Cercul Literar de la Sibiu 

a fost o grupare literară de orientare modernă, constituită în anii

1940 la Sibiu.

Sub aspectul ideologiei literare, gruparea este continuatoare a ideilor liberal moderniste ale
lui Eugen Lovinescu din perioada interbelică. Nucleul acestei grupări s-a format în jurul marii
personalități a lui Lucian Blaga, dar și alți profesori clujeni au avut o înrâurire asupra tinerilor
studenți. „Cercul Literar de la Sibiu” a apărut în acest oraș, deoarece din cauza dictatului de
la Viena, Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj din cadrul Universității „Regele
Ferdinand” a fost mutată în Sibiu. Gruparea s-a manifestat inițial în cadrul unui cenaclu, care
a editat în 1945 și câteva numere dintr-o revistă, intitulată „Revista Cercului literar”.

Din grupare făceau parte Ion Negoițescu, Radu Stanca, Cornel Regman, Ștefan Augustin

Doinaș, I. D. Sârbu, Nicolae Balotă, Eugen Todoran, Eta Boeriu, Radu Enescu, Dominic
Stanca, Ioanichie Olteanu, Ovidiu Drimba, Alexandru Cucu, Deliu Petroiu, Henri
Jacquier, Viorica Guy Marica, Dan Constantinescu, Wolf von Aichelburg, Ovidiu Cotruș etc.
Primii patru au format în 1946 un așa-zis „for suprem” al cercului literar.

Ion Negoițescu a redactat în numele grupării celebra scrisoare deschisă către Eugen

Lovinescu, manifestul Ardealul estetic – o scrisoare către d. E. Lovinescu a „Cercului Literar
de la Sibiu”, semnată cu pseudonimul Damian Silvestru și publicată la 13 mai 1943 în ziarul
bucureștean Viața, aflat sub conducerea lui Liviu Rebreanu, în nr. 743). Scrisoarea a fost
considerată a fi fost „un protest împotriva ideologiei oficiale” și „o adeziune” la modernism /
lovinescianism. «Prin urmare, semnificația de ansamblu a Manifestului constă tocmai în
reacția tranșant anti-tradiționalistă și în afirmarea decisă a „adeziunii” la direcția inaugurată
de Titu Maiorescu și consacrată de Eugen Lovinescu, adică la tradiția firească, aceea a
modernității».
Marele critic literar interbelic receptează cu promptitudine manifestul: în numărul (757) din
27 mai 1943, aceeași gazetă bucureșteană publică Răspunsul d-lui Eugen Lovinescu la
scrisoarea „Cercului Literar din Sibiu”. Din ianuarie 1945, gruparea literară de la Sibiu are și
un organ de presă, Revista Cercului Literar, în primul număr fiind publicat și articolul-
program, Perspectivă, din care spicuim: «Manifestul Cercului Literar, spre deosebire de cele
care l-au precedat, ca expresie a orientării generațiilor noi românești, n-a tins la inițierea unui
curent nou, la revoluționarea tiparelor literare, la formulări îndrăznețe și la invenții frontale»;
așadar, «aparent nici o voință de inovare, nici un experimentalism, nici o veleitate
avangardistă; dimpotrivă, o voință de ordine, de încadrare în permanențele culturii;
„esteții” Cercului de la Sibiu se situau, de la început, pe o mai largă platformă axiologică
decât aceea a estetismului de care fuseseră acuzați la apariția Manifestului; estetism ambiguu,
dealtfel, al unor tineri scriitori care preconizau primatul esteticului în creația și judecata
literară, respingând în același timp facilitățile unui estetism cultivat pentru grațiile unice ale
esteticului; căutând „fenomenul artistic, orientări stilistice noi”, „cerchiștii” se puneau „în
slujba valorilor nepieritoare” (...); foarte moderni, fără să ajungă la extremismul avangardei
(...), estetismul Cercului Literar ancora arta într-o sferă care depășește infinit artisticul și, în
același timp, dezancora arta lăsând-o să plutească în voie pe o mare a libertăților estetice,
jucându-se – prin ironie, parodie și cochetărie dezinvoltă – cu riscurile autoanihilării artei;
dovada cea mai peremptorie a acestui estetism ambiguu al poeților și criticilor Cercului
Literar din Sibiu o găsim în tezele „cerchiștilor” privind resurecția baladei».
Scrisoarea, gest de solidarizare cu Eugen Lovinescu, aflat la sfârșitul vieții, promotor al
democrației și apărător al preeminenței criteriului estetic în evaluarea literaturii, a provocat
indignarea vehementă a publicațiilor naționaliste, care i-au acuzat pe tinerii de la Sibiu de
antiromânism („trebuie să li se înscrie patriotismul cu biciul pe coșul pieptului”, scria
ziarul Țara). Ion Negoițescu a fost redactor al Revistei Cercului Literar pe tot parcursul
publicării acesteia, în perioada ianuarie-iunie/august 1945.