Consideratii asupra efectelor ce provin din uzura masinilor

Uzarea si principalul ei efect, uzura, este ntotdeauna daunatoare si

conduce, mai repede sau mai lent, la scoaterea din functionare a unor
componente mecanice ale masinilor. Uzarea reprezinta un proces de desprindere
de material si de modificare a starii initiale a suprafetelor de frecare avnd ca
rezultat uzura. Defectiunile generate de procesul de uzare pot aparea ca urmare
a:
solutiilor constructive adoptate;
proceselor tehnologice aferente;
conditiilor de exploatare;
calitatii ntretinerii.
Mecanismul formarii particulei de uzura este foarte complex si depinde de
multi factori specifici conditiilor de exploatare: sarcina, viteza, lubrifiant,
temperatura, etc. Din acest punct de vedere, aparitia individuala a unei particule
de uzura si deci a unei surse elementare de defectare, este de natura aleatorie.
Procesul de uzaren ansamblul sau se poate considera n schimb determinist la
nivelul unei cuple si n prezenta unor conditii de exploatare cunoscute (sarcina si
viteza ca marimi vectoriale, lubrifiantul cu proprietatile sale fizico-chimice si
functionale, temperatura, etc.).
Efectele negative ale uzurii se pun n evidenta prin:
scaderea radamentului masinii;
consumul de lubrifiant;
cresterea nivelului de zgomot si de vibratie;
modificarea regimului termic;
modificarea raportului de transmitere;
deteriorarea principalelor elemente ale transmisiei fara
posibilitatea de reparare (blocari ca urmare a modificarii
sectiunilor periculoase si cresterii sarcinilor dinamice, etc.).
n afara criteriului tehnic si tehnologic la aprecierea starii limita de
functionare a masinilor si a componentelor mecanice ale acestora, un rol
important l detin criteriile economice si de siguranta. Criteriul economic are n
vedere faptul ca ntre uzura si cost exista anumite legaturi ce se manifesta prin
scaderea randamentului, cresterea consumului de lubrifiant, n special ca urmare
a degradarii mecanice si a pierderilor prin etansari. Criteriul de siguranta se
aplica n special pentru masinile si echipamentele industriale cu implicatii
deosebite pentru securitatea oamenilor (fundatii de masini din cadrul instalatiilor
chimice cu medii toxice, fundatii de masini din cadrul instalatiilor din domeniul
nuclear, etc.).
Din punct de vedere fizic, procesul de deformare ncepe cu asperitatile si
continua cu ondulatiile si abaterile de la forma initiala. Aspectele statistice si

probabilistice ale microgeometriei confera si procesului de deformare un aspect

probabilistic al carui efect se resimte n procesul de frecare si uzare.
Aspecte cu privire la oboseala materialelor
Efectul de oboseala a materialelor se va introduce n calcul prin reducerea
valorilor rezistentelor de calcul. Elemente suplimentare cu privire la aspectele
legate de oboseala sunt date n STAS 10111/2-87.

3. DATE DE BAZA NECESARE PENTRU PROIECTAREA

DINAMICA A FUNDATIILOR DE MASINI
3.1 Date pentru masini furnizate de fabricantul acestora
n vederea proiectarii dinamice a fundatiilor de masini sunt
necesare o serie de informatii cu privire la caracteristicile specifice ale
masinilor pe care fabricantii acestora sunt obligati sa le puna la dispozitia celor
care proiecteaza fundatiile de masini. n cele ce urmeaza vor fi prezentate o serie
de astfel de date pentru principalele categorii de masini care fac, n general,
obiectul acestui ghid.
3.1.1 Date asupra masinilor cu componente mecanice oscilante
Inginerul proiectant al unei fundatii pentru acest tip de masina
trebuie sa aiba n vedere aspectele cuprinse n paragrafele 3.1.1.13.1.1.3.
3.1.1.1 Date generale
a) Tipul si denumirea masinii.
b) Descrierea miscarii si a modului de functionare a masinii.
c) Planse de ansamblu cu privire la prezentarea masinii: plan
general, elevatie, sectiuni semnificative si detalii ale diverselor legaturi ale
acesteia cu alte agregate.
d) Dimensiunile de gabarit ale masinii, n general, si dimensiunile
placii de baza a acesteia, n special.
e) Precizarea naltimii la care se gaseste arborele cotit al masinii n
raport cu platforma fundatiei si elemente cu privire la alegerea
unghiurilor dintre manivelele arborelui.
f) Puterea nominala a masinii (eventual puterea maxima).

g) Turatia de regim si turatiile critice (minima si maxima).

h) Diagrama de intrare n turatia de regim.
i) Numarul de cilindri, asezarea lor si ordinea de aprindere a
acestora.
j) Temperatura maxima provenita din functionarea masinii la baza
acesteia si diferentele de temperatura la fetele elementelor de beton
sau metal.
k) Valori ale amplitudinilor vibratiilor admisibile pentru
functionarea masinii n conditii de siguranta si fiabilitate.
l) Tolerante de montaj.
3.1.1.2 Elemente suplimentare necesare pentru proiectarea n
concept static
a) Informatii cu privire la masele componentelor masinii, marimea
si pozitia ncarcarilor statice transmise la fundatie, pozitia centrelor de greutate
ale elementelor masinii n raport cu cele trei axe
principale ale
acesteia.
b) O schita detaliata care sa furnizeze elemente cu privire la
montarea si prinderea masinii pe fundatie (pozitia buloanelor sau
suruburilor de ancorare).
c) Furnizarea unui plan si a unor sectiuni din care sa rezulte
dimensiunile minime necesare ale fundatiei la cota sa superioara pentru
instalarea corecta a masinii si a echipamentului auxiliar (atunci cnd este cazul).
De asemenea, trebuie furnizate informatii cu privire la diferitele nivele ale
platformei, pozitia gaurilor pentru conducte, pozitia canalelor, eventualele
denivelari, aspecte cu privire la piesele metalice nglobate, zonele de subturnare,
gabaritele libere ce trebuie respectate de proiectantul fundatiei, etc.
3.1.1.3 Elemente suplimentare necesare pentru proiectarea n
concept dinamic
a) Fabricantul masinii trebuie sa furnizeze proiectantului fundatiei
detalii cu privire la marimea, directia si frecventele fortelor si
cuplurilor perturbatoare.
b) Momentele de inertie masice ale componentelor masinii n raport
cu cele tri axe principale ale acesteia.
c) ncarcari dinamice generate de unele defecte functionale
(conditiile de scurt-circuit, ruperea unei piese, etc.).
d) ncarcari datorate functionarii nesincronizate a masinii cu alte
masini.
e) Aspecte cu privire la efectele hidraulice si termice n cazul
pompelor si compresoarelor.

f) ncarcari provenite din oprirea brusca a functionarii masinii, etc.

g) Informatii cu privire la eventualele sensibilitati dinamice ale
masinii.
3.1.2 Date asupra masinilor cu componente mecanice rotative
Pentru masinile cu componente mecanice rotative avnd turatii
ridicate, fabricantul masinii trebuie sa puna la dispozitia proiectantului fundatiei
urmatoarele date:
a) Planul masinii si al echipamentului auxiliar, inclusiv detalii de
prindere pe fundatie.
b) Informatii cu privire la existenta golurilor, denivelarilor,
canalelor, etc.
c) Greutatea masinii.
d) Puterea nominala a masinii.
e) Turatiile de regim si turatiile critice ale arborelui.
f) Greutatea rotorului si detalii asupra excentricitatilor.
g) Informatii cu privire la marimile si punctele de aplicare ale
ncarcarilor ce se iau n considerare la proiectarea fundatiei. Printre
aceste ncarcari trebuie incluse:
ncarcarile cu caracter static;
ncarcarile cu caracter dinamic;
Efectul variatiilor de temperatura;
ncarcari datorate greutatii condensatorului si volumului de
apa continut de acesta;
ncarcari datorate aparitiei vacuumului n condensator;
Greutatea conductelor;
Fortele neechilibrate provenite din functionarea masinii;
Efectele de torsiune;
Cuplul de scurt-circuit;
ncarcari generate de ncovoierea rotorului;
etc.
h) Valori admisibile ale amplitudinilor vibratiilor din punctul de
vedere al functionarii masinii.
i) Tolerante de montaj.
n cazul masinilor cu componente mecanice rotative caracterizate
prin turatii reduse (de tipul convertizoarelor) sunt necesare urmatoarele date:
a) Greutatea motorului si a generatorului.
b) Greutate rotor pentru motor si greutate rotor pentru generator si
precizarea excentricitatilor. Daca exista informatii n legatura cu
fortele si momentele neechilibrate nu mai sunt necesare datele
pentru excentricitati.
c) Greutatea volantului.

d) Turatia de regim.
e) Momentul de scurt-circuit.
f) Planul componentelor convertizorului, detalii de prindere,
elemente cu privire la gabaritele libere ce trebuie respectate n
vederea amplasarii accesoriilor si verificarilor periodice.
n cazul pompelor centrifugale sunt necesare urmatoarele date
despre masina, pentru proiectarea fundatiei acesteia:
a) Greutatea pompei.
b) Turatia nominala.
c) Frecventa undei de presiune.
d) Numarul paletelor centrifuge.
e) Fortele neechilibrate generate de functionarea pompei.
Datele necesare pentru ventilatoare si suflante, precum si pentru
alte masini din aceasta categorie, sunt similare celor prezentate n cazul
convertizoarelor, cu unele diferente care rezulta din particularitatile masinii.
3.1.3 Date asupra masinilor cu componente mecanice generate de
socuri
n cazul acestor masini proiectantul fundatiei trebuie sa aiba la
dispozitie o serie de date dintre care cele mai importante sunt prezentate n
continuare.
a) Tipul ciocanului (de forjat sau matritat), denumirea fabricii
constructoare, caracteristici ale modelului.
b) O descriere a miscarilor efectuate de componentele principale ale
masinii (batiul, berbecul si sabota).
c) Dimensiunile de gabarit ale ciocanului.
d) Masa nominala si masa reala a pieselor n cadere (berbecul si
piesele care comanda si cad odata cu el).
e) Masa sabotei, dimensiunile bazei sale si cota ei fata de fundatia
constructiei n care este amplasata masina generatoare de socuri.
f) Masa ciocanului fara sabota, centrul sau de greutate, dimensiunile
batiului.
g) Pozitia si dimensiunile buloanelor de ancoraj.
h) Suprafata pistonului si presiunea aburului sau aerului.
i) naltimea de cadere a berbecului.
j) Viteza maxima si energia cinetica a berbecului n momentul
lovirii.
k) Numarul de loviri pe minut.
l) Valori admisibile ale amplitudinilor miscarii sabotei si fundatiei.
m) Tolerante de montaj.

3.2 Date pentru fundatii

3.2.1 Fundatii rigide de tip bloc
n vederea elaborarii unui model de calcul adecvat pentru
proiectarea n concept dinamic a unei fundatii de masina de tip bloc rigid este
necesara luarea n considerare a unor aspecte care vor contribui, n final, la
reducerea volumului de calcul.
3.2.1.1 Reguli de predimensionare
a. Masa fundatiei pentru o masina centrifugala trebuie sa fie de
doua pna la trei ori mai mare dect masa masinii pe care o sustine. n cazul
masinilor cu componente mecanice oscilante masa fundatiei trebuie sa fie de trei
pna la cinci ori mai mare dect masa echipamentului. De-a lungul timpului
diversi autori au stabilit, pe baza experientei acumulate, relatii ntre masa
fundatiei, masa masinii, puterea sau turatia acesteia. G.A. Leonards recomanda
urmatoarele repoarte ntre masa blocului de fundatie si masa masinii cu piston
(Tabelul nr.3).
Tabelul nr.3
Tipul masinii
Motoare cu gaz cu un cilindru
Motoare cu gaz cu doi cilindri
Motoare cu gaz cu patru cilindri
Motoare cu gaz cu sase cilindri
Motoare cu gaz cu opt cilindri
Motoare diesel cu doi cilindri
Motoare diesel cu patru cilindri
Motoare diesel cu sase cilindri
Motoare diesel cu opt cilindri
Turbine cu abur cuplate cu generatoare
Motoare cu gaz verticale cuplate cu generatoare
Motoare diesel verticale cuplate cu generatoare

Raportul ntre
masa fundatiei
si masa masinii
3:1
3:1
2,75:1
2,25:1
2,00:1
2,75:1
2,40:1
2,10:1
1,90:1
34:1
3,50:1
2,60:1

n ultima perioada de timp pe plan international inginerii proiectanti

ai fundatiilor de masini au semnalat necesitatea cresterii masei fundatiei
proportional cu turatia masinii. Motivatia acestei cerinte a rezultat din faptul ca
fortele dinamice neechilibrate sunt cu att mai mari cu ct turatia masinii este
mai ridicata, dar nu s-a tinut seama de conditiile de rezonanta si de limitarea
amplitudinilor vibratiilor.

O alta abordare a fost aceea de a creste masa fundatiei n functie de

puterea nominala a masinii (aspect corect n anumite privinte) dar nici n acest
caz nu s-a tinut seama de conditiile de rezonanta si de limitarea amplitudinilor
vibratiilor.
Trebuie remarcat totusi ca marimea masei fundatiei unei masini are
efectul favorabil de reducere, n anumite conditii, a amplitudinilor deplasarilor.
b. naltimea blocului de fundatie trebuie sa fie aleasa astfel nct
aceasta sa rezeme pe straturi consistente de fundare nct sa poata fi asigurata
stabilitatea. O marime caracteristica a fundatiei este raportul dintre lungimea si
naltimea acesteia (L/H). Se va alege o naltime H ct mai mare atunci cnd
este necesara o suprafata de rezemare mica sau cnd acest lucru este impus de
instalatii auxiliare [12].
naltimea blocului nu trebuie sa fie mai mica dect 0,6m, aceasta
fiind n unele cazuri impusa de lungimea suruburilor de ancorare. Alegerea
naltimii fundatiei poate fi dictata si de celelalte dimensiuni ale sale astfel ncat
sa rezulte un bloc de fundatie ce poate fi considerat rigid. Astfel, naltimea
blocului va fi mai mare dect o cincime din latimea lui, sau o zecime din
lungimea acestuia [5].
c. Dimensiunile n plan ale blocului de fundatie se aleg att pe
baza volumului acesteia ct si n functie de dimensiunile placii de baza ale
masinii. Dimensiunile n plan ale blocului de fundatie trebuie sa satisfaca cerinta
de a fi cu cel putin 150 mm mai mari pe fiecare latura dect placa de baza a
masinii, n vederea operatiilor de ntretinere. Pentru asigurarea stabilitatii
ansamblului n cazul masinilor cu cilindrii asezati n pozitie verticala, latimea
totala a fundatiei (masurata n unghi drept pna la arborele cotit) trebuie sa fie
cel putin egala cu distanta de la centrul arborelui pna la partea inferioara a
fundatiei. n cazul masinilor cu cilindrii asezati n pozitie orizontala latimea
fundatiei trebuie sa fie mai mare cu cca. 50%.
Dupa ce s-au stabilit latimea si naltimea fundatiei urmeaza sa se
determine lungimea blocului de fundatie din conditia realizarii masei fundatiei.
Lungimea si latimea blocului de fundatie vor fi modificate pna cnd centrul de
greutate al masinii si echipamentului se va gasi pe aceeasi verticala cu centrul de
greutate al fundatiei.
Dimensiunile blocului de fundatie trebuie sa fie alese astfel nct sa
se asigure stabilitatea acestuia mpotriva rasturnarii.
d. Forma fundatiei se va alege simpla si simetrica evitndu-se
orice nisa, intrnd, proeminenta sau asimetrie, cu exceptia situatiilor cnd unele
dintre acestea nu pot fi evitate.

e. n vederea asigurarii unor tasari uniforme ale terenului de sub

fundatie se recomanda ca centrul de greutate al ansamblului format din masina si
fundatie sa se gaseasca pe ct posibil pe aceeasi verticala cu centrul de greutate
geometric al suprafetei talpii fundatiei.
Excentricitatea cauzata de distributia maselor n cadrul ansamblului
masina-fundatie nu trebuie sa depaseasca 5% din dimensiunea cea mai mica
a blocului de fundatie pe nici una din cele doua directii orizontale.
f. Centrul de greutate al ansamblului masina-fundatie trebuie
sa se gaseasca ct mai jos n raport cu partea superioara a fundatiei (n nici o
situatie centrul de greutate al ansamblului nu trebuie sa se gaseasca deasupra
partii superioare a fundatiei).
g. Partea superioara a blocului de fundatie trebuie sa fie la cel
putin 30cm deasupra cotei pardoselii finite a constructiei, pentru a se evita
deteriorarea acesteia datorita contactului permanent cu apa.

3.2.1.2 Conformarea dinamica a fundatiei rigide de tip bloc

Dimensiunile finale ale unei fundatii de tip bloc vor rezulta n urma
unei analize cu caracter dinamic efectuata pe un model de calcul a carui
comportare sa aproximeze ct mai bine pe cea a structurarii reale. Pentru
realizarea acestui scop se va tine cont de:
a) Geometria blocului de fundatie stabilita n conditiile punctului 3.2.1.1.
b) Actiunile statice si fortele excitatoare cu caracter dinamic ce actioneaza
asupra blocului de fundatie.
c) Modelarea dinamica a fundatiei bloc tinnd cont si de directia si
punctele de aplicatie ale fortelor perturbatoare.
d) Determinarea pe cale experimentala a coeficientilor elastici ai solului
sau adoptarea unor valori din literatura tehnica specifica de actualitate.
e) Calculul frecventelor proprii de vibratie pentru cele sase moduri
specifice de vibratie ale unei fundatii de tip bloc (3 translatii si 3 rotatii).
f) Compararea frecventelor proprii determinate cu frecventele fortelor
excitatoare pentru a vedea daca sunt satisfacute conditiile de evitare a
fenomenelor specifice rezonantei.
g) Determinarea amplitudinilor deplasarilor sistemului n diferite moduri
de vibratie si compararea lor cu cele admisibile.
h) Influenta substraturilor de sub fundatie atunci cnd acestea au
caracteristici diferite n raport cu cele ale terenului de la suprafata.
i) Efectul apei subterane asupra sistemului masina-fundatie atunci
cnd aceasta se gaseste la un nivel ridicat.

j) Efectul transmiterii temperaturii de la masina la fundatie.

k) Efectul ngroparii n teren a fundatiilor rigide n cazul masinilor
rotative (efectul umpluturilor laterale).
l) Calculul de rezistenta al blocului de fundatie.
Pentru usurarea analizelor numerice directiile de actiune a fortelor
generate de masini trebuie, atunci cnd este posibil, sa fie paralele cu una din
axele principale de inertie si concentrice cu axele blocului rigid de fundatie.
Sunt necesare, de asemenea, planuri n care sa fie specificate clar tolerantele de
lucru si acuratetea ceruta cu privire la dimensiunile finale ale fundatiei.
3.2.1.3 Fundatii rigide de tip bloc asezate pe piloti
Utilizarea fundatiilor pe piloti este necesara n urmatoarele situatii:
Presiunea la nivelul terenului rezulta din actiunea combinata a
ncarcarilor statice si dinamice depaseste valoarea admisibila a presiunii
terenului sau se produc tasari inegale, iar o fundatie de suprafata nu poate fi o
solutie adecvata.
Terenul de sub fundatie si nivelul apelor subterane prezinta unele
particularitati astfel nct vibratiile masinilor pot produce tasari dinamice
importante. De aceea este necesara transferarea ncarcarilor statice si
dinamice ale fundatiei la straturi mai adnci si consistente de fundare.
Este necesara cresterea frecventei proprii a fundatiei si micsorarea
amplitudinilor vibratiilor.
Masinile sunt caracterizate printr-o sensibilitate proprie ridicata care
necesita o fundatie rezemata pe piloti.
Conditiile seismice ale amplasamentului.
Aspectele cele mai importante de care trebuie sa se tina seama la
adoptarea unei astfel de solutii de fundare pot fi sintetizate astfel:
a) Masa blocului n care sunt ncastrate extremitatile superioare ale
pilotilor trebuie sa fie de 1,52,5 ori mai mare dect masa masinii cu
componente mecanice rotative.
b) Masa blocului n care sunt ncastrate extremitatile superioare ale
pilotilor trebuie sa fie de 2,54,0 ori mai mare dect masa masinii cu
componente mecanice oscilante.
c) Dimensiunile blocului de fundatie n care sunt ncastrati pilotii se aleg
ca n paragraful 3.2.1.2.
d) Numarul si dimensiunile pilotilor se vor alege astfel nct sa se
realizeze o buna transmitere a ncarcarilor la terenul de fundare.
e) Pilotii trebuie astfel aranjati nct centrul de greutate al grupului sa
coincida cu centrul de greutate al ansamblului masina-fundatie-bloc.
f) Daca exista posibilitatea aparitiei fenomenului de rezonanta se vor
efectua modificari ale masei fundatiei astfel nct structura obtinuta sa

rezulte supraacordata pentru masini cu componte mecanice oscilante si

subacordata pentru masini cu componente mecanice rotative.
g) Este necesara o fixare corespunzatoare a capetelor pilotilor n blocul de
fundatie pentru a putea fi realizata rigiditatea prescrisa prin proiectare.
Fundatiie de masini rezemate pe piloti se ntlnesc destul de rar si,
n consecinta, nu se considera necesar sa fie prezentate elementele suplimentare
n cadrul acestui ghid. Se recomanda ca bibliografie lucrarile [5], [12], [35],
[50].
Fundaii flexibile n cadre
Reguli de predimensionare
n cadrul acesteu paragraf se prezint pe scurt unele reguli care conduc la
alegerea preliminar a dimensiunilor geometrice ale componentelor unei fundaii
n cadre. n general, aceast faz se bazeaz pe experiena proiectantului
fundaiei mainii, dar o serie de elemente ce vor fi precizate n continuare vor
contribui la o proiectare final adecvat a fundaiei n cadre.
Pentru alegerea dimensiunilor fundaiei trebuie s se in seama i de
urmtoarele aspecte:
a) Proiectantul fundaiei trebuie s analizeze cu atenie gabaritul mainii i
cerinele pentru asigurarea unui spaiu suficient n vederea montrii
echipamentului, dimensiunile buloanelor de ancorare, schema montrii
conductelor i toleranele admise pentru instalarea, ntreinerea i
funcionarea mainii.
b) Radierul fundaiei nu trebuie amplasat mai sus dect adncimea minim de
fundare recomandat n cadrul studiului geotehnic efectuat pe amplasament.
Trebuie s se in seama de straturile bune, consistente de fundare, nivelul
apei subterane, adncimea de nghe i alte condiii locale specifice de teren.
Radierul trebuie s aibe o nlime i o rigiditate suficient pentru a asigura o
presiune uniform pe teren astfel nct s poat fi evitat deplanarea
tablierului i s pstreze intact aliniamentul arborelui mainii. De asemenea,
nlimea radierului trebuie s fie suficient pentru o fixare rigid a capetelor
inferioare ale stlpilor. De aceea, se recomand ca nlimea radierului H s
nu fie mai mic dect:
H=0,07.L4/3
unde L este media ntre dou deschideri adiacente ntre stlpi n metri [5].
nlimea minim a radierului este, n general, egal cu 1,0m
[50].
c) Stlpii fundaiilor n cadre vor fi astfel dimensionai nct raportul dintre
nlimea lor i limea seciunii transversale s fie cuprins ntre 210. n
cazul ncrcrilor verticale, se va urmri ca stlpii s fie la fel solicitai. Ariile
seciunilor transversale ale stlpilor trebuie s fie proporionale cu ncrcarea
pe care acetia o suport. Rapoartele dintre ncrcrile axiale Pi i ariile
seciunilor transversale ale stlpilor Ai trebuie s fie, pe ct posibil,

constante pentru toi stlpii. Distana dintre stlpi va fi mai mic de 3,5 m.
Stlpii intermediari vor fi poziionai innd cont de indicaiile date de
furnizorul mainii.
d) Tablierul fundaiei poate avea nlimi cuprinse ntre 0,60 i 1,50m i este
necesar s aib rigiditate ct mai mare n raport cu deplasrile laterale. Acest
aspect se poate realiza fie prin lirea grinzilor longitudinale, fie prin plci n
consol, rigidizate cu grinzi marginale i nervuri [12].
e) Grinzi transversale i longitudinale. nlimea grinzilor transversale i
longitudinale trebuie s fie aproximativ egal cu o ptrime pn la o optime
din deschiderea liber dintre stlpi. Limea grinzilor va fi egal cu limea
seciunilor transversale ale stlpilor. n cazul ncrcrilor statice sgeata
grinzilor trebuie s rezulte mai mic dect 0,5mm. Rigiditatea la ncovoiere a
grinzilor trebuie s fie de cel puin dou ori mai mare dect cea a stlpilor.
Conformarea dinamic a fundaiilor flexibile n cadre
Dimensiunile finale ale unei fundaii flexibile n cadre vor rezulta n urma
unei analize cu caracter dinamic, n cadrul creia se va ine seama de o serie de
aspecte dintre care cele mai importante sunt prezentate n continuare.
a)
Fundaia n cadre trebuie s rezulte pe ct posibil simetric n raport cu
planul vertical care trece prin axa longitudinal a mainii.
b)
Rezemarea mainii se va face pe cadrele transversale ale fundaiei.
c)
Fundaia n cadre trebuie astfel dimensionat dinamic nct fora
rezultant provenit din greutatea mainii, tablierului, stlpilor (inclusiv a
planeelor intermediare, dac exist) i radierului s treac, pe ct posibil,
prin centrul de greutate geometric al suprafeei de contact cu terenul. Se
admite o excentricitate de pn la 3%.
d)
Se vor evita consolele. Dac acest lucru nu este posibil, acestea se vor
proiecta astfel nct s le fie asigurat rigiditatea cu cadrul principal.
e)
Masa total a fundaiei (tablier+grinzi+stlpi+radier) trebuie s fie de
cca. Trei ori mai mare dect masa unei maini cu componente mecanice
rotative i de cinci ori mai mare dect masa unei maini cu componente
mecanice oscilante.
f)
Masa jumtii superioare a fundaiei nu trebuie s fie mai mic dect
masa mainii.
g)
Presiunea transmis la terenul bun de fundare i rezultat din greutatea
combinat a mainii, fundaiei i a altor ncrcri statice i dinamice generate
n cadrul proceselor tehnologice trebuie s fie egal cu cel mult 80% din
presiunea admisibil a terenului n cazul considerrii ncrcrilor cu caracter
static.
h)
Stlpii fundaiei n cadre trebuie s se deplaseze egal pe toate direciile
n cazul considerrii aciunii forelor statice echivalente pe aceste direcii.
Deplasrile maxime admise pe direcie orizontal trebuie s fie de maxim
0,5 mm.

i)

Calculul frecvenelor proprii de vibraie ale ansamblului mainfundaie i compararea lor cu frecvenele forelor excitatoare pentru a
vedea dac sunt satisfcute condiiile de evitare a fenomenelor specifice
rezonanei.
j)
Determinarea amplitudinilor deplasrilor sistemului n diferite moduri
de vibraie i compararea lor cu cele admisibile.
Fundaii rigide specifice mainilor cu componente mecanice
generatoare de ocuri
Elementele ce vor fi prezentate n continuare pot fi utile n determinarea
dimensiunilor elementelor componente ale unei astfel de maini:
berbecul (piesa care lovete);
abota sau nicovala (component a mainii pe care se sprijin
obiectul care se forjeaz);
batiul;
blocul de fundaie de sub abot;
stratul elastic de sub abot;
stratul elastic de sub fundaie.
a)
b)

Masa berbecului este furnizat de fabricant.

Masa abotei poate fi considerat, conform normelor germane, de 20 de
ori mai mare dect masa berbecului.
c)
Masa blocului de fundaie de sub abot este de 60120 ori mai mare
dect masa berbecului i va fi de cel puin 3 ori mai mare dect masa
abotei. Pentru fundaiile care reazem pe terenuri slabe, masa blocului de
fundaie de sub abot va fi de 4 pn la 5 ori mai mare dect masa abotei.
Normele germane recomand pentru masa blocului de fundaie relaia:
V
m=75.m0. 0
Vr

2=75. m0. h

unde:
v0=viteza berbecului n momentul lovirii, n m/s;
vr=vitez de referin egal cu 5,6 m/s corespunztoare unei nlimi de
cdere de referin h=1,60m;
m0=masa berbecului, n tone;
m=masa blocului de fundaie, n tone.
Se precizeaz c m conine att masa blocului de fundaie ct i
masa mainii. Deoarece masa mainii este cunoscut va rezulta uor masa
blocului de fundaie.
D.D.Barkan [7] obine pentru masa blocului de fundaie expresia:
m=(5872).m0

d) Suprafaa de rezemare a tlpii fundaiei trebuie s fie aleas astfel nct

presiunea admisibil a terenului s nu fie depit n timpul funcionrii
mainii. Elemente suplimentare cu privire la calcului suprafeei de rezemare
pot fi gsite n lucrrile [7] i [12].
e) nlimea blocului de fundaie trebuie s asigure o comportare
corespunztoare a acestuia n cazul solicitrilor de strpungere i
ncovoiere. Se va ine seama i de faptul c n timpul funcionrii sunt
generate fore de inerie. nlimea minim a blocului de fundaie va fi de
1,0 m pentru ciocane uoare i 2,5 m pentru ciocane cu greutate medie.
Normele germane prescriu pentru nlimile minime ale blocului de
fundaie de sub abot valorile prezentate n Tabelul nr. 4.
Tabelul nr. 4
Masa berbecului (tone)
Grosimea minim a
fundaiei sub abot (m)

Pn
la 1t

2t

4t

1 1,25 1,75

6t
2,5

10t

>10t
3,2

f) Elemente cu privire la stratul elastic de sub abot i statul elastic de sub

fundaie pot fi gsite n lucrrile [3], [5], [10], [35], [44], [45], [46],
[50].
Date pentru terenul de fundare
n vederea proiectrii n concept dinamic a ansamblului mainfundaie-teren de fundare este necesar s se precizeze, prin cercetri
geotehnice in situ, principalii factori care vor guverna comportarea fundaiilor
n regim tranzitoriu i permanent de funcionare a mainilor. n acest sens,
studiile bazate pe investigaii geotehnice trebuie s conin:
a)
Foraje pe amplasamentul obiectivelor proiectate i n vecintatea
acestora, precum i descrierea stratificaiilor.
b)
Indicarea cotei de fundare.
c)
Evaluarea presiunilor de calcul i prezentarea unor elemente cu
privire la deformabilitatea probabil a straturilor de teren care alctuiesc
depozitul respectiv.
d)
Precizarea nivelului apelor subterane precum i aspecte conexe
variabilitii acestuia n timp.
e)
Posibilitatea apariiei fenomenului de lichefiere precum i
sensibilitatea la nmuiere a anumitor categorii de terenuri.
f)
Porozitatea i indicele de consisten
g)
Agresivitatea apei subterane.
h)
Determinarea coeficienilor elastici (Cx, Cy, Cz,C,C) precum i a
modulelor de elasticitate, n regim static i dinamic.

i)

Parametri dinamici specifici, de importan deosebit mai ales n

cazul terenurilor slabe cum ar fi: vitezele de propagare prin mediul de
amplasare, caracteristici de atenuare sau amplificare (transmisibilitatea
vibraiilor), grosimea depozitului superficial care definete amplasamentul.
j)
Alte mrimi fizice ale terenului de fundare necesare pentru
calculul dinamic al fundaiilor de maini.
Date cu privire la vecinti
La proiectarea unei fundaii pentru o main sunt necesare i anumite
informaii cu privire la zona n care aceasta va fi amplasat. Dintre acestea se
pot aminti:
a)
Poziia fundaiei care se proiecteaz n raport cu poziiile
ocupate de fundaiile altor maini sau cu poziiile fundaiilor cldirii i
precizarea distanelor minime care trebuie realizate ntre acestea.
b)
Date cu privire la specificul i funcionarea mainilor nvecinate
i precizarea nivelului amplitudinilor vibraiilor ce trebuie realizat prin
proiectarea fundaiei.
c)
Informaii cu privire la regimul de vibraii din zona de
amplasare a noii fundaii att sub aspectul proteciei mpotriva vibraiilor i/sau
ocurilor generate de funcionarea mainii a crei fundaie se proiecteaz ct
mai ales sub aspectul proteciei acesteia fa de alte surse de vibraie.
d)
Poziia diferitelor conducte care trec prin zona unde urmeaz s
fie amplasat noua fundaie.
e)
Documentaia tehnic va cuprinde i un plan de fundaie cu
seciunile semnificative din care nu vor lipsi informaii cu caracter geotehnic
(existena unor eventuale puuri de adncime, surse de epuismente, etc.).
f)
Dac exist diferene ntre cotele de fundare ale fundaiei
mainii i fundaia cldirii [12], linia de legtur ntre marginile de jos ale
fundaiilor nu trebuie s fac cu orizontala un unghi mai mare de 1.p, unde p
este unghiul taluzului natural al solului. Dac acest unghi rezult mai mare,
exist dou soluii de remediere:
se modific cota de fundare a fundaiei mainii ce se
proiecteaz, sau
se subzidete fundaia cldirii pentru a cobor
nclinarea la o limit admis.
g) Se permite proiectarea unei fundaii comune pentru mai multe maini de
acelai tip sau pentru o main i anumite elemente ale construciilor
nvecinate, n situaia n care se demonstreaz prin calcul c interaciunea nu
conduce la efecte defavorabile.
Date cu privire la condiiile seismice
Se vor avea n vedere aspectele conexe intensitii seismice a
amplasamentului n care urmeaz s fie executat innd cont de elementele
coninute n Normativul pentru proiectarea antiseismic a construciilor de
locuine, social-culturale, agrozootehnice i industriale, P100-92.