Sunteți pe pagina 1din 30

1

1. Inceputurile 1944(12 noiembrie)- se infiinteaza ARLUS (Asociatia Romana pentru Strangerea Legaturilor cu Uniunea Sovietica), avandu-l presedinte pe Constantin I. Parhon. Presedintele sectiei literatura si filosofie este M. Sadoveanu. La 10 decembrie apare primul numar al revistei Veac Nou, principalul instrument propagandistic al asociatie. 1945-se infiinteaza Universitatea Muncitoreasca a PCR, numita din 1946 Stefan Gheorghidiu, inalta scoala de pregatire muncitoreasca pentru fiii si fiicele poporului. In 1946- se da publicitatii o prima lista cuprinzand titlurile a 2638 de carti care sunt interzise, din bibliotecile publice si distruse. In 1948- se tipareste, intr-un volum de peste 500 de pagini, o noua lista de Publicatii interzise, care cuprinde un numar sporit de autori si titluri: 8779. Astfel, din librarii, biblioteci publice si chiar case sunt confiscate si distruse carti semnate de Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Agarbiceanu, Dimitrie Anghel, Nicolae Balcescu, ConstantinBacalbasa, I.A.Bassarabescu, L.Blaga, I.Barbu, G.Bacovia, Gh.Braiescu, Al.Bratescu-Voinesti, Dimitri Bolintineanu, Dimitrie Cantemir, Otilia Cazimir, Serban Cioculescu, Emil Cioran, G.Cosbuc, Anghel Demetrescu, Victoria Eftimiu, Mircea Eliade, M.Eminescu, Nicolae Fimilion, Radu Gyr, Ion Ghica, Octavian Goga, B.P.Hasdeu, Aton Holban, G.I.Bratianu, Eugen Ionescu, Titu Maiorescu, Gib.I.Mihailescu, Costache Negruzzi, Alexandru Odobescu, Anton Pann, Hortensia Papadat-Bengescu si inca multi altii. In ianuarie 1948, numele lui Tudor Arghezii insusi este scos din literature, iar volumul cu Una suta una poeme, retras din librarii. In 1949- sunt interzise 119 creatii populare cu continut ideologic neadecvat( cantece inspirate de Maria Tanase, Maria Lataretu, Fanica Luca, Ioana Radu si altii),multe din ele pentru ca vehiculau formula legionarafoaie verde. Devine obligatorie inregistrarea masinii de scris la Militie. In 1949- se infiinteaza Scoala de Literatura Mihai Eminescu, al carei scop era sa produca scriitori pe banda rulanta. Conditiile admiterii:o rigine socialasanatoasa si recomandarea comitetului de partid. Va fi desfiintata in 1955. In 1952- in urma aparitie genialei lucrarea tovarasului Stalin, Maximul si problemele lingvisticii ,este suprimata revista Cum vorbim redactata de Al.Graur; este totodata,c riticata atitudinea dusmanoasa al linghvistilor Iorgu Iordan, Al. Rossetti si Al. Graur, ultimii doi fiind scosi din invatamant ca necorespunzatori. Omul nou.Viata noua

Autoritatile nu scapa din vedere scoala,fiind interesate primenirea ideological a manualelor si a programelor didactice(intruncat toata manualele anterioare anului 1947 fusesera scoase din uz).In 1948, reforma sovietizanta a invatamantului schimba radical compozitia de clasa a personalului didactic,infiintandu-se facultati muncitoresti care produc pe banda,in cateva luni,specialisticu origine sanatoasa,abti sa-i inlocuiasca pe cei diponibilizati,concediati sau trimisi in puscarie.Tinerii studiaza dupa materiale de propaganda cu vag aspect didactic incropite la repezeala,pe masura ce se publica scrieri cu mesaj cumunsit si se impun nume noi.In anul 1950 apar Tezele provizorii de istoria literaturii romane, in care creatia literara era ilustrata intre altii, de necunoscuti precum Ion Paun-Pincio, D.Th.Neculita, Raicu Ionescu-Rion, Al.Sahia, A.Toma, Dan Desliu, Maria Banus si Mihai Benciuc. Suntconsiderate snoabe, mistice, descompuse, dezumanizate, degenerate,morbide,sidecadentetoate creatiile simboliste, ermetice suprarealiste, naturaliste, expresioniste, dadaiste si etc.Este condamnat,de asemenea,tot ce tine de esteism.Insusi locul in literature al lui M.Eminescu e pus sub semnul intrebarii,caci poetul nu numai ca am impartasit si propagate o filosofie ideaslista si un pessimist contagios,dar a si compus versuri ce poarta semnelepericuloaseale formalismului decadente.Cine nu scria intr-un limbaj popular acccesibil si nu avea o conceptie inalta,materialist dialectica asupra vietii, cine arata o cat de mica simpatie pentru intimitati poetice,pentru naturalism,pentru erotism si divertisment,pentru proza analitica,politista sau de aventuri se descalifica in ochii partidului ca scriitor. Numerosi intelectuali de prestigiu au fost arestati si condamnati la multi ani de ichisoare,fiind acuzati de uneltire impotriva ordinii sociale printre ei se numra C-tin Noica,Dinu Pillat,Al.Paleologu,Vladimir Streinu,V.Voiculescu,Nechifor Crainic. Cultura romna dupa instaurarea comunismului Atitudinea puterii fata de scriitori, de creatori, n general, a fost una de continuu control, n acest scop fiind organizate servicii sau subservicii speciale si specializate: de cenzura si de securitate. La acestea se adauga ndrumarea" literaturii de catre partid si activistii sai culturali. Literatura si presa, discursul scris tiparit erau supuse unei lecturi de verificare a continutului, dupa alte criterii dect cele estetice sau jurnalistice. In cele patru decenii de comunism, raporturile literaturii cu politicul, respectiv cu puterea, au trecut prin mai multe etape, dinamismul lor fiind n strnsa legatura cu pozitionarea pe plan national si international a regimului. In perioada comunismului, n literatura romna s-a manifestat constant, dar n forme si cu intensitati diferite, un fenomen de subordonare a literarului fata de comenzile politicului, de aservire fata de ideologia si programul Partidului Comunist, corelat cu o atitudine umana, de slujire si de aplicare a politicii comuniste n domeniul literaturii, adeseori n schimbul unor beneficii de diferite tipuri. De aceea se poate vorbi despre o literatura aservita ideologiei comuniste, chiar daca termenul de literatura" n acest caz este golit de nteles sau de baza. Acest tip de literatura, n afara literarului propriu-zis, s-a caracterizat prin: ndrumarea" literaturii de catre Partid si cadrele sale; utilizarea unor genuri si specii literare pentru slujirea ideologiei comuniste; impunerea unor scriitori si critici literari, fideli regimului, si criticarea, sanctionarea si

eliminarea celor care se abateau de la linia" trasata de Partid. n Romnia, peisajul literar din timpul comunismului poate fi prezentat n cteva etape, n functie de dinamica regimului politic, determinata, la rndul ei, de modelul si controlul sovietic. Aceste etape au fost descrise de critici si cercetatori contemporani n diferite moduri, fiind convenite cel putin trei repere: Etapa stalinista (1948-1964); Etapa relativei liberalizari (1964-1971); Etapa comunismului nationalist (1971-1989). Specificul primei etape este determinat de regimul politic de tip fundamentalist si de sovietizarea impuse de Stalin n Romnia si n celelalte tari din lagarul socialist. Literatura are, n acest timp, o singura dimensiune: de propaganda si de agitatie", fiind nvestita cu misiunea istorica de a exprima, de a transmite si de a impune ideologia de partid. ncadrata ntr-o conceptie unica despre arta, dictata si hotarta la Moscova, aceasta literatura trebuia sa creeze suportul mental si afectiv necesar nregimentarii populatiei n slujba idealului comunist.Pentru a denumi acest tip de literatura au fost preluate doua formule din Uniunea Sovietica: proletcultism si realism socialist. Proletcultismul este un termen aplicat literaturii romne ideologizate din perioada stalinista, n comentariile si analizele ulterioare acestui interval de timp. La origine, termenul se refera la organizatia Proletcult (cultura proletara"), organizatie muncitoreasca cultural-educativa cu caracter de masa", nfiintata n Rusia n 1917, cu putin timp nainte de Revolutia din Octombrie. Proletcult si declara autonomia fata de ideologia leninista, n numele unei arte noi", fara traditie, fara mostenire, fara continuitate, avnd caracter mai mult avangardist. Cu un numar din ce n ce mai mare de filiale, organizatia devine incomoda si Lenin manevreaza subordonarea ei fata de partid. Proletcultul este lichidat n 1932. Realismul socialist desemneaza conceptia despre arta de tip doctrinar, oficial, transformata n directive, impusa n 1932 de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, odata cu lichidarea Proletcultului. Realismul socialist impune alta relatie cu trecutul: preluarea critica si creatoare a celor mai valoroase cuceriri", n folosul societatii si al culturii socialiste, si eliminarea elementelor retrograde ale vechii societati, cea burgheza, pe baza unui spirit critic ascutit. Odata cu nfiintarea Uniunii Scriitorilor din Uniunea Sovietica, n 1934, n statutul acestei organizatii, articolul 1, se decide ca realismul socialist este metoda fundamentala de creatie pentru literatura si critica literara sovietica. Aceasta metoda impune artistului o reprezentare istorica adevarata a realitatii concrete n dezvoltarea ei revolutionara", precum si datoria educarii si transformarii ideologice a muncitorilor n spiritul socialismului. Stalin l defineste pe scriitor ca inginer al sufletelor". Realismul socialist este arma ideologica a muncitorilor si nseamna arta n slujba revolutiei. Continutul acestei arte se prezinta sub doua fatete: pe de c parte, este o critica a trecutului, adica a tarelor mostenite de k societatea burgheza, pe de alta parte, este o sustinere a noului care se naste din dezvoltarea socialista. Promotorii ei sustin ca, spre deosebire de arta burgheza, care copiaza realitatea, realismul socialist da artei valoare de sinteza si capacitate de proiectie n viitor. Etapa stalinista nseamna pentru literatura romna aplicare: teoriei celor doua culturi, lansate de Lenin: n societatea mpartita i clase antagonice, exista o cultura naintata, legata de viata si d lupta poporului, si una retrograda, decadenta, emanata de clasei

dominante n descompunere. Aceasta ideologizare a determine actiuni de evaluare" a mostenirii literare: blamarea unui mare numar de scriitori a caror opera a fost interzisa, fiind trecuta n asazisele fonduri secrete ale bibliotecilor reeditarea selectiva; deformarea sensului operei prin interpretare dogmatica. Astfel, n 1946 apare catalogul Publicatii scoase din circulatie cu 1863 de titluri dintre care 762 n limba romna, iar n 1948, ui catalog de 10000 de titluri, de 522 de pagini, cu un supliment de 11 de pagini, la care se adauga toate manualele scolare de dinainte de 1947. Alti autori au fost scosi din circulatie prin interdictia tacita de a nu mai fi publicati (Maiorescu, Calinescu). S-au ntreprins actiuni de epurare a bibliotecilor particulare cu arderea sau confiscarea cartilor, asa cum s-a ntmplat cu biblioteca lui E. Lovinescu. Scena literara a timpului este coplesita de subliteratura, un rol important n asigurarea alinierii ideologice avndu-1 critica literara, care devine un fel de jandarm al Partidului. Fenomenul unei literaturi aservite ideologiei si politicii comu-iste nu a ncetat dupa depasirea stalinismului n Romnia. Etapa relativei liberalizari se caracterizeaza n primul rnd in diminuarea controlului ideologic asupra teritoriului liric, care este confiscat si folosit ca instrument de propaganda n perioada stalinista. Temele impuse - partidul glorios, cuceririle socialismului, eroul conducator - nu mai sunt unice si obligatorii. n proza nsa un numar nsemnat de scrieri contribuie la sustinerea politicii de partid, abordnd doua teme de predilectie: lupta dintre nou si vechi (cu o schema epica simpla: inginerul tnar si capabil, angajat ntr-o ntreprindere de stat intra n conflict cu vechea garda si cu profitorii regimului comunist) si istoria nationala, prin luarea cultului eroilor. n etapa comunismului nationalist cele doua arii tematice ale prozei sunt continuate cu intentia transparenta de a justifica politica ceausista si noul tip de revolutionar, de a legitima regimul politic comunist. Proza cu activisti" (Eugen Negrici), prin care acest personaj apare fie ca victima, fie ca fiinta profunda, capabila sa analizeze trecutul obiectiv", si proza de inspiratie istorica (Vlad Tepes, Mihai Viteazul sau stramosii daci) asigura politizarea literarului. Fenomenul descris mai sus si proportiile lui au fost considerabile, dar, n acelasi timp, nu trebuie confundat cu literatura romna din aceasta perioada, din perioada postbelica, cum nu trebuie exclusa si influenta lui asupra acestei literaturi. Proza, poezia, dramaturgia au continuat nsa, n acest interval politic, sa nregistreze contributii valoroase, care au asigurat continuitatea literaturii romne. Unii comentatori au facut distinctie ntre literatura aservita regimului (care este obiectul prezentului studiu de caz) si literatura tolerata de regim (literatura propriu-zisa, care se supune normei etice), pentru a puncta raporturile scrierilor din aceasta perioada ! politicul. Dar atribuirea denumirii de literatura" scrierilor de circumstanta, comandate, controlate sau impuse de Partid", trebuie studiata cu precautii si studiata ca fenomen al istoriei sociale si culturale. 2. P.C.R. Poporul.Ceausescu.Romania Doua principale instrumente au facut posibila perpetuarea dicataturii comuniste: politia politica si propaganda.Scopul lor a fost sa distruga cetateanul. Spiritual civic si in genere, si sa construiasca un individ omul nou- perfect manevrabil.Versurile lui George Lesnea

Partidul e-n toate/E-nn toate ce sunt/Si-n cele ce maine vor rade la soare/ E-n pruncul din leagan/ Si-n omult carunt/ E-n viata ce vesnic nu moare,invatate de elevi vreme de mai multe decenii, exprima, probabil., cel mai exact natura dominatiei totalitare. Propaganda glorifica sub numele de 'Epoca de aur'- epoca Ceausescu' cultul personalitatii Conducatorului (care a devenit, mai ales dupa 1968 fundamentul ideologic al sistemului comunist).Nimic din ceea ce hotara Conducatorul nu putea fi discutat sau contestat, desi realitatea cotidiana producea din ce in ce mai multe motive de nemultumire. Propaganda prin intermediul literaturii a simplificat la maximum mecanismul creatiei.Principiul estetic, conditia insasi a artei din toate timpurile, a fost inlocuit cu acela al eficientei in ceea ce priveste atingerea obiectivului propagandistic.Drept urmare scriitorul a devenit un simplu executant al comenzii ideologice venite din partea partidului. In linii mari, sub raport cultural, putem deosebi trei perioade relativ distincte ale regimului comunist: dogmatismul stalinist din anii 50, epoca de relativa liberalizare si epoca de restalinizare pana in 1989. Perioada proletcultismului si a dogmatismului stalinist Este perioada care acoper, cu unele nuane puin semnificative, intervalul 1948-1964. Este perioada unui holocaust al culturii naionale, in care elita culturala anterioara a fost decapitata fizic sau marginalizata, perioada in care Romnia a trit sub agresiunea unui model cultural de ocupaie, viznd distrugerea memoriei istorice si rusificarea instituiilor, a invatamantului si a culturii in ansamblul ei. In creaia artistica s-a impus canonul realismului socialist, prin care se nelegea redarea cat mai directa si netransfigurata a realitii, potrivit viziunii partidului, intr-un limbaj pe intelesul maselor, o arta aservita total propagandei. . Este epoca in care marii autori erau pui la index, interzii pentru lectura, astfel ca unii studeni de la facultatea de filosofie au fost nchii pentru ca l-au citit pe Kant. Perioada de deschidere culturala si de liberalizare politica Este perioada de relativa liberalizare, care a avut efecte benefice asupra mediului cultural, dintre anii 1964-1974.Este perioada in care sunt redescoperite si revalorificate filoanele naionale ale culturii, in care se reiau contactele intelectuale cu lumea occidentala;Artele plastice, teatrul, cinematografia, literatura si presa culturala cunosc o nnoire de substana, o diversificare stilistica si realizri de performanta. Punctul maxim al acestei perioade este atins in 1968, cnd Romnia refuza sa participe la invadarea Cehoslovaciei de ctre trupele Tratatului de la Varovia. Poziia liderului Nicolae Ceausescu strnete adeziunea populaiei si a intelectualilor.Sunt reabilitai o serie de scriitori si gnditori care nainte fusesera interzii sau marginalizai (Arghezi, Blaga, Goga, Voiculescu).

Este perioada in care, alturi de Zaharia Stancu, Geo Bogza, Marin Preda si Eugen Barbu, se afirma, dup momentul Nicolae Labis (mort in 1956), generaia lui Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ion Alexandru, Nicolae Breban, D.R.Popescu, George Balaita, Augustin Buzura, Adrian Paunescu, Ana Blandiana, Theodor Mazilu, s.a. In artele plastice si in micarea teatrala, in muzica si cinematografie apar opere de valoare, sunt asimilate noile formule literare occidentale, critica literara dobndete un fundament teoretic solid, isi nnoiete radical limbajul, abordrile, stilul, scara de valori este refcuta dup criterii estetice, sunt eliminate erorile si aprecierile aberante din anii proletcultismului. Totodat, are loc o deschidere spre cultura occidentala, totui limitata si selectiva, dar mediile universitare ncep sa aib acces la revistele si cartile de specialitate din Occident, intelectualii reintra astfel in circuitul informaional si tiinific. Se fac traduceri masive din scriitorii contemporani, se traduc autori de referina din gndirea filosofica (Kant, Hegel, Platon, Aristotel, Leibnitz, Croce, Sartre, Camus). Programele din invatamantul umanist sunt refcute, apar manuale noi, sub raportul coninutului si al modului de abordare, pentru discipline ca istorie, filosofie, istoria literaturii romane; disciplinele sociale se elibereaz treptat de marxismul dogmatic, se reinfiinteaza facultatea de sociologie etc Dei cei care nu scriau pe placul propagandei oficiale aveau dificultati in a publica, o serie de intelectuali au refuzat a face compromisuri, nu au renunat la inuta estetica si morala, s-au retras in spaiul cultural, cldind opere de valoare. Aceasta atitudine a fost numita ulterior rezistenta prin cultura. Unele grupuri s-au izolat si au lucrat temeinic in sfera unor discipline sau preocupri culturale majore, precum a fost grupul din jurul lui Constantin Noica, de la Paltinis. In acelai timp, in mediile intelectuale au aprut si aciuni de opoziie fata de regim (micarea iniiata de Paul Goma in 1977), unii creatori (artiti plastici, regizori, interprei, actori etc.) au ales calea exilului, unii scriitori si intelectuali au denunat public incalcarea drepturilor omului si a libertii de exprimare, iniiind miscari de dizidenta (Mihai Botez, Dorin Tudoran, Dan Petrescu, Doina Cornea etc.). Totui, operaia de restituire a culturii naionale continua si in anii 80. Datorita unor iniiative editoriale apar lucrri monumentale, precum Istoria lui Clinescu, ediia integrala a lui Eminescu, nceputa de Perpessicius, se publica lucrrile lui Cantemir, Balcescu, Lovinescu, Iorga, Rebreanu, Sadoveanu, Arghezi, D.D. Rosca, Blaga (opera integrala), Vianu, Motru, Mircea Eliade, E. Ionescu etc. 3. Literatura aservita ideologiei comuniste. Genul Epic Literatura romana scrisa in comunism este cea mai incitanta, dificila si complicata 7

literatura scrisa vreodata in spatiul romanesc, tocmai prin amestecul incredibil de morala si estetica, de idei literare si ideologie politica, de compromis si rezistenta, de reusita si ratare. Dintre zonele de interes pe care aceasta literatura scrisa in comunism le ofera cercetatorului de azi, una dintre cele mai fierbinti pare sa fie aceea a romanului. Desi coplesitor prin cantitate si numar de autori, romanul de dinainte de 1989 ilustreaza cel mai bine portretul esentializat al unei epoci literare. Romanele acestei perioade compun un set de valori, atitudini, repere morale si sociale iar o corelare a adevarurilor romanesti cu oglinda acelei lumi, asa cum se vede ea in dosarele de Securitate, ar fi poate un exercitiu revelator tocmai pentru cercetatorul care na trait acea parte de istorie.El va reusi astfel sa afle cum apar dragostea, relatiile sociale, taranul sau intelectualul, partidul si intimitatea, eroul sau condamnatul,in romanele anilor 50, 60 si 70 . Proza avea misiunea de a reflecta marile transformi din industrie si agricultura, munca frematatoare de pe santiere" rolul partidului, lupta cu trecutul retrograd, cu clasele exploatatoare lupta de clasa", frumusetea si maretia eroului comunist, fie muncitor sau taran. Erau respinse si condamnate de critica vremii atitudinile ambigue, sovaitoare, viata intima a personajelor, scenele considerate atipice.Speciile n proza ale vremii indica o predilectie pentru pamflet si reportaj. In perioada realismului socialist, supranumita "Obsedantul deceniu",(1947-1960) scriitorii sunt obligati sa reflecte n operele lor tezele marxist-leniniste.Multi scriitori afirmati n perioada interbelica si consacrati definitiv n istoria literaturii sunt nevoiti sa recurga la compromisuri pentru a nu fi interzis sau arestat. De pilda, romanul lui Mihail Sadoveanu "Mitrea Cocor", aparut n 1949 si inclus n programa scolara de atunci, este reprezentativ pentru realismul socialist prin tema conflictului dintre taranii saraci si boierul Cristea Trei-Nasuri, n satul Malu Surpat. Un scriitor care a introdus n literatura romna concepte estetice novatoare n perioada interbelica, romancierul Camil Petrescu, reuseste sa se strecoare n vremurile tulburi ale "obsedantului deceniu" prin scrierea romanului istoric n trei volume despre personalitatea lui Nicolae Balcescu Un om intre oameni , dar "plateste" si el pretul aparitiei operei, prin aceea ca protagonistul este construit ca un precursor al comunismului. Apar n aceasta perioada cteva romane importante cu o epica si tipologie a personajelor nscrise n valoare artistica: "Bietul Ioanide" (1953) de George Calinescu in care tema abordata este viata sociala,degradarea familiei sub influenta macrogrupului dar si viata creatorului de geniu intr-o lume a esecului creator iar George Calinescu "a deschis prtie pentru romanul citadin" prin "Bietul Ioanide", volumul I din "Morometii" al lui Marin Preda (1955) care este un roman dedicat "lumii satului si ignoratei complexitati sufletesti a taranului [Eugen Negriei ] descrie viata si dificultatile unei familii obisnuite de tarani din Cmpia Romna din Romnia de dinainte de razboi si, mai trziu, din perioada de nceput a comunismului n Romnia.,romanul-ciclu "Cronica de familie"(1957) de Petru Dumitriu, care este de fapt o cronica a familiei romanilor, pentru ca lipeste la un loc mai multe povesti ce au ca subiect comun societatea romaneasca, tratata atat dintr-o perspectiva atat personala, cat si istorica si Groapa de Eugen Barbu (n 1957) un roman viu contestat dar care s-a impus ca o scriere remarcabila mai ales ca acesta pleaca de la o intamplare reala : desfiintarea unei gropi de gunoi din Capitala. Perioada anilor '60 face posibila o schimbare evidenta n calitatea literaturii att din

punct de vedere al continutului, ct si al expresivitatii artistice.Diversitatea tematica a creatiilor literare n proza este reprezentata de : * proza lirica - Geo Bogza, Zaharia Stancu; * realismul psihologic - Marin Preda; * romanul de analiza - Nicolae Brebn, Augustin Buzura; * eseul romanesc - Al.Ivasiuc, Paul Georgescu; * realismul mitic - Mircea Eliade, Stefan Banulescu Notabilele romane cu tema politica ale scriitorilor care s-au lansat n aceasta perioada sunt:"Orgolii" de Augustin Buzura (1977) in care a fost tratata tema dramei intelectualului care intra n conflict cu sistemul comunist din lumea academica si "Cel mai iubit dintre pamnteni" de Marin Preda (1980)-o opera de exceptie, in care autorul dezvolta tema raportului dintre fiinta umana si istorie, a soartei in puterea careia omul devine o jucarie; pe buna dreptate, Cel mai iubit dintre pamanteni" a fost caracterizat dreptromanul unui destin care-si asuma o istorie, romanul unei istorii care traieste printrun destin" (Eugen Simion). Perioada anilor '80 este reprezentata, n principal de Mircea Nedelciu,Mircea Cartarescu, Simona Popescu, Stefan Agopian, Alexandru Musina. Scriitorii generatiei '80 apartin postmodernismului si sunt constienti ca n literatura se spusese aproape tot si ca ei nu mai au cum sa surprinda cititorii cu noutati, de aceea se ntorc cu ironie la creatiile anterioare din care preiau fragmente de text devenite celebre, pe care le introduc n textul lor. Acest gen de proza se defineste prin conceptele: metatextualitate, intertextualitate, textualism. Evolutia prozei romnesti dupa cel de al Doilea Razboi Mondial se poate caracteriza prin varietatea tematica si artistica a nuvelei si romanului. Criticul Eugen Simion ordoneaza dupa criteriul compozitiei romanul romnesc postbelic, identificnd o diversitate de formule narative, n studiul "Scriitori romni de azi": *Proza poetica: Geo Bogza, Zaharia Stancu; *Realismul psihologic: Marin Preda *Proza de analiza: Nicolae Breban, Augustin Buzura; *Eseul romanesc: Alexandru Ivasiuc, Paul Georgescu; *Romanul pitoresc si baroc: Eugen Barbu; *Romanul mitic si realismul artistic: Fanus Neagu, Stefan Banulescu, D.R.Popescu; *Proza fantastica: Emil Botta, Romulus Vulpescu; *Metaromanul: Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olareanu; *Textualismul: Mircea Cartarescu, Mircea Nedelciu,Gheorghe Craciun, Ioan Grosan etc. Evolutia prozei traverseaza tematici si formule artistice dintre cele mai variate, ajungnd ca dupa 1990 sa se caracterizeze printr-o explozie literara, explicabila, de altfel, dupa cenzura comunista. Experimentele livresti despre conditia literaturii s-au manifestat prin constituirea unor grupari estetice, mai mult sau mai putin formale, cum ar fi "Scoala de la Trgoviste" sau "Optzecistii", perioada n care se remarca valoric multi scriitori, ntre care: Mircea Nedelciu, Ioan Grosan si Mircea Cartarescu. Si lista ar putea continua cu scriitorii care s-au afirmat in aceasta perioada : Sorin Titel, Nicolae Breban,Dumitru Tepeneag, Paul Goma, Norman Manea, Mircea Horia Simionescu In concluzie, romanul postbelic s-a putut dezvolta mai ales pentru ca scriitorii au fost

atrasi de tabloul social, de perceptia conditiei umane, de relatia individului cu istoria, construind personaje cazuale, introspectate psihologic si regasite n banalitatea vietii. Genul liric Poezia, creia i se trasase misiunea de a nsuflei, prin mesajul ei, crezul nalt al partidului, era una de tip agitatoric, cu un mesaj accesibil, care s poat ajunge la oamenii muncii", fr a face concesii artei imperialiste, formale i cosmopolite, sau artei decadente, burghezo-moiereti, evazioniste i intimiste. Temele era prosovietice sau antiimperialiste, legate de viaa nou de la orae i sate", de omul nou" i izbnzile sale, de partid i binefaceri sale. Prezentul luminos, n contrast cu trecutul ntunecat, comunist - erou civilizator, victoriile de pe marile antiere, colectivizri agriculturii reprezint realiti mree, demne de inspiraia poeic. Formula consacrat este cea a poemelor narative, scrise ntr-o liml pe neles", n care adeseori erau imitate structuri poetice cunoscute de tipul baladei populare, al versului eminescian, cobucian etc. Scriitori erau obligai s scrie doar despre temele propuse i susinute de ctre partid, le era dictat cum s scrie, ce s scrie i cum s se comporte n acord cu profesia lor. Cei care nu se supuneau acestor reguli trebuiau s fac fa repercursiunilor: li se interzicea publicarea operelor sau erau exclui din puinele cercuri literare rmase. Autorii primei mari antologii comuniste, Poezia nou n RPR (din 1952), au abilitatea s nregistreze nu puine astfel de poezii anticipative, ca spre a proba setea de nnoire a scriitorimii romne. Reprondu-i lncezirea n zona esteticului pur, A. Toma simte, nc din 1943, ca obligatorie schimbarea la fa a poeziei:

Noi ne-am uitat vulcanica putere i-am stat s prindem svon din cnt de sfere, S toarcemfir de-argint din clarul lunii Pe cnd clii treang torceau i funii, S ascultm cum urc seva-n flori Nu robi cum gem n jug i-n nchisori... Noi Cei Trimei, ce stpnim Cuvntul Acel ce clatin i mut munii E timp s-nvolburm cu el pmntul, S spargem drum prin noapte omenirii Si ndreptar s-ifim cu nimbul frunii (...) (Noi cei trimei...)
Genul dramatic 10

Se preconizeaz un teatru militant cu prezen activ n actualitatea luptei de clas i solidarizare a ntregului popor n jurul idealurilor partidului comunist. Exemplele cele mai semnificative sunt: Mihail Davidoglu: Omul din Ceatal, Minerii, Cetatea de foc. Aurel Baranga: Bal la Fgdu (1946) i, mpreun cu Nicolae Moraru, Anii negri. Maria Banu: Ziua cea Mare, prima pies despre noul sat colectivizat romnesc. Lucia Demetrius: Cumpna (1949), Vadul nou (1951), Oameni de azi (1952). Alexandru Mirodan: Ziaritii (1956), eful sectorului suflete (1963). O alt trstur semnificativ a realismului socialist a fost necesitatea unui erou pozitiv. Se pare c piesa O scrisoare pierdut a lui Caragiale nu a putut fi reprezentat tocmai din acest motiv: absena unui erou pozitiv 4. Presa in perioada comunista Dup datele oficiale, n luna decembrie 1989, n Romnia se tipreau 495 de publicatii, fie c era vorba de ziare nationale Scnteia, Romnia liber, Libertatea, fie de reviste de profil Flacra, Femeia, Sportul, Munca, fie de reviste culturale, Romnia literar, Contemporanul, Sptmna cultural, Luceafrul, Cinema, Teatrul, Amfiteatru, Vatra, Viata Studenteasc din Iasi, Ateneu din Bacu,etc. Existau ziare si reviste centrale, pentru diferite categorii de cititori, care de obicei se ocupau de propaganda politic, publicau diverse documente de partid si comunicate oficiale. n general, presa folosea cam acelasi limbaj, cu deosebiri n functie de profilul publicatiei. n fiecare judet existau apoi ziarele judetene, organe deopotriv ale comitetelor judetene de partid si ale consiliilor populare judetene. Numele acestora reflectau culoarea regimului: Fclia (Cluj), Drapelul (Timisoara), Flacra Iasului (Iasi) etc. n perioada comunist, presa din Romnia a creat o realitate paralel, ncercnd s ascund realitatea din Romnia de la acea vreme. Presa nu era preocupat de adevr, ci de fardarea minciunii. Epoca de aur a reprezentat pentru gazetarii romni o ngrdire a liberttii de exprimare. Criticul literar Mircea Zaciu a denumit "deceniul satanic perioada 1980-1989, perioad n care cultul personalittii lui Ceausescu a atins cele mai nalte culmi. Trecerea de la comunismul liberal la cultul personalittii s-a produs treptat, procesul ncepnd n 1971, dup ce Nicolae Ceausescu a fcut o vizit n China si Coreea, de unde a venit cu idei pentru a schimba Romnia. Dictatorul romn a fost impresionat

11

de "noua revolutie cultural" chinez din epoca lui Mao Zedong si de puternicul cult al personalittii din epoca lui Kim Ir Sen n Coreea de Nord. n 1985 au fost desfiintate studiourile regionale de radio, datorit msurilor de economisire a energiei electrice. De fapt, a fost o strategie de a lichida posturile care emiteau n limbile strine, maghiar, respectiv german, fiind sustinut nationalismul romnesc. Programele Televiziunii Romne au fost reduse la dou ore pe zi, ntre 20:00 si 22:00, pe motivatia c oamenii muncii trebuiau s se trezeasc odihniti a doua zi, pentru a fi apti de munc. Pe msur ce dictatura se intensific, aveau loc transformri n acest sens att la radio, ct si la televiziune. Televiziunea devine un pilon principal al strategiei de represiune, urmat de Radiodifuziune. Informatia se pierdea odat cu buna organizare a programului de televiziune, ce consta n dou ore de program de televiziune, pe timp de sear, n care erau foarte bine pusi n valoare sotii Ceausescu. Majoritatea emisiunilor vorbeau numai despre iubitul conductor si despre sotia sa. Televiziunea public devenise cel mai perfectionist instrument al noncomunicrii, realizat prin eliminarea receptorului, prin supravegherea strict a canalelor de comunicare si printr-un emittor unic. La Radioul national informatiile erau dirijate n aceeasi directie. Programul de emisie era ns, mai generos, statiile ncepnd activitatea doar pe timpul noptii. Politicul sttea n fata radioului si a televiziunii, a presei n general, fiind bine stabilit prin legi si documente de partid. Legea presei, din 1974, prevedea faptul c presa si desfsoar activitatea sub conducerea PCR, forta politic conductoare a ntregii societti din RSR (apud Psil, 2004, p. 258). n anul 1977 au fost publicate Decretele nr. 473 si 474, ce priveau institutiile de pres. Primul decret prevedea ca Radioteleviziunea Romn s contribuie prin ntreaga sa activitate la nfptuirea politicii interne si externe a partidului si statului romn. Radioteleviziunea Romn trebuia s actioneze pentru aducerea la cunostinta oamenilor muncii a hotrrilor partidului si legilor trii, pentru educarea socialist a maselor, pentru formarea omului nou, pentru lrgirea orizontului politico-ideologic si cultural al celor ce muncesc . Datorit controlului sever al mass-mediei, rolul acesteia n Romnia, n cderea regimului comunist, a fost unul nesemnificativ, indirect, n sensul c mass-media a contribuit pe dos la formarea omului nou devotat socialismului si comunismului. Presa audiovizual era condus de Consiliul National al Radioteleviziunii Romne, al crui presedinte era numit prin decret al Consiliului de Stat. n perioada deceniului satanic , Radioteleviziunea Romn a fost condus de Petre Constantin (1981-1990). 5. ZIARUL SCANTEAIA 12

Ziarul Scnteia (dup ortografia vremii, devenit Scnteia n urma reformei ortografice din 1953) a aprut ilegal ntre 15 august 1931 i octombrie 1940 n condiiile regimului burghezo-moieresc. ncepnd din 21 septembrie 1944 activitatea acestui tip de pres a fost acceptat, prin Scnteia nelegndu-se acel factor mobilizator n lupta oamenilor muncii pentru nfptuirea hotrrilor guvernului, pentru victoria socialismului n patria noastr. Prima echip a Scnteii a fost, din declaraiile fcute de Silviu Brucan, o aduntur de analfabei i oameni ai muncii, ns numai gazetari nu. Redactorul ef de atunci, Miron Constantinescu, dup caracterizarea succint fcut de Brucan, era un filozof tob de carte care avea nevoie de un cligraf i de un grmatic s-i fac articolele inteligibile. ndeobte, ntrega echip era una atipic, deoarece, din descrierile lui Silviu Brucan, fiecare avea un cusur. Aadar, era vorba despre Pavel Chirtoac, specialistul n agricultur, ce avea o figur scheletic mcinat de boli dup anii de pucrie, Demenyi Iosif Ardeleanu, care tia mai bine ungurete dect romnete, Stela Moghioro, care tia mai bine rusete dect romnete i Matei Socor, care tia mai bine muzic dect gazetrie. Singurul care mai avusese experien gazetreasc, dup cum se autodefinea, era Silviu Brucan, aflat pe postul de secretar general de redacie. Aadar, dup spusele acestuia, majoritatea membrilor ce ntregeau prima echip a ziarului Scnteia din 21 septembrie 1944, erau amatori, neprofesioniti, n ceea ce privete gazetria. Brucan a ocupat postul de redactor-ef adjunct al ziarului partidului pn n 1956, el fiind un ideolog nenduplecat ce a ncurajat pe vremea aceea adunarea cu fora a populaiei rneti n gospodriile colective i ceruse pedeapsa capital pentru cei care se opuneau prelurii puterii de ctre comuniti Cu timpul, au fost adui n redacie Nestor Ignat, Ion Clugru i Traian elmaru, pentru ca s se mai ntreasc compoziia cultural a colectivului redacional, dup cum menioneaz Brucan n aceeai carte. Cu toate acestea, reticena lui Iosif Chiinevschi fa de noii intrui, l-a obligat pe acesta s introduc n redacie civa muncitori fruntai, pentru a stabili o egalitate ntre intelectualii din redacie i industria grea. n primul an de publicare legal a Scnteii, celelalte gazete de pe pia erau realizate profesional aa c, spune Silviu Brucan, eram silii s facem fa concurenei. Btlia pentru cititori era aprig. Mai mult dect att, ceea ce se poate lesne vedea din paginile ziarului este c, limba de lemn nu-i fcuse nc apariia, iar dumanii poporului (legionari, universitari, chiaburi i moieri etc.) erau aspru i violent criticai. n perioada de aproximativ opt ani (1944-1951), materialele aveau un pronunat atac asupra ororilor antonesciene i a legionarilor. Fr ndoial ns, atacul comunist avea n vizor pe oricine era sau se 13

considera necomunist, decretnd n acesta un duman al poporului. Cu alte cuvinte, aveai la ndemna doua ci, fie te supui ornduirii impuse cu fora de socialiti, te reeduci i accepi regulile jocului, fie accepi s mori n propria lege i s devii disident. Un articol, evident antinazist, semnat de Silviu Brucan, sugerez din titlu ideea de zdrobire, de nimicire a fiarei naziste i a uneltelor ei din ar. Acest text vetuperant nu fcea altceva dect s ndemne clasa muncitoare din Romnia, s lupte mpotriva clilor naziti, antonescieni i legionari, cu scopul de a ridica Romnia democrat de mine. Pentru a accentua i demonstra cele spuse mai sus referitor la textul semnat de Brucan, iat n continuare un scurt fragment: Trdtorii clasei muncitoare vor fi nimicii". Dup ce a dat cea mai grea contribuie de jertf romneasc pe altarul mreei lupte antifasciste, clasa muncitoare din Romnia se afl n fruntea asaltului de nimicire a fiarei hitleriste i a uneltelor ei din ar, aducnd sptijinul cel mai preios, cel mai drz, plin de abnegaie i sacrificiu pentru sprijinirea rzboiului nostru just mpotriva Germaniei hitleriste. Cu elan patriotic, cu o hotrre nesdruncinat, clasa muncitoare din Romnia pune temelia reconstruciei rii dup devastrile, jafurile i nelegiuirile bestiale ale clilor naziti, antonescieni i legionari, pind cu fermitate la ridicarea Romniei democratice de mine. Pe prima pagin apreau de obicei articole acuzatoare ce instigau la lupta mpotriva fascitilor i nazitilor. Articolul Canalia fascist lucreaz este un alt text calomniator publicat n 13 octombrie 1944 n numrul 22. Iat un fragment ce era dedicat oamenilor muncii: Uneltele hitleriste pot fi nlturate numai prin unirea i solidaritatea muncitorilor. Prin lupta drz, muncitorimea, alturi de toate forele democratice va ti s impun direciunii dela SET i guvernului nsui, nlturarea tuturor dumanilor poporului romn, din aparatul de stat i din intreprinderile industriale i comerciale. (Scnteia, anul I, nr. 22, 13 octombrie, 1944, p. 3) Srbtorile naionale precum 1 Mai, 23 August, 7 Noiembrie erau aniversate n paginile Scnteii aa cum se cuvenea, cu numere dedicate n totalitate Uniunii Sovietice, tovarului Stalin i tuturor oamenilor muncii. Numrul 49 din 8 noiembrie 1944 dedicat Marii Revoluii Proletare Socialiste din octombrie 1917, are un surplus de 12 pagini. Din toate aceste pagini, nici mcar una nu aduce cititorilor un gram de informaie, alta dect cuvntri, statistici agricole ale U.R.S.S. i telegrame omagiale n cinstea lui Stalin. n cele ce urmeaz sunt prezentate succint cteva titluri ce se revrsau n paginile numrului mamut, care abunda n elogii la adresa fratelui de la rsrit, un frate de la care Romnia va nva multe lucruri. Aadar, iat cteve titluri incitante: Triasc Marea Revoluie Socialist din octombrie, Armata Roie, Uniunea 14

Sovietic salvatoarea omenirii, Cinematografia sovietic sau Eroii muncii din care un pasaj este demn de reinut: Munca este o datorie de onoare. Cine nu muncete nu mnnc. Aa sun art. 12 din Constituia U.R.S.S.. Dup acest principiu sa cluzit poporul muncitor sovietic n munca sa titanic de a duce i susine rzboiul sfnt pentru aprarea Patriei. Atitudinea critic, influenele reciproce dintre membrii grupurilor, tradiiile, cultura sunt toate eludate, eliminate. n esen, folosirea propagandei prin pres este un viol psihic, iar n acest caz, presa acioneaz ca un declanator infailibil de comportament social programat i poate determina orientarea n direcia dorit, a atitudinii i comportamentului publicului. n societatea comunist, mai ales n perioada lui Ceauescu, propaganda i manipularea erau la ordinea zilei. n faa forei imense a mass-media, indivizii erau dezarmai, intoxicai i hrnii cu articole ideologice, ceea ce ducea n final la o vulnerabilitate extrem. Amestecul de adevruri pariale cu minciuni credibile, creeaz ntr-un final acel produs hibrid numit de comuniti informaie oficial. Ziaritii erau obligai s publice astfel de materiale ce prezentau, de fapt, o imagine fals a realitii reuitelor i progresului. Realitatea era filtrat cu grij, evenimente dispar i sunt nlocuite cu expresii i cuvinte doctrinare plate cu limb de lemn. Tot ceea ce e negativ este pus doar n crca occidentului, atitudine care este prezent n materialele din campania anticapitalist, pentru ca textele despre Romnia s prevad i s prezinte doar imaginea unei societi perfecte. n Romnia, n afar de presa aservit puterii, nc de la nfiinarea sa din 1956, Televiziune naional a nsemnat principalul instrument al propagandei i manipulrii populaiei. Fiind permanent sub controlul ideologic al puterii politice, televiziunea a avut rolul de ndoctrinare, unde ideologul stalinist i editorul principal al organului de partid Scnteia, Silviu Brucan, a devenit prin rotaia cadrelor i directorul TVR. ntr-adevr, n cei peste 30 de ani de existen n regimul comunist, Televiziunea Romn a fost o televiziune guvernamental, fiind subordonat n totalitate factorului politico-ideologic. Cum spunea i Joseph Goebbels marele tribun al viului grai i un propagandist care folosea minciuna ntr-un mod att de constant i de cinic propaganda bun este aceea care duce la succes, iar propaganda rea este aceea care-i rateaz scopul, orict ar fi de inteligent, cci propaganda nu are misiunea de a fi inteligent, ci de a asigura succesul. Conform studiului fcut de Vladimir Volkoff, Goebbels dispunea de trei sute de ofieri i cinci sute de angajai care munceau non-stop la manipularea informaiei, cci tot micului doctor i se atribuie i urmtoarea expresie, cum c: o minciun repetat de o mie de ori rmne minciun, o minciun repetat de un milion de ori devine adevr, cci propaganda nu are nimic n comun cu adevrul. Pe de alt parte, ntr-un alt studiu, acelai Goebbels este citat ca 15

spunnd: Noi nu vorbim pentru a spune ceva, ci pentru a obine un anumit efect. Legat de numele ziarului rmne i Combinatul Poligrafic "Casa Scnteii", unde acesta a fost tiprit pn n 1989. n 22 i 23 decembrie 1989 a aprut un numr special, cu titlul "Scnteia poporului", tiprit pe o singur fa a paginii. Ulterior, ziarul i-a schimbat titlul n Adevrul, comitetul redacional rmnnd iniial acelai.

6. Cenaclul Flacara
Cenaclul Flacra a fost un fenomen cultural din anii 1970 i prima parte a anilor 1980 condus de poetul Adrian Punescu. De la poezia compus de nsui Adrian Punescu (uneori i instant, pe scen) i pn la versurile recitate din poeziile poeilor consacrai, de la muzica timid ngnat de debutani anonimi, care urcau pentru prima dat pe scen i pn la unele piese deja cunoscute a unor formaii sau grupuri muzicale i a unor soliti deja afirmai, Cenaclul Flacra a delectat publicul cu muzic ncepnd de la melodii populare i pn la muzic clasic, folk i rock. Spectacolele aveau loc la nceput luni dup-masa/seara n sala teatrului Ion Creang din Bucureti, dar mai trziu s-au fcut turnee n toat ara, spectacolele desfurndu-se pe stadioane, slile de spectacol devenind nencptoare. Printre cei care au participat au fost: Mircea Vintil, Doru Stnculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivanichi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pitti, Anda Clugreanu, Tatiana Stepa, Vasile eicaru, Alexandru Zarnescu , tefan Hruc. ncepnd cu anul 1980 toamna, a venit la C.F. formaia Continental (N. Enache, Nucu Mazilu, Alexandru Zrnescu i Romeo Beianu) care acompania ntreg spectacolul, formaie cu care s-a scos i singurul disc cu C.F. Dup plecarea lui Nicolae Enache, trupa a luat o nou turnur. A devenit trupa FlaPo (A. Zrnescu, Romeo Beianu, Jerry Schwartz -formatia a incercat mai multi clapisti , dar niciunul permanent) i acompania majoritatea solitilor i a cntecelor de grup. Alexandru Zrnescu a aprut i cu activitate solistic (Dor de Eminescu, Castelul, Dus-i tinereea). Membrii Flapo aveau i un microrecital n cadrul cenaclului, n care fiecare devenea solist, interpretnd piese internaionale: Beatles, Stevie Wonder, Ricchi e Poveri .a. . Din 1973 (prima oar) pn n 1985 (ultima oar) au avut loc 1.615 spectacole de muzic i poezie. Spectacolele au fost interzise n anul 1985, motivul oficial fiind busculada care a avut loc la stadionul Petrolul din Ploieti n timpul unui spectacol, care s-a soldat cu mai muli (9) mori.

16

7. Limba de lemn
Un discurs politic bun nu trebuie sa vorbeasca despre nimic,dar sa lase impresia ca vorbeste despre toate.(Pierre Dac) Discursul este cel mai frumos mod de a-i manipula pe oameni. Ceea ce intereseaza la un discurs politic nu este doar continutul sau, ci ntr-o mare masura si forma care mbraca ideile.Comunicarea politica din Romnia a debutat ca apartinnd unui partid unic, ierarhic, ca n armata.Comunicarea era deformata de continutul discursului oficial, era o comunicare standardizata, cu un limbaj unic, inclusiv n cadrul partidului, unde se discuta prin formule standard. Actorii principali erau activistii, secretarii de partid nsarcinati cu propaganda, si cei ce mereu culegeau informatiidespre opinia publica. Era o forma de comunicare ce beneficia de un cod specific mult mai puternic dect cel regasit astazi, care provenea din limba de lemn folosita cu precadere n presa vremurilor,unde se descifrau informatii de catre analisti. Mai mult dect att, comunismul lansase chiar si un anumit mod de a pasi, astfel nct preocuparea pentru binele cetatenilor carora nu trebuia sa le lipseasca nimic i coplesea, mergnd preocupati, cu pasi apasati si grei.Mergnd spre modelul actual dupa care se ghideaza comunicarea politica romneasca, mesajele sunt formulate diferit, n functie de domeniul de activitate: politic, economic, cultural, presa sau publicitate.Pentru cercetatorii de limba romna ai acestui fenomen, sintagma limba de lemn este oscilanta n ceea ce priveste denumirea fenomenului. Se vorbeste de limba de lemn (TatianaSlama-Cazacu, Dan Dediu, Ion Rotaru), sau de limbaj de lemn (M.Vulpe, C. Tabarcea, AndreiPlesu). Cezar Tabarcea mentioneaza (...) limbajul de lemn, pe care, n acord cu scoala functionala sub semnul careia sta stilistica romneasca, preferam sa-l consideram limbaj si nu limbaSorin Antohi n introducerea la editia romneasca a cartii lui Franoise Thom, Limba delemn, sustine ca (...) nu avem de-a face cu o limba n sensul tare al lingvisticii, ci cu un discurs, olimba incompleta (cu lexic mprumutat, fara structuri gramaticale proprii), un limbaj (al propagandei), limba de lemn este mai mult dect un sociolect, dar mai putin dect o limba propriu-zisa Chiva Mitea sustine denumirea de limba de lemn si nu pe aceea de limbaj de lemn. Prin limbaj se ntelege uneori un stil al limbii. Pe de alta parte, limbajul este un termen tehnic psihologicun ansamblu complex de procese rezultat al unei anumite activitati psihice profund determinatede viata sociala, care face posibila nvatarea, nsusirea si utilizarea concreta a unei limbi oarecare sicare totodata a facut posibila creearea limbii ca fenomen general. Limba de lemn este facuta n ntregime din elemente mprumutate din limba naturala: ea i datoreaza totul, cuvintele si gramatica, dar a suferit o mutatie teratologica n raport cu limba naturala. Ea trimite la un univers semantic extrem de rudimentar, bicolor intr-un fel si nu se multumeste sa priveze cuvintele de substanta lor, ea vizeaza nsasi capacitatea de reprezentare a limbajului.Sintagma limba de lemn este ntlnita si n alte limbi si nu ca limbaj. Spre exemplu este ntlnita n limba franceza, de unde probabil a fost preluata ,ca langue de bois, n germana,hlzerne Sprache, n rusa, dubovi iazk, iar n polona, dretwa mowa. La noi, n literatura de specialitate, termenul apare dupa 1989 si se aplica n special limbii utilizate ntre 1945-1989, dar sidupa 1990. Se aplica si dupa

17

caderea regimului comunist, deoarece limba de lemn nu apare si nici nu dispare instantaneu odata cu venirea la putere a regimului care o impune sau a unei ideologii si totodata cu caderea regimului, dupa decembrie 1989. Dupa 1989, n contexte diferite, sintagmalimba de lemn sau derivatele gndire de lemn, cap de lemn etc., au aparut n presa de toateorientarile, dar n special n publicatiile opozitiei.Cauzele aparitiei limbii de lemn se gasesc n intentia unei ideologii, a unui grup sau a unui individ de a impune stereotip anumite idei, modalitati de gndire, folosind formule verbale specifice. Efectul este de influientare, manipulare a gndirii receptorului. Aceste formule se impun prin frica sau chiar prin forta, ori prin frecventa utilizarii si sunt mentinute prin prestiugiul sauautoritatea sursei. Aceste expresii devin clisee si de cele mai multe ori, lipsite de sens. Un stil general, stabilit de liderii partidului, se impune n toate tipurile de discurs. Presa vremii ori limbajul de sedinta reprezinta astfel de exemple de preluare a modelului si de utilizare a sa n afara contextului n care discursul politic, n calitatea sa de act de comunicare politica, s-a manifestat.Discursul politic comunist totalitar impune un mod de exprimare, rudimentar, repetativ, cleisizat,care ascunde un anumit mod de gndire, o anumita maniera de a ntelege si reflecta realitatea. Pe de-o parte limba de lemn a facut sa dispara un numar mare de cuvinte, pe de alta parte, ea a creat n acelasi timp multe altele, plecnd n special de la abrevieri si de la cuvinte trunchiate.Tatiana Slama-Cazacu, ncearca o definire a limbii de lemn, pe care o vede ca un subsistem al unei limbi, desemnnd mai ales elemente lexicale, dar si unitati frazeologice, cu caracter de expresii fixe, de clisee ncremenite, cu sens determinat n contextul unei anumiteautoritati, n mare masura utilizate stereotip-dogmatic ca exprimare a unei ideologii (sau simulacru de subsisteme ideologice economice, politice, culturale, etc. care detin o putere sau autoritate), imitate dar si impuse de puterea politica sau de grupari ori de indivizi cu asemenea veleitati (chiar daca n genere, promotorii sau epigonii sistemului ideologic nu cunosc ntotdeaunaexact continutul semantic), apoi difuzat prin repetare, prin utilizarea frecventa n diversele mijloacede comunicare orala sau scrisa, anihilndu-se astfel gndirea maselor receptoare, care pot ajunge safie supuse unei sugestii colective; intentia reala sau cel putin efectul obtinut sunt de a se impune autoritatea, fie prin secretul ori prestigiul codului obtinut, fie prin cunostiinte tehnocrate, de a se mpiedica alta modalitate de gndire si n genere de a se ascunde, de a masca adevarata realitate,daca aceasta nu este favorabila. Creatorii limbii de lemn au fost intelectualii ce-au gravitat, n calitate de scribi mai mult sau mai putin anonimi, pe lnga cercurile puterii. Dupa instaurarea partidelor comuniste la putere ntarile intrate sub influienta sovietica dupa cel de-al doilea razboi mondial, a fost constituit sectorul agitatie-propaganda. n perioada 1946-1953, sub coordonarea lui Iosif Chisinevschi si Leonte Rautu, acesta a nlocuit cultura nationala burgheza cu realismul socialist. Din informatiile provenite din cercul puterii, reiese ca n conformitate cu cerinta expusa de Gheorghiu-Dej (preluatadesigur din indicatiile Kremlinului), toate cuvntarile liderilor erau scrise sau supervizate nainte de a fi rostite de catre responsabilii resortului propagandistic.Limba de lemn, n care sunt exprimate comandamentele noului regim, este simultan emisasi n nvatamnt, institutiile acestuia fiind centrele de nsusire si reproducere ale ei. Ea apare sub doua modalitati: o modaliate deschisa, exprimata prin limbajul editorialelor de presa si al discursurilor oficiale si o modalitate ascunsa, exprimata n literatura stiintifica si n

18

celelalte formede manifestare publica.Propaganda comunista si limba de lemn Limba de lemn este un produs al folosirii, motivate politic, a unui limbaj construit dintr-o anumita atitudine a emitatorului fata de realitate, pentru a manipula,asa cum defineste Stelian Dumistracel.Reteta este eludarea sau ocultarea propriu-zisa a realitatii, eliminarea gndirii,recurgerea la fetisizarea anumitor cuvinte, cu o deosebita frecventa n contexte determinate,adoptarea unui registru patetic maniheist (n alb si negru).Utilizarea limbii de lemn permite puterii totalitare mascarea realitatii, mistificarea acesteia, dar si,impunnd-o tuturor formelor de comunicare sociala si tuturor membrilor societatii, posibilitatea dea-i manipula pe acestia din urma, de a le anihila gndirea proprie, de a le induce moduri de gndireconforme cu ideologia oficiala si cu interesele detinatorilor puterii politice.Propaganda si dezinformareaau fost utilizate dintotdeauna de catre cei ce detin puterea pentru a manipula masele si a le folosi n interesul guvernantilor. Puterea comunista a creat un sistem propriu de concepte cu ajutorul institutiilor si organismelor abilitate, avnd, de cele maimulte ori, justificarea ,,ridicarii nivelului politico-ideologic al ntregii populatii. n ceea ce priveste experienta comunista romneasca, majoritatea termenilor nou-intrati n limba fac parte din limbajul universal sovietic, constituit ca urmare a propagandei sovietice, ce avea n vedere mentinerea n permenent contact a tarilor fratesti cu ,,marele prieten de la Rasarit. Se consolida n aceste tari un univers, un limbaj si practici sociale de mprumut. S-a vorbit si despre dezumanizarea limbajului ca o caracteristica a ,,limbii de lemn n contextul ,,anularii limbajului sau al crearii unui ,,anti-limbaj. De asemenea, s-a constatat ca n discursul comunist nu se aud ,,vocile indivizilor, ci ale ,,grupurilor, comunicarea ncadrndu-se ntr-undiscurs depersonalizat adresat unor indivizi care se percep cu dificultate ca subiecti ai lumii.Anularea limbajului afecteaza gndirea si constiinta, antrennd ,,surparea inteligentei. Foarte multi termeni utilizati de limba de lemn apartin registrului de lupta, chiar militar.Asadar, citind un discurs comunist s-ar parea ca toata societatea este mobilizata, lupta, triumfa,izbndeste, se sacrifica, vrea sa cucereasca. Lupta se desfasoara pe doua planuri: unul alnfrngerii dusmanului si altul al construirii socialismului. Dusmanul fictiv ncarneaza toate principiile negative: imperialist, el oprima popoarele; militarist, el compromite pacea etc. Chiar daca realitatile nu coincid, actiunile scriitorilor sunt descrise exact n aceeasi termeni care tin deregistrul militar, al luptei. Pacea nsasi devine obiectul unei lupte ndrjite. n acest sens Scnteia Tineretului, ofera multe exemple, care sunt evidente aproape n fiecare numar al ziarului n articolele ce se refera la lupta mpotriva dezarmarii nucleare si care expun pericolul prezentat de cursa narmarilor si implicarea comunistilor pentru pacea mondiala. Primele pagini si n general articolele sunt dominate de subiectul muncii. Dupa transmiterea mesajului de Anul Nou atovarasului Nicolae Ceausescu, Scnteia transmite de la vetrele de foc imagini tonifiante aelanului revolutionar si a abnegatiei n munca ale colectivelor de oameni ai muncii, unde din primele zile ale anului se remarca o hotarre de a munci mai bine, mai spornic, la nivelul maximal posibilitatilor pentru nfaptuirea hotarrilor Congresului al XIII-lea al Partidului, pentrundeplinirea ritmica si integrala, cu nalta eficienta, a sarcinilor economice pe 1985 si pe ntregulcincinal.Lexicul limbii de lemn nu este limitat la terminologia din registrul razboinic. Tot nconceptia maniheista provine resimtirea organizarii socio-politice

19

anterioare sau occidentale ca dusman al ideologiei comuniste si se ncearca discreditarea acesteia, discretitarea ornduirii feudale prin prisma nemultumirii fortelor progresiste. Informatiile despre Occident sunt prezentate ntr-oimagine negativa, iar pozitiva, doar atunci cnd este vorba despre miscari ale tineretului, miscari demasa n general. Discreditarea capitalismului atinge cote mari. Discursul comunist, virulent anti-american, a fost, vreme de jumatate de veac, respectabil n rndul intelectualilor umanisti. Lupta declasa, exploatarea omului de catre om, imperialismul si cursa narmarilor, alienarea, toate acestea au facut parte din tematica criticii anti-americane. Prin definitie, lumea comunista era dreapta, cinstita, prospera; n realitate, oamenii seconfruntau cu minciuna, hotia, smecheria, coruptia, lipsurile si saracia. Argumentul ncrederii,asociat cu aspectele ritualice ale practicii sociale si politice, cu o anume mistica a limbajului, a permis compararea doctrinei comuniste cu o religie. Folosirea argumentuluincrederii,n exces, sesprijina si pe un discurs al ,,religiei politice: n mitologia comunista, Istoria, Partidul si Ideologia tin locul lui Dumnezeu, Bisericii si Dogmei crestine, iar Capitalismul tine locul lui Lucifer. ntr-un articol de prima pagina din 3 ianuarie 1985, intitulat Mesajul de Anul Nou adresat intregului popor, la posturile de radio si televiziune, de tovarasul Nicolae Ceausescu se relateaza marile realizari ale anului precedent toate sub egida Partidului Comunist Roman si a clasei muncitoare. n continuare acest articol prezinta prevederile pe noul an , hotararea ferma de a nfaptui neabatut prevederile planului pe ultimul an al actualului cincinal, (...)si ridicarea patriei noastre pe o noua treapta a dezvoltarii socialiste. n ianuarie 1990, noul discurs redactional, infuzat de discursul postdecembrist careopta pentru tonul ziaristic, la cald, n locul celui stiintific, resimtit ca perimat si, chiar mairau, compromis. n ceea ce priveste limba de lemn, discutata mai sus, reflexul de respingere, dupa 1989, acunoscut mai multe faze. Boala fiind lunga la nceput si nu doar n paginile efemerei Scntei a poporului, cliseele jargonului politic comunist au fost utilizate, tot n domeniul comunicarii publice, chiar pentru a nfatisa semnificatia schimbarii. Obiectivul oricarui orator improvizat este sa pastreze atentia publicului sau printr-o disimulare a propriului interes pentru bunastarea generalasau printr-o tactica adoptata pe moment, n functie de diferitele reactii ale ascultatorilor. 8. Suprimarea elitelor culturale Este o perioad de dislocare treptat a culturii romne, sub aspect instituional i ideologic, i de nlocuire a ei cu lucrri, manuale, idei, teme si structuri transplantate de la Moscova, cu modele sovietice. In 1947 apare o lucrare de istorie a lui Mihai Roler, in care formarea poporului roman si alte momente istorice semnificative sunt deformate grosolan in spiritul istoriografiei sovietice. Dup 1946 ncep atacurile agresive mpotriva scriitorilor care reprezentau reperele de vrf ale literaturii romane: Arghezi, Blaga, Clinescu, Voiculescu; un moment semnificativ pentru noua orientare este articolul lui Sorin Toma, publicat in Scnteia, ndreptat mpotriva lui Arghezi, cu titlul Poezia putrefaciei sau putrefacia poeziei, din 1948.

20

Elita intelectuala si politica romneasc, pentru a nu putea opune rezistenta, a fost efectiv decapitata; scriitori, artiti, preoi, savani, intelectuali care nu au aderat la regim sau care erau bnuii ca poteniali adversari ai regimului au fost nchii sub diverse pretexte, inui ani de zile in nchisori sau trimii sa lucreze la Canalul DunareaMarea Neagra, unii fara sa fie judecai, alii condamnai la ani grei (1520 de ani) de nchisoare. Lucreiu Patrascanu, lider comunist, a fost si el arestat in 1948, sub acuzaia de complot si ca a renunat la politica luptei de clasa, datorita afirmaiei fcute de acesta: in primul rnd sunt roman, apoi comunist, cu prilejul unui discurs inut la Cluj. A fost ucis in nchisoare in 1954. Alturi de fruntaii partidelor tradiionale si demnitarii politici din perioada anterioara care au pierit in nchisori (Iuliu Maniu, C-tin C.I Bratianu, Ion Mihalache, s. a.), o serie de intelectuali de prima valoare au avut aceeai tragica soarta (menionam doar filosoful Mircea Vulcanescu, economistul Mihail Manoilescu, istoricul Gh. Bratianu). Unii dintre intelectualii care au fost nchii au reuit sa supravieuiasc acestei dramatice experiene (in 1964 au fost eliberai deinuii politici). Dintre acetia menionam pe: Nichifor Crainic, Petre Tutea, Vasile Bancila, Vasile Voiculescu, Ernest Bernea, Radu Gyr, C-tin Noica, Edgar Papu, Anton Dumitriu, Ion Petrovici, Vladimir Streinu). Ali scriitori si gnditori au fost marginalizai, scoi din universitati, urmrii de securitate, avnd domiciliul forat, cu interdicia de a publica. In astfel de condiii de marginalizare s-au aflat Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Liviu Rusu, Mircea Florian, C.R. Motru si G. Calinescu (scos de la universitate in 1949, dei a condus Institutul de istorie si teorie literara si a fost prezent in publicistica). Intuind represiunea ce avea sa urmeze, muli scriitori si intelectuali s-au stabilit in Occident dup al doilea rzboi mondial. Ei au continuat sa scrie si sa creeze, in romaneste sau in alte limbi, afirmndu-se in exil ca exponeni ai spiritului romanesc. Alturi de figurile proeminente ale lui Mircea Eliade, Emil Cioran si Eugen Ionescu, trebuie amintii Aron Cotrus, Stefan Baciu, Vintila Horia (care obine Premiul Goncourt in 1960 pentru romanul Dumnezeu s-a nscut in exil), Horia Stamatu, Alexandru Busuioceanu, George Uscatescu, Al. Cioranescu. O persecuie la fel de puternica a fost instrumentata de regimul comunist, mai ales in primul deceniu de la instaurare, si mpotriva bisericilor si instituiilor religioase (preoi si nalii prelai ortodoci au fost intemnitati, au fost interzise colile organizate de biserici, activitile de caritate, toate activitile care depeau lcaurile de cult). Tot sub presiunea Moscovei, in 1948 a fost desfiinata Biserica greco-catolica, iar conductorii ei au fost intemnitati, printre care Iuliu Hossu si Alexandru Todea. Propaganda ateist-tiinifica avea sarcina de a emancipa oamenii de credina religioasa. In consecina, la nceputul anilor 50, regimul comunist reuise prin teroare suprimarea opoziiei (cu excepia rezistentei armate a unor 21

grupuri retrase in muni), intelectualii de referina erau intemnitati sau marginalizai, invatamantul, editurile, publicaiile, radioul (mai trziu si televiziunea) erau controlat riguros, iar ntreaga cultura era subordonata ideologic directivelor comuniste. 9. Romnia comunist: aspecte ale vieii cotidiene La scurt timp dup 23 august 1944, Gheorghiu Dej i zugrvea principesei Ileana, tabloul Romniei comuniste: o lume modern, industrializat, cu tiin de carte, avnd parte de toate binefacerile lumii moderne dar fr nedreptile acesteia. Lucrurile aveau s stea cu totul altfel dect le-a zugrvit liderul comunist. Msurile luate pentru modernizarea rii (industrializarea, colectivizarea etc.) s-au fcut prin sacrificarea intereselor cetenilor i n dauna bunstrii acestora. Dei pe hrtie progresul economic pare evident fa de perioada interbelic, n realitate venitul unui muncitor n anul 1963 era de 1,9 ori mai mic dect n anul 1938. O lung perioad de timp, n anii 50, produsele alimentare s-au obinut de baz de cartel n cantiti minime. Situaia, din acest punct de vedere, s-a ameliorat n anii 60 i n prima parte a anilor 70. La fel de adevrat este ns c au existat i unele binefaceri: numrul tiutorilor de carte a crescut permanent; au fost construite cree, grdinie, coli, spitale. Dar la fel de adevrat este i c drepturile i libertile fundamentale ale cetenilor au fost nclcate (ca s nu spunem lichidate), dac ar fi s amintim doar: libertatea de exprimare (regimul comunist aplicnd o cenzur extrem de dur asupra tuturor mediilor de exprimare), libertatea confesional (simplul mers la biseric devenise un gest de mare curaj), libertatea de circulaie (ieirile n afara rii era cvasi-imposibile pentru cetenii de rnd) etc. Eecul economiei socialiste a avut grave consecine asupra nivelului de trai al populaiei n ultima parte a regimului Ceauescu. La sfritul anilor '70 i nceputul anilor '80 preurile la alimente, servicii i la bunuri de uz casnic i cotidian, au nceput s creasc. Lipsurile alimentare au devenit cronice, i s-au reintrodus cartelele ce funcionaser cu aproape treizeci de ani n urm. Pe 19 decembrie 1980 s-a dat legea pentru constituirea, repartizarea i folosirea pe judee a resurselor pentru aprovizionarea populaiei cu carne, lapte, legume i fructe. Consumul de alimente era raionalizat n fiecare jude, circulaia liber a produselor fiind practic mpiedicat. Mai mult, fiecare jude trebuia s livreze fondului centralizat al statului, la preuri fixe, tot surplusul de alimente. Cartelele la zahr i ulei sunt difereniate pe categorii de populaie: raii mai mari pentru oreni i mult mai mici pentru locuitorii din mediul rural. Pinea se vindea n cantiti limitate, ajungndu-se la situaii aberante ca o persoan s nu poat cumpra acest produs dect din localitatea n care domicilia. n 22

octombrie 1981, un alt decret privind msurile pentru prevenirea i combaterea unor fapte care afecteaz buna aprovizionare a populaiei, stabilea pedepse cu nchisoarea de la ase luni la cinci ani pentru cumprarea de la unitile comerciale de stat i cooperatiste, n scop de stocare, n cantiti care depesc nevoile consumului familial pe o perioad de o lun a unor produse de baz: fin, zahr, ulei, mlai, orez. Excepie fceau legumele i fructele pentru iarn. Totul culmineaz n 1982 cnd se aprob Programul de alimentaie tiinific a populaiei. Specialitii au stabilit consumul mediu zilnic de calorii necesar unei persoane este de 2700 2800 de calorii, ori aceeai specialiti au stabilit c romnii sunt nite mbuibai care consum 3300 de calorii zilnic. Aadar trebuie s mnnce mai puin. n sprijinul hotrrii se venea cu recomandri medicale privind raportul dintre nlime i greutate. Astfel, pentru un brbat de 1,65 m nlime, cu vrsta ntre 30 39 de ani, greutatea optim era de 67,5 kg; pentru unul de 1,80 m, cu vrsta ntre 40 49 de ani, greutatea trebuia s fie de 80,5 kg. La femei, standardele erau cam de tipul: nlime 1,57 m / vrsta 30 39 ani / greutate 56,6 kg; nlime 1,68 m / vrsta 40 49 ani / greutate 66,9 kg. Consumul anual era i el reglementat (pentru o persoan): carne i produse din carne: 60 70 kg; pete i produse din pete: 8 10 kg; lapte i produse din lapte (exclusiv unt): 210 -230 litri; ou: 260 280 buci; grsimi (unt, margarin, ulei, untur): 16 18 kg; legume i produse din legume: 170 180 kg; leguminoase boabe: 3 4 kg; fructe i produse din fructe: 65 95 kg; zahr i produse din zahr: 22 26 kg; cartofi: 70 90 kg; produse din cereale (fin, mlai, orez): 120 140 kg. Se consider ns c oferta este prea generoas i, n 1984 se adopt un nou plan alimentar n care raiile erau mult reduse fa de cele anterioare: carne 39,12 kg; lapte i produse din lapte 78,73 kg; legume 66,08 kg etc. Partidul s-a dovedit a fi ns foarte preocupat de curenia poporului romn, avnd n vedere c fiecrui cetean i era repartizat o cantitate de 1,9 kg spun/an, cu 0,9 kg mai mult ca n 1980!Locuitorii satelor erau obligai, pentru a primi raiile, s vnd la cooperativele locale ou de o anumit mrime , lapte, la preuri fixate de autoriti. ranii erau binecuvntai i cu alte solicitri aberante. Spre exemplu, dac doreau s sacrifice un porc, ranii trebuiau s creasc nc unul pe care s-l dea la stat. Tacmul de pui, salamul cu soia, adidaii de porc, nechezolul, cicoarea, laptele condensat, compotul de prune sau petele oceanic (ne amintim de celebra reclam Nici o mas fr pete!) au intrat astfel n limbajul cotidian al romnilor. Chiar i pentru aceste produse se sttea la coad ore n ir. Cafeaua original, spunul, ciocolata sau igrile fine n special Kent, erau produse de mare lux, avnd rol de moned forte n orice mprejurare. Criza alimentar era doar un aspect al celei economice n care se gsea ara. Dei regimul se luda cu marile sale rafinrii, benzina a fost raionalizat (30 de litri /lun); circulaia automobilelor a fost 23

restricionat cele care aveau numr cu so circulnd ntr-o duminic, cele fr so n duminica urmtoare. Fabricile de maini se numrau i ele printre minunile regimului, n timp ce romnii ateptau ani de zile pn le venea rndul s poat achiziiona un automobil. n Romnia socialist, care se dorea multilateral dezvoltat pn n anul 2000, copiii erau obligai s nvee la lumina lmpilor cu gaz pentru c lumina era ntrerupt. Becurile trebuiau s fie doar de 40 wai, n timp ce propaganda ceauist vorbea de anii-lumin ai epocii. Conductorul iubit a recomandat cetenilor s pun pe ei o hain n plus, n momentul n care s-a luat decizia raionalizrii agentului termic i a apei calde menajere. n 1988, un decret aberant, ca attea altele, stabilea c n spaiile publice cu excepia colilor i grdinielor temperatura s nu fie mai mare de 16 Celsius pe timp de iarn! Agricultura socialist, unde anual se raportau mari depiri de plan, ducea de fapt o mare lips de mn de lucru, regimul rezolvnd i acest aspect n stilu-i caracteristic: scoaterea la muncile agricole a militarilor, elevilor i studenilor. Spre exemplu, n anul 1981, 2,5 milioane de elevi i studeni au fost scoi de la cursuri i trimii s lucreze n agricultur. Romnia sttea foarte prost i la capitolul tehnologie i infrastructur. Reeaua telefonic era una din cele mai slab dezvoltate din Europa, cu 700.000 de posturi telefonice la o populaie de peste 23 milioane locuitori. Sistemul de drumuri i autostrzi era i el ntr-o stare jalnic, existnd o singur autostrad Bucureti Piteti, cu cteva zeci de kilometri. Nu este deci greit s afirmm c situaia deplorabil din punct de vedere economic, mizeria n care era inut poporul romn, a contribuit decisiv la cderea regimului ceauist n decembrie 1989. 10. NOI, N ANUL 2000 Organizatia Pionierilor - etapa obligatorie a copilariei, pentru unii, si trambulina in cariera, pentru altii. Eu, ...(numele si prenumele), intrand in randurile Organizatiei Pionierilor, ma angajez sa-mi iubesc patria, sa invat bine, sa fiu harnic si disciplinat, sa cinstesc cravata rosie cu tricolor. Era Angajamentul pe care fiecare scolar trebuia sa-l rosteasca la intrarea in Organizatia Pionierilor. Care insemna etapa a doua (prima etapa fiind cea de Soimii ai patriei - organizatie creata in 1976), dar si cea premergatoare intrarii in UTC - Uniunea Tineretului Comunist, in formarea omului nou de tip socialist (comunist). Spic cu spic, patriei snop! La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial ia nastere organizatia Pionierii Romaniei, pentru care a fost creata in 1945 revista Inainte. Doi ani mai tarziu, in 1947, pionierii au fost incadrati in UAER - Uniunea Asociatilor de Elevi din Romania. Pe 30 aprilie 1949, intr-o sedinta festiva, la care a participat toata conducerea de partid si stat, s-

24

a hotarat infiintarea primelor detasamente de pionieri. Decizia se luase la plenara din 2224 decembrie 1948 a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman. In intervalul 1949-1966, miscarea pioniereasca, cum era numita de comunisti, a fost subordonata Uniunii Tineretului Comunist, ea participand la mai multe activitati obstesti strangerea recoltelor (actiunea Spic cu spic, patriei snop), cresterea iepurilor de casa, a viermilor de matase etc. CC al PCR va adopta, la plenara din aprilie, hotararea: Cu privire la imbunatatirea activitatii Organizatiei Pionierilor, prin care se stabilea ca aceasta sa aiba organe de conducere proprii (consilii pionieresti la diferite nivele, in frunte cu Consiliul National al organizatiei). Sarcina de a coordona detasamentele si unitatile pionieresti, in calitate de comandanti, le revenea cadrelor didactice. Spre sfarsitul anului 1966, in luna noiembrie, a fost organizata prima conferinta nationala a Organizatiei Pionierilor, la care au fost adoptate principalele documente ale organizatiei: Statutul unitatilor si detasamentelor de pionieri din Republica Socialista Romania si Regulamentul Consiliilor Organizatiei Pionierilor din Republica Socialista Romania. La cativa ani de la infiintarea organizatiei pionierilor, in orasele cu un numar mare de elevi, dar si in centrele muncitoresti s-au construit case ale pionierilor, iar la Bucuresti a fost ridicat Palatul Pionierilor (astazi Palatul Copiilor). Organizatia Pionierilor acorda, celor mai merituosi membri ai sai, distinctii individuale si colective. Cele individuale erau: tresele, titlurile Pionier de frunte, Cutezatorul, Pionier fruntas in munca patriotica, Meritul pionieresc si insigne pe genuri de activitate. Cele colective constau in diplome cum ar fi: Unitatea fruntasa, Detasament fruntas si Grupa fruntasa. Marturie Da, am fost pionier i am mai fost i oim al patriei. Dac m mai ajut bine memoria, i m mai ajut, cnd eram eu prin clasa a doua am fost fcut pionier.Ridicarea noastr la rangul de pionieri a fost fcut normal ntr-un cadru festiv. S-au inut discursuri, am salutat drapelul, am primit preioasa cravat de la colegii mai mari i n cele din urm am fost servii cu bomboane tot de colegii mai mari. Cireaa de pe tort a fost excursia la Scorniceti unde am vizitat o fost coal unde nvase Ceauescu transfomat n muzeu. in minte c aveam dou inute una n care mergeam n mod normal la coal iar alta de gal pentru festiviti. Numitorul comun al celor dou inute era normal cravata roie care nu lipsea, cravat care era prins, la gt, cu un soi de inel din plastic transparent. Doamne ce m mai scotea din mini cravata aia dar nu la fel de mult cum m enerva basca alb de la inuta de gal. Da, exact, aveam o basc alb care se inea mai pe o parte aa. Niciodata nu reueam s o potrivesc i artam tare caraghios. Mai in minte c pe vremea aia cei mai destoinici la carte aveam funcii. Unu sau una era efu clasei, clas care era mprit n trei grupe fiecare cu eful ei. Ei bine dragi proeteni, dac exist aa ceva, eu aveam funcia de responsabil cu curenia. Adic n fiecare diminea la nceperea programului trebuia s controlez pe toat lumea dac aveau unghiile tiate, dac uniforma era n bun stare, dac aveau

25

batiste la ei i normal dac aveau idioata aia de cravat. Nu v spun c ntr-o zi am uitat cravata acas, da tocmai eu. Cu toatea acestea am continuat verificarea de rutin, a trebuit s ndur normal privirile ironice ale tuturor colegilor, parc i i aueam cum spun n gnd: Cu ce drept ne controleaz sta dac nici el nu e n regul! Asta e, am comis-o! .

11. Cteva consideratii ale poeziei sub communism La 18 ani de la caderea regimului comunist, suntem in masura saconstatam ca ultimele lui doua decenii au reprezentat, in chip paradoxal, operioada fecunda a istoriei poeziei romanesti, poate cea mai bogata ininitiative stilistice si, in orice caz, realmente interesanta pentru oricinedoreste sa analizeze raporturile complexe ale "eului" creator cu lumea si cuideologia care perverteste imaginea. In acest rastimp bizar, poezia a fost protejata de statutul ei recunoscut intr-un sfrsit (adica abia la nceputul deceniului 7) drept unul special. Cercul restrns al cititorilor de poezie, fragilitatea si lipsa de consistenta pe care le sugera organelor puterii prezenta acesteia in spatiul editorial,ambiguitatea la care aspira de la o vreme limbajul ei o faceau sa fie neglijabila ideologic, desi utila ca argument bilantier propagandistic de uz extern. Ingerintele factorilor politici n-au ncetat sa se faca simtite si dupa1964, iar dupa 1971 au fost chiar amplificate, dar nu mai fiintau inhibitia,spaima teribila din anii 50 si legile terorii rosii. Era vorba in fond de o presiune constanta, dar flasca, un fel de amenintare surda, organica, nesecondata de masuri punitive. Ceea ce a favorizat o atmosfera proprie exercitiului poetic si modificari interesante in atitudinea "eului" creator carea reactionat in felul lui specific in aerul bolnav reglat de climatizoarele desera ale partidului. Ceea ce nu ucide, consolideaza si vecinatatea primejdiei adaruit poeziei-floare a raului o tragica fertilitate. Vecinatatea sau mai precisamintirea obsesiva, terorizata a primejdiei mortale din vremeafundamentalismului comunist. Caci tot ce s-a ntmplat in aria literaturii,dupa 1964, a fost consecinta unei reactii compensative manifestate in duratasi in cteva noduri. La nceput s-a umplut in mare graba pustiul lasat in urma de poezia agitatorica si de hibrizii lirice produsi in preajma anului 1960. Sau reconstituit liniile de forta ale poeziei interbelice si ale celei moderne occidentale asimilate cnd mai bine si cnd mai ru si sau reasezat temeiurile liricii, ale liricii propriu zise, ignorate sau evitate metodic nainte. Curnd, adica dupa ce si-a redescoperit venirea, si-a redobndit functiile firesti, statutul liric si cititorii, poezia si-a ntins cu adevarat aripile Literatura aservita ideologiei comunistecucerind teritorii necunoscute, modernizndusi proteic formulele, prelundsau transfigurnd "existentul" nu numai din perspectiva unor valori spiritualesupreme, ci si a starii noastre de spirit marcate de absenta luminii si a sperantei. Ca aspect general, in afara bogatiei remarcabile a modalitatilor s-a putut constata o dezvoltare spectaculoasa a limbajului poetic, mai cu seamaa celui ce descopera prin "metonimie si ambiguitate" corespondentele unor stari de dezgust si disperare.

26

Nu a fost singura cale prin care poetii au izbutit sa se "exprime" intr-o vreme tulbure si fara orizont, in care deznadejdea cuprinsese toate celulele vietii. Ca si in cazul prozei, au aparut, sporind diversitatea, manifestari atipice, specii rare ce tin de patologia stilistica totalitara. Se remarca intai de toate fenomenul generator de mutanti al deghizarii intentiilor prin metamorfoza genurilor si migrarea functiilor. Cum se stie, romanul a preluat unele functii ale jurnalismului politic (incapabil de onestitate), ale istoriografiei (obligate sa se limiteze la adevarul partinic), ale sociologiei (neagreate ca stiinta de catre partidul demiurg). Tot astfel, prin achizitia unor structuri epice, poezia a nceput de la un moment dat sasi asume functiile dezvaluitoare ale prozei realismului cotidian, iar prin revenirea la discursivitate si la retorica alegoriei functiile pamfletului politic. Vechi procedee au fost reciclate spre a deveni utile noilor sarcini ale poeziei, vesmintele uzate ale acestuia au fost date la ntors spre a servi efortului de a transmite un adevar greu de rostit. Cresterea dezgustului pentru constructie si pentru efecte artistice in favoarea redescoperirii naturaletei intelese ca un raspuns la tendinta oficiala de poleire a realitatii a pregatit nceputul procesului de decadere a metaforei. In peisajul complex pe care ni-l pune sub ochi creatia poetica a deceniilor de regim ceausist, nu sunt greu de remarcat, in schimb, extraordinarele progrese ale cunoasterii resurselor aluziei, metonimiei si hiperbolei (exersate ca nicaieri altundeva). Toate aceste intamplari neobisnuite din universul scriiturii, rafinamentul si diversitatea exceptionala a productiei poetice din ultimul deceniu de comunism n-ar fi fost de inteles fara momentul fast in care in fanurile nalte s-a admis ca poezia e ceva mai mult dect un simplu instrument propangadistic. Si, poate , n-ar fi existat deloc fara vitalitatea pe care a daruit-o fenomenului poetic chiar sentimentul ca a scapat din infernul realismului socialist, fara "avntul" pe care l-a dat poetilor crivatul Siberian care le bntuia amintirile.

27

BIBLIOGRAFIE
Carti Eugen Negrici, Literatura romana sub communism,Editura Fundatia PRO Beciu, Camelia,Comunicare politica , Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2002; Chiva-Mitea Monica,Cteva aspecte ale limbii de lemn, Editura Cronos, Giurgiu,2008; Dragos Bogdan, Tranzitiapostcomunista ca discurs, Editura Lumen, Iasi, 2008; Neculau Adrian,Memoria pierduta , Polirom, Iasi, 1999; Momanu Mariana,Educatie si ideologie. O analiza pedagogica a sistemului totalitar comunist , Editura UAIC, Iasi, 2005; Rosca, Luminita,Mecanisme ale propagandei n discursul de informare, EdituraPolirom, 2006; Teodorescu Cristiana-Nicola ,Patologia limbajului comunist totalitar , ScrisulRomnesc, Craiova, 2000; Thom, Franoise, Limba de lemn, trad. Antohi, Mona, Antohi, Sorin, editia a 2a,Humanitas, Bucuresti, 2005. Ziare Scnteia, 1985; Scnteia Tineretului, 1985; Scnteia Tineretului Supliment cultural-artistic, 1985. Resurse Internet http://philosophy.uaic.ro/site/philosophy/Argumentum_nr._3_2004-2005_Cap.III.pdf http://www.jurnalul.ro/stire-limba-noastra-i-o-comoara/campanie-suntem-toti-victimele inertiilor-lingvistice-24498.html www.wikipedia.org www.google.ro www.scribd.com www.observatorulcultural.ro www.romaniaculturala.ro

28

Cuprins
1. Inceputurile 2. P.C.R. Poporul.Ceausescu.Romania 2.1Perioada proletcultismului si a dogmatismului stalinist 2.2Perioada de deschidere culturala si de liberalizare politica 3.Literatura aservita ideologiei comuniste. 3.1Genul Epic 3.2Genul lyric 3.3Genul dramatic 4. Presa in perioada comunista 5. Ziarul Scanteia 6. Cenaclul Flacara 7 .Limba de lemn 8. Suprimarea elitelor culturale 9. Romnia comunist: aspecte ale vieii cotidiene 10. NOI, N ANUL 2000 10.1 Spic cu spic, patriei snop! 10.2 Marturie 11.Cteva consideratii ale poeziei sub communism

29

REALIZATORI
1.Manuela Ivan 2.Irina Popovici 3.Mihaela-Doina Nicoara 4.Bianca-Daniela Gradianu 5.Catalina Bors 6.George Onute 7.Adina Coman 8.Razvan Mihai 9.Sergiu-Ionut Roman 10.Bogdan-Dan Coman 11.Luminita Stoian 12.Dan-Dumitru Antonescu

30