Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
IM II
(Mt=150[Nm],n=250[rpm])
An universitar 2017-2018
Tema de proiect
Sa se proiecteze transmisia mecanica de antrenare a sistemului de filtrare a apei (agitatorul este
masina de lucru) formata din:
motorul electric ME ;
transmisia cu element flexibil (TEF);
reductorul cu roti dintate, cilindrice intr-o singura treapta (R);
cuplajul standardizat (C);
masina de lucru (ML);
D1, D2 –diamentrul rotilor TEF;
I, II, III, IV –arbori;
TCT
TEF : TCD
TL
Se cunosc urmatoarele:
- motorul electric este un motor electric de curent electric alternativ asincron;
- motorul rezistent Mt rez= MtML = Mt IV =150 Nm;
- turatia de mers in gol a motorului electric ng =3000; 1500; 1000; 750 rpm;
- turatia masinii de lucru ne= nML= nIV=250 rpm
Proiectul va cuprinde:
1. Notiuni privind proiectarea transmisiilor mecanica
1.1 Consideratii generale
1.2 Generalitati
1.3 Stabilirea schemei cinematice si a variantelor constructive
2. Memoriul tehnic de calcul justificativ
2.1 Calculul cinematic si energetic al transmisiei mecanice
2.2 Alegerea variantelor constructive optime
2.3 Alegerea variantelor posibile pentru antrenare a transmisiei mecanice
2.4 Proiectarea angrenajului cilindric exterior cu dinti inclinati
2.5 Proiectarea arborilor si a elementelor de rezemare
Cuprins
1. Notiuni privind proiectarea transmisiilor mecanice..........................................................................4
1.1. Consideratii geneale.........................................................................................................................4
1.2 Generalitati.......................................................................................................................................6
1.3 Stabilirea schemei cinematice si a variantelor constructive.............................................................7
2. MEMORIU TEHNIC DE CALCUL......................................................................................................8
2.1. CALCULUL CINEMATIC SI ENERGETIC AL TRANSMISIEI MECANICE...........................8
2.2. ALEGEREA VARIANTELOR CONSTRUCTIVE OPTIME.......................................................10
2.3 ALEGEREA VARIANTELOR POSIBILE DE ANTRENARE A..................................................16
TRANSMISIEI MECANICE...............................................................................................................16
2.3.1 PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE (TCT).......................16
2.3.2 PROIECTAREA UNEI TRANSMISII PRIN CURELE DINTATE SINCRONE...................20
2.3.3PROIECTAREA UNEI TRANSMISII PRIN LANT................................................................25
2.4 PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CILINDRIC EXTERIOR CU DINTI INCLINATI...........31
2.4.1 Determinarea elemntelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior cu dintii
inclinati..............................................................................................................................................31
2.4.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dinti inclinati..................................34
2.4.3. Calculul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti inclinati....................................................38
2.4.4. Alegerea lubrifiantului si sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinti inclinati...39
2.4.5. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu dinti inclinati..........................41
2.4.6 Elemente privind constructia rotilor dintate cilindrice............................................................44
2.5 PROIECTAREA ARBORILOR SI COMPONENTELOR DE REZEMARE...............................44
1. Notiuni privind proiectarea transmisiilor mecanice
1.1. Consideratii geneale
Proiectarea reprezinta lucrarea tehnico-economica, bazata pe munca de conceptie si are ca
rezultat documentatia tehnica. Aceasta documentatie se compune din:
a) Documentatia de studiu, specifica transmisiilor mecanice, sse compune din mai multe elemnte: A.
Tema de proiectare, care este impusa de beneficiar si care trebuie sa contina o seerie de cerinte
precum;
- caracteristicile tehnice ale transmisie:
puterea transmisa ca valoare maxima si ca mod de cariatie in timp;
turatiile la arboreal de iesire ca sens si marime;
tipul motoului de acctionare si caracteristicile de functionare ale acestuia;
caracteristicile constructive ale transmisiei;
- conditii de exploatare:
locul de instalare al sistemului mecanic;
influenta sistemului mechanic asupra vecinatatiilor care se conditioneaza reciproc (vibratii, gaze,
climat, abur si praf);
intretinerea sistemului mecanic;
piese de schimb;
-prescriptii care pot cuprinde printre altele
breviare de calcul;
norme de tehnica securitatii;
standarde, norme departamentale si de ramura;
caiete de sarcini;
drepturi de brevetare;
-aspecte financiare privind:
cheltuieli cu proiectarea transmisiei mecanice;
pregatirea fabricatiei;
documentatia tehnica;
realizarea prototipului;
incercarile prototipului;
realizarea fabricatiei pentru seria de fabricatie 0;
-executia transmisiei mecanice la care va fi precizat:
numarul de bucati;
marimea lotului de fabricatie;
atelierele de fabricatie cu dotarile necesare;
-conditii de transport, depozitare, montaj:
-domenii posibile privind utilizarea si utilitatea transmisiei mecanice.
B. Studiul tehnico-economic are ca scop fundamentarea tehnico-economica a temei de proiectare si
cuprinde calculele si consideratiile privind economicitatea si eficacitatea transmisiei mecanice, prin luarea
in studio a mai multor variante de transmisie existente, precum si a unor transmisii noi.
C. Proiectul de ansamblu constituie proiectul tehnic propriu zis. Acest proiect are ca scop
stabilirea solutiei constructive, dimensionarea si constructia de ansamblu a transmisiei mecanice. El
contine desenul deansamblu al transmisiei mecanice, calcule si ipoteze de dimensionare, pentru
elementele principale ale transmisiei mecanice, cum ar:
- angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati, angranaje conice, angrenaje melc roata melcata;
- transmisii prin curele sau prin lant;
- cuplaj;
- sistemul de ungere al transmisie;
- verificarea eficacitatii si a posibiliatii de obtinere a performantelor cerute in tema;
- aprecieri privin aspectele economice;
D. Memoriul ethnic de calcul justificativ urmareste rezolvarea problemelor de dimensionare
a diverselor elemente componente sau subansamble, stabilirea solutiilor constructive si de verificare
a transmisiei mecanice in ansamblu, precum si a organelor de masini componente.
Problemele de dimensionare si de verificare se refera la calculele cinematice si energetice, calcule
de rezistenta, calcule geometrice, de durabilitate, calcule de bilant termic.
E. Desenele de executie si desenul de ansamblu (subansamblu) pentru prototip si seria 0 se
intocmesc conform reglementarilor in rigoare.
Desenele de executie se intocmesc cu scopul realizarii elementelor componente ale transmisiei
mecanice. In cadrul desenelor de executie, se urmareste stabilirea formei geometice si de pozitia
elementelor geometrice, a microgeometriei suprafetelor, precizarea materialului si a tratamentului termic si
termochimic aplicat pentru fiecare piesa componenta a transmisiei mecanice,
F. Documentele incercarii si omologarii prototipului sau seriei 0 cuprind buletinele de incercari,
referatele necesare si sursele bibliografice , precum si caietele de sarcini.
b) Documentatia de bazacompleteaza documentatia de studiu si cuprinde:
A. Desene de executie se intocmesc cu scopul realizarii pieselor componente ale transmisiei
mecanice. In cadul desenelor de executie, se urmareste stabilirea formei geometrice a piesei, a preciziei
dimensionale, a preciziei formei geometrice si de pozitie a elementelor geometrice, a microgeometriei
suprafetelor, precizarea materialului si a tratamentului termic sau termochimic, aplicat pentru fiecare piesa
componenta a transmisiei mecanice.
B. Schemele au ca scop reprezentarea grafica a functionarii si constructiei transmisiei mecanice.
Acestea contin schemele cinematice, diagramele de functionare si schemele de fiabilitate.
C. Desenele de instalare au ca scop legaturile transmisiei cu elementele la care se racordeaza.
D. Caietul de sarcini se intocmeste cu scopul identificarii tuturor conditiilor tehnice privind
executia, incercarea, exploatarea si verificarea. Aceste conditii tehnice nu sunt stabilite prin standarde, nu
sunt prescrise pe desenul de executie si contin denumirea, caracteristicile si performantele transmisiei
mecanice, conditiile de calitate, de executie si functionare, prescriptii pentru verificari, conditii de
exploatare, conditii de asamblare, depozitare si transport,
E. Lipsa standardelor, a normelor si a instuctiilor cu character republican sau international care se
refera la transmisia mecanica si la conditiile de calitate a acesteia,
F. Calculele speciale sunt recomandate pentru transmisiile de mare precizie, in special pentru
echilibrarea pieselor aflate in miscare de rotatie, precum si pentru calculul parametrilor privind controlul
unor angrenaje cu importanta deosebita asupra bunei functionari a transmisiei.
G. Borderoul documentatiei de baza se intocmeste conform STAS 4659-80.
H. Documentele incercarii si omologarii prototipului sau seriei 0 cuprind buletinele de incercari,
referatele necesare si sursele bibliografice, precum si caietele de sarcini.
1.2 Generalitati
Proiectarea este activitatea tehnica si economica mintala, desfasurata de la idea tehnica sau de la
problema concreta pusa de procesul de productie, pana la totalitatea indicatiilor precizate in documentatia
tehnica pentru realizarea produsului.
De la ideea tehnica pana la transpunerea ei in elemente tehnice concrete, materializate prin desene,
este nevoie de studiu in desfasurarea caruia sunt parcurse mai multe faze care implica o munca de conceptie
tehnica si economica sub aspectul combativ dar, cel mai adesea, si sub aspect creator.
Manisfestarea concurentei pe piata exprima masura inc are societatea este capabila sa stimuleze
creativitatea agentului economic in actiunea sa de exercitare a activitatii economice eficiente. Concurenta este
cea care impune agentilor economici gasirea celor mai eficiente modalitati de combinare si utilizare a
factorilor de productie. Numai in conditii de concurenta si de libertate a preturilor cumparatorul poate cauta si
allege vanzatorul cu oferta cea mai avantajoaza prin calitate si pret, iar agentul economic este stimulat in
cautarea acelor solutii economice care sa ii asigure eficienta economica maxima. Intr-o economie
concurentiala, ineficienta este imediat “sanctionata” prin eliminarea de pe piata a agentului economic
respective.
Din legile pietei si concurentei, din libertatea agentilor economici de a a actiona conform propriilor
interese, din libertatea preturilor decurg atat dinamismul, cat si eficienta unei economii, cautarea si
generalizarea accelerata a procesului tehnico-economic, orientarea permanenta spre satisfacerea trebuintelor
“consumatorului-rege”.
Un alt factor important in realizarea unui produs este reprezentat de calitate insemnand capacitatea
unui produs de a raspunde unor nevoi specificate sau unor exigente. Intr-o economie “sanatoasa” sa produci
inseamna:
mai mult
mai repede
mai ieftin
mai bine
la momentul oportun.
In Romania economia este in process de dezvolare, ceea ce implica anumite compromisuri si in cazul
strategiilor concurentiale si de aceea pentru o buna afirmare pe piata trebuie combinate elementele din cele
doua strategii.
Revenind la partea tehnica a proiectului, putem spune ca transmisiile mecanice se proiecteaza, in
principal, la faza de proiect ethnic, pe baza efectuarii calculelor de rezistenta, de dimensionare si de verificare.
In calculi de rezistenta prezinta un interes deosebit cunoasterea si evaluarea cat mai exacta a solicitarilor,
elementelor componente ale transmisiei mecanice. Acestea rezulta, in principal, din datele temei de proiectare.
Din acest punct de vedere, sarcinile masinii de lucru sunt transmise la masina motoare prin intermediul
transmisiei mecanice.
1.3 Stabilirea schemei cinematice si a variantelor constructive
Pentru realizarea transmisiei mecanice in vederea antrenarii sistemului de filtrare a apei (ML) se propun mai
multe variante constructive, din care trebuie sa alegem doar trei dintre ele. In principiu transmisia mecanica
necesara antrenarii sistemului de filtrare se compune din (vezi figura 1.4): motor electric –ME, transmisie
intermediara cu element flexibil(curele trapezoidale, curele dintate si lanturi)- TEF, reductor cilindric cu roti
dintate intr-o treapta de reducere- R, cuplaj standardizat- C.
Datele pe baza carora alegem motorul electric, transmisia intermediara, reductorul si angrenajul sunt:
momentul rezistent pe arborele ML, Mt rez, MtML=270 Nm;
turatia arborelui ML, nML=ne=nIV=320 [rot/min];
turatie de mers in gol a motorului electric ales are una din valorile STAS: 3000, 1500, 1000, 750
[rot/min].
2. MEMORIU TEHNIC DE CALCUL
2.1. CALCULUL CINEMATIC SI ENERGETIC AL TRANSMISIEI MECANICE
iT =
va rezulta 4 rapoarte totale de transmitere iT1…iT4, in functie de turatiile de mers in gol ale motoarelor
electrice, standardizate. Cum rapoartele de transmitere sunt standardizate, conform STAS 6012-82, cele 4
valori ale rapoartelor totale obtinute prin relatia de mai sus se vor standardize.
=
=
=
=
iT=iTEF*iRRD
Se impune o valoare standardizata pentru iTEF 2.50, conform STAS 6012-82 si rezulta valorile pentru
iRRD, ce se vor standardiza tot conform STAS 6012-82.
Se face conform STAS 1893-87 si 881-88, functie de puterea si turatia efectiva la arborele motorului
electric si caracteristicile cele mai performante.
30 6 Px
Acest calcul se face cu relatia : Mtx= *10 * nx , unde x= I, II, III, IV (reprezinta arborii
transmisiei mecanice),pentru fiecare arbore al transmisiei mecanice, luand in consideratie puterile si
turatiile efective.
nME=nI=960 rot/min
nII= nI/ iTEF= 6000 rot/min
nIII= nII/ ir= 300 rot/min=nIV
30*106 *10.04
Mt1= 99920.38[N * mm]
*960
30*106 *9.08
289171.97[N * mm]
Mt3=*300
Mt3= Mt4
Se face conform STAS 8724/3-74 si STAS 8724/2-71, functie de momentul transmis de fiecare arbore
(momentul de torsiune de calcul, capabil sa-l transmita arboreal). In acelasi timp se aleg abaterile limita
(tolerantele), clasa de precizie si dimensiunile pentru lungimea capetelor de arbori (seria lunga si seria
scurta). In ceea ce priveste lungimea capatului de arbore, aceasta poate fi aleasa serie scurta (recomandata
din considerent de economie de material) sau serie lunga. Motoarele electrice au capetele de arbori lunga, ca
dealtfel si capetele de arbori ale majoritatii reductoarelor de turatie de uz general.
STAS
Mt1=99,92 ==== Mt1=109 ==== diametrul=32 mm
Mt2=150,47 ==== Mt2=200 ==== diametrul=38 mm
Mt3=289,17 ==== Mt1=355 ==== diametrul=45 mm
Mt2=289,17 ==== Mt2=355 ==== diametrul=45 mm
Pentru proiectarea transmisiei mecanice unui sistem biotehnic se va utiliza un reductor cu roti
dintate tipizat, drept pentru care se impune alegerea acestuia.
Reductoarele tipizate sunt reductoare de uz general , avand toate elementele constructive si
geometrice standardizate si anume: rapoartele de transmitere, distantele dintre axele rotilor dintate,
inaltimea dintre axele de intrare-iesire si planul de fixare a reductorului, diametrul si lungimea capetelor
arborilor de intrare – iesire , lagarele cu rostogolire (rulmenti) si elementele de etansare, fixarea pe talpa sau
pe elementele masinii de lucru, celelalte elemente componente.
Alegerea unui reductor tipizat se realizeaza in conformitate cu indicatiile din prospectele firmelor
producatoare (firma Flender- Germania si firma S.C Neptun Campina-Romania sau alte firme). Alegerea
reductorului tipizat, indiferent de pozitia acestuia in schema cinematica a transmisiei, se face in ipoteza
legaturii directe a motorului electric cu reductorul (la schema cinematica a transmisiei de proiectat,
ipotetic, nu se considera transmisia cu element flexibil- TEF).
In acest caz se impune o corectie a puterii la arborii de intrare si iesire(corectia se face in ipoteza
mentinerii constante a momentelor de torsiune la arborii de intrare si iesire a reductorului cu un coefficient
de serviciu cs=1.1….1.4 ce tine seama si de continuitatea duratei de functionare).
Puterea corectata este puterea echivalenta PE(PE este puterea la arborele de iesire din reductor, dupa
Flender, sau puterea la arboreal de intrare in reductor, dupa Neptun)si se calculeaza cu relatiile:
Din catalog se extrag toate datele si se compara din punct de vedere al parametrilor
constructiv-functionali si economici, in vederea alegerii reductorului cel mai optim pentru
transmisia mecanica ce urmeaza a fi proiectata.
Marimea reductorului: 80
A b c Arbore de intrare
iN =1.25…2.8 d2 l2 d3
d1 l1 G3
Mm Mm Mm mm mm mm mm
235 150 18 28m6 50 - 32m6 60 -
Marimea reductorului: 13
A1 A2 A3 A4 A5 A6 B1 B2 B3 B4 B5 B6 H
270 65 - 15 180 210 65 70 - 130 40 160 100
TRANSMISIEI MECANICE
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizat in STAS 1163-78. Calculul
urmareste alegerea curelei trapezoidale, geometria transmisiei prin curele trapezoidale, numarul de curele,
forta de intindere initiala si forta de apasare pe arborii transmisiei, determinarea durabilitatii curelei,
precum si protectarea rotilor de curea.
P=P1=10.04 kW
n1=960 rpm => din nomograma pentru curele trapezoidale inguste aleg profil SPA cu
Dp1 180
v1 8.04m/s
-Alegerea distantei dintre , daca nu este impusa din considerente geometrice, se adopta din
axe intervalul de valori:
0.7(160 250) A12* 2(160 250)
287 A12* 820
Se alege A12* 500mm
-Lungimea orientativa primitiva a curelei se determina in functie de distanta dintre axe si de
diametrele primitive ale rotilor de curea:
(160 250) (250160)2
L*p 2*500
2 4*500
L*p 1647.75
L*p 1647.75mm
2arcsin
25016
0
2*
476
10.85
=> 1 18010.85169.15
0
20
18010.85190.85
P=10.04 kW
cf=1.3
cL=0.93
cβ=10.003(180169.15) 0.97
P0=4.60kW
10.04*1.3
z0 3.15
0.93*0.97* 4.60
In functie de z0, se determina numarul final de curele:
in care, cz – coeficient ce tine seama de faptul ca sarcina nu se transmite uniform prin cele z0
curele. Coeficientul numarului de curele cz se alege din tabel => cz=0.95
3.15
z 0.95 3.32
=>aleg z=4 curele
1600*10
-Forta de intindere initiala F 0 si forta de apasare pe arbori Fa se determina cu relatiile:
10.04
Fu 1000* 8.04 1248.76N
F0 Fa (1.5...2) *1248.76 1.7*1248.76 2122.89N
10.04
Pj 4 2.51kW
Ac 198mm2
h 10mm
Lp 1600mm 160cm
Lp 0.3 1.60 0.3 L 1.6 5330ore
h
L L
h p 0.3
r1 1mm;
h1 10mm;
38;
z 4curele;
a=13mm;
Curelele dintate sincroane sunt utilizate in toate domeniile in care se impun: un sincronism de
antrenare, absenta intretinerii si functionare silentioasa.
Curelele cu pasul mai mic de 5 mm se folosesc in micromecanica,cele cu pasul cuprins intre 5-14 mm
sunt utilizate ca transmisii de putere,acolo unde lanturile prezinta probleme privind zgomotul si privind
vitezele de lucru(v<30 m/s),iar curelele cu pasul mai mare de 14 mm se folosesc acolo unde sunt utilizate si
transmisiile prin lant.
Acest tip de transmisii prezinta urmatoarele avantaje:
raport de transmitere riguros constant
capacitate portanta mare,putere de pana la 400kw
viteze periferice mari de pana la 80m/s
zgomot redus in functionare
intretinere usoara
forte de intindere relative mici care conduc la incaracari mici ale legarilor arborilor rotilor
Curelele sincroane se pot realize fie cu dantura simpla dispusa la interior,fie cu dantura dubla cu
dintii simetrici sau decalati.
Proiectarea unei transmisii prin curele dintate cuprinde:
a) dimensionarea curelei dintate sincroane si stabilirea geometriei transmisiei
prin curea
b) proiectarea rotilor de curea si asigurarea conditiilor de montaj
c) verificarea conditiilor de montaj corect
In calculul de proiectare al acestei transmisii se cosidera a fi cunoscute puterea de transmis,P[kw],turatiile
rotilor conducatoare,n1,respective conduse n2 sau una dintre turatii si raportul de transmitere irc ,conditiile
de lucru si elementele privind gabaritul transmisiei.
P = 10.04 kw
n1 = 960 rpm
o
Codul Pasul H Ht Bg r2 r1 αd Hc
de pas curelei [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
p[mm]
XH 22.225 11.20 6.35 12.57 1.19 1.57 40 15.49
Puterea de calcul- puterea de transmis corectata Pc- se determina pe baza puterii de transmis P si a
unui coefficient de functionare cf ,care evidentiaza,regimul de lucru.
P c cf P
Coeficientul cf se poate aprecia in functie de tipul masinii motoare si de tipul masinii de lucru ,utilizandu-
se tabelul 2.19 din indrumar
cf=1.8
Pc c f * P 1.8*10.04 18.07kW
Dupa alegerea codului de pas al curelei p= 22.225, se aleg dimensiunile corespunzatoare ale curelei dintate.
Alegerea numarului de dinti ai rotii mici z1 se adopta in conditiile asigurarii unui gabarit minim al
transmisiei, existentei unui numar mare de dinti aflati in contact cu cureaua( minim 6 dinti), pentru
obtinerea unei durabilitati ridicate si asigurarea unei viteze sub limita maxima admisa.
Functie de aceste doua criterii, in tabelul 2.20 se indica numarul minim de dinti ai rotii mici z1,
diametrul nominal minim al rotii de curea Dd1 si viteza maxima de utilizare a curelei.
z1= 18 dinti
pz 22.225*18
Dd1= 1 = = 127.335mm
3.14
Tabel 2.20
Codul(simbolul) de pas Profil trapezoidal
XH
Numarul minim de dinti 18
Diametrul de divizare minim,[mm] 127.34
Viteza maxima admisa[m/s] 40
D p * z2 22.225*29
205.26mm
d2
A12*400mm;
22.225 2 (29-18)
L*= 2 400+ 2 (18+ 29) + 22.225 4 4002 = 1322.63mm
Numarul de dinti ai curelei zc se adopta la valoare intreaga ( zc = [z*c] ) si trebuie sa indeplineasca conditia
din tabelul 2.20, respective tabelul 2.21.
Tabel 2.21
*
z*c L 1322.63 59.51 zc=64 dinti
p 22.225
notam cu x
2
2x x[1422.4 22.225 (18 29)] 22.225(29 18) 0
2
2 4 2
2x2 900.11x 1515.48 0
798074.17 x 448.36 A12 448.36mm
Determinarea numarului de dinti ai pinionului, aflati in contact cu dintii rotii de curea
z = [ z1 - p z1 (z - z )] [ 18
2 1 22.225 18 (2918)] 8.50(zβ= 8 dinti)
2 2 2 A 2 2* 2 *448.36
12
In care:
Fa- forta maxima admisibila din cureaua, avand latimea de baza
b0; m- masa curelei pe unitatea de lungime a curelei;
v - viteza curelei;
Tabel 2.22
0 101.6 1000
1 1
0
Pc z
1.14
18.07
1.14
bb k 101.6 *1 74.01mm
p
0 25.93
b 1.14 1.14
k 74.01 0.7
b
b
0 101.6
( kz factorul de corectie in acest caz = 1)
Roata de curea are dintii dispusi echidistant pe periferie si poate avea sau nu, flanse laterale care sa
permita ghidarea curelei si,totodata, sa evite aruncarea laterala acurelei de pe roata. Rotile de curea pot fi
confectionate din fonta sau otel.Materialele plastice sau aliajele din aluminiu pot fi folosite numai acolo
unde transmisia prin curea are rol cinematic sin u se transmit puteri mari. Roata de curea de latime data este
definite prin:
pasul de baza echivalent al curelei respective p;
numarul de dinti z ai rotii;
diametrul de divizare Dd:
zp 18* 22.225
D = = = 127.34mm
d
3.14
diametrul exterior De sau diametrul de varf al dintelui;
De =Dd -2dp
Unde dp reprezinta grosimea fata de linia primitive a curelei si este si este data in tabelul 2.24
Tabel 2.24
Dispozitivele de intindere, care se pot afla pe partea danturata sau pe partea opusa dintilor curelei, nu
sunt niciodata recomandate.
Tensionarea initiala maxima a curelei sw recomanda pentru o curea de latime b, care functioneaza la viteza v,
forta de intindere initiala va fi:
F0 ( ) *
2 b0 b0 2 101.6 101.6
Controlul tensionarii corecte se face pe baza masurarii fortei necesare incovoierii curelei F p ,cu o
sageata f,proportional cu lungimea ramurei libere a curelei ,aflata intre punctele de contact cu cele doua roti
Lr . Forta de incovoiere a curelei se aplica la jumatatea acestei lungimi . Se considera o itindere corecta
a curelei daca f=Lr/60 si
1464.24
F 97.616N
p 15
Cureaua este subtensionata daca forta de control este inferioara valorii de 0.85Fp si
supradimensionata daca forta de control este mai mare decat 1.15
La viteze de pana la 15m/s au larga aplicatie transmisiile cu lanturi cu eclipse , bucse si role. In conditii de
calitate superioara si d eungere ireprosabila, transmisiile prin lant pot fi utilizate pan ala viteze de 30m/s.
Proiectarea unei transmisii prin lant necesita rezolvarea urmatoarelor etape:
Alegerea lantului si stabilirea geometriei transmisiei;
Verificarea lantului la uzare, la rupere, la oboseala a elementelor zalelor, spargere a rolelor prin soc;
Proiectarea rotilor prin lant;
Montajul, reglarea si protectia transmisiilor prin lant.
z1 29
n
1 960rpm
Din considerente de solicitare dinamica a transmisiei prin lant, intr-un calcul acoperitor se recomanda pasul pentru tipul de lant
adoptat sa fie mai mic sau egal cu pasul maxim. Rezulta de aici ca singurul parametru care poate fi adoptat pentru un anumit tip de lant
impus este numarul de randuri de zale ale lantului, pentru care puterea transmisa din diagrama este mai mare sau egala cu puterea limita
admisa PD.
P P ;
D
cp
c s 1.5; P 10.04 10.91kW;
D
0.92
cp 0.92;
P 10.04kW;
Dupa alegerea lantului ca tip din diagrama puterii limita,se aleg principalele date constructive din STAS.
Sarcina minima de Lati- Latimea Latimea Dia- Dia- Latimea Dia- Dis-
Rupere [kM] mea peste peste metrul metrul Eclisei metrul tanta
interi- eclisele eclisele exterior interior boltu- intre
Simbo- Pasul oara interi- exteri- al rolei al bucsei lui randu
Lul P[mm] oare oare ri
lantului Lant Lant Lant d2min Interi-oare Exte- e
Simpl Dubl triplu amin a1max a2min d1max [mm] rioare d3max
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
Lu u b1max
[mm] b2max
[mm]
Sr1 Sr2 Sr3
10A 15.875 22 44 66 9.53 13.84 13.97 10.16 5.13 15.09 13.0 5.08 8.11
20
Pentru calculul geometric al transmisie prin lant se considera ca fiind elemente cunoscute:
Datele constructive ale lanturilor de uz general cu role si zale scurte;
Numarul de dinti ai rotii conducatoare z1;
Numarul de dinti ai rotii conduse z 2;
Pasul p [mm] pentru tipul de lant adoptat;
Distanta dintre axe stabilita initial(A *12)este orientativa.
*
Amin< A 12<Amax
A z 2 z1 * p
min
Amax=80*p=80*15.875=1270mm
*
A 12=800mm
DeterminrelungimiiorienttivelntuluiL*t;
* *
L t≈2A 12+
* 29 47 29 47 2 15.8752
L
t 2*800 *15.875 * 2205.84mm
2 2 800
Lantul se livreaza cu un numar de zale, in conformitate cu prescriptiile STAS 5174-66, caruia ii
corespunde o anumita lungime a lantului. Se recomanda ca numarul de zale sa fie un numar par.
*
Determinarea numarului orientativ de zale X t;
La viteze pana la 15 m/s au larga aplicatiile transmisiile cu lanturi cu eclipse, bucse si role. In
condtiile de calitate superioara si de ungere ireprosabila, transmisiile prin lant pot fi utilizate pana la viteze
de 30 m/s
Proiectarea unei transmisii prin lant necesita rezolvarea urmatoarelor etape:
Alegerea lantului si stabilirea geometrie transmisiei;
Verificarea lantului la uzare, la rupere, la oboseala a elementelor zalelor, spargere a rolelor prin soc;
Proiectarea rotilor de lant;
Montajul, reglarea si protectia transmisiilor prin lant.
z1=25;
n1=970
pmax=63,803;
Din considerente de solicitare dinamica a transmisiei prin lant, intr-un calcul acoperitor se recomanda
pasul pentru tipul de lant adoptat sa fie mai mic sau egal cu pasul maxim. Rezulta de aici ca singurul
parametru care poate fi adoptat pentru un anumit tip de lant impus este numarul de randuri de zale ale
lantului, pentru care puterea transmisa din diagrama este mai mare sau egala cu puterea limita admisa PD.
cs=1,5
cp=0.92
P=30kW
PD=32.609 kW
Dupa alegerea lantului ca tip din diagrama puterii limita,se aleg principalele date constructive din
STAS.
Pentru calculul geometric al transmisie prin lant se considera ca fiind elemente cunoscute:
Datele constructive ale lanturilor de uz general cu role si zale scurte;
Numarul de dinti ai rotii conducatoare z1;
Numarul de dinti ai rotii conduse z2;
Pasul p [mm] pentru tipul de lant adoptat;
*
Distanta dintre axe stabilita initial(A 12)este orientativa:
*
Amin< A 12<Amax
Amin= =654,891
Z2=z1*itl=2582,224=56
Amax=80*p=80*25,4=2032
*
A 12=1300
*
Determinarea lungimii orientative a lantului L t;
* *
L t≈2A 12+ =3640,781
Lantul se livreaza cu un numar de zale, in conformitate cu prescriptiile STAS 5174-66, caruia ii
corespunde o anumita lungime a lantului. Se recomanda ca numarul de zale sa fie un numar par.
Determinarea numarului orientativ de zale X*t;
* L* 2205.84
X t 138.95
t p 15.875
Alegem Xt ca fiind 140.
Numarul de zale se adopta la o valoare intreaga, numar par Xt. Pentru valoarea adoptata se
recalculeaza distanta dintre axe A12. Aceasta distanta rezulta din rezolvarea ecuatie de gradul doi,data de
relatia:
2 z 1 z2 z 2 z 1 2 2
2A A X * p *p 0
12 12 t 2 2
2 29 47 47 292 2
2A12 A12 140 *15.875 *15.875 0
2 2
2
2A 1619.25A 8.22 0
12 12
A12 809.62mm
p(z2 z1 )
γ =2arcsin 2* * A
12
15.875(47 29)
g 2arcsin 2* *809.62 6.44
Unghiul de infasurare a lantului pe rotile de lant β1,2;
0 0 0
β1=180 - γ ≥135
0 0 0
β1=180 -6.44 =173.56
0 0
β2=180 +γ
0 0 0
β2=180 +6.44 =186.44
Calculul de priectare al unui angrenaj cilindric cu dinti inclinati are la baza metodologia de
calcul cuprinsa in STAS 12268 – 84 si 12223 – 84, particularizata conditiilor de functionare a
angrenajelor din transmisiile mecanice uzuale.
2.4.1 Determinarea elemntelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior cu dintii
inclinati
In urma calcului de dimensionare a angrenajului se determina distanta intre axe a12 modulul
normal al danturii ma unghiul de inclinare a danturii β, numarul de dinti ai celor doua roti dintate z1 si z2
ce formeaza si angrenajul si distanta de referinta dintre axe a012.
Distanta minima dintre axe se determina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa
reziste la oboseala la tensiune hertziana de contact (pitting). Relatia de calcul este:
amin12=(1+u) , unde:
KH – factorul global al presiunii hertziene de contact;
KH = 100000…110000 MPa pentru danturi durificate (D>350HB);
KH = 105000 [Mpa]
KA – factorul de utilizare se alege din tabel;
KA = 1,25;
Mtp – momentul de torsiune pe arborele pinionului;
Mtp = MtII = 150477,7 [Nmm];
Ψd = b/d1 – raportul dintre latimea danturii si diametrul de divizare al pinionului;
Ψd = 0,5;
ζHlim – rezistenta la pitting (presiunea hertziana limita la oboseala), se adopta odata cu materialul din
care se executa rotile dintate in [MPa];
ζHlim = 1440 [MPa];
u – raportul numerelor de dinti: u = i12 = iR daca raportul de transmitere i12 ≥ 1 (angrenaj reductor, i12
= iR – raportul de transmitere a angrenajului reductor).
amin12=(1+2) = 91,71
In constructia reductoarelor de turatie, distanta dintre axe este standardizata prin STAS 6055 – 82,
valorile distantelor dintre axe standardizate sunt tabelate. Modul de adoptare a distantei standardizate este
urmatorul: daca distanta dintre axe amin12 este cuprinsa intre doua valori consecutive standardizate ak STAS si
ak+1 STAS, adica ak STAS ≤ amin12 < ak+1 STAS, se adopta:
Modulul normal minim al danturii rotilor dintate care formeaza care formeaza angrenajul se
determina din conditia ca dantura sa reziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui. Relatia de calcul a
modulului normal minim este:
2
mn,min= (1+u ), unde:
2
mn,min = (1+3 ) = 3,55;
In constructia constructia angrenajelor modulul danturii este standardizat prin STAS 822 – 82. Gama
modulilor standardizata este tabelata. Rationamentul de adoptare modulului standardizat este urmatorul:
Daca mn,min este cuprins intre doua valori consecutive standardizate mk STAS si mk+1 STAS, ambele
mai mari de 1 mm, adica mk STAS ≤ mn,min ≤ mk+1 STAS se adopta:
Unghiul de inclinare al danturii rotilor dintate se recomanda din considerente tehnologice sa aiba
o valoare intreaga masurata in grade. La roti dintate cu danturi durificate superficial unghiul β = 10.
Distanta de referinta dintre axe (distanta dintre axe in cazul cand angrenajul ar fi nedeplasat) este:
a012 = = = 89,28 mm
Intre distanta dintre axe standardizata a12 si distanta de referinta dintre axe a12 trebuie sa fie
indeplinite conditiile: a012 ≤ a12 (angrenaj deplasat plus);
a12 – a012 ≈ (0,1…1,3)mn.
Daca sunt indeplinite conditiile se poate modifica:
z2 – adaugand sau scazand un dinte la roata conjugata;
β – unghiul de inclinare al danturii;
mn – modulul normal al danturii adoptand valoarea standardizata imediat superioara, dar recalculand
numarul de dinti cu relatia mn = si reluand calculul de la punctele d) si e) pentru noile
valori adoptate.
Concluzii:
Δi = 100% ≤ ia,
unde este Δia = 3% - pentru reductoare cu o treapta de reducere.
Δi = 100% = 3%.
Elementele geometrice ale angrenajului trebuie calculate cu o precizie suficient de mare (minim
patru zecimale exacte).
a) Elementele cremalierei de referinta
Daca generarea danturii se face cu freza melc, se obtin la dantura rotii elementele cremalierei de
referinta care sunt standardizate prin STAS 821-82.
zn1,2 =
;
Diametrele de cap da1 si da2, pot fi calculate fara asigurarea jocului la picior c0 (c0= mn *
c*0), rellatiile: cand se asigura un joc impus c0 la piciorul danturii:
da1,2 = d1,2 + 2mn (h*0 + xn1,2);
da1 = 2[a12 + mn (h*0a – xn2)] – d2 = 68,6 mm;
da2 = 2[a12 + mn (h*0a – xn1)] –d1.= 125,9 mm.
Observatie: Diametrele de cap da1 si da2, exprimat in mm, se rotunjesc la valori cu doua
zecimale, exacte, aceasta fiind valoarea care poate fi obisnuita in mod obisnuit in urma strunjirii rotilor.
In cazul in care diametrele de cap da1 si da2 se calculeaza fara asigurarea jocului c0 de la piciorul
danurii, se calculeaza jocul si se verifica san u fie mai mic de 0.1mn. Jocurile la picior sunt date de relatia :
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se procedeaza la scurtarea capului dintelui, astfel incat sa
se aigure un joc minim admisibil c02= 0,1mn. In acest caz, diametrele de cap sunt:
da1,2 = 2a12 –df2,1 – 2c0a;
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite se recurge la modificarea repartitiei deplasarilor specifice
sau in cel mai rau caz la missoararea diametrelor de cap, cu rezerva de a verifica gradul de acoperire.
Latimea rotilor b1 si b2. Pentru compensarea erorilor de montaj axial latimea pinionului se adopta
mai mare decat latimea danturii rotii conduse. Valorilor se rotunjesc in mm:
b2 = d1ψ d; b1= b2 + (1…2)mn;
b2 = 29,75 mm 30 mm;
b1 = 30,8 mm 31 mm.
Diametrele inceputului profilului evolvenic d11 si d12. Marimea cercurilor inceputul profiluilui
evolventic este functie de procedeul tehnologic de executie a danturii. In cele mai frecvente cazuri,
dantura rotilor se executa cu frezele melc care au profilul cremalierei generatoare, in consecinta relatia de
calcul a diametrelor incepeului profilului evolventic are forma:
d11,2 = db1,2 ;
d11 = 56,086 mm;
d12 = 110,244 mm;
Diametrele cercurile inceputului profilului activ al flancurilor danturii rotilor dA1= dE2 si dA2= dE1 :
dA1,2 = ;
dA1 = 61,315 mm;
dA2 = 128,59 mm;
Pentru a avea o angrenare corecta a celor doua roti dintate, adica pentru a evita interfata danturii
in procesul de angrenare este necesar sa fie indeplinite coonditiile:
dA1≥ d11, dA2≥d12;
Numarul minim de dinti ai pionului zmin. Pentru evitarea interfetei la generarea danturii se
recomanda ca z1 ≥ zmin (conditie care este indeplinita pentru roata condusa, deoarece roata condusa are mai
multi dinti decat pionul (roata conducatoare)), unde:
zmin1,2 = ;
zmin1 = 11,49;
zmin2 = 12,31.
Pe langa elementele geomerice calculate anterior mai trebuies determinate spre completare
unele elemente geometrice, necesare contorului dimensional al danturii rotilor si anume:
Lungimea (cota) peste „N‟ dinti – WN t;
-
Coarda de divizare a dintelui in plan normal – s n
-
Inaltimea la coarda de divizare – h an
Coarda constanta a dintelui in plan normal-scn
Inaltimea la coarda constanta-hcn
Masurarea cotei e condiitionata de satisfacerea relatiei:
b1,2, ≥ wNn1,2sinβ+5 mm
N1,2 = ;
N1 = 2,95 3;
N2 = 4,73 5.
Arcul dintelui pe cercul de divizare in plan normal:
Sn1,2 = ;
Sn1 = 6,26;
Sn2 = 6,13.
s n1,2 =
s n1 = 6,25;
s n2 = 6,127.
Inaltimea la coarda de divizare:
han1,2 = ;
han1 = 4,707 mm;
han2 = 4,451 mm.
Coarda constanta a dintelui in plan normal:
2
s cn1,2 = sn12cos αn
s cn1 = 5,527;
s cn2 = 5,413.
Inaltimea la coarda constanta:
hcn1,2 = ;
hcn1 = 3,54 mm;
hcn2 = 3,39 mm.
Deoarece precizia diametrului de cap influenteaza marimea inaltimii la coarda, la controlul danturii
devine necesara masurarea prealabila a diametrului de cap si scaderea abaterii sale din dimensiunea
teoretica de calcul a inaltimii la coarda.
Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor existent pe arborele
pionului . Forta normala pe dinte aplicata la punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de
divizare, se descompune intr-o forta tangentiala la cercul de divizare, o forta radiala la acelasi cerc si o
forta axiala
Intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici (0,5….1,5%), se neglijeaza influenta lor. In consecinta,
fortele din angrenaj care actioneaza asupra celor doua roti sunt egale si de sens contrar. Se considera ca aceste
forte nominale din angrenaj actioneaza pe cercurile de divizare ale celor doua roti. Se recomanda ca in calculul
acestor forte sa se utilizeze momentul de torsiune de calcul al pinionului ( ).
Daca fortele se calculeaza in acest mod, se va avea in vedere ca la verificarea danturii sa nu se mai introduca
in relatiile de verificare, inca o data, factorul .
- Fortele tangentionale - : 2 / = 5058,07 N;
- Fortele radiale - : = = 1869,387 N ;
- Fortele axiale - : = 891,87 N;
- Forta normala pe flancul dintelui – :
cos = 5465,72.
2.4.4. Alegerea lubrifiantului si sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinti inclinati
, in care :
-DF- duritatea cea mai mica a celor doua flancuri de contact , exprimata in unitati de duritate Vickers;
DF = 60 ;
- – presiunea hertziana maxima in polul angrenarii [MPa], determinata la punctual 2.4.5c.
- - viteza tangentiala din polul angrenarii:
vtw = = 1,96;
-npinion = nII = 625 rpm;
xu = = 0,085.
in care : - viteza tangentiala din polul angrenarii [m/s]; a- difuzivitatea termica a uleiului; pentru uleiurile
minerale de transmisii a=0.08 /s.
Adancimea de imersare trebuie sa fie mai mare sau la limita egala cu inaltimea dintelui, unde
este diametrul de cap al rotii imersate in ulei.
La reductoarele in mai multe trepte este posibil ca respectand unghiul de imersare optim pentru unul
din angrenaje, la altele sa nu ajunga nici o roata in baie. In acest caz se recomanda pentru ungere cate o
roata auxiliara din material plastic care se roteste liber pe arbore si angreneaza cu una din rotile ce ar fi
trebuit sa fie imersate in ulei.
In cazul turboangrenajelor la care nu mai este aplicabil sistemul de ungere prin cufundare (
sau , se realizeaza ungerea cu jet de ulei sau cu ceata de ulei. Debitul optim de ulei
[litri/min] se determina cu aproximatie astfel :
Pentru formarea peliculei de ulei pe flancurile danturii angrenajului, este necesar ca jetul de ulei
sa exercite o anumita presiune. Aceasta se determina in functie de viteza periferica a rotilor.
unde , in care :
- tensiunea de incovoiere la oboseala la piciorul dintelui ;
- forta nominala tangentiala la cercul de divizare ;
- factorul de utilizare ;
- factorul dinamic ;
- factorul repartitiei frontale a sarcinii ;
- factorul de repartitie al sarcinii pe latimea danturii ;
- latimea danturii rotilor;
- modulul normal al danturii;
- factorul de forma al dintelui
- factorul gradului de acoperire, ;
- factorul inclinarii : , unde
, in care:
- factorul de material
Calculul are drept scop evitarea deformatiilor plastice ale flancurilor dintilor sau evitarea
distrugerii fragile a stratului durificat.
Presiunea hertziana static a flancurilor dintilor la incarcarea maxima se determina tot in punctual de
rostogolire C: ,
unde : , - au aceeasi semnificatie ca la punctul b. ; - presiunea hertziana statica admisibila a
flancului dintelui
Observatii :
1. Verificarile la solicitarile statice (pctul b. si d.) se recomanda a fi facute atunci cand angrenajul
este integrat intr-o transmisie mecanica care functioneaza cu socuri mari ( variatii bruste ale momentului de
torsiune transmis), sau cand exista pericolul blocarii accidentale a transmisiei in timpul exploatarii
2. In cazul in care dantura angrenajului nu verifica la una din cele patru solicitari se recomanda :
- Alegerea unui material cu proprietati fizico-mecanice mai bun ;
- Aplicarea unor tratamente termice sau termochimice cat mai corecte ;
- Majorarea latimii danturii rotilor dar cu respectarea indicatiilor din tabel privind raportul b/d=
;
- Modificarea unor parametrii geometrici si funtionali ai danturii rotilor dintate ce formeaza
angrenajul, astfel incat o serie de factor ice intervin in relatiile transiunilor effective sa aiba minime;
- Majorarea elementelor geometrice ale angrenajului ( cu recalcularea tuturor
elementelor geometrice si functionale ale rotilor dintate ( redimensionarea angrenajului).
3. In cazul in care transiunile effective calculate cu ajutorul relatiilor de verificare de la punctual a. si
c. sunt mult inferioare tensiunilor admisibile (angrenajul este supradimensionat) se recomanda :
- Schimbarea materialelor sau a tratamentelor astfel incat tensiunile admisibile sa nu depaseasca cu
mai mult de 20-60% tensiunile effective;
- Reducerea latimii danturii rotilor dintate ;
- Reducerea elementelor geometrice ale angrenajului ( cu recalcularea elementelor geometrice
si functionale ale rotilor dintate.
Forma constructive a rotilor dintate cilindrice cu dinti inclinati este identica cu cea a rotilor
dintate cilindrice cu dinti drepti.
Pentru determinarea reactiunilor si pentru construirea diagramei de moment este ncesare cunoasterea
distantei dintre reazeme, precumsi pozitia rotilor dintate, a rotilor de curea, de lant, a cuplajelor fata de
reazeme.
Distanta dintre reazeme poate fi masurata pe desenul de subansamblu arbore reductor.Distanta dintre
reacriuni se considera ca fiind distant masurata intre mijloacele celor doi rulmenti, pentru rulmentii
radial.Pentrurulmenti radiali-axiali, reactiunile se considera ca actioneaza in centrele de presiune ale
rulmetilor, care sunt precizate prin cota “a” a rulmentului.Cunoscand marimile fortelor introduce pearbore de
rotile dintate,rotile de curea sau de lant sipozitia acestora fata de reazeme, se determina reactiunile.Prin
calculul reactiunilor se descompun fortele in doua plane:plan orizontal x-x si, respectiv, vertical y-y.
Angrenajul introduce asupra arborelui fortele:radiala, axiala, tangential.Reactiunile din reazeme se determina
din ecuatiile de echilibru a momentelor de incovoiere, scrise fata de punctele de reazeme considerate.
Fr1,2 1869.387N
Ft1,2 5058.07N
Fa1,2 891.87N
Ma1 Fa1 * d1 / 2
RB *82 Fr1 * 40 Ma1 Frc *76 0
M A 0 RB 1869.387* 40 891.87*59.5/ 82
2 1464.24*76
RB 121.63N
X
M B 0
Frc *158 RA *82 Ma1 Fr1 * 42 0
R Ma1 Fr1 * 42 Frc *158 891.87* 29.751869.387* 42 1464.24*158 3455.26N
Ax
82 82
Cuplajul cu flanse
Cuplajele cu flanse sunt cuplaje permanente, fixe, care nu pot compensa abateri de pozitie
ale capetelor de arbori si se executa in doua variante constructive:
Tipul CFO- pentru cuplarea directa a arborilor orizontali ;
Tipul CFV - pentru cuplarea directa a arborilor verticali.
Momentul de torsiune se transmite prin intermediul suruburilor de pasuire,cu ajutorul carora
se realizeaza asamblare semicuplelor cuplajului.
Marimea cuplajului se alege in functie de momentul de torsiune de calcul Mte , luand in consideratie
regimul de lucru al masinii antrenate si al celei motoare, prin intermediul unui coeficient de serviciu
(suprasarcina) cs. Momentul de torsiune de calcul trebuie sa fie mai mic sau egal decat momentul de
torsiune nominal indicat in STAS. Din aceasta conditie rezulta marimea cuplajului.
Verificarea suruburilor(tijei surubului) la strivire se realizeaza pe suprafata cea mai mica cu lungimea de contact minima.
p F1 F1 p 80...120MPa
m
A d *l
ma
min 1 cmin
*59.52
F F
p 1 1 p 80...120MPa
m
A d *l
ma
min 1 c min
l1 16mm
lc min (1/ 2...2 / 3)l1 (1/ 2...2 / 3)16 8.8mm
2065.38
pm 3.94MPa 80MPa
59.5*8.8
Conditiile impuse mai sus se respecta ceea ce inseamna ca toate elementele geometrice ale
cuplajului corespund conditiilor reale de functionare si , deci, marimea de cuplaj aleasa este
corecta.