1.

Aspectele tehnico-economice ale costului mașinii-unelte se refera la:

a.reducerea materialelor deficitare

b.alegerea unor solutii tehnologice corespunzătoare pentru piesele ce compun mașina-unealtă

c.folosirea de elemente standardizate

d.folosirea de elemente normalizate

2.Timpul necesar prelucrării unei piese se compune din:

a.timpul auxiliarconsumat pentru efectuarea diferitelor operatii auxiliare

b.timpul consumat pentru pregătirea lotului de piese

c.timpul de odihnă al operatorului uman

d.timpul de bază consumat efectiv in procesul de așchiere

3.Precizia de prelucrare se referă la:

a.precizia de forma

b.calitatea suprafeței

c.precizia dimensională

4.Timpul de bază depinde de:

a.viteza de avans

b.viteza de așchiere

d.dimensiunile piesei

5.Aspectele economico-sociale ale ușurării muncii operatorului umanse referă la:

a.mecanizarea parțială sau totală a mașinii-unelte

b.eliminarea așchiilor din spatiul de lucru al mașinii-unelte

d.automatizarea parțială sau totală a mașinii-unelte

6.Mărimea sectiunii așchiei poate conduce la

b.rugozitete necorespunzătoare

c.vibratii intreținute ale mșinilor-unelte

d.deteriorarea sculei

7.Mărirea productivității se poate realiza prin:

b.mărirea vitezei principale de așchiere

c.utilizarea sculelor cu plăcuțe din materiale dure și foarte dure

8.Proiectarea unei mașini-unelte trebuie sa aibă în vedere:

a.aspecte tehnico-economice ale costului mașinii-unelte

b.aspecte tehnico-economice ale posibilităților de utilizare a mașinii-unelte

c.aspecte economico-sociale a ușurării muncii operatorului uman

9.Productivitatea mașinii-unelte poate fi definită ca:

a.raportul dintre numărul de piese identice prelucrate și timpul necesar prelucrării acestora

b.inversul timpului consumat pentru prelucrarea unei piese

d.produsul dintre secțiunea aschiei și viteza principală de așchiere

2.1 După gradul de automatizare mașinile-unelte pot fi:

b.mașini-unelte automate

c.mașini-unelte semiautomate

d.mașini-unelte neautomate
2.2 La o mașină-unealtă semiautomată:
b.tot ciclul de prelucrare este realizat automat

c.alimentarea cu un nou semifabricat se face manual

2.3 După mărimea mașinilor-unelte acestea se clasifică în:

a.mașini-unelte mici

c.mașini-unelte grele

d.mașini-unelte mari

2.4 O altă clasificare a mașinilor-unelte poate fi facută după:

a.mărimea mașinilor-unelte

b.gradul de automatizare

2.5 Ce este și ce face o mașină-unealtă:

a.este o mașină de lucru

b.generează suprafețele pieselor prin procesul de așchiere

c.asigură o anumită productivitate, precizie și calitate a suprafeței

2.6 Pe mașinile-unelte universale:

c.se pot executa operații diferite

d.pot fi utilizate in producția de unicate

2.7 După calitatea suprafeței prelucrate mașinile-unelte se împart în:

c.mașini de finisat

d.mașini de degroșat

2.8 După genul operațiilor mașinile-unelte se clasifică în:

a.mașini de rectificat

b.mașini de frezat

d.mașini de strunjit

2.9 După felul producției căreia îi sunt destiante mașinile-unelte pot fi:
c.mașini-unelte specializate

d.mașini-unelte universale

a.mașini-unelte speciale

2.10 Clasificarea mașinilor-unelte se poate face după:

a.genul operației

b.felul producției careia îi sunt destinate

d.calitatea suprafeței prelucrate

3.1 Partea desenată conține:

a.planul fundației

c.schema cinematică, inclusiv diagrama turațiilor si a avansurilor

d.ansamblul general

3.2 Studiul tehnico-economic conține:

b.caracteristici tehnice generale, constructive și funcționale

c.denumirea mașinii-unelte și domeniul de utilizare

d.tema de proiectare a mașinii-unelte

3.3 Partea scrisă conține:

a.consum specific de materiale

b.memoriu de prezentare

c.breviarul de calcul de rezistență

d.borderoul in care se specifică pătțile componente ale proiectului tehnic

3.4 Mașina-unealtă trebuie sa indeplinească mai multe condiții:

a.să aibă cost redus

c.reparațiile să se facă la intervale cât mai mari

d.reglajul sa se facă ușor

3.5 Etapele proiectării și construcției masinilor-unelte:

b.elaborarea proiectului tehnic

d.elaborarea studiului tehnico-economic

3.6 Elaborarea proiectului tehnic va conține:

a.părți desenate

c.părți scrise

d.indicații finale

3.7 Faze parcurse la proiectarea unei mașini-unelte:

a.proiectarea organologică

c.proiectarea cinematică
3.8 Proiectantul trebuie sa posede:
a.cunoștințe în domeniul construcției mașinilor-unelte si a tehnologiei specifice

d.cultură tehnică generala

b.cunoștințe de specialitate

4.1 Lanțul cinematic se definește ca:

a.totalitatea mecanismelor care concură la realizarea unui anumit scop

4.2 Lanțurile cinematice ale unei mașini-unelte se pot grupa în :

a.auxiliare

b.generatoare

4.3 Mișcarea principală de așchiere se obține prin:

c.mișcarea elementului generator după traiectoria directoar

4.4 Mișcarea elementului generator elementar pe traiectoria generatoarei se

numește:
c.mișcare de avans

4.5 Lanțurile cinematice tehnologice sunt:

b.lanțul cinematic de avans

c.lanțul cinematic principal

4.6 Lanțurile cinematice complexe sunt:

a.lanțul cinematic de filetare

b.lanțul cinematic de rulare

d.lanțul cinematic de detalonare

4.7 Pentru simularea unei suprafețe trebuie sa se cunoască :

d.curba directoare și curba generatoare

4.8 Lanțurile cinematice auxiliare:

a.asigură schimbarea sculei și a piesei

c.asigură schimbarea turațiilor si a avansurilor

d.nu influențează generarea suprafeței prelucrate

5.1 Lanțurile cinematice ale mașinilor unelte pot fi:

a.elctromecanice

b.mecanice

c.hidro-pneumatice

d.hidraulice, hidromecanice

5.2 Lanțurile cinematice se pot asocia:

b.în serie

c.în paralel

d.mixt

5.3 Schema cinematică a unei mașini-unelte conține:

a.o reprezentare simplificată a tuturor lanțurilor cinematice și a mecanismelor care le compun
b.modul de transmitere a mișcăriide la elementul de intrare până la cel de ieșire

c.simboluri

d.legăturile dintre lanțuri

5.4 Schema cinematică structurală:

a.înlocuiește schema cinematică

b.pe acestă schemă se realizează o analiză mai rapidă ca în cazul schemei cinematice

d.conține simboluri

5.5 Raportul de transfer este o funcție a unui mecanism care :

c.transmite și transformă o mărime fizică dată, în altă mărime fizică, stabilind un raport între ele

5.6 Caracteristici ale lanțurilor cinematice:

a.domeniul sau câmpul de variație al mărimilor dr ieșire

b.raportul de variație al mărimilor de ieșire

c.raportul de transfer

d.capacitatea de reglare a lanțului cinematic

5.7 Pentru redarea intuitivă a transmiterii mișcării într-un lanț cinematic se

folosesc:
b.schema cinematică

c.schema cinematică structurală

d.schema fluxului cinematic

5.8 Schema fluxului de mișcare este:

d.o reprezentare intuitivă a modului de transmitere a mișcării prin mecanismele lanțului cinematic
6.1 Viteza tehnologică de așchiere:
a.depinde de parametrii tehnologici ai așchiei

b.asigură o durabilitate optimă a sculei

d.asigură un cost minim al operație

6.2 În cazul lanțului cinematic pentru mișcarea principală rectilinie continuă

lipsește:
b.mecanismul de inversare a mișcării

c.mecanismul de frânare

d.mecanisnul de reglare

6.3 În cazul lanțului cinematic pentru mișcarea principală rectilinie alternativă

lipsește:
b.mecanismul de inversare a mișcării

6.4 Lanțul cinematic principal este lanțul cinematic generator care asigurăâ:
c.pe traiectoria directoarei, sau una din componentele directoarei viteza principală de așchire

6.5 După natura mecanismelor care compun lanțul cinematic principal, acestea
pot fi:
a.lanțuri cinematice principale hidromecanice

b.lanțuri cinematice principale mecanice

c.lanțuri cinematice principale hidrauluice

d.lanțuri cinematice principale combinate

6.6 Un lanț cinematic pentru mișcarea principală circulară conține :
a.un motor electric și un mecanism de pornire/oprire

b.un mecanism inversor și un mecanism de reglare

d.mecanismul de frânare

6.7 După forma traiectoriei pe care se realizează viteza principală de așchiere

lanțurile cinematice pot fi:
a.lanțuri cinematice pentru mișcarea de translație

d.lanțuri cinematice pentru mișcarea de rotație

6.8 Viteza reală de așchiere este:

b.egală cu suma vectorială a vitezei principale de așchiere si a vitezei de avans

7.1 Marimea avansului influențează:

a.calculul de verificare al sculei

b.calculul regimului de așchiere

c.calculul forțelor de așchiere

7.2 Ciclul tehnologic de așchiere, in cazul prelucrării cu generatoare

cinematică, cuprinde următoarele faze:
b.retagere în lungul directoarei
c.așchiere în lungul directoarei cu viteza de așchiere
d.repoziționarea sculei/piesei în lungul generatoarei

7.3 Avansul este:

a.distanța între două poziții consecutive, rezultate prin repoziționarea generatoarei elementare, ale aceluiași punct al
generatoarei elementare

7.4 Mișcarea de avans este:

b.mișcarea de poziționare repetată a elementului generator elementar sau director elementar, după generatoare
respectiv directoare
7.5 Pe traiectorii rectlinii avansul poate fi :
a.longitudinal
b.transversal
c.orizontal sau vertical

7.6 Structura lanțului cinematic de avans poate conține :

a.mecanism de reglare, mecanism de siguranță, mecanism de introducere manuală a mișcării
b.mecanism de pornire/oprire, mecanism inversor, mecanism de transformare a mișcării de rotație în mișcare de
translație
d.mecanism de fracționare a mișcării

7.7 În vederea măririi productivității fazele auxiliare :

a.se suprapun între ele
c.se desfășoară cu viteze mărite
d.se suprapun cu faza de așchiere

8.1 Mărirea vitezei de așchiere față de cea tehnologică (economică) de

așchiere conduce la:
a.creșterea timpului auxiliar necesar reasuțirilor
b.micșorează durabilitatea la uzură
c.creșterea temperaturii tăișului sculei
d.scăderea productivității

8.2 Tipuri de mecanisme de reglare folosite în lanțurile cinematice

principale:
b.cutii de viteze
c.cu curele tip conuri în trepte
d.cu roți de schimb

8.3 Mecanismele de reglare ale lanțurilor cinematice pot fi cu reglare :

b.discretă
d.continuă

8.4 Pierderea relativă maximă de viteză de așchiere (pentru o rație dată)

variază:
a.hiperbolic în cazul ordonării turațiilor în serie aritmetică
d.este constantă în cazul ordonării turațiilor în serie geometric

8.5 Valoarea rației geometrice se alege astfel încât pierderea maximă de

productivitate este cuprinsă între:
a.5%-50%

8.6 Scăderea vitezei de așchiere față de cea tehnologică (economică) de

așchiere conduce la:
a.scăderea productivității
c.scăderea timpului auxiliar necesar reascuțirilor
d.crește durabilitatea sculei

8.7 Raportul de transfer al unui mecanism se poate scrie ca un raport :

a.de diametre de roți antrenate de aceiași curea
b.de turații a doi arbori antrenați în mișcare rotație de două roți dințate
c.al mărimii de iesire dintr-un mecanism raportată la marimea de intrare în mechanism
d.de numerelor de dinți a două dintațe care angrenează

8.8 Mărimile de ieșire, dintr-un mecanism de reglare al unei mașini-unelte,

se ordonează:
b.în serie aritmetică
c.în serie geometric

8.9 Mecanismele pentru reglarea lanturilor principale de translație:

b.sunt asemănătoare cu lanțurile cinematice principale de rotație, avînd in plus un mecanism de transformare a
mișcării de rotație în mișcare de translație

9.1 Numărul de rețele structurale care se pot obține pentru o cutie de

viteze cu q trepte depinde de:
b.numarul factorilor identici ai ecuației structural
c.numărul factorilor ecuației structural

9.2 Daca k este numarul de factori ai ecuației structurale, atunci numărul de

arbori ai cutiei de viteze este:
a.k+1

9.3 Criteriul de rezistență conduce la rețele strucurale care au pe arborii

intermediari:
d.turațiile minime cele mai înalte

9.4 Alegerea rețelei structurale optime se face în baza criteriilor :

c.criteriul de rezistență
d.criteriul funcțional

9.5 Respectarea criteriului de rezistență conduce la realizarea unor cutii de

viteze cu:
a.arbori de dimensiuni cat mai mici

9.6 Criteriul funcțional are în vedere faptul că rapoartele de transfer:

b.sunt limitate între anumite valori

9.7 Diagrama turațiilor:

a.se obține prin desimetrizarea rețelei structurale optime

10.1 Criteriul constructiv influențează:

a.dimensiunea axială a cutiei de viteze

10.2 Criteriul raportului de reglare al treptei de transmitere recomandă

utilizatea factorului:
a.2 în ecuația structural

10.3 Criteriul gabaritului minim recomandă utilizatea factorului:

a.3 în ecuația structurală

10.4 Rețelele structurale anormale:

d.se obțin când regula de formare a indicilor nu se mai respect

10.5 Marimea factorilor ecuației structurale depinde de criteriile :

a.criteriul dynamic
b.criteriul constructive
c.criteriul gabaritului minim
d.criteriul raportului de reglare al treptei de transmitere

10.6 În cazul rețelei structurale cu turații în serie geometrică dublă, numărul

de turații la arborele de ieșire:
d.este egal cu al rețelei de turații din care se obține rețeaua structurală cu turații în serie geometrică dublă

10.7 Tipuri de rețele structurale anormale:

b.rețea structurală cu turații suprapuse
c.rețea structurală cu turații în serie geometrică dublă

10.8 Criteriul constructiv recomandă utilizatea factorului :

a.3 în ecuația structural

2 în ecuația structural

10.9 Criteriul dinamic recomandă utilizatea factorului:

b.2 în ecuația structural

10.10 În cazul rețelei structurale cu turații suprapuse, numărul de turații la

arborele de ieșire este:
c.mai mic ca al rețelei de turații din care se obține rețeaua structurală cu turații suprapuse