C3.

Structuri speciale pentru cladiri

Continut prezentare
INTRODUCERE FACTORII DETERMINANI N ALEGEREA STRUCTURII UNEI CLDIRI

Introducere
Structura poate fi definit ca un sistem tridimensional de elemente structurale liniare, plane, curbe sau cutate aranjate astfel nct s satisfac funciunile arhitecturale i inginereti ale cldirii i s suporte aciunile care pot interveni pe durata de funcionare a acesteia.

Structura unei cldiri se poate defini ca un ansamblu tridimensional de elemente interconectate (liniare, plane, curbe, cutate) proiectate astfel nct s satisfac un ansamblu de condiii i restricii.

2.

FACTORII DETERMINANI N ALEGEREA STRUCTURII UNEI CLDIRI

Structura unei cldiri este rezultatul unui proces complex de creaie care se bazeaz pe un ansamblu de cerine i restricii ce cuprind aspecte funcionale, tehnice, utilitare i estetice.
Principalii factori ce determin alegerea structuri de rezisten se prezint n continuare unei

2.

FACTORII DETERMINANI N ALEGEREA STRUCTURII UNEI CLDIRI

2.1. Destinaia principal a cldirii n prezent se difereniaz mai multe tipuri de cldiri clasificate pe baza cerinelor funcionale i sociale: Cldiri de locuit - locuine individuale, apartamente, cmine i hoteluri. Cldiri pentru afaceri - cldiri nalte cu birouri i dotri specifice promovrii afacerilor. Cldiri pentru activiti comerciale - centre comerciale, bnci, gri pentru mijloace de transport. Cldiri pentru instituii - coli i universiti, centre pentru ngrijire medical, cldiri pentru servicii religioase. Cldiri pentru activiti culturale, sportive i pentru destindere -teatre, sli de expoziii, complexe polivalente, sli de gimnastic i stadioane. Datorit cerinelor speciale de spaii i deschideri mari sistemul structural este determinant n proiectarea acestor cldiri. Cldiri industriale ateliere, secii de fabricaie, cldiri auxiliare, la care intervin deseori ncrcri foarte mari i cerine specifice care necesit structuri cu totul deosebite. Spatii de depozitare i ntreinere depozite, spaii de parcare, hangare de ntreinere pentru avioane, ateliere de ntreinere mecanic, etc.

2.

FACTORII DETERMINANI N ALEGEREA STRUCTURII UNEI CLDIRI

2.2.

Aciunile Aciunile au un rol determinant n alegerea structurilor de rezisten. Standardele romneti clasific aciunile n raport cu modul de aplicare : a - permanente; b - temporare : cvasipermanente; variabile; c - excepionale; Influena relativ a diferitelor aciuni asupra structurilor este determinat de dimensiunile construciei, precum i de greutatea specific i rezistenele mecanice ale materialului pentru elementele portante. De exemplu n cazul structurilor cu deschideri mari realizate din materiale grele (beton, zidrie), sarcinile gravitaionale (n principal greutatea proprie a elementelor structurale i a celor punctate) pot fi decisive n alegerea tipului structurii. n cazul structurilor cu deschideri i dimensiuni mici, folosind aceleai materiale efectul predominant provine din sarcinile utile (de ex. echipamente mobile). Pe de alt parte, n cazul unor sisteme structurale cu aceleai dimensiuni, dar realizate din materiale foarte uoare (de exemplu structuri suspendate pe cabluri) aciunile temporare cum sunt cele provenite din vnt pot fi decisive.

2.

FACTORII DETERMINANI N ALEGEREA STRUCTURII UNEI CLDIRI

2.3. Condiiile de mediu Forma i structura unei cldiri sunt influenate puternic de condiiile mediului exterior: a - condiiile climatice : - lumina i temperatura solar; - umiditate i precipitaii; - aciunea vntului; b - activitatea seismic Structurile sunt expuse diferit la soare i lumin pe fiecare latur. Eforturile provenite din temperatur pot avea valori importante, iar precipitaiile pot influena substanial nivelul de solicitare a unei structuri. Aciunea vntului este influenat n mod semnificativ de ctre forma cldirii i de configuraia obstacolelor din jurul acesteia. Focul a intervenit de asemenea decisiv n stabilirea formelor i structurilor pentru cldiri. Codurile i normativele existente n prezent limiteaz drastic posibilitile de exprimare structural. n zonele active din punct de vedere seismic, forele seismice au un rol esenial n elaborarea structurilor de rezisten pentru cldiri i construcii de orice tip.

2.

FACTORII DETERMINANI N ALEGEREA STRUCTURII UNEI CLDIRI

2.4. Instalaii electrice i mecanice Instalaiile i dotrile cldirilor influeneaz tot mai mult forma i structura construciilor.

La cldirile moderne costul acestor dotri se cifreaz la 20 50 % din costul total al construciei. Suprafee i volume importante ale cldirilor moderne sunt ocupate de instalaii pentru: nclzire, ventilare, aer condiionat, electrice, sanitare, protecie contra incendiilor i transport interior. Costul ridicat al terenului i lipsa de spaiu n orae a stimulat realizarea cldirilor nalte echipate cu lifturi. Casa liftului asigur o zon cu rigiditate mare n ansamblul cldirilor nalte.

2.

FACTORII DETERMINANI N ALEGEREA STRUCTURII UNEI CLDIRI

2.5. Materialele de construcii pentru structuri Proprietile materialelor structurale au fost i sunt factori foarte importani n alegerea structurii de rezisten a construciilor de orice tip. Rezistena, rigiditatea, durabilitatea, rezistena la foc, i costul au reprezentat prin vremuri factori determinani n alegerea structurilor de rezisten. Primele structuri au fost realizate din lemn i piatr; Meterii de atunci se bazau mai mult pe intuiie i pe experien. Lemnul crete, n general, rectiliniu i se folosete cu predilecie la elemente liniare. Folosirea lamelatelor ncleiate a permis utilizarea lemnului la elemente curbe, iar placajul a favorizat realizarea elementelor plane. Zidria, realizat din uniti mici, crmizi sau blocuri legate ntre ele prin mortar, sugereaz folosirea acestui material la perei, boli, arce i stlpi la care eforturile principale sunt de compresiune. Betonul este un material care n stare proaspt poate lua orice form. Posibilitile de folosire sunt limitate de rezistena mai redus la traciune i de capacitatea de formare a materialelor pentru cofraje. Oelul se poate regsi n elemente liniare sau de suprafa de aceea poate fi utilizat la o mare diversitate de structuri. Lemnul Materialele compozite

2.

FACTORII DETERMINANI N ALEGEREA STRUCTURII UNEI CLDIRI

2.6.

Tehnologia de execuie

Metodele de construcie nu ajut dar influeneaz alegerea tipului de structur. Cantitatea i calitatea muncii n atelierele de prefabricate i la locul de punere n oper pot determina alegerea sistemului structural i a tehnologiei de execuie. De exemplu, folosirea elementelor prefabricate din beton armat asamblate la locul de punere n oper poate determina o concepie structural total diferit fa de situaia n care structura se realizeaz monolit. Produsele standardizate se folosesc deseori i acestea favorizeaz utilizarea unor dimensiuni modulate.

2.

FACTORII DETERMINANI N ALEGEREA STRUCTURII UNEI CLDIRI

2.7. Dimensiunea construciei n cazul unor construcii mici, cerinele de portan pot fi satisfcute de sisteme structurale simple din aproape orice material structural. La structurile cu dimensiuni mari, ncrcrile gravitaionale, din vnt, temperatur si seismice apar restricii dictate de proprietile materialelor i de capacitatea de lucru a utilajelor. De aceea mrimea structurii este dominant n cazul cldirilor nalte i a construciilor cu deschideri mari.

2.

FACTORII DETERMINANI N ALEGEREA STRUCTURII UNEI CLDIRI

2.8. Cerinele economice Societatea, indiferent de treapta de evoluie, solicit cldiri economice, att n privina costului de construcie ct i a celui de exploatare. Costul construciei provine n principal din costurile primare ale materialului, manoperei i utilajului. - Costul manoperei a crescut n permanen; - Apariia unor materiale performante dar scumpe a permis analiza unor variante comparative. De exemplu, o structura pneumatic folosete materiale foarte scumpe dar reduce substanial costul manoperei.
Costurile de ntreinere i exploatare pot crete dramatic dac investiia iniial urmrete economia cu orice pre

Functiile unei cladiri - 1

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca necesitati immediate ce tin de metabolismul uman: 1. Aer curat pentru respiratie; 2. Apa proaspata pentru baut, pentru prepararea hranei, pentru curatenie si indepartarea deseurilor; 3. La multe tipuri de constructii, facilitati pentru prepararea hranei si consumul acesteia (ex. cantine); Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca necesitati immediate ce tin de confortul termic:

Functiile unei cladiri - 2

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca necesitati immediate ce tin de confortul termic: 1. Controlul temperaturii radiante; 2. Controlul temperaturii aerului; 3. Controlul caracteristicilor termice ale suprafetelor ce intra in contact cu omul; 4. Controlul umiditatii si a miscarii vaporilor de apa; 5. Controlul circulatiei aerului;

Functiile unei cladiri - 3

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca necesitati immediate ce tin de confortul acustic, eficienta si intimitate 1. Conditii optime de vizualizare (ex. Dispunere ferestre); 2. Asigurarea intimitatii vizuale; 3. Conditii optime de acustica (izolare fonica);

Functiile unei cladiri -4

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca cerintele de intrare si iesire usi simple intrare-iesire, usi de incendiu, zone tip filtru-securizate (ex. Ferme avicole, Ferme zootehnice, Sere)

Functiile unei cladiri -5

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca cerintele de distributie a energiei (alimentare cu energia a corpurilor de iluminat, aparaturii electrocancice)

Functiile unei cladiri -6

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca cerintele ce tin de canalele de comunicatie : telefonie, retea internet, retea cablu video, etc.

Functiile unei cladiri -7

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca cerintele de confort siguranta si activitate de productie oferind suprafete utile de tip: pardoseli, pereti, scari, rafturi, blaturi, bancuri de lucru, etc

Functiile unei cladiri -9

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca cerintele de rezistenta si stabilitate: elementele de constructie sa poata prelua incarcari proprii, utile si sa reziste la actiunea zapezii, a vantului sau a actiunii seismice.

Functiile unei cladiri -10

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca cerintele de autoprotectie: constructia sa-si protejeze propria structura, suprafetele, sistemele electrice si mecanice, sa evite umectarea din precipitatii a elementelor de fatada, etc.

Functiile unei cladiri -11

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca cerintele de siguranta structurala la: tasarea fundatiei, dilatare termica sau contractie si a deplasarilor din schimbarile continutului de umiditate al materialelor de constructie, etc.

Functiile unei cladiri -12

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca cerintele de siguranta structurala la: tasarea fundatiei, dilatare termica sau contractie si a deplasarilor din schimbarile continutului de umiditate al materialelor de constructie, etc.

Functiile unei cladiri -13

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca cerintele de siguranta la actiunea focului

Functiile unei cladiri -14

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca cerintele de a fi construita fara costuri excesive

Functiile unei cladiri -15

Ne asteptam de la o cladire ca aceasta sa satisfaca cerintele de a fi operationalitate, usor de intretinut

Functiile unei cladiri dupa Edward Allen How Building Works