Precizați perioada căreia îi aparțin textele de mai jos, stilul funcțional

în care se încadrează fiecare, specificați trăsăturile fonetice, lexicale,

morfologice, sintactice și stilistice.

1. NT 1648: Şi zisără unul cătră alalt: „Să nu o* spintecăm, ce să aruncăm sorţi

pre ia, a cui va fi”. Ca să să împle Scriptura zicând „Împărţiră veşmintele
Meale loruşi, şi pre dulama Mea aruncară sorţi“; viteajii făcură aceaia. [Ioan
19, 24]
TEXT RELIGIOS
- este din Noul Testament de la Bă lgrad
-ne dă m seama după caracterul fonetic că se încadrează în limba
literară veche
-a apă rut în a doua jumă tate a secolului XVII .
-textul este mai apropiat de norma lingvistică ardelenească , apar
forme specifice graiului ardelenesc.
-limba literară s-a format în jurul dialectului muntenesc.
-forme dialectale: ă (zisără) îl înlocuiește pe e
(cătră) folosirea volcalei ă pentru ceea ce ulterior a devenit e
-arhaisme lexicale: să aruncăm sorţi-a trage la sorți (a trage) –varietate arhaică.

2. BB 1688: Deci ziseră întru ei: „Să nu-l* spintecăm pre el, ce să aruncăm sorţi
pentru el, al cui va fi!”; ca Scriptura să se plinească, ceaea ce zice: „Împărţiră
hainele Meale lor, şi pre îmbrăcămintea Mea puseră sorţi”. Deci slujitorii
aceastea au făcut. [Ioan 19, 24]
TEXT RELIGIOS- Este din Biblia de la București, a lui Șerban Cantacuzino,
traducerea lui N. Milescu.
3. „La 25, luna noao. În Veneţia, să găteaşte un convoliu foarte mare, să purcează
spre Ţeara Grecească. Craiul de Spania, dulce doarme. În Roma, moare un
obraz, carele face a cădea nasurile la mulţi. Ardere de nişte corăbii, în mare.
Feurarie. La 2, şfertul dentăiu. Sfat, în Inglitera, pentru a sluji craiului. Nişte
păreri reale, ascunse, curănd se vor vădi. Ghenova pofteaşte pace cu Parisul, ce
mă tem că vor avea vrăjmaşi. În Spania, toţi dormu şi le iaste frig. În Savoia,
scutitorii ei usucă părţile Lumbardiei, unde o ca încălcitură se va vedea. “
(Foletul novel; CALANDAR, CE SĂ CHIAMĂ FOLETUL NOVEL, DE
ANUL 1693. CARELE DUPRE LIMBA FRĂNCEASCĂ IN RUMĂNEASCĂ
S-AU INTORSU, DE JUPĂNUL IOAN ROMANUL)

4. „a lepăda slovenismele şi în locul lor a pleni cu termeni luaţi, când alte funtane
ne vor lipsi, din dialecte romane, a togmi cele impromutate după formele şi
exemplele ce ne înfăţişează structura limbii, iar nu după liusioretatea buzelor,
după plăcutul urechielor”. (Timotei Cipariu)

TEXT Ș TIINȚ IFIC

-este din jumă tatea secolului XIX (19)
-Timotei Cipariu dorea să latinizeze limba româ nă , să facă să dispară
alte surse, să ră mâ nă cele latinești, latinizare.
-arhaisme: funtane, liusioretatea, urechielor.
-renunță la vocala î (impromutate)
-este un text teoretic care se referă la lingvistică , urmă rește
dezvoltarea limbii.
5. „Patre nostru, qui esci in celi, sanctifice-se nome teu; advenia regnu tea; fia
voluntatea ta, assico in celo et in terra, pane nostra quotidiana da nobe adie et
remitte nobe debite nostre, assico et noi remittimu a debitori nostri et nu ne
induce in tentatione, vero ne libera de malu”(August Treboniu Laurian)

6. „Cu legările ne slujâm când vrem să legăm cuvânt cu cuvânt şî vorbă cu vorbă,
dă aceea s-a şî numit legare, cum când zicem « Gheorghe şî Marin», legar. şî,
leagă amândooă cuvintele, adică pă Gheorghe cu Marin şî când zicem
«Gheorghe a venit, iar Marin n-a vrut să vie», legar. iar, leagă amândooă
vorbele, adică că «Gheorghe a venit, şî că Marin n-a vrut să vie » şî c.l.l.
asemenea.”(Băgări de seamă asupra canoanelor gramăticeşti de D. Vornicul
Iordache Golescul)

TEXT Ș TIINȚ IFIC

-normează gramatica de la vreme aia.
-este din secolele XVIII- început de XIX
-încearcă în acest text să dea o definiție lui și
- acest text nu mai este relevant pentru perioada noastră .
7. „– Prost, monșer... Este o criză, mă-nțelegi, care poți pentru ca să zici că nu se
poate mai oribilă... S-a isprăvit... E ceva care poți pentru ca...
– Lasă, Nae, că se mai și exagerează...
– Ce se exagerează, nene? Este o criză, care, ascultă-mă pe mine, că dv. nu
știți, care, mă-nțelegi, statul cum a devenit acuma, eu după cum văz ce se
petrece, că nu sunt prost, înțeleg și eu atâta lucru, fiindcă nu mai merge cu
sistema asta, care, când te gândești, te-apucă groaza, monșer, groaza!...”
(I.L.Caragiale, Situațiunea)

TEXT LITERAR

-este o construcție defectuasă

- vrea să obțină comicul din limbaj.
-repetarea cuvintelor: mă înțelegi, care , arată un tic.
-Caragiale ironizează intelectualii din acele vremuri care cred că
au o anumită cultură .

8. „Onor. Prim-Ministru
București.
Repet reclama telegrama No... Petiționat parchetului. Procoror lipsește oraș
mănăstire maici chef. Substitut refudat( refuzat)pără vini procoror. Tremur viața
mè, nu mai putem merge cafinè. Facem responsabil guvern.
Costăchel Gudurău.
Avocat, aleg. col. I, fost deputat.” (I.L.Caragiale, Telegrame)

TEXT LITERAR
-numele Costă chel-de la Costache, diminutiv.
- Gudură u vine de la verbul a gudura (obicei specific câ inilor, de a da
din coadă , însemnâ d lingușeală .
- viața mè –regionalism din moldova
cfinè- franțuzism
9. „Onor. prim-ministru
București.
A doua oară atacat palme picioare piața endepedenți acelaș bandit director
scandalos însoțit sbiri. Situația devenit insuportabilă. Oraș stare asediu cand se
intampla ceva foarte grav . Panica domnește cetățeni.
Costăchel Gudurău
avocat, ecțetera.” (I.L.Caragiale, Telegrame)

TEXT LITERAR
--este o satiră (dizlocă rile, inversiunile, elipsele, anacolutul,
coordonă rile şi subordonă rile defectuoase, etc au rolul de a
evidenţia profilul unor persoane sau de a crea profilul unor
personaje prin intermediul satire)
-apare din nou problema cu numele.
- face apelul la Oraș stare asediu cand se intampla ceva foarte grav .
deși nu se întâ mplă nimic grav, a primit câ teva palme.
- acelaș bandit director scandalos însoțit sbiri- se folosesc cuvinte în
plus, putem renunța la acelaș.
-se scrie greșit Piața Independenței.
- Panica domnește cetă țeni- confuzie lipseste prepozitia
10. „Pedagogul (jucându-şi serios rolul): Bine! răspuns limpeghe! chiar!
reşpeckive esact... No acuma, spune-ne cine au invăntat numerele?

Şcolerul acuma, după memorare numai, căci memoria e, cum zice Tubinghen, pur
animală, răspunghe ca animalul: numerele pare, reşpeckive cele cu soţiu, le-au
invăntat Pitagora, iar mai apoi cele impare, reşpeckive cele fără soţiu, le-au
invăntat Eratoskenes!

Bravo!” (I. L. Caragiale, Un pedagog de școaloă nouă)

TEXT LITERAR

-comicul se obține din pronunțarea greșită a cuvintelor

-școlarul, elevul este asemă nat cu un animal, elevul este înjosit,

ră spunde mechanic ca animalul.

11.„Profesorul: Ei! mă-ta! că-z doară nu era să ţi le fac eu! (Râsete.) Silenţium,

măgarilor! Educăţiunea prinţipială mai apoi ne obligă la reşpect cătră cei mari,
şi la înfăţişare moghestă, carea iaşte ca un ghecorum al juneţii... (Răspicat şi
sever:) Că pe carele îl voi veghe că rânjăşte, ori se zbenguiaşte, apoi minken
acelui măgar i-oi lunji eu urechile... măcar de-ar fi ficior ghe Erzherzog!...” (I.
L. Caragiale, Un pedagog de școaloă nouă)
TEXT LITERAR
-mă -ta, mă gari (folosite ca înjură turi)
-ironizează profesorul
-silențium, mă garilor-această ală turare tră dează lipsa de educație

12. Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă,

 Prin care trece albă regina nopții moartă. -
O, dormi, o, dormi în pace printre făclii o mie
Și în mormânt albastru și-n pânze argintie,
În mausoleu-ți mândru, al cerurilor arc,
Tu adorat și dulce al nopților monarc! (Mihai Eminescu, Melancolie)

13.Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă,

Ce cu-a turmelor pășune, a ei patrie ș-o schimbă,
La pămînt dormea ținîndu-și căpătîi mîna cea dreaptă;
Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă.
(...)
Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?
N-o să aflu într-ai noștri vre un falnic juvaer? (…)
Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,
Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget,
Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri,
La tovarășii săi spune veninoasele-i nimicuri;
Toți pe buze-avînd virtute, iar în ei monedă calpă,
Quintesență de mizerii de la creștet pînă-n talpă.

14. Când privesc zilele de-aur a scripturelor române,

Mă cufund ca într-o mare de visări dulci și senine-epitet dublu
Și în jur parcă-mi colindă dulci și mândre primăveri,
Sau văd nopți ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele,
Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele,
Cu izvoare-ale gândirii și cu râuri de cântări.

15.Pe-un pat alb ca un lințoliu zace lebăda murindă,

Zace palida vergină cu lungi gene, voce blândă -
 Viața-i fu o primăvară, moartea-o părere de rău;
Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare,-madmiratie este infinitivul lung a
verbului a se imbata, arhaism lexical
Și din liră curgeau note și din ochi lacrimi amare
Și astfel Bolintineanu începu cântecul său.

16.Iar Negruzzi șterge colbul- praf de pe cronice bătrâne, inversiune de termini

Căci pe mucedele-mucegăite pagini stau domniilor române,
Scrise de mâna cea veche a-nvățaților mireni;
Moaie-in moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute,
Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte,
Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.

17.„limba literară, nu cea grăită în societatea cultă, limba cronicarilor și a

legendelor, e pe alocurea de-o rară frumusețe. Multe texte, și bisericești și
laice, au un ritm atât de sonor în înșirarea cuvintelor încât e peste putință ca
frumusețea stilului lor să se atribuie întâmplării și nu talentului scriitorului și
dezvoltării limbii.”... „căci nu sunt scrise supt influența limbilor moderne, cel
puțin nu a celei franceze, și se găsesc în ele locuțiuni care încep a dispărea din
limba de astăzi și se înlocuiesc prin șabloane din fraze străine”. (Mihai
Eminescu)

18.„Trece-o noapte și mai trece-o zi,-vers gol care nu spune nimic

Se ascute lupta între clase,
Iar chiaburii se arat-a a fi
Elemente tot mai dușmănoase.-dezumanizeaza chiaburii este o regresie de la
starea de fiinta umana la starea de element
 Astea le vedem noi — dar chiaburii
Văd în față negre văgăuni
Și în ochii lor văpaia urii-dezumanizare, de obicei traiesc animalele
Răscolește blestemații tăciuni.- rupe ritmul poeziei
Este scrisa in 1960 perioada comunista
(A.E. Baconschi, „Cadavre în vid”)

19.– Reafirmăm și cu acest prilej sentimentele de adâncă recunoștinţă și dragoste

fierbinte față de partid, față de dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe
Nicolae Ceaușescu, strălucit conducător de partid și de țară, cel mai iubit fiu al
poporului român, pentru grija ce o manifestați față de înflorirea tuturor
localităților țării.
- Observam ca sunt din perioada comunista scrisori de felicitare pt ceasca
obervam ca ambele texte sunt intr o singura fraza foarte lunga si ca grupurile
nominale sunt numeroase in comparate cu grupurile verbale ,
- Ilustreaza limba de lemn folosita in comunism , cultul personalitati lui
nicolae ceausescu
- Arhaism –citor
-
20.Într-o unanimă voință, cu profund respect și aleasă recunoștință, participanții la
Conferința organizației județene de partid Maramureș și-au exprimat hotărârea
lor fierbinte ca dumneavoastră, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, cel
mai iubit fiu al națiunii române, arhitectul și ctitorul-pleonasm patriei noastre
socialiste, să fiți reȋnvestit în suprema funcție de secretar general al partidului.

21.„Penetrară în show-roomul promoţional al unui holding româno-zanzibarez şi

se deplasară spre un sortiment de lunch-chair din mizdrixtirol expifonat, lîngă
un snack. -It's crazy! se exprimă el. Iată rezultatele palpabile ale privatizării.
 Excelente divaisuri aşezaţionale pentru repaosul individual sau de micro-grup.
Cu adresabilitate exhaustivă: pentru toate componentele organismului societăţii
civile. -Normal!, spuse ea. Şi uită-te ce look au, ce design competitiv. -Of coz,
răspunse el. Propun să beneficiem de oportunităţile pe care le oferă. De îndată,
şi el şi ea se derulară pe unul din concurenţialele chair-uri ale noului "Zanzy-
Lovely-Center" de lîngă buticul "New House Dămăroaia Limited". (George
Pruteanu)
-cuvinte imprumutate din engleza, neologisme folosite,
- textul aparține modernitații
-este un text lingvistic, o parodie, ironizeaza tendința populatiei de a imprumuta
excesiv cuvinte din engleza
-limbajul este specific corporatiștilor
Banca-scaun
Postmodrnism

22. El o investigă vizual şi antamă talk-showul, în spiritul transparenţei: -Ce bust

performant ai! Ar trebui să anvizajezi activităţi top-less, care te-ar relansa
economic! -Uau, uau, ce speech! Îmi contactezi tu sponsor care să mă
retehnologizeze cu seturi de monokini?! Şi cum amortizez? Că aia o să umble
după amplasament rapid pentru fondul lor semincer... -Îţi voi fi manager, don't
worry! Te implementez într-un angrenaj valorificaţional, cu rata profitului
corelată spaţiului epidermic socialmente exhibat!  Manifestînd deschidere şi
disponibilitate faţă de carisma partenerului, ea rămase într-un stand-by galeş.
El, zărind flashul de la capătul tunelului, decise abordarea neîntîrziată a terapiei
de shock în domeniul vieţii private. Indexîndu-şi cu sută la sută curajul, el
emise către ea semnale pozitive, care dădură un nou curs relaţiilor bilaterale. Se
îmbrăţişară sexy, întîi soft, apoi hard. Dinspre Apus, soarele
suporta necondiţionat reforma, livrînd în lizing radiaţii calorice şi luminoase.
Oraşul făcea resize pe noi coordonate existenţiale.” (George Pruteanu)

-este o parodie

-se încadrează în postmodernism

-ironizerază limba română contemporană, populția având tendința să împrumute
din engleza , textul ambundă de cuvinte împrumutate, se formează o limba
asemanatoare cu cea din comunism romgleza

- Deși este un text literar tratează si o problemă de limbă.

23. Cînd pornii poema asta cît eram de cilibiu!

Joacă îmi părea a face să trăiasca-n epopee- epopei grecesti

șpanga dă bărbat alături dă pept fraged dă femee,

Stiluri mult sofisticate sa aduc dîntr-un condei- ne aduce in zilele noastre

Cum călugarul înfloare pergamintul da minei.-scriau de mana

Ticluiam, cu muzichie dă clavir si dă spineta,

Vreo istorie pe apa, vreun soi de opereta,-vers eminescu

Plictisit fiind de joasa poesie-a vremii noastre...(Mircea Cărtărescu, Levantul)

-arhaism
Se ilustreaza iustiria literaturii romane , v
Postmodrenism