Sunteți pe pagina 1din 26

‘

‘

Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea


formei, dimensiunilor si pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton
precomprimat in structurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul
atinge un grad de maturizare minim pentru decofrare.
Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a componentelor
cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri monolite.
Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton
armat si beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct de vedere
economic.
Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot reprezenta
15%§30% din costul elementului de beton armat monolit. De aceea se cauta realizarea
unor sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate, de cofrare, care sa conduca la
cresterea productivitatii si la reducerea costurilor.

Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai:


a). tipizarea si modularea lor;
b). mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare;
c). extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor sisteme noi;
d). modul de baza in constructii 30 cm;
e). submoduli: 5 cm; 10 cm;

‘
‘
‘
‘
‘
‘
‘
‘
‘
‘
‘
‘
‘
‘
‘

c
  ‘
‘  ‘  ‘

Constructiile sunt destinate a crea conditii optime pentru adapostirea si desfasurarea


activitatii si vietii, tinand seama de conditiile naturale ( teren, clima etc.) impuse de natura
sau mediul inconjurator in mijlocul caruia se amplaseaza.

Factorii principali care determina conceptia, alcatuirea si modul de executie ale


constructiilor sunt in general urmatorii:

ё omul, care necesita anumite conditii fizico ± igienice de temperature, umiditate,


lumina etc. in vederea asigurarii celor mai bune conditii de munca, odihna si
sanatate;
ё activitatea omeneasca pentru care este destinata constructia si care determina
cerintele functionale sau procesul functional, adica modul de distribuire ( forme,
dimensiuni ) si de legatura pe orizontala si pe verticala a spatiilor si volumelor
constructiilor;
ё natura, care exercita asupra constructiilor actiuni mecanice, fizice, chimice si
biologice, variabile in functie de amplasamentul constructiilor, relief, seismicitate,
clima, vant, fauna etc.


   ‘ 


In constructii se folosesc diverse clasificari, in functie de obiectivele urmarite.Se


folosesc, in general, urmatoarele criterii de clasificare: clasificarea functionala sau dupa
destinatie; clasificarea dupa calitate; clasificarea dupa structura de rezistenta; clasificarea
dupa gradul de rezistenta la foc ( incendiu ) etc.

‘ ‘ ‘ ‘ .Prin aceasta clasificare se grupeaza


constructiile asemanatoare privind cerintele functionale si amplasamentul.Din acest punct
de vedere constructiile se impart in  si in ‘.

 reprezinta constructiile care adapostesc oameni sau alte vietuitoare,


activitatea omeneasca si produsele muncii lor, facand posibila adaptarea omului la mediul
inconjurator atat de variat si cu clima atat de diferita.

In functie de scopul si destinatia lor, se face clasificarea functionala a cladirilor, care


este urmatoarea:

-cladiri civile, in care intra: cladiri de locuit individuale sau colective, cladiri publice si
administrative ( judiciare, comerciale, de administratie etc.), cladiri social culturale ( teatre,
cinematografe, unitati de invatamant, biblioteci, constructii sportive etc);

-cladiri industriale, in care intra: cladiri de productie ( uzine, fabrici, ateliere), cladiri
pentru deservirea productiei ( magazii , rezervoare, centrale, silozuri etc);

- cladiri agrozootehnice, in care intra: cladiri pentru adapostirea animalelor,


constructii legumicole ( sere, rasadnite etc.), cladiri pentru adapostirea inventarului agricol,
a produselor agricole ( ateliere, remize, magazii etc.).

G
‘ cuprind toate celelalte constructii care nu se incadreaza in
categoria cladiriilor., cum sunt: cai de comunicatie, lucrari de arta ( poduri, tunerluri,
viaducte), constructii hidrotehnice, cosuri de fum, turnuri de televiziune, conducte de apa,
gaze, canal, linii de transport al energiei electrice etc.

‘‘Aceasta calsificare este determinate de:

- durabilitatea si gradul de rezistenta, inclusive rezistenta la foc, ale principalelor


elemente de constructie;

-cerintele de exploatare referitoare la normele de suprafata, inaltime si volum, la


gradul de confort, instalatii, dotari, calitatea lucrarilor de finisaj, durata de serviciu etc.

Din acest punct de vedere, constructiile ingineresti si cladirile se impart in trei clase
de calitate dupa cum satisfac: cerinte ridicate, medii sau obisnuite.

‘‘‘‘!.Din acest punct de vedere constructiile sunt


alcatuite din :

-structuri cu pereti portanti realizati din : lemn , zidarii diverse, beton armat-
diafragme- sau beton prefabricat ± panouri mari;

-structuri cu schelet portant ( cadre ) realizat din beton armat monolit, beton armat
prefabricat sau schelet metallic;

-structuri cu alcatuire mixta, realizate din cadre si diafragme;

-structuri speciale ± considerate astfel dupa modul de alcatuire, destinatie, dificultati


de proiectare, mod de executie, materiale utilizate, etc.Asemenea structuri sunt numeroase
si se pot realiza cu arce, placi curbe subtirim, cu acoperisul suspendat pe cabluri sau se pot
intalni la silozuri, buncare, rezervoare, castele de apa, cosuri industriale de fum, turnuri de
racire etc.


   ‘
‘ ‘

‘ ‘
‘ ‘
 ‘

‘ Principalele elemente de constructie sunt: elementele de rezistenta, inchidere si


compartimentare, finisaj, izolatii si instalatiile aferente.

c   
 asigura rezistenta si stabilitatea constructiei.Aceste
elemente sunt: fundatiile, zidurile( peretii ) portante, stalpii, grinzile, placile, sarpanta
acoperisului si scarile. Ansamblul acestora constituie structura de rezistenta a cladirii.

           separa incaperile intre ele si,
respectiv, interiorul cladirii de mediul inconjurator.

   au rolul de a proteja elementele de constructie ( asigurand


durabilitatea lor ) si de a le da un aspect estetic, asigurand si confortul necesar. Din aceasta
grupa fac parte: tencuielile, pardoselile, tamplaria, zugravelile, vopsitoria, etc.

¦
D      asigura functionalitatea cladirii in conditiile de confort cerute.Din
aceasta grupa fac parte instalatiile: de alimentare cu apa, canalizare, incalzire, gaze,
combustibil, ventilatii, electrice, etc.

 
   au rol de protectie a elementelor de constructie impotriva unor agenti
naturali ca apa, caldura, si frigul sau impotriva unor agenti artificiali provocati de diverse
procese tehnologice ce se desfasoara in constructia respectiva.

Partea de constructie care asigura rezistenta si stabilitatea acesteia se numeste


  sau   
 .Structura constructiei cuprinde totalitatea
elementelor de rezistenta.

Structura unei constructii este alcatuita din doua parti principale:

"‘  este partea de structura care este aflata sub cota zero si care
cuprinde fundatiile si in cazul cladirilor cu subsoluri si elementele acestora.
"‘ ‘este partea de structura situata deasupra cotei zero si este alcatuita
din : pereti, stalpi, plansee, grinzi, sarpanta acoperisului.Suprastructura preia
incarcarile permanente si utile, precum si cele provenite din seisme,vant, variatii de
temepratura, zapada, etc si le transmite infrastructurii.

  ‘ # $ ‘ ‘  ‘ % ‘ ‘


‘  
  ‘
 

In constructii nu se admit rebuturi, iar pentru rezistenta nu exista clase de


calitate.Toate acestea impugn ca prescriptiile tehnice sa fie integral si riguros respectate pe
tot parcursul realizarii unei constructii in proiectare si in executie ± aplicandu-se cu strictete
normele tehnice si tehnologiile de executie prevazute.

Pentru a indeplini in conditii bune rolul ce-i revine, o constructie trebuie sa


intruneasca un complex de conditii, si anume:

ё sa satisfaca functiunea pentru care a fost destinata;


ё sa fie rezistenta si stabila;
ё sa fie durabila, usor de intretinut si sa poata fi adaptabila unei viitoare
necesitati;
ё sa nu dauneze mediului inconjurator;
ё sa asigure un mediu interior confortabil, corespunzator procesului de
productie ce se desfasoara in ea;
ё sa fie igienica ( sa corespunda regulilor sanitare );
ё sa aiba un aspect placut ( sa fie estetica );
ё sa prezinte siguranta contra incendiilor.

Acest ansamblu de conditii sau cerinte tehnico-economice se poate grupa in patru


mari categorii de conditii: capitale, mecanice, fizico ± igienice si economico ± organizatorice.

D
‘
 &
  ‘
‘
Cofrajele sint constructii auxiliare, provizorii, in care se toarna be-tonul proaspat. Ele
permit obtinerea formei si a dimensiunilor proiectate ale elementelor de beton. armat,
precum si sustinerea acestora pe timpul intaririi betonului, pina la obtinerea rezistentelor
mecanice necesare.
Pentru a corespunde rolului pe care-l au, cofrajele trebuie sa indeplineasca o serie de
conditii tehnice, si anume: sa permita o executie cit mai simpla; sa fie stabile si rezistente;
sa poata prelua greutatea si impingerea laterala a amestecului proaspat de beton si a
incarcarilor care apar in procesul de executare a lucrarilor; sa nu permita scurgerea laptelui
de ciment prin rosturi, adica sa fie etanse; sa asigure redarea corecta a formei,
dimensiunilor si amplasarii partilor constructiei una fata de alta; sa fie astfel alcatuite incit
sa asigure o decofrare usoara; sa fie usor de manipulat la transport si montaj; sa
corespunda din punctul de vedere al conditiilor de tehnica a securitatii muncii.
Din punctul de vedere al destinatiei lor, in raport cu elementele de constructie la a
caror executie se folosesc, exista cofraje pentru fundatii, pereti, stilpi, grinzi, plansee, arce
si bolti (cintre) si cofraje pentru alte elemente de constructii.
Dupa modul de confectionare si gradul de reutilizare exista:
² cofraje fixe, care sint executate la fata locului, din cherestea; din cauza consumului mare
de lemn si forta de munca, aceste cofraje au un domeniu de utilizare restrins, numai pentru
constructii mici de forma speciala;
² cofraje demontabile, care sint executate din panouri prefabricate tipizate (de placaj,
metal sail combinate etc.) si elemente auxiliare (metalice) de inventar pentru sustineri,
rigidizari si asamblari care se monteaza si demonteaza cu ocazia fiecarei utilizari:
² cofraje mobile, care sint executate sub forma de ansamfoluri de inventar care, in
intregime sau pe portiuni foarte mari, fara a fi desfacute, pot fi deplasate in pozitii
succesive, pe masura turnarii betonului;
Se deosebesc doua tipuri de cofraje mobile:
² cofraje glisante sau cofraje alunecatoare, care se deplaseaza pe verticala cu ajutorul
unor verine hidraulice si se folosesc la constructii de inaltime mare, cu pereti in general
verticali si sectiune orizontala de diferite forme (celule de silozuri, rezervoare, cladiri cu
multe etaje cu pereti de beton, castele de apa, turnuri de racire, cosuri de fum, piloni,
baraje etc.);
² cofraje rulante, care se deplaseaza pe orizontala si se intrebuinteaza !a constructii cu
lungime mare (tuneluri, bolti etc.).
Cofrajele sint alcatuite din:
² elemente in care se toarna betonul, care formeaza cofrajul propriu-zis si care sint
alcatuite din panouri;
² elemente de solidarizare, care mentin panourile in pozitia din pro-iect si le solidarizeaza
² chingi, clesti, juguri ( caloti ), rame, distantieri;
² elemente care sustin, sprijina si transmit incarcarile la teren sau la constructii le
existente. Aceste elemente formeaza esafodajul, respectiv un schelet de rezistenta alcatuit
din piese verticale numite popi, din piese orizontale numite spraituri si traverse si din piese
oblice numite contrafise, totul fiind solidarizat atat in sens longitudinal, cit si in sens
transversal, prin contravintuiri inclinate sau orizontale (moaze, clesti).

a

   ‘  &
'‘   '‘   ‘ ‘  (  ‘


‘ ‘ &‘

‘  &‘

Esafodajele sint formate din grinzi extensibile sustinute de popi metalici. Tipul de grinzi
si de popi se alege in functie de
incarcari si inaltimea la care este
cofrajul.
|rinzile extensibile cele mai utilizate
sint:
² grinda extensibila de 3,00 . . . 5,00
(fig. 4.1, a), alcatuita dintr-un tronson
principal 2 si un tronson de prelungire
3 care culiseaza in in-teriorul
tronsonului principal, blocarea facindu-
se cu o pana. Fiecare tronson este
prevazut cu o pie-sa de sprijin 1 la
capatul de rezemare;

-grinda extensibila de 4,00 . ..6,00 m


(fig. 4.1, b), alcatuita in mod
asemanator cu grinda extensibila de
3,00 . . . 5,00m;
-grinda telescopica de 6,00 . . .
9,00 m (fig. 4.1, c), alcatuita din doua tronsoane de capat 4, care pot culisa in tronsonul de
mijloc.Tronsoanele de capat au forma constructive de grinzi cu inima plina, iar eel de mijloc
al unci grinzi cu zabrele.

Popii metalici extensibili sunt de tipul PE 3 100 R, 5 100 R si PU 3 100, alcatuiti in


principal din doua tevi, una superioara si alta inferioara, care culiseaza una in alta.
Tehnologia de montare a po-pilor extensibili comporta mai multe faze. Pentru
exemplificare se prezinta in continuare fazele de montare in cazul utilizarii popilor extensibili
cu inaltimea maxima de 3 100 mm.
In faza 1 se efectueaza re-glarea bruta. Popul se asaza pe un dulap (dispozitiv de
reglare cu doua limitatoare la lungimea ne-cesara H ) si se culiseaza tronso-nul superior in
eel inferior, astfel ca introducerea boltului cu inel sa se poata face la dimensiunea cea mai
apropiata posibil de inaltimea necesara H (fig. 4.3, a).
In faza a 2 -a se traseaza pozitia popilor. Popii pot fi asezati fie direct pe pardoseala din
beton, fie pe dulapi de lemn, in cazul cind rezemarea trebuie sa se faca direct pe teren.
Se monteaza primul pop care trebuie asigurat in pozitie verti-cala pina la montarea
urmatori-lor trei popi si a contravintuirilor necesare (fig. 4.3, b).
In faza a 3 -a se monteaza doi popi care se leaga intre ei la partea inferioara cu teava
de schela metalica fixata cu ajutorul unui semicolier cu surub. Se tin in pozitie verticala cei
doi popi pina cind se monteaza un alt rind de popi si se contravintuiesc pe cele doua directii
(fig. 4.3, c). Se regleaza din inaltimea popilor cu ajutorul piulitelor.


In faza a 4 -a se monteaza doua rinduri de popi si
se contravintuiesc cu teava de schela la partea
inferioara pe cealalta directie; de asemenea, se
monteaza teava de schela pentru contravintuire la
partea superioara a popilor si grinzile de lemn pe
capetele acestora (fig. 4.3, d).
In faza a 5 -a se contravintuiesc popii cu teava de
schela metalica.
In faza a 6 -a se fixeaza cu ajutorul unor bride
grinzile de lemn cu capetele popilor si se asaza pe
acestea grinzile extensibile, alcatuind astfel
esafodajul.
Distanta intre popi se stabileste prin proiectul
tehnologic de executie a lucrarilor, ea fiind in functie
de incarcarea maxima ce poate fi preluata de fiecare
pop in parte ( ~ 4500 DaN)

)‘ *‘ ‘ ‘ +,. Aceste esafodaje (fig. 4.4) sint alcatuite din panouri
plane de forma triunghiulara, care se asambleaza intre ele prin suprapunere cu stut si cep,
imbunarile fiind asigurate cu zavoare.
La partea inferioara esafodajul este rigidizat cu bare de legatura. De asemenea,
rigidizarea esafodajului este asigurata cu ajutorul diagonalelor prevazute la capetele
esafodajului si in dreptul elementelor de contravintuire.
Reglajul inaltimii esafodajelor, cit si reglajul verticalitatii esafodajelor se face cu
elemente de reglaj superior si respectiv inferior. Aceste elemente sint asigurate cu lanturi
pentru a nu cadea in timpul manipularii esafodajelor cu macaraua. Accesul la platforma de
lucru a esafodajului se face prin interiorul esafodajului, pe panourile prevazute cu trepte de
scara.

]
Esafodajele sint de 4 tipuri, functie de dimensiunile in plan: Tip A de 1 000 X 1 000
mm; tip B de 1 500 X 1 500 mm; tip C de 1 000 X 1 500 mm; tip D de 1 000 X 1 000 mm.
Principalele caracteristici ale esafodajului E 75 sint: inaltimea maxima (15,00 m pentru
tipurile A, B si C; 12,00 pentru tipul D) si incarcarea maxima (1 500 daN corespunzatoare
inaltimii de 15,00 m, 1 000 daN corespunzatoare inaltimii de 10,00 m).

Tehnologia de montare a esafodajului E 75 cuprinde urmatoarele faze:


Α f aza 1 ² trasarea pozitiei picioarelor esafodajului. Picioarele esafodajului
(elementele de reglaj inferior) se pot aseza pe pardoseli de beton, trotuare din beton sau
asfalt, placi din beton, sau pe pamint pregatit in prealabil prin nivelare si compactare, pe
care s-au asezat in prealabil date din beton, dulapi sau traverse din lemn;
Α f aza a 2 -a ² montarea elementelor de reglaj inferior 1 (picioare) in locurile
marcate prin trasaj (fig. 4.5, a);
Α f aza a 3 -a ² montarea barelor de legatura 2 si a diagonalei 4 (fig. 4.5, b);

m
Α f aza a 4 -a ² montarea primului tronson de panouri 3 si a panoului cu treapta de
scara (fig. 4.5, c);
² f aza a 5 -a ² montarea tronsonului 2 de panouri (fig. 4.5, d);
Α f aza a 6 -a ² montarea tronsoanelor curente de panouri si a ultimului tronson, la
care diagonala 4 se asaza invers fata de cea de jos. Ultimul tronson de panouri se incheie
cu montarea elementelor de reglaj superior, care se asigura prin legare cu lanturi.
Esafodajul astfel montat se poate manipula si aseza la alt punct de lucru cu macaraua;
Α f aza a 7 -a ² executarea contravintuirilor 6 (schema din fig. 4.5, e).
Pentru inaltimi ale esafodajului cuprinse intre 12,00 si 15,00 m contravintuirea se
executa in doua sectiuni, iar pentru inaltimi cuprinse intre 6,00 si 12,00 contravintuirea se
executa intr-o singura sec-tiune. Pentru inaltimi pina la 6,00 m, esafodajul nu se
contravintuieste. Cu ajutorul unor bride se fixeaza grinzile extensibile pe capetele picioarelor
esafodajului, alcatuind astfel ansamblul esafodajului de sustinere.
Distanta intre esafodajele E 75 se stabileste prin proiectul tehnologic de executie a
lucrarilor, fiind in functie de incarcarea maxima ce o poate prelua fiecare in parte.

 &‘ ‘  ‘ ‘


 &‘

Panourile de cofraj se folosesc la cofrarea elementelor


de constructii din beton monolit sau prefabricat (fundatii,
pereti, stilpi, grinzi, placi etc.). In cazul unei exploatari
corespunzatoare, panourile de cofraj pot fi utilizate de 20
. . . 25 ori.
In general, panourile sint placate pe o singura fata si
au scheletul rigidizat prin distantieri dispusi intre riglele
longitudinale, la interval e de 60 cm (fig. 4.6, a)‘
Tehnologia de montare a panourilor de cofraj pentru
orice element de constructie cuprinde urmatoarele operatii:
curatirea si nivelarea locului de montaj;
Α trasarea pozitiei cofrajelor;
Α transportul si asezarea panourilor de cofraj pe
locurile trasate
Α asamblarea si sustinerea lor provizorie;
Α verificarea pozitiei cofraielor fiecarui element de
constructie si fixarea lor in pozitie corecta;
Α incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a tuturor
cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor-anexa de montare
(caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, spraituri,
contravinturi etc.).

)‘ ‘ . Pentru cofrarea fundatiilor


continue si In general a celor care au inaltime mica,
panourile de cofraj se asaza cu latura lunga pe orizontala
(fig. 4.6, "‘ Pentru blocuri de fundatii izolate, panourile

A
de cofraje se asaza, de aseme-nea, cu latura lunga pe orizontala, dar cind fundatiile sint
mici, panourile se pot aseza cu latura lunga in pozitie verticala (fig. 4.6, c).‘
In cazul fundatiilor continue, se traseaza axa longitudinals a fundatiei pe fundul santului
(sapaturii respective); fata de ea se traseaza pozitiile interioare ale panourilor de cofraj.
Dupa trasare, montantii se bat in pa-mint (de o parte si de alta a fundatiei), iar de ei se
fixeaza panourile de cofraj cu proptele, distantieri etc.
In cazul fundatiilor izolate pentru stilpi, se traseaza doua axe perpendicular pentru
fiecare fundatie in parte, urmarindu-se alinierea pe axele sirurilor de stalpi.Cofrajele se
incheie complet sip e muchia lor de sus, se inseamna mijlocul fiecarei laturi, pentru a le
centra pe amplasamentul respectiv.Fixarea lor se realizeaza , ca si la fundatiile continue, cu
montanti, proptele etc. , verificandu-se in prealabil pozitia corecta.
)‘ ‘ .Pentru realizarea peretilor de beton, panourile de cofraj se
aseaza ca rosturile dintre ele, pe ambele fete ale peretelui, sa fie in acelasi plan vertical.

Tehnologia de montare a panourilor de cofraj cuprinde urmatoarele faze:


ë‘ faza 1 ± trasarea axelor peretilor si conturului lor;
ë‘ faza a 2 a ± fixarea talpilor de rezemare si trasare;
ë‘ faza a 3 a ± montarea panourilor de cofraj pentru o fata a peretelui, incepand cu
panoul de colt; montajul se executa pe ambele laturi concurente in acel colt al
incaperiil pe masura ce se executa montajul, fiecare panou de cofraj se

c
asambleaza de cel anterior montat cu cleme din otel-beton, sprijinindu-se
provizoriu de proptele;
ë‘ faza a 4 a ± montarea armaturii peretelui;
ë‘ f aza a 5 -a ² fixarea cutiilor si a ramelor pentru go run;
ë‘ f aza a 6 -a ² montarea panourilor de cofraj pe a doua fata a peretelui;
ë‘ f aza a 7 -a ² montarea distantierelor prin care se introduc si se fixeaza
provizoriu tirantii; o data cu fiecare panou de cofraj de pe fata a doua a
peretelui;
ë‘ f aza a 8 -a ² montarea panourilor de cofraj de usa si a ramelor pentru cofrarea
golurilor de usa in locurile unde este prevazut gol in perete;
ë‘ f aza a 9 -a ² montarea perechilor de moaze si fixarea lor cu tiranti cu zavor;
ë‘ f aza a 1 0 -a ² verificarea vertiealitatii cofrajelor cu ajutorul nnui dispozitiv cu
fir de plumb si spraituirea lor la pozitia definitiva.
)‘ ‘  Aceste cofraje sint alcatuite din panouri modulate, cu
completari, sub forma de panouri asezate pe verticals si fururi pe orizontala (fig. 4.8).
Panourile se dispun cite doua, fata
in fata, simetric si se fixeaza in caloti din
bare drepte legate la papete cu tiranti
prevazuti la un capat cu placute de
ancoraj, iar la celalalt cajat cu zavoare
de blocare.
Indiferent de forma, de mod de
montare si asamblare a panourilor de
cofraj, fiecare cofraj de stilp cuprinde:
rama de trasare, calotul de scinduri la
baza; capacul sau fereastra pentru
curatarea cofrajului pe una din laturile
stilpului; sipcile triunghiulare pentru
inchiderea rostu-rilor cofrajului si tesirea
munchiilor stilpului.
Imbinarea cofrajului stilpului cu
cofrajul grinzilor se realizeaza astfel incit
cofrajul grinzilor sa reazeme pe capul
cofrajului stilpilor, ceea ce permite o
asamblare usoara si corecta, iar
decofrarea stilpului se poate realiza
inaintea grinzilor, acestea avind nevoie
de un timp mai mare de as-teptare in
stare cofrata.

Tehnologia de montare a panourilor


de cofraj pentru stilpi cuprinde urmatoa-rele faze:
² f aza 1 ² trasarea axelor perpendiculare si con-turul stilpului;
Α f aza a 2 -a ² fixarea ramei de trasare;
Α f aza a 3 -a ² fixarea cu cuie a sipcii triunghiulare pe fetele panourilor de cofraj;

cc
Α f aza a 4 -a ² montarea panourilor de cofraj pentru trei laturi, sprijinindu-se
provizoriu0‘
Α faza a 5 ±a ± montarea armaturii;
Α f aza a 6 -a ² montarea provizorie a ferestrei de control pe latura a patra;
Α f aza a 7 -a ² continuarea cofrarii laturii a patra cu panouri de cofraj;
Α f aza a 8 -a ² se monteaza calotii metalici si se string cu tiranti prevazuti cu
placuta de ancoraj si zavor;
Α f aza a 9 -a ² scoaterea ferestrei de control, curatarea interiorului cofrajului de
aschii si eventuale gu-noaie si montarea definitive a ferestrei de control;
Α f aza a 1 0 -a ² montarea calotului de baza din scindura si a calotului metalic
care imbraca rostul la partea superioara a ferestrei de control.
)‘ ‘ !‘ ‘ -‘ .‘/0" Aceste cofraje sint alcatuite din panouri
de cofraj modulate si completari, legate cu chingi batute in cuie.

Calotarea grinzilor se realizeaza cu


ajutorul unor juguri formate clin . tevi
dreptunghiulare care se leaga intre ele
cu tiranti din otel-beton £ 10 mm),
avind la un capat placute de ancoraj,
iar la celalalt capat, zavoare de
blocare. Distanta dintre fetele
cofrajelor este asigurata prin
distantieri din PVC prin care tree
tirantii.
Tehnologia de montare a panourilor de
cofraj pentru grinzi si nervuri cuprinde
urmatoarele faze:
² f aza 1 ² trasarea axei
grinzilor si a latimii lor;
Α f aza a 2 -a ² se verifica
pozitia in plan orizontal si vertical a
grinzilor extensibile fata de cotele din
proiect;
Α f aza a 3 -a ² verificarea
rezemarii dintre grinzile extensibile si
popii telescopici, precum si a modului
de asezare a popilor pe talpile de
reazem;
² f aza a 4 -a ² verificarea contravinturilor popilor;
Α f aza a 5 -a ² verificarea pozitiei traverselor de pe grinzile extensie pe care urmeaza
a se aseza cofrajul grinzii;
Α f aza a 6 -a‘² montarea panourilor de cofraj pentru fundul grinzilor;‘
Α f aza a 7 -a‘² montarea panourilor de cofraj pentru partile late-rale, consolidindu-se
intre ele, la rosturi cu chingi batute in cuie, iar la partea inferioara se bat pe traversele de
pe grinzile extensibile scin-iurile de aliniere care au si rolul sa stringa cofrajul grinzii la
partea r.ierioara;‘

cG
‘‘‘ ‘‘‘1f aza a 8 -a‘² montarea jugurilor si stringerea cu tiranti cu zavor care trec prin
distantierii din PVC si au rolul sa mentina la distanta fixa fetele laterale ale cofrajului.

)‘ ‘ . Aceste cofraje sint alcatuite din panouri de latimi astfel alese
incit sa acopere intreaga suprafata de co-frat, rezemate pe grinzi extensibile. Acestea, la
rindul lor, reazema cu capetele pe popi telescopici.
Tehnologia de montare a panourilor de cofraj pentru placi cuprinde urmatoarele faze:
1‘ !‘2² trasarea;
Α !‘‘3$‘² verificarea pozitiei in plan vertical a sistemului de sustinere ² grinzi
extensibile si popi;‘
Α !‘ ‘ 4$‘ ² verificarea rezemarii dintre grinzile extensibile si popii telescopici,
precum si modul de asezare a popilor pe talpa de rezemare;‘
1‘ !‘‘/$‘² verificarea contravinturilor popilor extensibili;
Α !‘ ‘ ,$‘ ² distributia panourilor de cofraj pe suprafata placii si ccmpletarea
spatiilor ramase libere cu panouri de completare;‘
Α !‘‘5$‘² verificarea din nou a cotei finale a partii supe-rioare a cofrajului care
reprezinta cota intradosului placii;‘
1‘ !‘‘+$‘² verificarea orizontalitatii cofrajului.

*‘ ‘ ‘ )‘ ." Ordinea operatiilor de demontare


este in general inversa ca la montare.
Α
‘‘‘se executa: desfacerea zavoarelor si scoaterea tirantilor;
scoaterea moazelor si asezarea lor in zone Recirculate; scoaterea scindurilor de aliniere;
demontarea panourilor de cofraj; curatirea si ungerea lor.‘
Α
‘‘‘se executa: demontarea jugurilor, desfacerea chingilor de
legatura; demontarea panourilor de cofraj; curatirea si ungerea lor; demontarea ramei de
trasare.‘
Α
‘ ‘ ‘ se executa: demontarea spraiturilor, proptelelor,
tarusilor, clestilor si montantilor; demontarea panourilor de cofraj; curatirea si ungerea lor.‘
Α
‘ ‘ !‘ se executa: desfacerea jugurilor, desfacerea scindurilor
de aliniere; desfacerea chingilor; demontarea panourilor de cofraj a fetelor laterale;
curatirea si ungerea lor; descintrarea din filet a popilor extensibili; demontarea panourilor
de cofraj de fund; curatirea si ungerea lor; demontarea contravinturilor simultan cu demon-
tarea grinzilor extensibile si a popilor. Ultimele trei operatii sint, in general, executate mai
tirziu, primele se pot executa o data cu decofrarea elementelor de constructie verticale.‘
Α
‘‘‘‘67‘descintrarea din filet a popilor; executarea
unui esafodaj de lucru pentru demontarea panourilor de cofraj; demontarea panourilor de
cofraj; curatirea si ungerea lor; demontarea contravinturilor simultan cu demontarea
grinzilor extensibile si a popilor..‘
Desprinderea scindurilor, chingilor si a panourilor de cofraj trebuie facuta cu mijloaee si
scule adecvate, astfel ca sa nu se produca degra-dari nici cofrajelor si nici betonului.


 &
‘ 8‘ ‘.‘‘"‘
‘

Cofrajul mixt usor se foloseste pentru turnarea betonului in pereti drepti sau curbi,
fundatii, stilpi cu latura mai mare de
90 cm, grinzi si piaci.
Principalele caracteristici ale
acestui cofraj sint: dimensiunile cu-
rente ale panoului de cofraj (4,00 X
4,00 m); inaltimea maxima de tur-
nare a betonului intr-o repriza (1,80
m); suprafata acoperita de un set
de cofraj (500 m2).
Piesele principale ale cofrajului sint
(fig. 4.10):
Î barele B, care se realizeaza
din teava dreptunghiulara de tabla
subtire de 70 X 40 X 2,5 mm,
prevazute cu gauri ‘cu diametrul de‘
18 mm la 5 cm interax. Acestea sint
de sase ti-puri cu lungimi diferite, si
anume: B1 = 596 mm;B2 = 1196
mm; B3 = 1196 mm; B4 = 3996
mm; B5 = 5996 mm; B6 = 2996
mm.Cu aceste bare se realizeaza
coaste verticale si moaze orizontale
fixate intre ele prin menghine;
Α menghinele p , care sint cu
surub sau cu pana;
Α placutele metalice U, prin
care trec tirantii T;
Α placutele ?, pentru
prinderea spraiturilor de scheletul
metalic;
² talpile de sprait ST si
spraiturile S c si S 2 ;

Α coltarele 1 si chingile C G ‘ si
C3'‘ pentru realizarea colturilor,
rezalitelor etc.;
Α consola pentru podina ÕP;
Α intinzatoarele cu filet ë 
Fetele cofrajului se realizeaza din placi de placaj special de cofraj tip P de 15 mm
grosime sau din panouri pentru cofrai din placaj, tip MEFMC
Tehnologia de montare a panourilor de cofraj la pereti euprinde urmatoarele faze:

cD
Î faza 1 (fig. 4.11) ² cu ajutorul macaralei si a dispozitivului de manipulare, panoul de
cofraj (fata I) se asaza pe dulapii de trasaj in pozitia de turnare, fixindu-se la verticala prin
spraituri: talpa spraiturilor se lesteaza cu cite doua dale hexagonale; se desprind mufele de
agatare a panourilor folosindu-se o scara care se sprijina pe spatele panoului de cofraj; se
monteaza balustrada podinei folosindu-se podina de lucru a panoului si o scara pentru
accesul pe podina;
Î faza a 2-a panoul de cofraj (fata II) se aduce cu macaraua. si se asaza intr-o pozitie
provizo-rie la § 50 m fata de pozitia finala pe dulapii de trasaj ajutatori: se fixeaza talpile
spraiturilor; se desprinde panoul din cirligele dispozitivului de manipulare; se traseaza
gaurile de trecere a tirantilor folosindu-se ca sablon panoul fata I care are déjà gaurile
executate; se executa gaurile de trecere a tirantilor prin panoul fata II; se monteaza
placutele U, tirantii distantieri, conurile de capat si blocajele cu pana BP incepand de sus in
jos in ordinea indicate in figura.

Dupa terminarea montarii tirantilor, panoul fata II se ridica § 15 cm cu macaraua si se


asaza pe dulapii de trasaj fixati in pozitia definitiva. Cu ajutorul intinzatorului cu filet se
trece la intinderea tirantilor si deci, la asamblarea definitiva pentru turnare.
Imbinarea moazelor pe orizontala se face prin petrecere cu placute U montate in pozitii
inversate una fata de cealalta.
Coastele se imbina pe verticala fie prin eclisare cu minimum 2 X 2 suruburi, fie prin
suprapunere cu minimum doua suruburi.
Pentru cofrarea placilor se folosesc panouri CMU asamblate la sol si rezemate direct pe
grinzi extensibile (fig. 4.12, a ) .
Cofraj ele pentru stilpi se realizeaza din panouri tip MEFMC (v. fig. 4.7, a), asamblate cu
elementele de cofraj CMU (caloti din bare B si tiranti).

ca
In figura 4.12, b se prezinta schema de cofrare a unui stilp cu sectiunea de 1,00 X 1,00
m.
Demontarea cofrajului mixt usor se efectueaza executind in mod invers operatiile de la
montare.
Decofrarea elementelor de beton se realizeaza prin demontarea panourilor de cofraj cu
macaraua, prin agatare cu grinda de manevra dupa desfacerea elementelor de legatura
(zavoare, tiranti etc.). Dupa folosire, panourile de cofraj trebuie curatite cu spaclu si peria,
chituite si etansate la rosturile fetelor, si unse cu decofrol.

c
 &
‘
‘ ‘ 
‘. "‘

Principalele elemente componente ale cofrajului sint: panourile de cofraj; calotii de


baza, intermediari si de capat; spraiturile, talpa-sprait; clestele si elementele de legatura
dintre panouri; pilnia de turnare, toate fiind confectionate din metal (fig. 4.13).
Panourile de cofraj sint de tip P c . . . P4, avind latimea de 500 mm si inaltimea de: 1
190; 590; 390 si 100 mm. Astereala panourilor este realizata din tabla de 2 mm grosime.
Pe laturile de 500 mm panourile sint prevazute cu 10 gauri 0 14 mm, la 50 mm interax.
Calotii, prevazuti cu bolturi 0 12 mm, la 50 mm interax, sint de tip C1 . . . C6, si anume:
calot de baza scurt C2, calot de baza lung C4; calot intermediar scurt Ci; calot intermediar
lung C3; calot de capat scurt C5; calot de capat Ce.
Calotii de baza si de capat sint prevazuti cu bolturi care ies numai intr-o singura parte
(in sus si respectiv in jos). Din caloti intermediari bolturile ies in sus si in jos, fScind
legatura dintre un rind de panouri inferior si unul superior. Pe calotii lungi se monteaza cite
doua panouri de cofraj alaturate, prinse intre ele prin clestii K .
Caracteristicile cofrajului CMS sint: inaltimea maxima a stilpului cofrat, 7,20 m;
suprafata acoperita de un set, 150 . . . 300 m2; betonul se toarna in mod curent cu bena, In
etape de maximum 1,80 m inaltime;cand betonul se toarna cu pompa, in alcatuirea
cofrajului intra numai panouri de tipul P G ,P si P  .

c]
Tehnologia de montare a panourilor de cofraj CMS euprinde urma-toarele faze:
Î faza 1 (fig. 4.14, a) ² nivelarea terenului si trasarea cofrajului. Se niveleaza o zona
mai mare decit laturile stilpului si apoi se traseaza pe teren laturile stilpului;
Î faza a 2-a (fig. 4.14, b) ² montarea calotilor de baza;
Î faza a 3-a (fig. 4.14, c) ² montarea primului rind de panouri.Pe una din laturi nu se
monteaza un panou P2, raminind o fereastra de curatire;
Α faza a 4-a ± montarea randului I de caloti intermediari;
Α faza a 5-a (fig. 4.14, e) ²montarea rindului I de panouri P1;
Α faza a 6-a (fig. 4.14, e) ² montarea rindului II de caloti intermediari;
Α faza a 7-a (fig. 4.14, g ) ² montarea talpilor-sprait si a spraiturilor.
Α faza a 8-a (fig. 4.14, g ) ² montarea alternativa a panourilor P1 si P G , si a calotilor
intermediari;
Α faza a 9-a (fig. 4.14, g ) ² montarea ultimului rind de panouri P c sau P G si a
ultimului rind de caloti intermediari, preeum si a spraiturilor S,;
Α faza a 1 -a (fig. 4.14, g ) ² montarea panourilor de completare P3 si P4, a calotilor
de capat si a liniei de turnare si verificarea verticalitatii stilpului cu nivela cu bula de aer si
firul cu plumb.
Pentru montarea cofrajului CMS se utilizeaza esafodajul E 75. Demontarea cofrajului se
efectueaza in ordinea inversa montarii.

cm
 &
‘ ‘.‘   ‘"‘ ‘299‘

Cofrajul pasitor CP 100 se utilizeaza la cofrarea: peretilor, stalpilor cu latura mai mare
de 95 cm, canalelor si tunelurilor, fundatiior, rezervoareJor si zidurilor de sprijin
Principalele elemente ale cofrajului CP 100 sint: montantii metalici tip ë si il, cu
sectiunea in forma de T; panourile metalice curente; panouri cu schelet metalic si astereala
din placaj de lemn; consolele metalice de calaj; elementele de podina (consolele si
longrinele metalice, pocllna din lemn); balustrada din teava metalica; tirantii metalici;
elementele de aliniere din teava dreptunghiulara; dispozitivele metalice cu pana pentru
fixarea panourilor si tevilor de aliniere pe montanti, innadirea montantilor si fixarea
panourilor de podina pe longrina (fig. 4.15).

cA
Tehnologia de montare a cofrajului CP 100 la pereti consta in principiu in pasirea
panourilor de cofraj pe montanti. Preluarea impingerii betonului se realizeaza prin tiranti
filetati (0 14 mm), mon-tati la baza si la capatul montantilor. Pentru acoperirea inaltimii de
2,8 m, corespunzatoare montantilor de tip /, se toarna trei tronsoane de fe: 0,50 . . . 1,00
m fiecare. Dupa turnarea fiecarui tronson si dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minimum 4 daN/cm2, panourile sint montate (pasitej in vederea turnarii tronsonului
urmator, suprapunerea panouriior peste betonul turnat anterior fiind de minimum 50 mm.
Pentru turnarea peretilor de peste 2,80 m, montantii se innadesc pe verticala prin
intermediul unor dispozitive cu pene metalice. Cind nivelul impus partii superioare a
peretelui nu permite imbinarea montantilor prin innadire, se procedeaza la imbinarea
acestora prin supra-punere (petrecere).
Fixarea pe montanti a panourilor se face astfel incit dispozitivul de fixare sa fie asezat la
cel mult 150 mm de capatul panoului (coltarului).
‘

 &
‘
‘

Cofrajul glisant se compune, in principal, din urmatoarele parti (fig. 4.17): cofrajul
propriu-zis; jugurile; platformele de lucru; tijele de sustinere; dispozitivele de ridicare;
cadrele pentru depozitarea armaturilor; instalatii diverse.
Cofrajul propriu-zis este format din panouri asezate fata in fata, alcatuite fiecare dintr-o
astereala montata pe un schelet de rezistenta rigid, care se asambleaza astfel incit sa
cuprinda conturul in plan al elementelor de rezistenta ale constructiei.
Jugurile sint cadre metalice rigide, alcatuite din cite doi montanti verticali, cu una sau
doua traverse orizontale.
Platformele de lucru superioare si inferioare au latimea de 70 si 120 cm si se monteaza
atit in exteriorul constructiei, cit si in interiorul acest'eia. Podina este alcatuita din dulapi de
lemn cu grosimea minima de 3,8 cm.
Tijele de sustinere sint bare din otel rotund (0 25 .   0 32 mm), care reazema pe
elementul de beton armat de la nivelul de unde incepe glisarea. Ele sustin dispozitivele de
ridicare ale cofrajului glisant. Dispozitivele de ridicare sint verinele (prese) actionate
hidraulic cu ajutorul unor pompe electrice. Verinele se amplaseaza deasupra jugurilor, fiind
legate solidar cu ele. Verinele se catara pe tijele de sustinere, asigurind astfel miscarea
(glisarea cofrajului).
Tehnologia de montare a cofrajului glisant cuprinde urmatoarele faze:
² f aza 1 ² montarea panourilor. In cazul celulelor curbe (de exem-piu silozuri) se
monteaza panourile interioare, apoi armaturile si in final panourile exterioare si cele ale
stelutelor (fig. 4.18 a,b si c); in cazul constructiilor cu pereti drepti, se monteaza panourile
interioare ale ca-merelor, dispuse alternant (in sah), dupa care se monteaza armaturile in
pereti. Se continua apoi cu celelalte panouri interioare si in final se monteaza cele exterioare
(fig. 4.18, d, e si f);
² f aza a 2 -a ² montarea jugurilor;
Α faza a 3-a ± montarea platformei superioare de lucru;
Α f aza a 4 -a ² montarea cadrelor de deasupra jugului care sustin armaturile si
instalatiile;

G
Α f aza a 5 -a ² montarea retelei de nivel, in cazul folosirii unui sistem de vase
comunicante si a firelor cu plumb;
Α f aza a 6 -a ² montarea dispozitivelor de ridicare si a instalatiilor (alimentare cu
apa, telefon, semnalizare etc.);
² f aza a 7 -a ² sprijinirea provizorie a panourilor de cofraj, curatirea cofrajului,
spalarea acestuia si
pregatirea in vederea
inceperii turnarii betonului.
Sprijinirile provizorii se
indeparteaza cu putin timp
inainte de efectuarea primei
ridicari (smulgeri) a cofrajului
glisant.
Demontarea cofrajului
glisant este o operatie dificila
si periculoasa, fiind executata
la mare inaltime; de aceea se
executa numai in timpul zilei
de catre personal instruit in
mod special.
Demontarea se
efectueaza in doua faze, cu
ajutorul macaralei, si anume:
² f aza 1 ² demontarea
partilor de cofraj care se afla
deasupra platformei
superioare;
² f aza a 2 -a ²
demontarea cofrajului
propriu-zis (panouri, plat-
forme etc.).

Gc
  & ‘
 ‘
Cofrajele rulante sint cofrajele mobile care se deplaseaza pe ori-zontala intre doua
pozitii succesive de turnare.

Utilizarea unor asemenea cofraje este rationala numai daca se pot folosi in stare
asamblata pe acelasi amplasament de 20 . . . 30 ori.
In general, un cofraj rulant este
alcatuit din urmatoarele parti prin-cipale
(fig. 4.19): fata cofrajului, esafodajul
(cintrul); elementele verticale de
sustinere, carucioarele de rulare; calea
de rulare, instalatia de ridicare (cricul) si
troliul.
Ridicarea sau coborirea cofrajului in
pozitia de turnare se realizeaza cu
ajutorul unei instalatii alcatuite din trolii
manuale, scripeti sau cricuri hidraulice,
care actioneaza asupra cadrului sau a
popilor telescopici.
Inainte de inceperea montarii co-
frajului rulant, se verifica daca supra-
fata pe care urmeaza a fi montat este
nivelata (plana), in vederea montarii
liniei ferate inguste. Apoi se monteaza
cintrul care reazema prin intermediul
cadrului metalic pe carucioare, dupa care
se asambleaza fata cofrajului.
Betonarea se executa pe travee,
respectindu-se regulile de turnare.
Decofrarea consta in coborirea esafodajului cu ajutorul instalatiei de ridicare-coborire,
pina ce permite libera trecere a cofrajului, dupa care se deplaseaza tot sistemul in traveea
urmatoare.
Dupa decofrare partile componente ale tuturor tipurilor de cofraje se curata, se ung cu
o solutie speciala si se depoziteaza in spatii ferite de intemperii.

GG
  ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘
( ‘ ‘  ‘ ‘ 
‘

Sculele si uneltele de mina trebuie confectionate numai din materiale corespunzatoare


operatiilor ce vor fi executate.
Uneltele de mina actionate electric trebuie sa corespunda prevederilor de tehnica a
securitatii muncii privind instalatiile si echipamentul electric, fiind interzis sa se lucreze cu
ele inainte de a fi verificate de catre electrician. Cozile si minerele uneltelor de mina vor fi
netede,. bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda.
La exeeutarea luerarilor la inaltime, uneltele de mina se pastreaza in genti rezistente si se
fixeaza bine pentru a nu provoca accidente prin cadere.
Toate uneltele de mina vor fi verificate cu atentie la inceputul schimbului de lucru, iar
cele care nu corespund conditiilor normale de lucru se inlocuiesc cu altele corespunzatoare.
Ansamblurile care alcatuiesc cofrajele pentru turnarea stilpilor, grinzilor principale,
grinzilor secundare, boltilor, tunelurilor, precum si a panourilor mari de cofraj pentru
elementele plane, care trebuie ridicate la inaltime si care se aduc la locul de montare cu
ajutorul macaralelor, trebuie sa fie asamblate perfect si sa aibii elementele componente bine
consolidate intre ele.
Cofrajele se monteaza la inaltime de pe podina de lucru asezata pe schele de sustinere.
Podinele trebuie sa aiba latimea de 0,7 m, sa fie imprejmuite cu balustrade de 1 m inaltime
si cu scinduri de margine de minimum 15 cm inaltime.
In cazul executarii peretilor de beton armat, montajul cofrajului se realizeaza de pe
scari duble numai pina la inaltimea de maximum 5 m de la sol (planseu). Daca se lucreaza
la o inaltime de 5 . . . 8 m, montajul se executa de pe schele mobile avind la partea
superioara, in jurul podinei de lucru, balustrade de protectie de 1 m inaltime si scinduri de
margine de minimum 15 cm inaltime. Cind peretii de beton armat se executa in cofraje
demontabile, trebuie sa se construiasca in ambele parti podine de lucru imprejmuite. Pentru
stilpii sau grinzile la care unele laturi cad in exteriorul constructiei, cofrajele se monteaza de
pe schele in consola, prevazute cu balustrada si scinduri de margine.
Cind se executa un cofraj inclinat, podinele de lucru de pe care se monteaza trebuie
construite in trepte cu latimea de cel putin 0,40 m.
Suspendarea cofraj elor trebuie astfel realizata, incit sa excluda posibilitatea deplasarii
sau balansarii lor. Sustinerile si cofrajul trebuie demontate numai cu aprobarea
conducatorului tehnic al luerarilor si cu respectarea stricta a succesiunii operatiilor indicate
in proiectul de executie a luerarilor; este interzisa depozitarea materialelor provenite de la
demontare pe podinele de lucru.
Toti muncitorii vor folosi in mod obligatoriu, de cate ori lucreaza la inaltime, centuri de
siguranta bine prinse de partile fixe solide ale constructiei.
Se interzice personalului muncitor care se afla pe platformele cofrajului glisant sa se
rezeme sau sa se urce pe parapetele de protectie ale platformelor.
Accesul personalului muncitor pe platforma de lucru se va‘ reaiiza pe scari de acces
asezate ; pe schelele de sustinere, executate in afara perimetrului platformei de lucru si
prevazute cu balustrada si bordura. Inclinarea scarilor nu va fi mai mare de 60°. Urcarea pe
platforma superioara sau coborirea pe cea inferioara, este interzisa prin agatarea de tirantii
sau cablurile cofrajului glisant.


Instalatia electrica de lumina si forta trebuie sa fie verificata de electricianul de serviciu,
la inceputul fiecarui schimb de lucru si cel putin o data in timpul schimbului, in ceea ce
priveste legarea ei la pamint si starea de functionare corespunzatoare

GD
‘‘:‘‘‘*

Pentru montarea si demontarea la inaltime a cofrajelor, dulgherul trebuie sa fie


asigurat cu centura de siguranta.

Pe traseele de trecere de sub cofraje, piesele de solidarizare si contravintuirile popilor


se realizeaza astfel incit sa lase o trecere libera cu inaltimea minima de 1,8 m.

Pentru a se preveni accidentele ce s-ar produce din cauza caderii unor materiale sau
unelte de pe podinele de lucru, nu se permite sa se lucreze pe aceeasi verticala si la inaltimi
diferite.
Materialele pentru lucru, panourile sau piesele gata confectionate se depoziteaza astfel
incit sa nu se poata rasturna sau rostogoli. Cuiele ramase in scinduri dupa decofrare,
precum si scoabele trebuie scoase afara.
Montarea, demontarea si decofrarea se executa dupa un plan aprobat.
Golurile ramase in plansee dupa decofrare se astupa imediat cu panouri din scinduri
simple sau cu grinzi si legaturi.

La lucrari de cofraje grele, cintre de cupole sau bolti, operatiile de descintrare si


demontare se realizeaza pe baza planului de organizare a acestor lucrari. O atentie
deosebita trebuie data operatiilor de ridicare de la pamint a materialelor si a elementelor de
cofraj gata incheiate si grele. sau la descarcarea din camioane si asezarea lor pe pamint,
cind aceasta operatie se executa manual, nu mecanic.
Trebuie respectate toate regulile de tehnica a securitatii muncii la lucrul cu unelte si
masini-unelte. Daca se lucreaza cu unelte mecanice electrice portative, trebuie verificate
toate legaturile electrice ale utilajelor, izolarea si buna lor functionare, inainte de a se incepe
lucrul cu ele. Pentru a nu se produce accidente trebuie respectate regulile de alcatuire a
schelei si de circulatie pe ea.

Ga
% %
  ‘

Ô ‘
‘‘  ‘
‘m 
  

×  ‘
‘‘ ‘‘ ‘‘
 ‘  ‘ ‘  ‘ ‘  ‘
   ‘ ‘Ô ‘ ‘
  ‘ ‘‘
‘
!‘"
‘ ‘ ‘  
  

×  ‘
‘  ‘ ‘  ‘ ‘ ‘  ‘‘
 ‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘  ‘
   ‘ ‘Ô ‘ ‘
  ‘ ‘#
‘
‘
  ‘
‘
 ‘Ô ‘ ‘  ‘ ‘
$
‘
‘
 ‘
‘  
  

×  ‘‘
  ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘‘ ‘‘
 ‘‘ ‘‘ ‘  ‘   ‘
 ‘Ô ‘ ‘  ‘
"

 ‘‘#
‘
‘
 ‘%
‘&   ‘%
‘ ‘
‘   

  ‘ ‘
&!‘ ‘
‘
‘

G