15
16
6.2. PERETI DIN BETON ARMAT PREFABRICAT

Prin prefabricarea unor parti mari din procesele de productie de pe santier

se realizeaza o reducere substantiala a duratei de executie si a consumului de
manopera la locul de montaj.

Prefabricarea elementelor de beton armat este influentata de urmatorii

factori:
• limitarea fabricatiei la elemente de mare frecventa, stabile in timp, cu aplicabilitate;
• folosirea coordonarii modulare prin alegerea unui singur modul;
• unificarea elementelor prefabricate si a imbinarilor;
• folosirea betoanelor cu agregate usoare;
• integrarea in structura a lucrarilor de finisaj;
• reducerea abaterilor de montaj pe santier, prin aplicarea montajului fortat.
Folosirea panourilor prefabricate are drept scop obţinerea unui grad mai
ridicat de industrializare a lucr ărilor de şantier Pentru pereţii interiori, in mod curent
se utilizează prefabricatele de tip panouri plane, cu dimensiuni de camera, dar si
clemente spaţiale (cabine sanitare spaţiale). Pentru pereţii exteriori, cazul cel mai
des întâlnit este acela al elementelor prefabricate plane, de tip panou, având
dimensiunile corelate cu dimensiunile camerelor in planul faţ adei, dar exista si soluţii
constructive in care se utilizează prefabricate de dimensiuni mai mici sub forma de
panouri-spalet sau panouri-parapet. Cea mai larga utilizare a panourilor mari este in
cadrul clădirilor integral prefabricate.

17
6.2.1.Pereti din panouri mari

Folosirea peretilor din panouri mari la cladiri, comparativ cu utilizarea

peretilor executati cu ajutorul procedeelor traditionale, prezinta urmatoarele
avantaje: - reducerea duratei de executie,
-consumului de materiale, manopera, si a costului investitiei.
Cladirile cu pereti din panouri mari au structura de rezistenta alcatuita din
diafragme orizontale (plansee) si verticale (pereti) care formeaza un ansamblu
spatial. In acest caz, toate panourile sunt portante. La cladirile din panouri mari se
realizeaza imbinari continue, iar structura de rezistenta este fragmentata prin
rosturi de dilatare si antiseismice.
Cladirile din panouri mari pot fi alcatuite cu peretii portanti transversali,
pereti portanti longitudinali sau pereti portanti longitudinali si transversali
In cadrul structurii de rezistenta a cladirii, panourile mari pot fi:
- portante - suporta incarcarea data de planseu si cea transmisa de
panourile superioare;
- autoportante - suporta numai greutatea proprie;
- neportante - sustinute de plansee.
Alegerea solutiei peretilor exteriori din panouri mari este conditionata:
de modul de comportare fata de conditiile climatice exterioare, de conditiile de
exploatare a cladirii, de considerente constructive, tehnologice, economice sau
estetice.
Dimensiunile la panourile mari se stabilesc in asa fel, incat sa rezulte un numar
minim de rosturi de imbinare dar si functie de utilajele de ridicare.
Panourile mari prefabricate avand greutatea sub 1500 kg/bucata sunt
considerate usoare, iar cele avand 3000kg/bucata sunt socotite panouri grele
Pentru perfectionarea sistemului la cladirile din panouri mari este necesar:
• marirea deschiderilor intre pereti (de la 3-4 m la 6,0-7,2 m ), pentru ca structura sa
se adapteze la un numar mare de partituri; folosirea, pentru peretii despartitori,
fatade, scari, ventilatii, a unor elemente prefabricate din diferite materiale eficiente
(pe baza unei coordonari modulare unice).
Aceste combinari vor conduce la o mare varietate arhitecturala atat ca
functional, cat si ca aspect precum si la reducerea greutatii cladirii;
• elementele structurale din panourile mari vor ramane in numar limitat ca tipuri;
Panourile mari prefabricate pot fi alcatuite:
• in sistem clasic, tip sandvis, alcatuit din doua straturi de beton si un strat de izolatie;
• din beton omogen, cu agragate usoare .

18
 6.2.2. Alcatuirea panourilor

Panoul sandvis este alcatuit din :

• stratul interior de rezistenta, din beton armat;
• stratul termoizolator;
• stratul de protectie din beton armat.
Stratul termoizolator se poate executa din materiale clasice (placi semirigide
de vata minerala, pasla minerala) sau rigide (placi din polistiren expandat celular,
placi din beton celular autoclavizat). Pe fata interioara se prevede o bariera contra
vaporilor, din carton bitumat sau folii de polietilena, pentru materialele
termoizolante elastice.
• Termoizolatia la panouri mari se poate realiza sub forma de placi -materiale
rigide sau saltele prefabricate -, materiale elastice, ambalate in folii de polietilena
sau cartonul bitumat.
Stratul de rezistenta este prevazut, pe contur, cu nise pentru crearea unor
pane, dupa turnarea betonului de monolitizare.
Pentru asigurarea legaturii intre cele doua straturi de beton armat, se prevad
nervuri (2-3 cm), care sunt dispuse pe conturul panoului, in jurul golurilor si
intermediar. Pentru micsorarea puntilor termice, aceste legaturi se pot realiza din
otel-beton protejat cu cilindri din beton sau din otel inoxidabil.
In panou se prevad instalatii si dibluri pentru fixarea tamplariei.
Armarea de rezistenta a panoului se realizeaza cu carcase plane in dreptul
nervurilor, iar deasupra golului, panoul se armeaza ca un buiandrug. Pe conturul
panoului se prevad mustati din otel-beton, care se imbina cu cele din panoul alaturat
prin eclise sudate.
Panourile peretilor interiori sunt alcatuite dintr-un singur strat de beton, avand
functiunea de rezistenta si de izolator fonic impotriva zgomotului aerian (grosime
minima - 14 cm).

19
20
6.2.3. Pereti interiori din panouri mari

Acesti pereti se utilizeaza la cladiri integral prefabricate cu structura

in diafragme .
Sunt panouri prefabricate monostrat, realizate din beton greu sau cu greutate medie.
Panourile pentru pereti interiori pot fi pline sau cu goluri pentru usa .
Pentru realizarea unor imbinari capabile sa preia eforturile provocate de
actiunea incarcarilor orizontale , fetele laterale ale panourilor sunt profilate (cu
alveole sau praguri )in diferite forme si dimensiuni , stabilite in functie de modul
de armare a panoului si a imbinarilor , de tipul imbinarilor , de marimea eforturilor.
Armarea panourilor de pereti interiori se realizeaza in conformitate cu
necesitatile rezultate din calculul de ansamblu al structurii.Armatura se dispune fie
in plan median , fie catre cele doua fete ale panoului , cea de a doua solutie fiind
obligatorie la cladirile cu peste cinci niveluri .
Principalele variante de armare a panourilor constau in :
-armare generala cu plase sudate din STNB.
-armare locala cu carcase confectionate , din OB37 sauPC52.
Conturul panourilor, precum si marginile golurilor de usa se bordeaza cu
armatura din bare izolate sau carcase sudate , iar deasupra golurilor pentru usi se
realizeaza armatura tipica de buiandrug.

21
6.2.4. Pereti exteriori din panori mari

Se pot deosebi mai multe modalitati de alcatuire a panourilor exterioare

,care sa satisfaca in primul rand conditiile de izolare termica si sa fie dupa caz
elemente structurale sau numai cu rol de inchidere :
-panouri intr-un singur strat din betoane usoare cu agregate poroase (granulit ,zgura
expandata );
-panouri cu structura cheson , in doua straturi , formate dintr-o retea de nervuri cu
placa ,care constituie elementul de rezistenta .Stratul termoizolant se poate
realiza din corpuri prefabricate din beton usor , sau beton usor turnat intre ele si
peste nervuri ;
-panouri sandvis cu structura in trei straturi .Pentru elementul de rezistenta se
folosesc betoane compacte Bc20…Bc25, iar ca termoizolatie vata sau panza
minerala , polistiren expandat , BCA, spuma poliuretanica , sticla spongioasa , etc;
-structuri nervurate , formate dintr-o retea de nervuri din betoane compacte
Bc20…Bc25, care inglobeaza corpuri termoizolante (corpuri ceramice )cu goluri de
diferite forme si marimi.
Panourile sandvis sunt concepute fie ca elemente structurale , fie avand
rol inchidere in cazul cladirilor cu structura pe diafragme din beton armat monolit.

22
 Pereti pentru hale industriale din panouri prefabricate de beton armat

Sunt de doua feluri : pline sau cu goluri pentru ferestre (panouri vitrate).

23
24
7. ANEXE

25
26
 8. BIBLIOGRAFIE
Constructii : Elemente generale pentru cadastru.
Autor : Gabriela Ecaterina Proca.
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2002

Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri

Autor : Mihai Manole
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2001

Cum concepem constructiile civile

Autor : Alexandru Ciornei
Editura : Junimea

Constructii: Constructii civile, industrial si agricole

Autor: T.Postelnicul
Editura: Matrix Rom

Constructii: Beton armat

Autor: Andrei Zara
Editura: Academia.edu

27
CUPRINS

1. ARGUMENT ………………………………………………………………3
2. NOŢIUNI GENERALE DESPRE PEREŢI……………………………….6
3. CLASIFICAREA PEREŢILOR…………………………………………….6
4. EXIGENTE ASOCIATE PEREŢILOR…………………………………….7
5. SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU PERETI………………………….8
6. PERETI DIN BETON ARMAT……………………………………………..8
6.1. PEREŢI DIN BETON ARMAT MONOLIT……………………….9
6.1.1. Alcătuirea pereţilor din beton monolit………………….9
6.1.2. Elemente de armare a diafragmelor din beton armat
monolit..............................................................................................................12
6.1.3. Tehnologie de executie………………………………….14
6.2. PERETI DIN BETON ARMAT PREFABRICAT………………….17
6.2.1.Pereti din panouri mari……………………………………18
6.2.2. Alcatuirea panourilor……………………………………..19
6.2.3. Pereti interiori din panouri mari…………………………..21
6.2.4. Pereti exteriori din panori mari...................................................22
7. ANEXE …………………………………………………………………………25
8. BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………… 27

28